04 octombrie 2011

Dramă la Şcoala de Poliţie

Zilele trecute, un tânăr elev al Şcolii de Poliţie Vasile Lascăr, în vârstă de 27 de ani, a anunţat că se simte rău după programul de pregătire fizică şi s-a prezentat la cabinetul medical. Cadrele specializate de acolo au luat decizia ca tânărul să fie transportat de urgenţă la Spitalul Municipal. În drum spre spital, starea elevului s-a agravat, ajungând până acolo încât a fost supus manevrelor de resuscitare timp de o oră. Medicii nu au mai putut să-l salveze. Se pare că elevul era mare consumator de energizante, iar in ziua în care a murit consumase patru cutii cu astfel de băuturi. La necropsie, medicii legişti au descoperit că tânărul a murit în urma unui infarct şi că  acum doi ani el mai suferise un preinfarct.

Consilierii câmpineni, faţă în faţă cu informatizarea activităţii legislative

Începând cu ultima lor întâlnire, consilierii câmpineni au căpătat laptopuri performante care să-i ajute în activitatea de elaborare a legilor locale. Laptopurile sunt de ultimă generaţie, produse de o cunoscută firmă americană, printre cele mai bune din domeniu. Aşa că scuza “n-a mers” nu prea va ţine. Cu laptopul  din dotare, pe care va trebui să-l predea la sfârşit de mandat, fiecare ales al urbei va fi pus faţă în faţă cu informatizarea. Sperăm că, în acelaşi timp, nu va fi pus faţă în faţă cu reacţiunea (nu cea din cunoscuta dramă a lui Caragiale, ci reacţiunea în sensul reacţiei umane reticente la nou). Cu alte cuvinte, sperăm că şi cei mai în vârstă şi neobişnuiţi cu lucrul pe calculator să se adapteze şi să înveţe mânuirea acestuia. Altfel, economiile care s-ar putea face prin aceste dotări nu prea mai au sens. Este vorba despre economiile ocazionate de faptul că nu vor mai fi alcătuite mapele cu documente tipărite, pentru care se cheltuie destul de mult cu achiziţionarea topurilor de hârtie şi a tonerelor de imprimantă. În altă ordine de idei, consilierii noştri municipali nu se vor mai putea plânge, de acum înainte, că primesc mapele cu proiectele de hotărâri cu puţin înainte de începerea şedinţelor şi, din această pricină, nu au suficient timp să le studieze. Mai ales când le sunt prezentate proiecte de hotărâri introduse pe ultima sută de metri (sau de minute, mai bine zis). 
Laptopurile fuseseră destinate, încă de anul trecut, a intra în posesia membrilor Consiliului Local. Decizia de “înarmare” a consilierilor cu aceste instrumente moderne a fost luată de conducerea executivului local, iar dacă economiile îşi vor arăta roadele, ea poate fi considerată o decizie bună. Mai ales că este în tendinţele ecologice şi de protejare a pădurilor şi a mediului inconjurător. La începutul anului, Primăria a achiziţionat câteva zeci de laptopuri plătite din banii alocaţi proiectului cu fonduri europene „Sprijin pentru integrare şi incluziune”. Cu ajutorul acestui proiect accesat de municipalitate, au fost instruiţi şomerii înscrişi la cursul de iniţiere în folosirea calculatoarelor. După ce au fost folosite de şomerii-cursanţi, laptopurile au rămas în proprietatea executivului câmpinean. 18 dintre ele au fost distribuite consilierilor municipali (Consiliul Local continuă să funcţioneze cu un om în minus, lucru permis de legislaţie). Cu asemenea dotări, se presupune că aleşii câmpinenilor vor fi mai informaţi, mai informatizaţi şi, poate, chiar mai întelepţi în luarea deciziilor, întrucât nu vor mai trăi stresul primei lecturi a proiectelor de hotărâri cu câteva minute înainte de începerea şedinţelor. Toate documentele necesare le vor fi transmise acestora pe CD-uri sau pe alt suport electronic.

