13 septembrie 2011

Câmpina, oraş turistic

Gluma proastă a tandemului Udrea - Tiseanu prinde contur!

Cu toate că proiectul pe care a început să-l promoveze de câteva săptămâni, “Câmpina – staţiune turistică”, a primit numeroase critici din partea unor reprezentanţi ai opoziţiei, nemaipunând la socoteală semnalele de alarmă trase de ziarul Oglinda, primarul Horia Tiseanu (care pare din ce în ce mai mult al municipiului nostru, dar din ce în ce mai puţin, al nostru), îşi continuă nestingherit şi fără nicio apăsare demersurile pentru transformarea Câmpinei în staţiune turistică. Nici noi nu ne putem da seama prea bine cum trebuie interpretată această atitudine a primului demnitar al oraşului. Încăpăţânare megalomanică sau servilism partinic? La baza demersului său să stea flerul sau zelul? Flerul său de edil-şef hârşâit politico-administrativ şi uns cu toate alifiile, în cei aproape 16 ani de când votul popular şi sforăriile din culisele politichiei câmpinene l-au cocoţat în fruntea oraşului – primii opt ani, ca viceprimar? Sau doar zelul său plin de partizanat politic, zel de politician obedient şi atent cu şefii cei mari de la Bucureşti, cu liderii naţionali cei mai puternici ai PDL, pe care nu este bine să-i superi sau să-i contrazici, dacă doreşti să mai fii în fruntea bucatelor locale. Căci, după cum se aude, proiectul înfiinţării unor centre de informare şi promovare turistică în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Câmpina, este susţinut puternic de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, adică de ministrul Elena Udrea. Or, se ştie că este greu să intri în graţiile doamnei ministru, dar e şi mai greu să ieşi din dizgraţiile sale, odată ajuns acolo. Cine a supărat-o prin nesupunere, nu prea a mai avut susţinerea partidului care conduce astăzi România. Cine i-a arătat obedienţă necondiţionată, a avut numai de câştigat. Şi cum nu vrea s-o supere pe ministresa cea influentă, Tiseanu îi dă zor nevoie mare cu transformarea oraşului din centru industrial în centru turistic. Două proiecte de hotărâre iniţiate de edilul-şef, aprobate rapid de Consiliul Local, au reprezentat primii paşi în derularea proiectului Câmpina – staţiune turistică. Astfel, Câmpina a ajuns membru al “Asociaţiei de Promovare a Turismului Prahova”, organizaţie profesională cu scop nelucrativ, înfiinţată în 2008, care are ca obiective dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului din Prahova. Al doilea proiect de hotărâre aprobat de legislativul câmpinean prevede amplasarea unui Centru de Informare şi Promovare Turistică (de genul celor întâlnite în staţiuni de pe Valea Prahovei), pe un teren de 715 mp, situat în buricul oraşului, pe Bd. Carol I, între sediul RomTelecom şi BCR (în foto). CIPT Câmpina va fi construit cu fonduri europene nerambursabile, asigură primarul Horia Tiseanu, care este de părere că “ar fi păcat să ratăm această oportunitate de a obţine fonduri europene nerambursabile în cuantum de 98% pentru realizarea CIPT Câmpina.” S-o creadă dumnealui.

Cuvântul care înţeapă

Oul de aur din clocitoarea portocalie

Vă mărturisesc că am auzit la viaţa mea multe aberaţii zămislite de creierele odihnite ale politrucilor, însă parcă noua găselniţă a administraţiei Tiseanu, de a obliga elevii de clasa a XII-a să meargă la „scăldat” în bazinul construit de ministresa Udrea, le întrece pe toate.
Ameninţaţi acum, mai mult ca niciodată, de perspectiva pierderii alegerilor locale din 2012 şi deci a puterii, edilii (mai ales cei portocalii) caută cu disperare orice vot în plus, chiar şi în rândul copiilor sau, mai exact, al tinerilor care în momentul de faţă sunt încă pe băncile şcolii, iar în marea lor majoritate nu au împlinit 18 ani.
Sigur, să vrei să te voteze tineretul nu este ceva în neregulă, chiar şi pentru politrucii locali, care în ultimele mandate nu au făcut mare lucru pentru generaţia de mâine a societăţii câmpinene, însă a te folosi de funcţii administrative şi de bunuri publice pentru a trimite forţat elevii „la scăldat” în ideea că ei, pentru asta, te vor vota, este cel puţin o tâmpenie.
Dar să vedem cum stau lucrurile şi dacă raţionamentul meu cu privire la politicianismul cu iz electoral este corect.
La sfârşitul săptămânii trecute (vineri, 9 septembrie), am aflat din surse sigure că primarul Horia Tiseanu i-a convocat pe directorii de licee la o şedinţă care, la prima vedere, părea una strict informativă, cu privire la începerea noului an şcolar. Ceea ce, însă, trebuia sa fie un schimb de păreri între câţiva responsabili cu educaţia miilor de copii din şcoli, s-a transformat, se pare, într-o şedinţă „operativă”  patronată de primar, care le-a cerut directorilor, fără niciun drept, să introducă în programa şcolară a elevilor de clasa a XII-a câte o oră obligatorie de înot pe săptămână.
Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com

