27 septembrie 2011

Uniunea Europeană are „suspiciuni de nereguli” la proiectul de modernizare Calea Dacia

Proiectul de modernizare Calea Dacia a fost, de la bun început şi probabil va rămâne multă vreme de aici înainte, unul cu probleme pentru administraţia Tiseanu. Cu aproximativ trei luni în urmă, scriam în paginile publicaţiei noastre despre faptul că o delegaţie a Comisiei Europeane a verificat investiţiile care se derulează cu finanţare prin Programul Operaţional - Axa Prioritară 2 şi a consemnat deficienţe la sistemul de achiziţii publice în mai multe judeţe, mai precis la utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii aplicate de către autorităţile locale în ceea ce priveşte constructorii, folosirea nejustificată a procedurii accelerate şi lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare. Cam ce s-a întâmplat şi pe la noi cu licitaţia organizată de primărie şi câştigată de firma Cast Băneşti, care şi-a „surclasat” contracandidaţii cu termenul de execuţie de numai 4 luni (între timp au trecut mai mult de 2 ani). E drept, pentru un asemenea record, firma Cast Băneşti urmează să câştige aproape 1 milion de euro în plus faţă de preţurile oferite de contracandidaţi. Vă reamintim că licitaţia organizată de primărie a fost contestată de ceilalţi participanţi tocmai din motivele arătate mai înainte, iar Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor a dat câştig de cauză reclamanţilor, însă în cele din urmă s-a ajuns în instanţă, la Curtea de Apel Ploieşti, unde Primăria şi firma Cast au avut câştig de cauză, în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile. La vremea respectivă, Comisia Europeană a întrerupt plăţile şi a obligat Guvernul României să remedieze deficienţele constatate. Ulterior, au fost luate la puricat toate contractele încheiate în ţară de beneficiarii Axei 2, verificări ce au avut loc în perioada iulie - august 2011.
Zilele trecute, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a declarat că în urma controalelor au fost semnalate în Prahova „suspiciuni de nereguli” în privinţa derulării a două contracte de finanţare, respectiv la Câmpina şi Mizil, ceea ce ar putea însemna aplicarea unor drastice „corecţii financiare” pentru autorităţile locale care nu au respectat regulile.
La Câmpina, proiectul privind modernizarea Calea Dacia este suspectat de nereguli în organizarea licitaţiei pentru execuţia lucrărilor. Primăria Câmpina a încheiat contractul de lucrări cu asocierea dintre SC Cast SRL şi firma italiană Carena Spa Impresa di Construzioni, valoarea contractului, fără TVA, fiind de 18.827.943 lei. Pentru că s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat întocmai prevederile legale privind achiziţiile publice, organismul intermediar (ADR Muntenia) a propus o corecţie financiară de 5%, ceea ce înseamnă aproximativ 10 miliarde lei vechi. De fapt, administraţiei Tiseanu i se impută că a solicitat ca ofertanţii să aibă experienţă în execuţia reţelelor de iluminat, iar câştigătorul licitaţiei nu a îndeplinit această cerinţă, încălcarea fiind declarată „suspiciune de neregulă”. Mai pe româneşte, câştigătorul licitaţiei nu a respectat caietul de sarcini şi a subcontractat lucrarea de iluminat public (a viitoarei pasarele) către o altă firmă, agreată probabil şi de mediile de afaceri din anturajul administraţiei Tiseanu.
Vineri, 23 septembrie, publicaţia noastră a cerut în scris administraţiei locale un punct de vedere oficial legat de această nouă situaţie delicată în care se află proiectul Calea Dacia, însă nu a primit niciun răspuns. Dacă va fi sancţionată şi sunt mari şanse să se întâmple asta, administraţia Tiseanu va trebui să plătească „corecţii financiare” de aproximativ 10 miliarde lei vechi din bugetul local, ceea ce ar putea însemna ca 25% din taxele şi impozitele mărite (cu 20%) în acest an să se ducă pe apa sâmbetei. Cine va răspunde pentru asta rămâne de văzut. Interesant este şi faptul că o eventuală contestaţie depusă de administraţia Tiseanu în acest caz ar putea atrage după sine suspendarea finanţării de la Uniunea Europeană până la soluţionarea problemelor (litigiului), ceea ce în această perioadă de criză financiară ar însemna sistarea pe termen lung a lucrărilor aflate în derulare.