Cuvântul care înţeapă

Demagogii noştri nu seamănă cu ai lor

În ultimele zile am abandonat, oarecum, monitorizarea găinăriilor politico-administrative locale şI asta nu pentru că ele au scăzut în intensitate, ci mai degrabă pentru faptul că în Europa se întâmplă lucruri care ne pot afecta viitorul şi pe care vreau să le înţeleg în profunzime.
După cum se ştie, Olanda şi Finlanda au blocat aderarea României (de Bulgaria sunt prea puţin interesat) la Spaţiul Shengen, chiar dacă raportul care atestă pregătirea ţării noastre în acest sens a fost aprobat de Comisia Europeană şi votat de Parlamentul Europei cu o majoritate confortabilă. Puţini ştiu, însă, că pentru a se lua această decizie, trebuia girul unanim al Consiliului Europei, unde sunt reprezentate toate statele membre. Cu două opinii contra, Olanda şi Finlanda au răsturnat totul. Acum se pune întrebarea, la care n-am auzit să răspundă nimeni concret până în momentul de faţă, de ce tocmai Olanda şi Finlanda ne-au întors spatele? Am citit multe declaraţii de presă în ultima vreme, mai ales ale oficialilor europeni, pentru a înţelege ce se ascunde cu adevărat în spatele acestui refuz olandezo-finlandez. La un moment dat, eram tentat să cred că instituţiile corupte şi slăbiciunile economice româneşti, care generează valuri de imigranţi în căutarea unui loc de muncă, ar putea fi motivele principale ale blocadei impuse de cele două state. Chiar eram gata să accept valabilitatea acestor argumente, care de altfel reflectă realitatea românească, până într-o zi, când am citit printre rânduri declaraţiile unui europarlamentar britanic, care scoteau în evidenţă naţionalismul populist al unor formaţiuni politice olandeze şi finlandeze, ce au reuşit să impună „o astfel de decizie periculoasă” guvernelor celor două ţări. Mai simplu spus, Partidul pentru Libertate din Olanda şi Partidul Adevăraţilor Finlandezi (care împreună reprezintă mai puţin de două milioane de voturi în Europa) au reuşit să răstoarne deciziile guvernelor de la Haga şi Helsinki (şi în cele din urmă ale Consiliului Europei), care la rândul lor au acceptat compromisul de teama pierderii sprijinului parlamentar intern. Aşadar, două milioane de populişti, care nu suportă ideea unei Europe unite, au dat peste cap o decizie luată în numele a peste 500 de milioane de europeni. Concluzia mea după acest neînsemnat studiu de caz este că şi Europa civilizată are demagogii ei, iar consecinţele unei astfel de decizii în ceea ce priveşte spaţiul Shengen, lăsate la îndemâna unei minorităţi naţionalist-populiste, pot fi extrem de nocive pentru ideea de libertate a individului european.
Şi pentru că tot am vorbit despre demagogii olandezi şi finlandezi, să zăbovim acum, mai pe scurt, şi asupra celor de pe plaiurile mioritice.
(Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

ARPACAŞUL UNIVERSITAR
   
Săptămîna trecută mai multe ONG-uri au alcătuit o coaliţie pentru alegeri corecte în 2012. Frumos pe hîrtie, dacă în această coaliţie nu am găsi personaje discutabile cum ar fi gurul politologiei antibăsesciene dl. Pîrvulescu (principalul vinovat pentru componenţa mizerabilă a actualului parlament, un fel de Silviu Brucan de şcoală nouă), dl. Alistar oarecum cercetat de ANI pentru incompatibilităţi sau dl. Mircea Toma din Vîntu-ratul Caţavencu. La televizor sună frumos să predici lupta împotriva cumpărării voturilor prin orice mijloace. Tocmai de aceea m-aş fi aşteptat ca vehementa coaliţie să ia o atitudine foarte fermă faţă de propunerea dnei rector Andronescu de a organiza un an pregătitor pentru cei care n-au luat bacul. Este cel mai direct mod de a cumpăra voturi, e drept mult mai subtil decît kilul de zahăr şi găleata de plastic. Am auzit-o, şi nu mi-am crezut urechilor, pe doamna profesoară susţinînd că asta e un mod de ajutorare socială. De cînd a devenit învăţămîntul superior un mod de protecţie socială? În cel mai rău caz, un astfel de an pregătitor ar trebui organizat la licee, doar ele sunt cele care pregătesc pentru bac, şi nu facultăţile. A plînge de mila elevilor care au trecut ca gîsca prin apă 12 ani, datorită unui sistem care nu permite selecţia, este un populism greţos.