Editorial

EXEMPLE MĂRUNTE

Doamna Adriana Săftoiu este printre puţinii politicieni normali şi respectabili pe care-i avem. Şi profesionistă impecabilă în domeniul său. Am ascultat-o recent la radio într-o emisiune despre deschiderea anului şcolar. De două decenii aceste emisiuni vorbesc stereotip despre aceleaşi lucruri: şcoli delabrate, fără aprobarea sanitară, scumpetea rechizitelor etc. Faptul că nimic nu s-a schimbat în conţinutul acestor emisiuni arată de la sine ineficienţa tuturor încercărilor de schimbare. Doamna deputată dădea exemplul (pentru care îi mulţumesc) unei şcoli dintr-un sat al circumscripţiei sale. Unde, în lipsa de interes a autorităţilor, profesorii au contribuit din propriile salarii (enorme cum se ştie!) pentru zugrăvire şi mici reparaţii. Cred că autorităţile judeţului sau ministrul învăţămîntului ar trebui să-i premieze pe aceşti profesori pentru abnegaţie. Le-aş da tuturor gradaţia de merit. Ştiu eu însumi profesori care dau de exemplu bani din buzunar ca să cumpere cărţi pentru premierea elevilor sau să ajute cîte un elev nevoiaş. Impotenţa statului român este perfect oglindită în asemenea exemple. Între reformele de pe hîrtie croite fără gîndire după tot felul de tipare străine şi realitatea dură a şcolii româneşti este o distanţă astronomică. Dacă nu plecăm de la oameni şi nu rămînem la oameni... e în zadar.

Graţie unui proiect cu fonduri europene, 207 şomeri câmpineni s-au calificat în diferite meserii

Graţie ultimului proiect cu fonduri europene accesat şi derulat de Primăria Câmpina, peste 200 de localnici în cătarea unui loc de muncă au fost calificaţi în diferite meserii. Proiectul amintit, finanţat în foarte mare măsură de Uniunea Europeană (prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare), a avut valoarea de 1.977.752 lei şi le-a permis celor 207 cursanţi să obţină diplome de calificare în diverse domenii, unele, din păcate, cu puţină cerere din partea angajatorilor. Dar asta nu înseamnă că toate aceste calificări obţinute nu îi vor putea ajuta cândva, în viitor, să-şi găsească un loc de muncă; mai ales dacă vor beneficia şi de puţin noroc. Intitulat “Sprijin pentru integrare si incluziune”, proiectul european accesat de Primăria Câmpina împreună cu doi parteneri, AJOFM Prahova şi firma de consultanţă Fax Media Consulting, a început în toamna anului trecut şi s-a adresat, în exclusivitate, personelor şomere şi în căutarea unui loc de muncă. Timp de 10 luni, 207 de şomeri câmpineni au urmat cursuri de calificare gratuite în diverse meserii: operator introducere validare date, dulgher, tâmplar, parchetar, îngrijitor bătrâni şi copii la domiciliu, asfaltator. Au fost organizate, de asemenea, cursuri de iniţiere în limba engleză şi în competenţe informatice. Cursurile au avut două etape: teorie şi practică. Etapa de teorie s-a desfasurat la Grupul Şcolar Forestier Câmpina şi la Casa de Cultură “Geo Bogza”, iar cea de practică, în mai multe locaţii: Grupul Şcolar Forestier (pentru calificarea în meseriile dulgher, tâmplar, parchetar); la Fundaţia Medi’s, în parteneriat cu DGASPC Prahova, Spitalul Voila, Creşa Municipală Câmpina şi Centrul de Servicii Comunitare „Sfânta Filofteia” (pentru cursul necesar îngrijitorilor de copii şi de bătrâni). Pentru cursul de asfaltator, practica s-a făcut în cadrul lucrării de amenajare a parcării din Aleea Margaretelor.
 Proiectul european pentru integrarea celor fără un loc de muncă s-a încheiat, nu de mult,  o dată cu finalizarea cursurilor şi înmânarea celor 207 participanţi a unor diplome (cei mai merituoşi au primit şi premii), diplome care sunt recunoscute în U.E. Recunoaşterea acestor atestate de calificare în toate cele 27 de ţări membre U.E. nu cresc, însă, şansele de angajare, mai ales în condiţiile actualei crize economice, care a făcut ca meseriile din construcţii să nu mai fie la fel de căutate ca în urmă cu trei-patru ani, când piaţa imobiliară cunoştea un adevărat boom, spart brusc, la sfârşitul anului 2008, ca un balon de săpun.