Cuvântul care înţeapă

Europa şi dubioşii locali

Zilele trecute, cotidianul de răspândire naţională „Adevărul” mi-a publicat un editorial în care am făcut vorbire despre unul dintre motivele pentru care cred că suntem azi în rahat  (şi aici mă refer la naţiunea română), într-o ţară întârziată, condusă de baroni locali, instituţii corupte, foşti securişti şi comunişti. L-am citat în acel editorial pe Neagu Djuvara care susţine într-o carte-document, „Un secol cu Neagu Djuvara”, că şi azi, după 21 de ani de la revoluţie, clasa politică din România este şantajată de fiii nomenclaturiştilor comunişti şi de relicvele fostei securităţi, implantate în multe zone ale mediului de afaceri. Djuvara spunea că ne trebuie două generaţii pentru a scăpa de astfel de păienjeni, după care România se va întrema, dacă printre altele viitorii guvernanţi şi preşedintele republicii vor înţelege că pilonul de bază al unei societăţi este educaţia şi moralitatea: „Viitorii guvernanţi români, preşedintele republicii, să creeze un fel de jurământ al învăţătorilor, pentru că învăţătorii trebuie să-i reînveţe pe copii că furtul este o crimă şi că face parte dintre cele zece păcate fundamentale. Dacă vor fi câteva generaţii care de când au 7 ani şi până la maturitate vor învăţa că furtul este cel mai mare păcat, România se va schimba. În momentul de faţă nu toată lumea, dar majoritatea celor care au puţină putere fură” mai spune Djuvara.
Nu ştiu dacă Neagu Djuvara are sută la sută dreptate când dă asemenea verdicte, însă ştiu că astfel de oameni la care face referire, există în toate straturile sociale şi încă fac mult rău acestei naţii. Ei sunt, de exemplu, dubioşii pe care Europa îi arată cu degetul în cazuri concrete. Ultimul caz de acest gen, cu influenţă pe plan local, este cel apărut acum câteva zile pe fluxurile de presă, unde administraţia Tiseanu este suspectată de Comisia Europeană pentru nereguli privind achiziţiile publice în proiectul de modernizare a Căii Dacia, finanţat din fonduri europene. Din câte se pare, dubioşii noştri locali s-au urcat pe grămada de euroi, au crezut că lumea e a lor şi că nu-i întreabă nimeni de sănătate. Ei, uite că iarna nu-i ca vara, iar Comisia Europeană nu este Consiliul Local (unde se votează cu telefonul la ureche) şi s-ar putea ca unii dintre dubioşi să dea cu subsemnatul pe la forurile europene, aşa cum nu au făcut-o niciodată în faţa autorităţilor autohtone.
Sigur că nu-mi doresc ca acest proiect de utilitate publică să aibă de suferit, pentru că, în fond, el ne este de ajutor tuturor, însă îmi place să văd şi să cred că în lumea asta mai există puţină dreptate.
Într-o zi am să vă spun povestea reală a acestui proiect (Calea Dacia) despre care, în repetate rânduri, primarul Tiseanu a afirmat că este unul de suflet pentru el. Ea ar putea deveni un roman de succes, cu intrigi profunde în sfera politicului, a administraţiei, justiţiei şi a mediului de afaceri. Până atunci, să lăsăm Europa să-şi facă treabă, iar pe dubioşi să le tremure izmenele de... firmă.

P.S. Săptămâna trecută, la secţia de pediatrie a Spitalului Municipal Câmpina au sosit în „inspecţie” prin saloane o grămadă de gândaci de bucătărie. Câţiva părinţi care stăteau la căpătâiul copiilor internaţi au filmat cu telefonul imagini grăitoare în acest sens. Probabil că politrucii care administrează oraşul sunt preocupaţi cu licitaţiile publice, unde sunt în joc mulţi bani şi nu mai au timp să monitorizeze „vizitele” gândacilor în paturile copiilor bolnavi.

Editorial

CE ESTE OPOZIŢIA

Moto. „Ei, ce vreţi domnule – au învins muştele!” (Curzio Malaparte)

Dau drumul la radio, vorbeşte un parlamentar al opoziţiei despre un subiect oarecare, parcă era ceva economic. Îmi atrage atenţia ideea, pe care o citez aproape ad litteram: de aia suntem opoziţie, ca să votăm totdeauna împotriva puterii. Asta îmi întăreşte observaţia, de multe ori scrisă în acest colţ, asupra analfabetismului într-ale ştiinţei politice al multora dintre conducătorii de la diferite nivele. Abecedarul politologiei spune că scopul politicii este binele public şi că ambele forţe trebuie să conlucreze întru realizarea acestuia, temperîndu-şi însă reciproc excesele. A vota pur şi simplu automat împotriva oricărei iniţiative a puterii distruge însăşi esenţa parlamentarismului, care este ajungerea la soluţia cea bună prin dezbatere în contradictoriu. Dacă ar fi adevărat ce a spus ilustrul politician citat la început, am putera înlocui parlamentarii cu automate setate să voteze mereu împotriva propunerilor puterii. Şi ar fi mai ieftin. Fraza, scăpată din viteză dar denotînd o concepţie înrădăcinată în subconştient, denudează modul de funcţionare al instituţiilor noastre de decizie, în care nu gîndirea soluţiilor este esenţială, ci ordinul venit de la şeful cel mare, ceea ce te dispensează de propria analiză. Un alt exemplu:

Hipermarketul Kaufland prinde contur

Zilele trecute, autorităţile locale şi judeţene au pus piatra de temelie a unuia dintre cele mai importante puncte comerciale din Câmpina, hipermarketul Kaufland. În afară de hipermarketul propriu-zis, Kaufland va construi şi o galerie comercială, care se presupune că va atrage foarte mulţi cumpărători. În perioada imediat următoare, constructorul hipermarketului va începe amenajările interioare, deschiderea centrului comercial va crea peste 100 de locuri de muncă, inaugurarea urmând a avea loc la începutul lunii decembrie. 

Exerciţiu de alarmare publică

Mâine, 28 septembrie, în municipiul Câmpina va avea loc un exerciţiu de alarmare publică în cadrul căruia autorităţile locale intenţionează să verifice activitatea structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă în timpul unei inundaţii. Simularea va avea loc în zona În Luncă, iar semnalele de alarmare se vor da la ora 11.00 şi vor dura câteva minute. Vor fi verificate atât sirenele care funcţionează în sistem centralizat, cât şi cele care aparţin agenţilor economici.
La acţiunea de mâine vor participa Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino”, comitetul local pentru situaţii de urgenţă condus de Horia Tiseanu, serviciul de voluntariat, Poliţia municipală şi locală, detaşamentul de pompieri şi serviciul de ambulanţă.