Şcoala de Poliţie îşi renovează sălile de curs printr-un program al Băncii Mondiale

O parte din Şcoala de Poliţie a îmbrăcat, la începutul acestui an şcolar, “haine” noi. Noua înfăţişare nu se referă la îmbrăcarea de către elevi a unor uniforme noi, ci la îmbrăcarea (cu ghilimelele de rigoare) în polistiren expandat a clădirilor în care se ţin cursurile. De fapt, numai pentru o parte din aceste clădiri au fost finalizate lucrările de modernizare, celelalte urmând a fi renovate în următoarele săptămâni. Toate lucrările se realizează cu bani de la Banca Mondială, printr-un program accesat de Şcoala de Poliţie, care a depus un proiect în acest sens cu mai mulţi ani în urmă. Modernizarea clădirilor sălilor de clasă nu înseamnă numai izolarea termică a pereţilor exteriori, ci şi renovări totale ale interioarelor acestor imobile (zugrăveli şi vopsiri ale sălilor propriu-zise şi ale holurilor, înlocuirea instalaţiilor sanitare, înnoirea totală a toaletelor şi a dotărilor acestora etc). 

Şcoala de Poliţie din Câmpina este la început de an şcolar, dar şi de drum. Un drum la capătul căruia cea mai mare unitate de învăţământ mediu a Poliţiei Române s-ar putea să-şi schimbe substanţial structura activităţilor. Nimeni nu poate şti cu exactitate cum va arăta Şcoala peste câţiva ani, dar măsurile de reformare promovate, în ultimul an, de către MAI vor avea, cu siguranţă, repercusiuni şi asupra viitoarei înfăţişări a instituţiei câmpinene, pe care a absolvit-o marea majoritate a actualilor agenţi de poliţie aflaţi în exerciţiul funcţiei. Primele semne ale schimbării au apărut încă din această vară, la sesiunea de admitere 2011, în cadrul căreia, faţă de anii precedenţi, numărul de candidaţi a fost mult mai mic. Dacă anul trecut au fost peste 6800 de candidaţi, anul acesta nu au dorit să “bată” la porţile instituţiei decât 1586. Scăderea este mai mult decât semnificativă, iar cauzele ei sunt multiple. Diminuarea numericului de personal al Inspectoratului General al Poliţiei Române, disponibilizările masive anunţate şi operate în rândurile poliţiştilor din întreaga ţară, amânarea, acum doi ani, a examenului de absolvire a Şcolii din lipsa unei finanţări corespunzătoare, dar şi nepromovarea bacalaureatului de către mulţi dintre cei care şi-au exprimat, la începutul anului, intenţia de a participa la examenul de admitere în Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr”. Toate acestea nu au făcut decât să scadă interesul celor care şi-ar fi dorit să îmbrăţişeze meseria de poliţist. Până la urmă s-a reuşit completarea numărul de locuri aprobat de guvern. “Actualmente, avem 648 de locuri pentru anul I, toate ocupate; 107 fete şi restul, băieţi. Desigur, scăderea numărului de locuri, comparativ cu anii trecuţi, este cauzată de dinamica de personal urmărită de conducerea IGPR. Anul trecut, am avut 1400 de locuri, iar în 2009, ministerul a alocat 1500 de locuri pentru şcoala noastră. Chiar dacă, anul acesta, avem mult mai puţini elevi în primul an, noi nu privim  acest lucru cu îngrijorare. Scăderea numericului va însemna negreşit o creştere a gradului de instruire a viitorilor poliţişti, în sensul în care credem că au intrat cei care şi-au dorit foarte mult să îmbrăţişeze meseria de poliţist. Fiind foarte motivaţi, aceştia vor munci mai mult pentru a învăţa toate tainele acestei meserii şi pentru a se perfecţiona continuu. Nemaivorbind de faptul că, lucrând cu grupe mai mici de elevi, şi eficienţa procesului de învăţământ este sporită”, ne-a declarat comisarul-şef Valeriu Simon, purtător de cuvânt al Şcolii de Poliţie. Acesta ne-a mai precizat că “există, în prezent, o situaţie identică celei din 2009, cauzată de criza economică şi financiară prin care trece toată societatea românească, dar care se va rezolva până la sfârşitul anului în curs. Căci până pe 30 decembrie 2011, ultima promoţie a şcolii noastre va da examenul de absolvire, iar începând cu 1 ianuarie 2012, toţi absolvenţii vor fi încadraţi pe posturi.”