Parcul Progresul, un loc uitat de autorităţile locale

Parcul Progresul a fost inaugurat de administraţia Tiseanu în 2007, fiind considerat una dintre realizările importante din primul mandat al actualului edil-şef. Acesta, între 2006 şi 2008, s-a lansat în amenajarea a zeci de parcuri şi locuri de joacă pentru copii. Dar ce folos, dacă după ce le-a amenajat, pe multe le-a şi uitat. Parcul Progresul face parte din această din urmă categorie. Acum patru ani, locaţia nu arăta deloc rău, cu toate amenajările sale: borduri noi, mai înalte decât precedentele, arborii de la marginea parcului toaletaţi, plantarea unor arbuşti decorativi, modernizarea instalaţiei de iluminat, o duzină de bănci, mai multe leagăne, cumpăne şi un tobogan. Încet, încet, o dată cu scurgerea timpului, părculeţul de la marginea cartierului Turnătorie a început să se degradeze, să strălucească din ce în ce mai puţin a curăţenie, să ajungă depozitul a numeroase gunoaie, iar dotările sale să fie din ce în ce mai afectate de nepăsarea autorităţilor. Cu siguranţă, o parte din vină pentru degradarea actuală a parcului o au şi unii dintre tinerii care trec pe aici şi care, adesea, dau dovadă de răutate şi lipsă de spirit civic. Aceştia, nu de puţine ori, sunt autorii stricăciunilor provocate unor legăne şi bănci. 
 