Ultima rectificare de buget suplimentează veniturile Spitalului Municipal

La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, aleşii noştri au aprobat încă o rectificare a bugetului Câmpinei. Noua rectificare bugetară vine să suplimenteze fondurile băneşti  distribuite în vederea modernizării Spitalului Municipal. Este vorba despre suma de 300.000 lei, alocată printr-o hotărâre de guvern, bani care vor fi utilizaţi pentru achiziţionarea de aparatură medicală de ultimă generaţie. Al doilea spital prahovean îşi va continua, în acest fel, seria modernizărilor începute după ce unitatea spitalicească a fost preluată de municipalitatea câmpineană. În paralel, această rectificare bugetară a vizat şi alte modificări în bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului. Trebuie precizat că valoarea cheltuielilor de capital (obiective de investiţii) din bugetul local pe 2011 se ridică la valoarea de 8.503.000 lei, o sumă considerabilă pentru un oraş de dimensiunile Câmpinei. Capitolul “Învăţământ” se suplimentează cu suma de 30.000 de lei, destinată pentru finalizarea unor reparaţii curente la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” (15.000 lei), Colegiul Tehnic “C.I. Istrati” (10.000 lei) şi Grupul Şcolar Industrial Forestier (5.000 lei). Biblioteca Municipală a mai primit şi ea 3000 de lei pentru câteva renovări necesare. Capitolul Cultură (subcapitolul Sport) a fost şi el suplimentat cu 80.000 de lei, sumă care va merge la clubul de fotbal “Unirea”, cu care Consiliul Local Câmpina a încheiat un parteneriat. Pentru iluminatul public au mai fost alocaţi încă 300.000 de lei, iar 25.000 de lei vor avea ca destinaţie plata asigurărilor pentru locuinţele din fondul locative al Primăriei. În acelaşi timp, capitolul “Mediu” se diminuează cu 50.000 lei, retraşi din sumele alocate iniţial pentru cofinanţarea proiectelor de mediu privind reabilitarea Bulevardului Culturii şi împădurirea zonei de nord a oraşului. 
Retragerea acestor sume are un caracter provizoriu, urmând ca, pe măsura finalizării contractelor, aceste sume să fie realocate la nivelul necesarului. De asemenea, au fost suplimentate cheltuielile la două importante obiective de investiţii. Astfel, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public s-au mai dat 180.000 lei, iar reabilitarea Corpului C din cadrul Grupului Şcolar Industrial Energetic a mai primit 200.000 lei. Capitolul “Transporturi” a fost suplimentat şi el cu 150.000 lei, în vederea întocmirii unor studii de fezabilitate pentru reabilitarea unor străzi ce nu sunt incluse în programul de modernizare ce va trebui realizat de către SC Hidro Prahova SA. Pentru echilibrarea bugetului local, au fost aprobate majorarea veniturilor de la mai multe capitole: “Taxe judiciare timbru”, “Alte impozite şi taxe” şi “Venituri din valorificarea unor bunuri”.

În buna tradiţie a cârcotelii româneşti,

Un concurent contestă concursul pentru desemnarea Imnului Câmpinei

După ce că, de-a lungul istoriei, nu prea am dat dovadă de consecvenţă, ca popor, nereuşind să finalizăm cu bine multe dintre marile proiecte naţionale începute, ne-am mai “pricopsit” şi cu o altă carenţă comportamentală de mare păcat: orice acţiune, demers, realizare, concurs, întrecere trebuie să fie contestată. În astfel de împrejurări, cel puţin unul dintre concurenţi nu are puterea de a se recunoaşte învins, chiar şi atunci când valoarea câştigătorului este de o evidenţă strigătoare la cer. În buna tradiţie a cârcotelilor la români, nici pe meleagurile Câmpinei nu se putea face notă discordantă. Un profesor suplinitor de muzică prin comunele limitrofe, absolvent al unei şcoli populare de artă şi specializat în instruirea ansamblurilor de muzică şi dansuri populare, Gheorghe David pe numele lui, a dovedit, cu asupra de măsură, că printre cele mai înrădăcinate metehne ale românilor, în afară de invidia evidenţiată în folclor prin celebrele vorbe: “Să moară şi capra vecinului”, stă la loc de cinste cârcoteala ce ar putea fi sugerată prin prozaicele cuvinte: “Să mor eu dacă recunosc c-am pierdut şi c-au fost alţii mai buni.” 
Dacă de “Zilele Câmpinei”, festivalul “Câmpina medievală” a avut, în mod forţat, o paradă cu purtători de straie medievale occidentale, alegerea imnului oraşului, care s-a petrecut în prima seară a manifestărilor, a stârnit, într-un mod obişnuit la români,  orgolii şi ambiţii orientale. Căci unul dintre concurenţi (aţi ghicit, este vorba despre mai devreme pomenitul Gheorghe David), a cărui piesă nu s-a calificat nici măcar în finala concursului (unde publicul spectator a decis câştigătorul), s-a gândit ca, în buna tradiţie a mentalităţilor noastre balcanice mustind a invidie şi ranchiună, să conteste felul în care s-a decis melodia câştigătoare, compusă de doi câmpineni. Imnul Câmpinei, ales prin măsurarea duratei aplauzelor obţinute de cele două piese muzicale calificate în finală (cea de-a doua melodie finalistă fiind o compoziţie a muzicianului brezean Alexandru Cazan), este o melodie cu inflenţe pop-rock. Ea a stârnit cele mai lungi ropote de aplauze din partea spectatorilor prezenţi, aceştia ovaţionând-o peste 50 de secunde. Melodia este o compoziţie semnată de medicul Constantin Mihai şi de muzicianul Cornel Brătilă, textul fiind creaţia lui Mihai Constantin şi a lui Ştefan Alexandru-Saşa. Interpretul imnului, doctorul Mihai Constantin, este foarte cunoscut câmpinenilor iubitori de muzică tânără, deoarece a fost, mulţi ani, solist al unor cunoscute trupe locale de pop-rock.
De fapt, Gheorghe David are mai multe motive de supărare, el contestând nu doar alcătuirea comisiei de jurizare şi neprezentarea, pentru votul spectatorilor, a tuturor celor patru melodii din concurs, ci şi faptul că nu a fost anunţat în scris de Primărie că nu s-a calificat în finală. Comisia de jurizare, în opinia lui David, “ar fi trebuit să fie compusă din scriitori, istorici, oameni de cultură, muzicologi, deci din profesionişti, nu din consilieri, care sunt oameni politici”.
Până să-i ascultăm compoziţia, am crezut că protestul contestatorului o fi având ceva temei. După ce i-am ascultat propunerea sa de imn, ne-am dat seama (şi nu trebuie să ai studii de specialitate pentu a realiza acest lucru), că omul este cam tendenţios. Melodia sa, analizată nu doar de membrii Comisiei de cultură din legislativul municipal, ci şi de nişte specialişti (poetul şi criticul literar Florin Dochia şi profesorul de muzică Dan Andrei), este o simplă melodie populară care suferă nu doar de o linie melodică fără substanţă, ci şi de prozodie, acest lucru însemnând că accentele cuvintelor din text nu sunt în armonie cu linia melodică, obligând interpretul la pronunţarea greşită a cuvintelor. Aceste judecăţi de valoare nu le emitem noi, ele fiind remarcate chiar de cei doi specialişti amintiţi mai devreme, care au fost consultaţi de către comisia de jurizare a concursului.
“Nemulţumirile contestatorului nu sunt întemeiate. Noi, tocmai pentru că nu suntem specialişti, am consultat un scriitor şi un profesor de muzică, iar părerea acestora a cântărit cel mai mult”, ne-a declarat Marian Dulă, preşedintele juriului. Pentru că nu vrem să-i ştirbim dreptul la opinie, redăm câteva din nemulţumirile lui Gheorghe David, înscrise într-un memoriu pe care intenţionează să-l depună la Primărie şi Prefectură: “Imnul Câmpinei a adus în sufletul meu o mare rană. (…) Contest selecţia şi jurizarea acestui imn ca fiind nedreaptă. Dacă astăzi un imn este cântat pop-rock, mâine un imn poate fi cântat pe ritm de manea. Imnul, dacă nu ştiu mulţi, este un cântec solemn cu încărcătură literară, istorică şi plăcut muzicală (Caragiale ar fi spus că ne gâdilă plăcut urechile – n.red.). De ce nu are Imnul Naţional inflenţe pop-rock? Sau Imnul Uniunii Europene, reprezentat de Oda bucuriei, compusă de marele Beethoven? …” Gheorghe David, care confundă imnul naţional cu imnul unei comunităţi locale, a fost cel care a propus consilierilor câmpineni, anul trecut, concursul pentru alegerea unui imn al Câmpinei. Probabil, el crede că paternitatea ideii de concurs îi dă dreptul la câştigarea concursului însuşi.