Spitalul Municipal, pe drumul modernizării şi eficientizării

Folosindu-se de o serie întreagă de fonduri băneşti, obţinute prin sponsorizări sau prin alocări de la guvern sau legislativul local, Spitalul Municipal s-a modernizat considerabil  în cursul acestui an. Două renovări radicale ale anexelor gospodăreşti plus una a tâmplăriei ferestrelor unităţii, la care se adaugă o apropiată achiziţionare de echipamente şi aparatură medicală performante, toate aceastea ar trebui să ridice substanţial calitatea serviciilor oferite pacienţilor de cel mai mare spital câmpinean şi al doilea din judeţ.


În decembrie 2010, Spitalul Municipal primea de la Ministerul Finanţelor fonduri de 100.000 de lei pentru a-şi îmbunătăţi dotările. Asta după ce, cu câteva luni înainte, ca un gest de bunăvoinţă sau de ce s-o fi vrut a fi, Kaufland România donase spitalului 200.000 de euro. Banii dăruiţi de cunoscutul retailer european (care va inaugura în oraşul nostru, la sfârşitul toamnei, un hypermarket asemenea celui care funcţionează în Ploieşti), au fost folosiţi, în parte, pentru schimbarea tâmplăriei învechite cu geamuri termopan. Cu banii primiţi, în decembrie 2010, de la bugetul de stat, la care s-au adăugat 150.000 lei din fonduri proprii, conducerea unităţii a trecut modernizarea radicală a spălătoriei. Aceasta, în cei aproape 30 de ani de la înfiinţarea spitalului, nu mai cunoscuse nicio reabilitare. Din cauza uzurii maşinilor învechite, lenjeriile de pat se deteriorau după două-trei spălări, provocând adesea nemulţumirile pacienţilor internaţi. “Spălatul lenjeriei era o mare problemă. Am modernizat în totalitate spălătoria, începând de la pereţi, pardoseală, placări cu faianţă şi gresie, utilaje şi tot ce era necesar a fi înlocuit. Lucrările au durat aproape o jumătate de an, deoarece am întâmpinat multe probleme în timpul desfăşurării acestora. A trebuit să facem o cale de acces pentru a scoate afară vechile maşini de spălat, de dimensiuni mari, care fuseseră montate într-o incintă betonată, greu accesibilă. Am săpat o groapă foarte mare pentru a reuşi schimbarea maşinilor vechi cu cele noi. Pentru a oferi spaţiu suficient de manevre macaralei folosite de constructor, am fost nevoiţi să schimbăm traseul cablurilor de energie electrică, lucrare realizată de o echipă de la Electrica. Acum putem spune că ne încadrăm total în normele europene igienico-sanitare. Avem maşini destinate numai spălării lenjeriei din saloanele pentru copii. De fapt există o spălătorie separată pentru rufele şi lenjeria din aceste saloane pentru copii. Traseul rufelor murdare nu se intersectează cu cel al rufelor curate, cum nici rufele copiilor nu se apropie de cele ale adulţilor. Aceste rigori erau respectate şi în trecut, dar acum lucrurile se întâmplă mult mai rapid şi mai eficient“, ne-a declarat Eugenia Burchiu, directorul financiar al spitalului. După modernizarea spălătoriei, finalizată în această vară, s-a trecut la înnoirea bucătăriei spitalului, care avea şi ea utilaje uzate fizic şi moral. Această din urmă investiţie, finanţată cu 100.000 de lei asiguraţi din veniturile spitalului, va fi în curând realizată complet, după achiziţionarea hotelor de la plitele de gătit mâncarea. Cei 300.000 de lei primiţi, săptămânile trecute, de la bugetul de stat vor fi destinaţi achiziţionării de aparatură medicală de ultimă generaţie, care va creşte sensibil calitatea actului medical.