O cititoare a ziarului nostru, Steluţa Stamate, care locuieşte în Blocul 17 de lângă Turnătorie, ne-a sesizat în legătură cu gravele nereguli cu care se confruntă ori de câte ori iese cu nepoţelul ei la plimbare prin acest parc: «Aproape peste tot găseşti mizerii lăsate de cei necivilizaţi, iar multe dintre coşurile pentru gunoaie existente în parc sunt pline ochi şi unele colcăie de viermi», ne-a relatat, indignată, cititoarea noastră. Zilele trecute, am trecut prin Parcul Progresul împreună cu Steluţa Stamate, care locuieşte în apropiere, într-un bloc situat în spatele Căminului de nefamilişti de la Turnătorie. Parcul nu arăta deloc ca în vremurile sale bune, adică în cele câteva luni care au urmat inaugurării sale. Probabil, starea în care se găseşte în prezent este cauzată şi de faptul că autorităţile locale l-au uitat şi îl neglijează, dar şi a lipsei de civilizaţie a unor concetăţeni. Un căluţ al leagănului rotativ fusese smuls. Sau rupt, din cauza greutăţii celui care îl folosise; probabil, un tânăr cu mari carenţe în educaţie. Toboganul nu mai există de multă vreme, ceea ce ne poate duce cu gândul la o posibilă deteriorare a acestuia, urmată de mutarea sa din parc. 
Steluţa Stamate ne-a povestit cum, într-o zi, a văzut un cetăţean mai tuciuriu care înşfăcase căluţul rupt al leagănului amintit ceva mai devreme şi o luase la goană, cu gând să vândă probabil suportul metalic al căluţului din plastic la fier vechi. «Noi, părinţii copiilor din parc, am strigat la el, ca să îl oprim, dar acesta ne-a persiflat spunându-ne că nu ştia că ne-am cumpărat parc. Am anunţat, ulterior, un agent al Poliţiei Locale despre incident. I-am spus şi despre faptul că prin acest parc, dar mai mult printre blocurile de lângă Turnătorie sunt haite de câini extrem de periculoşi care atacă oamenii în mod imprevizibil. Agentul cu care am vorbit a dat neputincios din umeri, spunându-mi că problema câinilor fără stăpâni nu intră în atribuţiile poliţiştilor locali. Eu cred că Poliţia Locală ar trebui să se implice mai mult.» I-am solicitat un punct de vedere directorului Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, care ne-a declarat: «Ştiu că zona cuprinzând cartierul Turnătorie, inclusiv Parcul Progresului, este una sensibilă. Noi trimitem patrule zilnic prin aceste locuri, dar, din lipsă de efective, nu putem asigura paza acestui parc, nici staţionarea permanenta acolo a unui echipaj cu agenţii noştri.»
Curăţenia lasă mult de dorit şi în alte zone din cartierul Turnătorie, situate nu departe de Parcul Progresul. Este vorba, după cum ne-a relatat interlocutarea noastră, despre zonele verzi dintre blocurile situate în spatele Căminului de nefamilişti de la Turnătorie şi în vecinătatea blocului de locuinţe ANL, ridicat aproape de poarta 2 a Turnătoriei. „Părculeţele dintre blocuri arată jalnic, sub orice critică. Noroc cu acţiunile periodice de igienizare şi curăţare a zonei realizate de cei care locuiesc în blocurile de acolo. În lipsa acestor acţiuni, zona ar putea deveni un adevărat focar de infecţie. Locatarii sunt de bună credinţă, fac curăţenie ca nişte buni cetăţeni, dar nu au toate utilajele şi uneltele pentru a desăvârşi curăţenia. Şi oricât de mult ar face ei curăţenie, imaginea este total stricată de prezenţa câinilor vagabonzi care, de nenumărate ori, atacă trecătorii şi îngrozesc copiii. Într-o seară, soţul m-a aşteptat o jumătate de oră lângă blocul unde locuim, ştiind că trebuia să ajung acasă, de frică să nu sară vreun câine pe mine. Şi nici nu m-am întâlnit bine cu soţul, că am fost atacaţi amândoi de o haită de trei câini, până să ajungem la scara blocului în care locuim. După ora 20.00, după ce se înserează, nu mai ai curaj să treci pe aici, de frica acestor câini fără stăpâni, care stau pitiţi pe sub copaci. Nu vă mai spun că nici ziua situaţia nu este mai bună, pentru că mulţi câini sunt bolnavi de râie, se vede după ulceraţiile pielii vizibile prin blană, ne e frică să nu ne îmbolnăvim, noi sau copiii noştri. Acum, după ce s-a înălţat blocul ANL, avem şi mai puţin spaţiu verde. Nu-i rău că se construiesc blocuri de locuinţe, dar puteau să ne lase şi nouă măcar un bătător, din cele două pe care le aveam înainte de a începe construcţia. Înainte de alegeri, primarul Tiseanu ne-a promis marea cu sarea, că va face şi va drege, dar nu s-a tinut de cuvânt. A fost deschisă o farmacie, dar n-a ţinut decât puţină vreme», ne-a mai declarat Steluţa Stamate.

Un nou an şcolar pe băncile Şcolii Postliceale «Louis Pasteur» Câmpina

Pentru personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar cât şi pentru elevii Şcolii Postliceale Louis Pasteur din Câmpina participarea la deschiderea unui nou an şcolar a fost o reală emoţie.
Anul şcolar 2011-2012, a debutat cu un efectiv de 253 de elevi, cursanţi la specializările asistent medical generalist şi asistent medical de farmacie. Conducerea instituţiei a considerat că este important ca şcoala să se adapteze la nevoile societăţii, la nevoile economiei, să nu producă absolvenţi pe bandă rulantă, ci oameni calificaţi, capabili, care să îşi găsească uşor un loc de muncă în economia de astăzi.
 Ţinând cont de acest lucru, în cadrul festivităţii de deschidere a avut loc premierea elevilor cu cele mai bune rezultate în anul şcolar 2010-2011. Astfel, inainte de a înmâna premiile pentru fruntaşii promoţiei anului şcolar tocmai încheiat, doamna Elena Murari, preşedinte al  Asociaţiei Mutuale Amus France Roumanie, a ţinut să adreseze un cuvânt de bun-venit bobocilor şi nu numai: „Școala este frumoasă și curată, înzestrată cu tot ce este necesar desfășurării unui învățamânt modern de calitate: de la mobilier ergonomic , la biblioteca bogată care vă așteaptă să-i descoperiți tainele , la calculatoare de ultimă generație și laboratoare bine utilate. Adăugând la toate acestea și un corp profesoral bine pregătit , animat de dragostea pentru profesie, aș putea spune că aveți tot ce este necesar pentru un învățământ  de bună calitate, performant chiar. Așteptăm din partea voastră dorința de a învăța, muncă temeinică și respect pentru tot ceea ce vă punem la dispoziție. Este necesar, să înțelegeți un adevăr cunoscut și anume că trebuie să învățați nu atât pentru școală, cât mai ales pentru viață. Adresez tuturor celor de față urările noastre de succese și împliniri pe drumul cunoașterii”. 
În ordinea mediilor obţinute la sfârşitul anului şcolar 2010-2011 au fost decernate următoarele premii :