Sute de şomeri la Bursa locurilor de muncă

Săptămâna trecută, Casa de Cultură „Geo Bogza” a fost gazda Bursei locurilor de muncă destinată în special absolvenţilor, dar şi altor persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. La manifestare au participat aproximativ 540 de persoane, dintre care 316 absolvenţi de liceu în marea lor majoritate. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contactat peste 100 de agenţi economici din zonă, dar numai 43 au răspuns invitaţiei şi au oferit 332 de locuri de muncă pentru şomeri cu calificare medie sau necalificaţi. În urma bursei, trei persoane au fost angajate pe loc, iar alte 103 au fost selectate în vederea unui interviu ulterior.

„Let’s do it, România” în Prahova şi la Câmpina

Proiectul naţional pe bază de voluntariat „Let’s do it Romania”, care anul acesta a antrenat în activitatea de ecologizare peste 250.000 de români, a ajuns şi la Câmpina. Astfel, elevi de la mai multe şcoli câmpinene, reprezentanţi ai ONG-urilor, dar şi ai unor asociaţii de proprietari au făcut curăţenie în mai multe zone din oraş: în apropierea şcolilor, în parcuri, în jurul blocurilor, pe platoul Muscel, în zona fostei piste de motocros şi de o parte şi de alta a drumului care traversează pârâul Câmpiniţa.
În Prahova, la ziua naţională a curăţeniei au participat peste 13.000 de voluntari, care au acţionat în mai multe zone ale judeţului şi au strâns aproximativ 30.000 de saci cu gunoaie - 500 de tone. Pe lângă voluntarii de la şcoli, societăţi comerciale şi ONG-uri, la acţiunea de ecologizare au participat şi jandarmii prahoveni, dar şi câteva zeci de deţinuţi de la penitenciarul Ploieşti.
Proiectul „Let’s do it Romania” a fost şi anul acesta un succes, iar organizatorii şi-au propus să-l repete în fiecare an, cu mai multă abnegaţie.

Medicul dentist Titus Munteanu:

“Afecţiunile dentare la copii trebuie tratate din timp”

Problema afecţiunilor dentare la copii nu este nouă, dar ea nu a fost tratată sistematic şi consecvent de nicio guvernare postdecembristă. E drept, nici ONG-urile societăţii civile din România nu şi-au pierdut prea mult timp în acest sens. În timpul celor două decenii de capitalism românesc (original, sălbatic, de cumetrie, sud-american, cum vreţi să-i ziceţi), ne putem aminti multe campanii de educaţie sanitară, dar niciuna pentru promovarea tratării la timp, începând cu zorii copilăriei, a tuturor afecţiunilor dentare ale copiilor. Şi când spunem copii, ne gândim inclusiv la copiii cu vârste fragede, de doi-trei ani. În România postdecembristă (de cea comunistă nici nu mai are rost să pomenim), părinţii nu sunt educaţi şi, prin urmare, nici conştienţi că trebuie să-şi ducă neapărat copiii la cabinetul stomatologic încă de la apariţia primelor probleme de igienă dentară, deoarece netratarea la timp a afecţiunilor dentare poate inflenţa negativ creşterea şi dezvoltarea ulterioară a micuţilor. Copiii trebuie duşi periodic la stomatolog, nu doar atunci când au dureri de la vreo carie. Au fost campanii naţionale în mass-media, plătite cu bani grei, pentru folosirea sării iodate, dar promovarea ideii că afecţiunile dentare la copii trebuie tratate din timp nu a fost considerată demnă de a fi luată în seamă. Din păcate, nici printre medicii stomatologici practica nu este unitară. Dintr-o experienţă personală, a mea şi a copilului meu, sunt destui doctori stomatologi care nu consideră o problemă gravă cariile preşcolarilor, deoarece “dinţii de lapte tot vor pica şi vor fi înlocuiţi de cei permanenţi.” Din dorinţa de a afla cât mai multe despre implicaţiile afecţiunilor dentare ale micuţilor pe care, atât de superficial, îi numim uneori “viitorul nostru” (ce fel de viitor e acela de care nu ne îngrijim?!), am stat de vorbă cu medicul dentist Titus Munteanu, coordonatorul Centrului Stomatologic DentActiv (Câmpina, strada Progresului), cel mai modern şi mai performant centru stomatologic din judeţ.
 