Florin Anghel, fruntaş în întrecerea parlamentarilor care au contracte cu statul

Deputatul PDL pe Colegiul Câmpina, Florin Anghel, se află pe locul 4 într-un top al deputaţilor care au contracte cu statul. Potrivit site-ului cursdeguvernare.ro, Anghel are 11 contracte încheiate prin licitaţie cu diverse instituţii ale statului, prin firma Fibec SA Câmpina, în care soţia lui deţine 50% din acţiuni. Unul a fost încheiat în 2007 cu primăria Tomşani, cinci în 2009 cu primăriile Floreşti, Brebu, Valea Doftanei şi Consiliul Local Corbiţa - jud. Vrancea, trei în 2009 cu Primăria Produleşti, Primăria I.L. Caragiale - jud. Dâmboviţa şi Primăria Topolog - jud. Tulcea, iar altele două în 2010 cu Ecoaqua SA Călăraşi şi Primăria Secăria - jud. Prahova, obiectul contractelor fiind modernizarea şi extinderea distribuţiei sau alimentării cu apă, extindere sistem de canalizare şi staţie de epurare sau modernizare reţele stradale. Valoarea totală a contractelor încheiate de firma lui Anghel este de 50.272.417 lei. Faţă de toate cele arătate mai sus, parlamentarul nostru a declarat în presă că nu este foarte încântat de afacerile cu statul, precizând că aceste contracte i-au adus societăţii pe care o administrează împreună cu soţia sa, destul de multe necazuri din punct de vedere al încasării banilor de la stat.
Cei trei parlamentari care se clasează înaintea lui Anghel în topul celor care au contracte cu statul sunt deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin, cu 327 de contracte finanţate din bani publici şi doi deputaţi din Dâmboviţa - Gheorghe Albu (PDL) şi Ana Gheorghe (PSD).

Un poliţist şi un jandarm au fost luaţi la pietre de ţigani în Turnătorie

Săptămâna trecută, un agent din cadrul Poliţiei Câmpina, de la compartimentul Siguranţă Publică şi un jandarm, au fost atacaţi cu pietre şi sticle de doi ţigani din cartierul Turnătorie. Patrula de poliţie a fost solicitată de mai multe persoane care locuiesc pe strada Păcuri, deranjate de gălăgia care se auzea din locuinţa unei familii de ţigani. Din câte se pare, aceştia organizaseră o petrecere de logodnă. În momentul în care la uşa lor s-au trezit cu Poliţia, petrecăreţii au ripostat şi au început să arunce cu sticle şi pietre. În timpul confruntării, poliţiştul şi jandarmul au fost răniţi, iar maşina Poliţiei avariată. Pentru a scăpa de furia ţiganilor, autorităţile au chemat întăriri la faţa locului. Ion Gheorghe şi fratele său, Constantin, în vârstă de 30 şi respectiv 35 de ani, au fost reţinuţi pentru audieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. Ei sunt acuzaţi de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Cei doi agresori sunt cercetaţi în libertate, iar poliţistul şi jandarmul sunt în afara oricărui pericol, rănile suferite fiind superficiale.