La Castelul Iulia Hasdeu, un reuşit concert de pian şi de binefacere

Când credeam că societatea civilă câmpineană (ne referim, aici, numai la ONG-uri ), este foarte puţin prezentă în peisajul social local, zilele trecute, impresia ne-a fost schimbată, în mod plăcut de căte un club social care promovează în egală măsură limba şi cultura franceză, dar şi altruismul şi operele de caritate. Dacă, în ceea ce priveşte francofonia, am mai văzut la treabă şi alte organizaţii, la sensibilizarea omului până în adâncul sufletului său (care, oricât de bicisnic ar fi, tot se presupune că ar ascunde un sâmbure de omenie), activitatea de până acum a ONG-urilor câmpinene ne-a dat rar prilejul de a scrie despre acest domeniu. Clubul Richelieu “Hasdeu” din Câmpina ne-a lansat, cu puţin timp în urmă, o asemenea plăcută provocare. Fiindcă, sâmbătă, la Castelului Iulia Hasdeu, a avut loc un concert de binefacere organizat de acest club, apărut relativ recent în municipiul nostru şi ale cărui întruniri se desfăşoară într-o sală de la subsolul imobilului construit după planurile bătrânului B.P. Hasdeu. Preşedintele acestui ONG câmpinean este Marilena Văleanu, iar vicepreşedinte, Jenica Tabacu, directoarea Muzeului Memorial B.P. Hasdeu. Clubul amintit are scopul primordial de a încuraja folosirea limbii franceze şi face parte din organizaţia Richelieu Internaţional, cu sediul în Canada. “Societatea Richelieu”, înfiinţată acum 67 de ani, în Canada franceză, are astăzi cluburi în peste 20 de de ţări francofone. Fondată iniţial pentru a-i ajuta pe canadienii francezi să-şi apere limba, cultura şi tradiţiile în contextul dominat de majoritatea anglofonă din Canada, organizaţia a devenit cea mai mare din lume de acest gen, promovând continuu limba şi valorile culturii de expresie franceză. România este singura ţară din Europa de Est cu asemenea structuri. Mai exact, în ţară există doar trei cluburi Richelieu: în Bucureşti, în Câmpina şi în Lipova (Arad). Manifestarea recentă organizată de Clubul Richelieu din municipiul nostru nu a avut ca ţintă promovarea limbii franceze, ci strângerea de fonduri pentru ajutorarea unei familii nevoiaşe, cu patru copii minori, care locuieşte într-o casă modestă din cartierul Slobozia. Familia pentru care s-a organizat miniconcertul de muzică clasică este arondată Parohiei “Sf. Nicolae”, păstorită de părintelui Petre Moga. Cucernicul părinte împreună cu cei din Clubul Richelieu i-au ajutat, lunile trecute, pe aceşti creştini aflaţi în nevoi să-şi consolideze locuinţa. “Fondurile pe care le vom strânge, prin bunăvoinţa şi mărinimia spectatorilor prezenţi, le vom folosi pentru a-i ajuta pe copiii acestei familii, care a dorit să rămână anonimă, în sensul de a le plăti rechizitele şi uniformele pentru şcoală”, ne-a declarat Marilena Văleanu, cu puţin timp înainte de începerea miniconcertului. Manifestarea culturală a fost posibilă datorită strădaniilor şi participării Letiţiei Petrescu, trezoriera clubului şi cea care s-a ocupat, o lună şi jumătate, de pregătirea celorlalte două interprete, micuţele Giovana Zaharia (preşcolar) şi Diana Andrei (elevă în clasa a II-a), care au cântat la pian în faţa auditoriului, impresionându-l în mod plăcut. Prima a avut încercări timide, fiind la început de drum, dar a doua a arătat că merită cu prisosinţă premiile câştigate la concursurile naţionale de pian. Singură, dar şi impreună cu profesoara sa, Diana Andrei (foto) a cântat piese dificile, majoritatea compuse de Anton Diabelli (1781 – 1858), un compozitor şi editor muzical austriac, recunoscut prin lucrările sale de pian cu caracter pedagogic, dar şi prin faptul că a editat şi difuzat operele lui Haydn, Mozart şi Schubert.