Reporter: Domnule doctor, spuneţi-mi, pentru început, cât de importantă este dentiţia temporară a copilului?
Titus Munteanu: Dinţii de lapte sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, inclusiv pentru aspectul său fizic, oasele feţei etc. Dacă nu ar exista dinţii de lapte nu ar putea să apară dinţii definitivi, fiindcă nu ar avea spaţiul necesar. De cele mai multe ori, un copil care pierde dinţi de lapte are probleme, ulterior, cu dezvoltarea oaselor maxilare. Din această cauză dinţii permanenţi apar, uneori, înghesuiţi.
Rep: În situaţia netratării unor grave afecţiuni ale dinţilor de lapte, este posibil ca un copil cu un chip frumos să se schimbe la adolescenţă, iar trăsăturile feţei sale să devină mai puţin estetice? Pentru că ştiu multe cazuri în care preşcolari foarte frumoşi au devenit nişte puberi mai puţin atrăgători la chip. Nu vorbesc despre întregul lor corp, ci doar despre fizionomia feţei.
T.M.: Într-adevăr, problemele oaselor maxilare pot duce la probleme viitoare de aspect fizic pentru copilul care are carenţe grave în dentiţie. Se poate întâmpla şi această chestie nefericită. Dincolo de alte probleme genetice, sunt copii care se nasc chiar fără dinţi (aşa-numitele anodonţii), dar şi aceste afecţiuni pot fi tratate. Pentru aceste afecţiuni nu este nimeni responsabil, ele sunt determinate genetic. Pur şi simplu, unii copii se nasc fără mugurii dentari. Repet, şi nu voi înceta să fac acest lucru, deoarece iubesc foarte mult copiii: fără o dentiţie temporară sănătoasă, nu poate exista o dezvoltare armonioasă a copilului. Bineînţeles, din această cauză, şi dentiţia permanentă va avea de suferit, iar aspectul fizic al copilului poate evolua într-un sens nu foarte estetic. Nemaivorbind că şi organele interne ale copilului pot ajunge, ulterior, în suferinţă. De fapt, se poate spune că netratarea afecţiunilor dentare la copii poate duce la influenţe negative asupra întregului organism. Din cauza problemelor pe care le au cu dinţii, copiii nu se pot alimenta corect, de unde şi apariţia unor probleme ale aparatului digestiv. Din cauza afecţiunilor dentare, destui copii au probleme în exprimare, nu pot să pronunţe corect anumite cuvinte. Dacă ar fi educaţi în acest sens, părinţii ar şti că dinţii au un rol important şi în vorbire.
Pe mulţi dintre preşcolarii pe care i-am tratat, i-am simţit traumatizaţi de anumite probleme ale dinţilor de lapte, probleme pe care părinţii lor nu s-au grăbit să le rezolve, din motive diverse, dar neîntemeiate, pe care nu are rost să le mai discutăm acum. Totul este ca părinţii care citesc acest material să înveţe ceva din semnalul de alarmă pe care îl tragem aici: a neglija tratarea afecţiunilor dinţilor de lapte ale copilului tău înseamnă a-i afecta dezvoltarea fizică ulterioară!
Rep: Există o mentalitate adânc înrădăcinată printre părinţi, conform căreia dinţii de lapte cariaţi ai copiilor nu sunt chiar o nenorocire, fiindcă ei oricum dispar pentru a le face loc dinţilor permanenţi. Ca o concluzie fundamentală a discuţiei noastre: dinţii de lapte trebuie trataţi sistematic şi complet, aidoma dinţilor permanenţi?
T.M: Într-adevăr, există larg răspândită o astfel de mentalitate, care este total greşită. Fără îndoială, dinţii de lapte pot fi trataţi şi trebuie trataţi. Oricum, noi nu am putea trata afecţiunile dentare ale copiilor fără ajutorul 100% al părinţilor. Am tratat foarte mulţi copii. În prima şedinţă, nu poţi să începi niciun tratament. În prima şedinţă, eu doar încerc să le câştig încrederea şi să îi fac să înţeleagă faptul că orice tratament înseamnă şi suferinţă, dar ea va fi alungată cât mai repede şi va fi urmată neapărat de bucuria sănătăţii. Apoi, părinţii trebuie să-mi continue munca, convingându-i pe micuţi că trebuie să suporte tratamentul, care, făcut cu laserul, poate provoca suferinţă în doze minime. Copiii pot fi convinşi în acest sens; de cele mai multe ori, prin recompense bine meritate.  Este foarte greu de lucrat cu copiii, o ştiu din propria experienţă. Dar tot din aceeaşi experienţă personală bogată pe care o am în pedodonţie (una dintre cele mai dificile ramuri ale stomatologiei, care se ocupă cu tratarea afecţiunilor dentare la copii), pot să vă spun, cu mâna pe inimă, că merită tot efortul. Lumina chipului unui copil căruia i-ai curmat suferinţele pricinuite de afecţiuni dentare nu se poate compara aproape cu nimic pe lumea aceasta. În pedodonţie, timpul nu rezolvă problemele. Contrar unui cunoscut proverb internaţional, timpul nu le rezolvă chiar pe toate, iar în cazul afecţiunilor dentare, trecerea lui strică, nu repară.