Un târg cu bunătăţi, dar şi cu implicaţii sociale

Administraţia pedelistă a municipiului, cu care ne-am pricopsit de câţiva ani buni (“buni” este aici doar o formă de plural accentuat, de temporalitate îndelungată), pare a dori să inducă în mentalul şi subconştientul colectivităţii noastre ideea că lucrurile nu stau chiar rău în orăşelul de la poalele Muscelului. Că, în ciuda crizei economice grave şi a actualei guvernări centrale dezastruoase, câmpinenilor li se pot întâmpla încă multe lucruri bune. Că viaţa le poate fi presărată cu destule plăceri şi bunătăţi. Un asemenea gând insinuant (pe care edilul-şef l-ar putea considera, fără temei, calomniator), mi s-a cuibărit în minte la aflarea veştii că Târgul cu Bunătăţi se va organiza din nou în Centrul Civic.
La Câmpina, aşa cum a hotărât, nu de mult, legislativul municipal, primul week-end al fiecărei luni vine cu oprirea traficului rutier pe tronsonul Bulevardului Carol I cuprins între Complexul ABC şi Casa Cărţii. Spaţiul respectiv este destinat organizării diverselor acţiuni şi manifestări care să fie capabile a scoate din casă localnicii. Nu atât pentru promenade (Bulevardul Culturii ar fi mult mai potrivit în acest sens), cât pentru a socializa prin participarea la diferite evenimente cultural-artistice care să înfrumuseţeze sufletele, ori la diverse târguri cu produse alimentare care să dedulcească papilele gustative şi să înfioare organele digestive. În ultimul weekend, câmpinenii au fost invitaţi să încerce ultima variantă. Firma ploieşteană VELE Promotions a adus, pentru a patra oară, Târgul cu Bunătăţi la Câmpina. Evenimentul în sine, judecând după numărul de vizitatori şi de cumpărători, a fost, la fiecare ediţie, o reuşită. Firma organizatoare, care a început acest proiect în parteneriat cu Primăria Sinaia, l-a continuat în Câmpina şi Târgovişte.
Am dat şi eu, duminică, o roaită prin târgul nostru patriarhal şi prin târgul cu bunătăţi din buricul târgului nostru patriarhal. Am reîntâlnit multe societăţi şi feţe de comercianţi pe care le văzusem şi în precedentele ediţii. Aceleaşi produse naturale, lipsite de chimicale, dar ale căror preţuri, în multe cazuri, nu erau deloc cuminţi. Pentru că multe dintre produsele alimentare expuse –  de origine animală, vegetală, apicolă etc, sunt realizate în gospodăriile şi micile ateliere ale producătorilor-comercianţi, piperul preţurilor era însă, în bună parte, justificat. Şi în Occidentul ultrainformatizat, superindustrializat şi cvasipoluat, alimentele bio, eco (sau cum li s-or mai spune), au preţurile teribil de obraznice.
La această ediţie a târgului, organizatorii le-au oferit localnicilor nu doar ocazia de a achiziţiona produse mai sănătoase decât cele găsite în comerţul cotidian, dar şi posibilitatea de a se implica social. Mai exact, de a face donaţii sau cumpărături care să lumineze viaţa unor copii cu dizabilităţi sau să ajute la integrarea în societate a unor copii instituţionalizaţi. În opinia Gabrielei Anghel, administrator al firmei organizatoare a manifestării, “la această ediţie, ne-am propus să oferim nu doar bunătăţi culinare, ci şi de suflet, ca să zic aşa. Este vorba despre două acţiuni cu implicaţii sociale incluse în programul Târgului. Prima ar fi un concurs de fotografii având ca tematică toamna, fotografii primite pe o reţea de socializare, unde am făcut promovarea. Fotografiile vor fi expuse în cadrul evenimentului, iar cea mai apreciată de public va fi premiată cu un coş cu bunătăţi în valoare de 250 lei. A doua acţiune, mai importantă şi mai de suflet decât prima, are ca scop strângerea unor sume de bani de la cei care se vor fotografia într-un cadru rustic creat de artistul plastic Ioana Preda, bani care vor merge la  organizaţia umanitară Concordia şi la Şcoala Sanatorială Voila.”
Am mai aflat că cei de la fundaţia Concordia au un atelier de brutărie în care copii instituţionalizaţi realizează produse de patiserie deosebite. Aceste produse, expuse la unul dintre standuri, au fost bine apreciate. Tot un stand au ocupat şi reprezentanţii Şcolii speciale cu clasele I-VIII Voila. Aici au fost prezentate creaţii ale elevilor şcolii (tablouri din lemn cu aplicaţii de flori uscate, buchete de flori uscate, flori şi fructe realizate din hârtie etc.), articole care au fost şi ele destul de bine primate de către vizitatori. Până duminică dimineaţa, încasările în beneficiul celor două instituţii amintite nu au fost prea bogate, ceea ce ar putea însemna din două una: ori cumpărarea scumpelor produse alimentare i-a golit de bani pe localnicii participanţi, ori privaţiunile şi incertitudinile vieţii sub criza economico-financiară ne-au înrăit în aşa măsură, încât Câmpina nu mai crede în lacrimi. 

La mine nu merge aşa, fetiţo!