Ultima ediţie a Cafenelei liberale Brătianu a adus în prim-plan o temă evitată în societatea românească

Necesitatea cititului

Vineri, 9 septembrie, începând cu ora 18.00, Cafeneaua liberală Brătianu, organizată şi moderată de publicistul Florin Frăţilă şi Irinel Dupu (co-organizator), la sediul PNL din strada Mărăşeşti, a adus în prim-plan o temă mai puţin discutată şi poate chiar evitată în societatea românească de azi şi anume necesitatea lecturii.
În faţa unei asistenţe destul de numeroase (îmbucurător rămâne faptul că au participat, din nou, mulţi tineri), eseistul şi publicistul Christian Crăciun, invitat de onoare al cafenelei, a ţinut o adevărată lecţie deschisă în favoarea beneficiilor sociale ale culturii, în general şi ale lecurii, în special, a cărei concluzie a fost aceea că, mai mult ca oricând, omul modern trebuie să fie instruit pentru a face faţă provocărilor societăţii contemporane, iar una dintre modalităţi este lectura, fie ea şi în format electronic.
Lectura în format electronic a fost adusă în discuţie de invitaţii mai tineri ai cafenelei, care au afirmat aproape la unison că le este mult mai la îndemână decât cea în format tradiţional, cu o carte în mână.
Dezbaterile pe tema necesităţii lecturii au alunecat, inevitabil, şi în zona social-politică, iar unul dintre invitaţi a vrut să afle care este beneficiul pe termen scurt al acestui gen de întâlniri în sediul unui partid politic, într-o vreme în care fenomenul politic, în general, este destul de hulit de marea masă a cetăţenilor. Răspunsul a venit de la Florin Frăţilă, care a afirmat că proiectul cafenelei liberale Brătianu se bazează, în priml rând, pe conceptul dialogului social într-un cadru organizat, unde oamenii care nu vor să facă politică să aibă posibilitatea de a dialoga liber pe teme de interes general. „Aici sunt aşteptaţi oamenii cu spiritul liber, care vor să schimbe ceva în societate şi mai ales tinerii, generaţia care mâine va conduce România. Dacă un singur tânăr pleacă de aici cu ideea că poate face şi el ceva pentru binele societăţii şi deci, implicit, al lui, atunci cafeneaua liberală Brătianu şi-a atins scopul” – a mai afirmat Florin Frăţilă.
După aproximativ trei ore de discuţii libere extrem de interesante şi multă cafea aburindă (unii dintre invitaţi, cărora cafeaua la această oră târzie le provoacă insomnii au propus chiar înlocuirea ei cu ceaiul), participanţii au ajuns la concluzia că o astfel de temă cum este necesitatea lecturii nu trebuie să rămână doar la stadiul de discuţie şi că ar fi cazul să se iniţieze şi proiecte concrete, pentru stimularea acestei deprinderi absolut necesare omului modern. Câţiva dintre vorbitori s-au arătat chiar dispuşi să sprijine proiectele, în limita posibilităţilor, ceea ce ar putea fi un început al normalităţii într-o societate câmpineană aflată aproape în moarte clinică în plan cultural şi educaţional.

Cercul literar „Geo Bogza” şi-a reluat activitatea

Prima întâlnire de toamnă
- recital de poezie Cătălina Grigore -
 
După un program deosebit de dens, desfăşurat în prima jumătate a anului 2011 şi o binevenită vacanţă de vară, Cercul Literar „Geo Bogza” şi-a reluat activitatea cu ciclul de lecturi publice. În cadrul acestuia, laureata Marelui Premiu la Concursul de Poezie „Geo Bogza” 2011, Cătălina Grigore, a susţinut un recital de poezie - „Prima întâlnire de toamnă”.
Activitatea, desfăşurată joi, 8 septembrie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură, a fost deschisă de Florin Dochia, directorul instituţiei, care şi-a exprimat bucuria revederii, dar şi satisfacţia pentru numărul mare de participanţi. Printre altele, amfitrionul s-a oprit asupra noutăţilor editoriale, precum şi a calendarului acţiunilor culturale:
- cunoscutul prozator şi poet Emanoil Toma a devenit membru titular al Uniunii Scriitorilor din România;
- la Editura Dacia a fost lansată ediţia a II-a a cărţii „Intrări în labirint”, autor prof. dr. Christian Crăciun;
- pe 8 septembrie, în cotidianul „Adevărul” a apărut al VII-lea editorial „21 de ani de speranţă”, semnat de Florin Frăţilă;
- săptămânalul „Oglinda de azi” a editat, în număr dublu, suplimentul „Câmpina literar-artistică şi istorică”;
- este în curs de apariţie o culegere de cronici dedidacte poeziei româneşti;
- la sfârşitul lunii septembrie va apărea nr. 3 al „Revistei Noi”;
- profesorul Iulian Moreanu pregăteşte un nou volum;
- sunt programate două conferinţe, susţinute de Florin Dochia şi Ştefan Al. Saşa;
- sărbătoarea Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati”;
- biblionetul;
- lecturi publice dedicate prozei, de Iulian Moreanu;
- concursul de pictură „Câmpina 24 ore”;
- Festivalul „Câmpina medievală”;
- lansarea volumului „Elegii pe strada mea”, autor Florin Dochia.