Liceul Forestier - cu noi dotări şi o nouă denumire

GŞI Forestier s-a transformat în Colegiul Tehnic Forestier

După G.Ş.I. Energetic (care este inclus, alături de numai câteva licee din ţară, într-un mare proiect privind realizarea unor campusuri şcolare, cu finanţare locală şi guvernamentală), Gupul Şcolar Industrial Forestier este liceul câmpinean care, în ultimii ani, a accesat cele mai multe finanţări; locale, guvernamentale şi comunitare. Cu banii primiţi în ultimii ani, Forestierul şi-a modernizat şi îmbogăţit considerabil dotările.  Fondurile băneşti au provenit atât prin accesarea unor programe europene de dezvoltare, cât şi prin alocările primite de la Guvern şi de la Consiliul Local. O dată cu înnoirea logisticii, liceul a căpătat şi o nouă denumire din partea Ministerului Educaţiei. Astfel, de la începutul acestui an şcolar, GŞI Forestier se va numi Colegiul Tehnic Forestier, titulatură care vine să ateste saltul calitativ pe care l-a reuşit liceul câmpinean în ultima perioadă de timp. Astfel, începând cu acest an şcolar, elevii de la Forestier vor putea să deprindă tainele prelucrării lemnului în noul atelier-hală, de dimensiuni considerabile, realizat cu fonduri alocate de la bugetul local. Recepţia tehnică a atelierului a fost făcută cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar. Tot datorită unei finanţări a municipalităţii a fost renovată o clădire-anexă din curtea liceului, care va găzdui, în viitor, o instalaţie de vopsit de mari dimensiuni. Aproape 800.000 de lei au alocat consilierii municipali pentru cele două investiţii menţionate mai devreme. Atelierul-hală, unde elevii vor putea face practică în condiţii deosebite, a fost echipat cu utilaje performante folosite în industrializarea lemnului, achiziţionate graţie accesării unui program PHARE, valoarea fondurilor europene obţinute ridicându-se la aproximativ 150.000 de euro. Prin colaborări cu fabricanţi de mobilă din zona Câmpinei, pentru care se vor putea executa lucrări în atelierul-hală, conducerea liceului speră să obţină venituri proprii substanţiale, cu ajutorul cărora să se realizeze alte investiţii benefice procesului de învăţământ. După primirea noii titulaturi, Forestierul este al doilea colegiu tehnic ce va funcţiona în municipiul nostru. Anul trecut, Grupul Şcolar Industrial Petrol a devenit Colegiul Tehnic “C.I.Istrati” – după numele marelui nostrum chimist care şi-a trăit ultimii ani ai vieţii pe meleagurile câmpinene.

Biblioteca Municipală a împlinit 62 de ani de existenţă

La sfârşitul săptămânii trecute, Biblioteca Municipală a împlinit 62 de ani de existenţă, eveniment la care au participat elevi ai şcolilor câmpinene, autorităţi locale, scriitori şi oameni de cultură. Cu aceeaşi ocazie, a fost lansat oficial la Câmpina şi programul Biblionet. Biblioteca Municipală a avut nevoie de investiţii importante pentru a se putea înscrie în programul de informare Biblionet. Deşi lansarea oficială a programului de informare s-a făcut în urmă cu câteva zile, calculatoarele funcţionează de câteva luni, iar internetul vine astfel în completarea cărţilor din rafturi.

Activităţi selecte la Casa de Cultură

Lansare de carte - „Intrări în labirint” (Christian Crăciun)
Expoziţie - „Spania din inima mea” (Serghie Bucur)