Asaltul cabinetelor medicale pentru obţinerea avizelor necesare efectuării orelor de educaţie fizică, caracteristic lunii septembrie este bine cunoscut. În final, rezultă două concluzii: apt sau scutit de a efectua aceste ore.
Dacă luăm însă în consideraţie principiile educaţiei moderne, anemic prezente chiar şi în legislaţia în vigoare, orele de educaţie fizică ar trebui efectuate de TOŢI elevii, indiferent chiar de prezenţa unor dizabilităţi şi de gradul acestora. Educaţia fizică din şcoli, ar trebui să însemne dezvoltarea unor aptitudini prin activităţi adaptate posibilităţilor copilului şi afecţiunilor cronice pe care acesta le poate avea. Mă refer la boli ca astmul bronşic, rinită alergică, hepatita cronică sau deformările coloanei vertebrale. “Suflul sistolic”, de exemplu, este doar un pretext, încă frecvent invocat pentru scutirea totală de educaţie fizică, deşi nu reprezintă deloc o afecţiune cardiacă – dacă ar exista cu adevărat, aceasta ar purta o cu totul altă denumire.
Dorinţa scăzută a copiilor de a afectua orele de educaţie fizică, îndeosebi după clasa a V-a, are o explicaţie complexă care începe cu modul de viaţa al părinţilor şi se termină cu spaima că nota de la educaţie fizică să nu scadă media generală. Aici intervine în mod esenţial atitudinea profesorului de specialitate.          
Activitatea fizică supravegheată este foarte importantă pentru dezvoltarea oricărui copil, dar, în mod deosebit, se reflectă în evoluţia unor afecţiuni ca cele enumerate mai sus. Copiii cu astm pot desfăşura activităţi fizice de performanţă  chiar, cu condiţia unei încălziri prelungite în prealabil. Sportul este important pentru evoluţia acestei afecţiuni în aceeaşi măsura cu tratamentul corect efectuat pentru că dezvoltă o capacitate pulmonară de rezervă , cu care copilul suportă mai bine inevitabilele expuneri la alergeni. La fel, adenoidita cronică (polipii) sau rinita alergică, evoluează mult mai bine la copiii sportivi, datorită creşterii mai bune a calibrului căilor respiratorii prin educarea unei respiraţii nazale corecte. În fine, deformările coloanei vertebrale sau ale piciorului nu au nici o şansă de redresare fără o activitate fizică intensivă şi corectă.
Rolul medicului este de a preciza în adeverinţa eliberată tipul de activităţi contraindicate copilului – de exemplu, cei cu defecte de vedere nu trebuie să efectueze sărituri sau jocuri sportive în care ochelarii ar putea fi deterioraţi, iar cei cu boli ale ficatului sau rinichilor  nu pot efectua proba de rezistenţă, care presupune efort intensiv prelungit.
De-a lungul timpului, m-am confruntat cu dificultăţi în explicarea acestor lucruri, rezultatul fiind înţelegerea copilului şi părinţilor sau solicitarea mult-doritei scutiri la alt cabinet pentru că micuţul “pur şi simplu nu poate”, iar părintele vrea să-i protejeze media. Etic vorbind, acest lucru are şi un impact psihologic negativ asupra unui elev, atât timp cât la alte discipline, cum ar fi matematica sau chimia, cei care “pur şi simplu nu pot“ sunt lipsiţi de posibilitatea de a obţine o scutire de la disciplina respectivă.
În fine, toate argumentele mele sfârşesc tragic în faţa unor atitudini ca: ”La mine nu merge aşa, fetiţo! Ori eşti scutită de tot, ori nu !” cu care un profesor de sport a primit o adeverinţă a unei adolescente cu contraindicaţie de a efectua anumite probe. Datorită răspunsurilor de acest gen, cu mare neplăcere am emis de mai multe ori  scutire totală unor copii cu dorinţa de a participa la aceste ore şi nevoia de a desfăşura o activitate fizică supravegheată.
Îmi exprim speranţa că în viitor aceste atitudini,  care déjà sunt o excepţie, să dispară în totalitate, iar orele de educaţie fizică să fie peste tot ceea ce ar trebui să fie: o posibilitate pentru fiecare copil de a-şi păstra sau îmbunătăţi sănătatea .
Dr. Minerva Stanciu
Medic pediatru -Medi,s Camp

Marşul bicicliştilor „Burta jos”, un succes!

Sâmbătă, 1 octombrie, Asociaţia pentru Protejarea Mediului Prahova, cu sprijinul clinicii Medi’s Camp SRL, a organizat Marşul Bicicliştilor „Burta jos”, pe traseul Câmpina - Parc Soldat - Calea Doftanei - Cheile Doftanei şi retur. La manifestare au participat 110 biciclişti cu vârste cuprinse între 5 şi 59 de ani. Traseul a fost asigurat de un echipaj al Poliţiei Câmpina, până la ieşirea din oraş şi de o ambulanţă cu o echipă medicală. Toţi participanţii au primit câte o sticlă cu apă „Talea”, care adăugată la dorinţa şi plăcerea lor de a pedala, i-a ajutat să parcurgă cu bine distanţa destul de mare stabilită de organizatori. La sfârşit s-au împărţit premii şi diplome de participare.