Cartea labirinturilor

De doar câteva zile a apărut o nouă carte a unui coleg de-al nostru, profesorul Christian Crăciun. Este vorba, de fapt, de o nouă ediţie, adăugită, a cărţii sale de debut: Intrări în labirint. Prima ediţie a cărţii, apărută în 2005, era şi ea legată de Câmpina, fiind publicată sub egida editurii Litera, cea care patronează anual Galele Apler, unul dintre evenimentele culturale majore al oraşului nostru.
Cartea este o lectură dificilă, atât prin temă cât şi prin stil. O culegere de fragmente, de dimensiuni şi forme de scriitură diferite, extrem de condensate, de la câteva fraze la câteva pagini, având ca temă predominantă fascinanta şi moderna problemă a limbajului. Titlul este exact: autorul ne introduce în labirintul unor meditaţii complicate care necesită destule cunoştinţe lingvistice şi filosofice (şi nu numai) şi ne lasă acolo, fără măcar o mână de ajutor pentru a mai ieşi. Găsim aici de-a valma şi literatură şi filozofie şi religie şi arte şi ştiinţă şi istorie şi mai ales etc. O întreagă bibliotecă răsturnată în pagină, dar nu cu intenţia de a epata a unora. Citatul vine în pagină doar dacă are o corespondenţă în trăirea autorului şi este comentat cu o patimă care răzbate din fiecare rând. Tocmai de aceea impresia globală este că autorul se dezinteresează complet de subiecte şi scriituri la modă, scrie pur şi simplu cum îi dictează năvala gândurilor. Şi asta sporeşte dificultatea lecturii, pentru că e greu să urmăreşti pe cineva în labirint.
Aceasta a doua ediţie a apărut într-o formă foarte elegantă la editura Dacia  XXI din Cluj şi ea este îmbogăţită cu câteva texte apărute între timp în revista noastră din Câmpina Revista Nouă.  Se păstrează din prima ediţie prefaţa, sub forma unui portret generos, admirabil scrisă de criticul Dan C. Mihăilescu şi postfaţa care analizează aplicat ideile principale ale textului, aparţinând profesorului clujean Mircea Muthu.
Cei doritori de un dialog de idei pornind de la această carte, sunt invitaţi joi 22 septembrie, orele 17, la Casa de cultură „Geo Bogza”  unde vom putea urmări festivitatea de lansare a acestei cărţi. Vă aşteptăm…

Iulică Alexe, campion balcanic în 2011

În perioada 2-4 septembrie, în Slovenia, la Domzale, s-a desfăşurat cea de-a 21-a ediţie a Balcaniadei de Atletism pentru Veterani, la care au luat parte reprezentaţi din zece ţări.
România a fost reprezentată cu cinste de Iulică Alexe, din Poiana Câmpina, care la vârsta de 50 de ani a reuşit performanţa de a se clasa pe locul I la proba de 3000 de metri obstacole, înregistrand un nou record naţional de 10:59,19 şi locul al II-lea si titlul de vicecampion la proba de 1500 de metri, cu un timp de 4:37,37.
La proba de ştefetă 800-400-200-100, România s-a clasat pe locul al III-lea, sportivul câmpinean luând startul ştafetei la 800  de metri.
În ciuda faptului că nu are sponsori şi deplasările sunt foarte costisitoare,    Iulică Alexe a participat anul acesta la şapte competiţii naţionale de atletism, la care a obţinut de fiecare dată locul I, stabilind chiar recorduri naţionale la două dintre ele.
„Au fost şi competiţii la care nu am reuşit să ajung, deoarece cheltuielile de transport şi taxele de participare se ridică la sume pe care eu nu mi le permit. Ştiu însă şi mi s-a confirmat că aş fi putut câştiga detaşat, de fiecare dată. Îmi doresc foarte mult să particip la competiţiile ce vor avea loc anul viitor, dar asta nu va fi posibil decât cu ajutorul unor oameni de bine, care apreciază munca mea şi iubesc sportul” - ne-a declarat Iulică Alexe.
Aceia dintre dumneavoastră care pot şi vor să îl susţină, sunt rugaţi să ia legatura cu redacţia.