În penultima ediţie a publicaţiei noastre evidenţiam drumul ascendent parcurs de Cercul literar „Geo Bogza” în prima jumătate a anului 2011 (prin abordarea unei tipologii variate şi complexe a activităţilor), precum şi prezentarea calendarului acţiunilor viitoare. Astfel, potrivit programului comunicat de mentorul cenaclului, Florin Dochia, joi, 22 septembrie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură au avut loc: lansarea cărţii „Intrări în labirint”, autor prof. dr. Christian Crăciun şi expoziţia de grafică „Spania din inima mea”, realizator Serghie Bucur.
Christian Craciun & Serghie Bucur
Încântat de prezenţa unui public numeros din Ploieşti, Floreşti şi Breaza (care nu participă curent la activităţile cenaclului), precum şi a publicului local, alcătuit din consilieri, scriitori, critici literari şi plastici, profesori, ingineri, avocaţi, muzeografi, ziarişti, Florin Dochia, directorul instituţiei, a asigurat cadrul seratei cu prezentarea unor fragmente din prefaţa şi postfaţa lucrării amintite. „Christian Crăciun este un om al dăruirii, al jertfei de sine şi nicidecum un «simplu» profesor (...) Pentru el, nesaţiul bibliografic, diversitatea lecturilor şi natura adânc afectivă, aproape mistică, a relaţiei cu lumea ideilor au constituit deopotrivă o cale de mântuire (prin reflexivitate), dar şi o sterilizantă piedică fără cruţare în calea propriei vocaţii de eseist” (Dan C. Mihăilescu) şi respectiv „«Intrările în labirint» se susţin prin ele însele (incluzând aici şi «adaosul la haos» semnat de autor), ca un câmp de tensiuni intelectuale pigmentate confesiv sau «îngheţate», pentru moment, în enunţuri cu valoare axiomatică” (Mircea Muthu).
La rândul său, prezentatorul Mircea Dinu a remarcat existenţa în Floreşti a celor doi oameni de cultură, prof. dr. Christian Crăciun şi jurnalistul Serghie Bucur: „Sunt uimit de calităţile deosebite ale d-lui Serghie Bucur - a spus acesta -, de căldura sufletească, de talentul ieşit din comun. Desenele realizate cu pixul şi peniţa pe cutiile de pantofi sunt extraordinare. Oamenii sunt împărţiţi în două: unii aduc fericirea când vin, alţii când... pleacă (...); cartea d-lui Crăciun, ediţia a doua, are o evidentă capacitate de teleportare. Totul este scânteie. Te duce către o zonă a culturii. Totul este un spectacol al gândirii dlui. Crăciun. Tema este scrisul şi textul. Această carte merită a doua ediţie”.
„Este adevărat - intervine Florin Dochia. Este un spectacol al gândirii d-lui Crăciun. Scrisul devine un nebun... Muşcă mai rău decât câinele. La sfârşitul textului se află o sentinţă”.
Întrebat de către criticul şi istoricul literar prof. dr. C-tin Trandafir dacă ediţia a doua a cărţii „Intrări în labirint” are şi „adaosuri”, autorul a menţionat că: „Am păstrat, pentru valoarea sa testimonială, forma originală. N-am făcut, deci, decât câteva mici corecturi stilistice, neapărat necesare, pentru limpezimea unor enunţuri şi, mai ales, am corectat puzderia de greşeli de tipar care au sluţit prima ediţie”.
Din „Intrări în labirint” cenacliştii au ieşit (parafrazându-l pe autor) cu tolbele pline de concluzii, atât asupra cărţii, cât şi asupra desenelor concepute de Serghie Bucur. „Dl. Mircea Dinu a făcut o interesantă prezentare a celor doi oameni de cultură de la Floreşti. Christian Crăciun este un creator de cultură, cu multiple valenţe. Este un truditor printre oamenii de litere. Christian Crăciun te fascinează; Serghie Bucur ne face o mare plăcere cu expoziţia de desene, mai puţin cutiile de carton, dar lucrările sunt veritabile bijuterii. Serghie Bucur este un cumulard. Este un om laborios, un prozator de foarte bună calitate” (Alin Ciupală).
„La Câmpina s-a reuşit să se creeze un nucleu de intelectuali de certă valoare. Christian Crăciun, prin excelenţă, este unul dintre intelectualii de marcă. Publică editoriale reuşite în săptămânalul «Oglinda de azi», pe care le citesc cu multă plăcere. Valenţele eseistice sunt remarcabile. Este o scriitură curată, migăloasă, preocuparea pentru stil, lucru rar întâlnit la scriitorii români. Înclinaţie spre enciclopedie. Unul dintre eseiştii de primă mână de la noi. În grupul nostru sunt câţiva oameni de mare valoare, cărora s-ar cuveni să li se dea importanţa corespunzătoare” (Gherasim Rusu Togan).
 „Cartea nu este alcătuită din verzi şi uscate, ci este o reeditare a eseurilor, păstrând cu stricteţe forma din prima ediţie. Este o carte naivă, parşivă şi egoistă, făcută din ţăndări. („Din ţăndări, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-ai totuşi multe lucruri noi/ Deşi ne-ai debitat numai poveşti,/ Am vrea şi-n alte dăţi să ţăndăreşti” - Ştefan Al. Saşa). Te fentează. Este egoistă fiindcă am făcut-o pentru mine, fără să mă gândesc la cititor. Tema - filosofia limbajului. Am spus aici tot! O întreagă meditaţie despre cum funcţionează limbajul într-un regim totalitar. (...) Desenele lui Serghie Bucur m-au şocat prin perisabilitatea suportului şi eternitatea subiectului” (Christian Crăciun).
„Sunt profund impresionat, atât de desene, cât şi de cronicile plastice realizate de Serghie Bucur. Îi propun adunarea acestora în volum, împreună cu desenele respective. Stăpâneşte perspectiva aeriană, pe care renascentiştii au scos-o în evidenţă la timpul lor” (Valter Paraschivescu).
„Mă simt în sufletul d-voastră. Aventura mea, marcată de un eveniment rutier, a început în Spania. Aici am vizitat biserici, catedrale, muzee, grădiniţe pe care le-am desenat pe cutii de pantofi, cartoane dăruite de vânzătoarele care m-au botezat «Zapateros» (pantofar, cizmar). Aşa s-au născut desenele (La Catedrala de Leon; Castello de Manzanares; Capilla ;Madre Maria - Benicassium ş.a.).  Am realizat, de asemenea, portretele unor spanioli şi am primit cărţi şi albume, dar şi necazuri din cauza Poliţiei... Desenele sunt respiraţiile mele. Am lucrat pentru ele până la miezul nopţii şi... culmea, era gata-gata să mi le confişte la vamă. Am plâns pentru recuperarea lor” (Serghie Bucur).
Pline de farmec, cu poante finale, versurile cunoscutului epigramist Ştefan Al. Saşa, adresate scriitorilor Christian Crăciun şi Serghie Bucur, au fost răsplătite cu ropote de aplauze: „Lui Christian Crăciun la lansare - Te văd în labirint intrând,/ Iar eu te-avertizez acum/ Că minotauru-i flămând/ Şi n-ai să-l saturi c-un volum// Eşti temerar, de muze inspirat,/ Şi pentru asta tare te admir/ Convins că Ariadna ţi-o fi dat/ Măcar un fir!// Pătrunderea în labirint/ Este uşoară zi de zi./ Dă-mi totuşi un răspuns succint:/ Cum procedezi când vei ieşi?”; „Lui Serghie Bucur - grafician - Pictând după modernele canoane/ Călătoria-n Spania cu pasul,/ Lasă pe la Sevilla Pegasul/ Şi-nobilă cutia cu bomboane”.
În acordurile unui concert-caffé susţinut de Serghie Bucur (din care n-au lipsit „C’est si bon”, „Historia de un amor”, „Obsesion”, „Moliendo Caffé”, „Caminito”), oaspeţii au fost invitaţi la bufetul suedez pus la dispoziţie de sponsorii Mihai Neagu, Carmen şi Dan Cârciumaru, Nicolae Petre şi Florin Severius Frăţilă.
Reuşita serată literar-artistică s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Theodor Marinescu

Memorialul „Vasile Horjea” la şah

Duminică, 25 septembrie, în localul pizzeriei La Strada, s-a desfăşurat concursul de şah „Memorialul Vasile Horjea”, la care au participat şahişti din Câmpina şi din împrejurimi.
La final, clasamentul a fost următorul:
Locul I - Tricolorul Breaza
Locul al II-lea - Şah Club „V. Horjea” Proviţa de Sus
Locul al III-lea - Energy Cameron Câmpina
Locul al IV-lea - Neptun Câmpina
Organizator: Ion Nicolae.