Cupa Valea Prahovei la minifotbal

Sâmbătă, 1 octombrie, pe terenul Fibec, a avut loc semifinala Cupei Valea Prahovei la minifotbal. Participanţii s-au bucurat de prezenţa în tribune a campionului la box, câmpineanul Ion Alexe.
La ora 11.00 s-a disputat primul meci, cel dintre Primăria Câmpina şi Caraimanul Buşteni, încheiat cu 5-2 în favoarea câmpinenilor, iar de la ora 12.15 au jucat Primăria Buşteni şi Poliţia Câmpina, meci încheiat cu 6-2 în favoarea oaspeţilor.
Finala se va disputa miercuri, 5 octombrie, pe terenul din incinta complexului Alexandros din Buşteni.
La ora 17.00, finala mică va fi jucată de Poliţia Câmpina şi Caraimanul Buşteni, iar de la ora 18.15 se va disputa finala mare, între Primăria Câmpina şi Primăria Buşteni.
De menţionat că din echipa Primăriei Buşteni va face parte şi primarul Emanoil Savin, cel care s-a oferit să premieze toate cele patru echipe finaliste.
Organizatorul competiţiei este Ion Nicolae.

FOTBAL - Liga A Prahova

Unirea Câmpina - Unirea Urlaţi 3-0
Marcatori: Nichifor 40, Bica 73, Cernea 76.
Unirea Câmpina: D. Şandru – A. Stoica, Neagu (cpt), B. Şandru (85 Coman), Zecheru – Cernea (78 Burlacu), Bărăgan, Lambă (78 Ţigănuş), Filip – Bica, Nichifor (80 D. Ciobotaru). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Dorişor, Conac. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
Cartonaşe galbene: Cernea 47, Filip 90+1 – Suditu 68; Arbitri: Marcel Marin – Ionuţ Florescu, Diana Florea (Ploieşti); Observator: Tudor Negoiţă (Ploieşti).
 
Petrolistul Boldeşti - CSM Câmpina 3-1 (3-1)
CSM Câmpina a plecat spre Boldeşti cu gândul de a realiza un joc bun şi un rezultat pozitiv, după ce într-un meci amical dinaintea actualului sezon reuşise să învingă chiar la Boldeşti cu 2-0.
Lucrurile nu au mai stat la fel şi de această dată şi chiar dacă câmpinenii au avut o posesie bună, un joc de pase mulţumitor şi a fost mai prezentă în jumătatea adversă de teren, jucătorii formaţiei gazdă au înscris de nu mai puţin de trei ori, încă din prima jumătate de oră a partidei, de cele mai multe ori pe baza unor greşeli individuale, unele de-a dreptul monumentale. La 0-3, Ilioiu a marcat în minutul 42 şi se spera într-o repriză secundă în care trupa lui Burchi să întoarcă rezultatul, dar „Boldeştina” a ştiut să „îngheţe” tabela.
Antrenorul Ion Burchi a folosit formula: Boşilcă – Budileanu, G. Radu, Gânju – A. Burchi, M. Mihai, Ilioiu, Dârstaru, Olteanu – Negreanu, Hromei. Au mai jucat: Lepădatu, Grigoraş, Negoiasă, Vintilă.

Clasament
1. Unirea Câmpina - 24 p; 2. Avântul Măneciu - 22 p; 3. CSM Câmpina - 16 p; 4. CS Vispeşti Blejoi - 16 p; 5. Petrolistul Boldeşti - 15 p; 6. CS Păuleşti - 15 p; 7. Astra III Ploieşti - 15 p; 8. Petrolul II Ploieşti - 13 p; 9. Progresul Drăgăneşti - 12 p; 10. Caraimanul Buşteni - 11 p; 11. CS Bănesti - 11 p; 12. Unirea Urlaţi - 10 p; 13. CS Ceptura - 9 p; 14. Carpaţi Sinaia - 5 p; 15. AFC Brebu - 4 p; 16. Tinereţea Izvoarele - 4 p; 17. Dero Ploieşti - 3 p. Chimia II Vadu Săpat s-a retras din campionat.

Etapa a X-a
Sâmbătă, 8 octombrie, ora 11.00
Unirea Câmpina – CS Băneşti*
Progresul Drăgăneşti – Carpaţi Sinaia
Sâmbătă, 8 octombrie, ora 15.00
CS Vispeşti Blejoi – Petrolistul Boldeşti
AFC Brebu – Avântul Măneciu
Duminică, 9 octombrie, ora 11.00
CSM Câmpina – Caraimanul Buşteni
Tinereţea Izvoarele – Dero Ploieşti
Unirea Urlaţi – Astra III Ploieşti
CS Ceptura – Petrolul II Ploieşti
CS Păuleşti stă pentru că formaţia Chimia II Vadu Săpat s-a retras din campionat.