La Băicoi a avut loc o nouă etapă din Campionatul Naţional de Motocros

Duminică, 4 septembrie, la Băicoi a avut loc o etapă din Campionatul Naţional Motocros, unde Motoclubul Britmar Câmpina a participat cu 4 sportivi: clasa-85 cc, amatori şi MX1.
La clasa MX1 (cea mai puternică din concurs), sportivul Ciprian Marianov (foto) a ocupat locul 3, acesta suferind o căzătură în manşa 1, în urma căreia a fost nevoit să continue cursa fără  scara din dreapta a motocicletei, evoluând în continuare într-un picior.
Olaru Cătălin, în vârstă de 12 ani, participant la clasa 85 cc, a avut o evoluţie promiţătoare, terminand cursa pe locul 6, aceasta fiind prima lui cursă importantă.
Baranga Ciprian, înscris la clasa amatori, s-a accidentat sâmbătă la antrenamente şi a avut o evoluţie mai slabă, în timp ce sportivul Negoiţă St., înscris de asemenea la amatori, a terminat pe pozitia 18.
Toţi participanţii la acestă etapă au avut de înfruntat un praf năucitor şi de aceea spectacolul a avut serios  de suferit. La Băicoi, au venit şi mulţi spectatori din Câmpina, care şi-au arătat regretul că pista de pe dealul Muscel a fost desfiinţată de autorităţi.

FOTBAL - Liga A Prahova

Două victorii muncite

AFC Brebu - CSM Câmpina  0-2
CSM Câmpina - CS Păuleşti 3-1


Marţi, 6 septembrie şi duminică, 11 septembrie, au avut loc ultimele două etape din Liga A Prahova, în care CSM Câmpina a jucat în deplasare cu AFC Brebu şi pe teren propriu cu CS Păuleşti.
Două meciuri destul de dificile, în care elevii lui Ionică Burchi au obţinut maximum de puncte printr-o prestaţie consistentă, care nu le-a lăsat mari şanse adversarilor. Dacă marţi, în deplasarea de la Brebu, ploaia torenţială şi-a pus amprenta pe calitatea jocului, duminică, pe o vreme superbă, CSM şi-a făcut jocul de pase şi a punctat de trei ori în poarta oaspeţilor, irosind încă cel puţin trei ocazii clare de gol. Pe finalul meciului, la scorul de 3-1, oaspeţii au beneficiat de o lovitură de pedeapsă, urmare a unui henţ involuntar în careu al lui Gânju, respinsă cu un reflex de zile mari de portarul Lepădatu. În faza imediat următoare, pe contraatac, Negreanu şi Negoiasă au trecut cu puţin pe lângă înscrierea celui de-al patrulea gol în poarta oaspeţilor.
Partea cea mai puţin bună este aceea că în urma celor două jocuri, CSM Câmpina a rămas fără câţiva titulari de bază, ceea ce va face ca următoarea deplasare, de la Măneciu, să fie extrem de dificilă.

Caseta tehnică a meciului  CSM Câmpina - CS Păuleşti
Marcatori: Budileanu (12), M. Mihai (58), Negreanu (87) / Neacşu (30).
CSM Câmpina: Lepădatu – Gânju (cpt), G. Radu, Safta – A. Burchi (32 Negreanu), Budileanu, Dârstaru (64 I. Burchi), Stroe (79 Grigoraş), M. Mihai – Olteanu, Vintilă (60 Negoiasă). Rezerve neutilizate: Hromei, Necula. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
CS Păuleşti: Cojocaru – I. Ioniţă (90 Popa), Tănase (cpt), Toporan, Chejnoiu - Postelnicu (78 Jărcălău), Matei, Neacşu (60 M. Ioniţă), M. Mărgărit (85 Roşu) – Cr. Vasile, Stoica. Rezerve neutilizate: Banu – Savă, Barbălată. Antrenor: Iulius Mărgărit.
Cartonaşe galbene: Olteanu (32, 72) / Matei (57).
Cartonaş roşu: Olteanu (723).
Arbitri: Robert Stanciu (Ploieşti) – Ciprian Geambazu (Buşteni), Cristina Popescu (Ceptura).
Observator: Constantin Miclea (Buşteni).

Astra III Ploieşti - Unirea Câmpina 0-1
Unirea Câmpina: D. Şandru – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru - Bica, Ungureanu, Lambă, Bărăgan - Cernea, Nichifor. Au mai jucat Burlacu, Ţigănuş, Dorişor şi D. Ciobotaru.