Fotbalul câmpinean face legea în judeţ

CSM Câmpina – Carpaţi Sinaia 7-0

CSM Câmpina şi-a revenit repede după înfrângerea din ultima secundă de la Măneciu şi a oferit spectatorilor prezenţi pe stadionul „Poiana” un spectacol cu numai puţin de 7 goluri. A fost un galop de sănătate care a urcat formaţia câmpineană pe poziţia a doua a clasamentului. Nu s-a pus nici un moment problema învingătorului din această partidă, mai ales că oaspeţii nu au avut nici o acţiune la poarta lui Boşilcă.
Elevii lui Ionică Burchi au marcat în prima repriză patru goluri, ratând alte numeroase ocazii, cea mai mare fiind bara lui Hromei, în minutul 13, dintr-o lovitură de cap de la 8 metri, după o centrare excelentă a lui Budileanu de pe partea stângă. În minutul 7 s-a consemnat deschiderea scorului, atunci când M. Mihai a şutat pe jos, din 16 metri, după ce portarul sinăienilor şi un coechipier de-al său s-au incomodat reciproc. După numai trei minute, Budileanu a înscris cu un şut de senzaţie, de la 12 metri, din unghi foarte închis, lateral stânga, direct sub transversală. Acelaşi Budileanu a majorat diferenţa de pe tabela de marcaj, în minutul 22, după ce a şutat de la 18 metri fără nici o şansă pentru portarul advers. După numai 5 minute, Budileanu – cel mai bun jucător de pe teren în partida de sâmbătă – a stabilit scorul pauzei, după o pătrundere pe dreapta a lui M. Mihai.
Repriza secundă a început sub aceleaşi auspicii, iar în minutul 51 scorul a urcat la 5-0: Safta a reluat din apropiere, după centrarea lui Budileanu respinsă în faţă de portarul sinăienilor. Următorul gol a venit în minutul 79, când Ilioiu, după o acţiune personală, a prins un şut grozav de la 18 metri, iar  tabela a închis-o Budileanu, care în minutul 87 a împins mingea în plasă din 3 metri, după o centrare de pe dreapta şi o prelungire cu călcâiul a lui Adi Vintilă.
CSM a făcut scor cu un adversar departe de pretenţiile Ligii A, iar moralul elevilor lui Ionică Burchi este din nou foarte bun, înaintea unui alt examen dificil, sâmbătă, în deplasare la Boldeşti.
 
Marcatori: M. Mihai 7, Budileanu 10, 22, 27, 87, Safta 51, Ilioiu 79.
CSM Câmpina: Boşilcă – Gânju (cpt), G. Radu (62 Bej), Safta – Budileanu, A. Burchi, Ilioiu, Dârstaru (54 Vintilă), M. Mihai – Olteanu (48 Negoiasă), Hromei (48 Negreanu). Rezerve neutilizate: Lepădatu – Grigoraş, Necula. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Carpaţi: Dogaru (cpt) – Pricop, Brânzea, Ante, Davidoiu – Grancea, Colţoiu, Jugănaru, Ardelean, Goagă – Cârstea. Rezerve neutilizate: Petrescu, Fl. Ştefănică, Clinci, B. Popescu. Antrenor: Ionuţ Hogea.
Arbitri: Emil Bozieru (Băicoi) – Adrian Niţă (Ploieşti), Ionel Gheonea (Urlaţi).
Observator: Pavel Roşală (Ploieşti).
Imediat după meci, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „A fost un joc la discreţia noastră, încheiat cu o victorie firească şi categorică. Lumea spune despre mine că sunt prea critic şi am să le demonstrez din nou că au dreptate, pentru că o spun deschis că nu am fost mulţumit de jocul echipei în repriza a doua. Jucătorii noştri nu s-au mai exprimat la fel de coerent ca în prima repriză, nu au mai pasat la fel, nu au mai avut aceeaşi atitudine şi acest lucru pe mine mă deranjează. Aceasta este şi diferenţa între echipele româneşti şi cel care fac performanţă cu adevărat: seriozitatea. Ne aşteaptă un meci greu etapa viitoare, în deplasarea de la Boldeşti, şi dacă nu vom trata lucrurile cu seriozitate, nu aşa cum s-a întâmplat în repriza a doua a meciului cu Sinaia, atunci ne va fi foarte greu să câştigăm la Boldeşti. Oricum, la acest club va fi ordine, iar cei care nu se încadrează şi care nu dovedesc seriozitate, vor pleca”.

CS Ceptura – Unirea Câmpina 0-2

Unirea a avut o deplasare destul de grea la Ceptura, acolo unde s-au impus pe final, după ce gazdele au rămas în inferioritate numerică. Elevii lui Plăvache nu şi-au făcut  jocul obişnuit de pase şi posesie, chiar dacă în prima repriză au ratat trei mari ocazii de gol prin
Nichifor şi prin Bărăgan.
După pauză, gazdele au echilibrat jocul, chiar au avut şi  o bară, dar după ce au rămas în inferioritate numerică (minutul 72) au cedat total mijlocul terenului, încercând  să conserve rezultatul de egalitate. ,Au cedat însă pe final. Mai întâi, în minutul 82, B. Şandru a înscris din pasa lui Bărăgan, iar Cernea, în minutul 90+2, a stabilit scorul final, după o acţiune a lui Ţigănuş.
Unirea Câmpina a folosit următoarea formaţie: D. Şandru – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru – Cernea, Bărăgan, Lambă, Filip – Bica, Nichifor şi au mai jucat: D. Ciobotaru, Ţigănuş, Burlacu şi Conac.