11 octombrie 2011

Administraţia Tiseanu este bună de plată 10 miliarde lei vechi

La ultima conferinţă de presă a Primăriei, primarul Horia Tiseanu ne-a adus aminte de celebrele bancuri cu Radio Erevan, de acum câteva decenii. Unul dintre aceste numeroase bancuri suna cam aşa:  Întrebare pentru Radio Erevan: - Este adevărat că cetăţeanului Ivan i s-a dat o maşină? Raspuns: - Da, este adevărat, dar nu este vorba de cetăţeanul Ivan, ci de cetăţeanca Ludmila, nu este maşină, ci este bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a confiscat. 


Desigur, dincolo de comicul de limbaj din banc, generat de ambiguizarea unui fapt asumat iniţial ca fiind cert, întors ulterior total pe dos, cazul discutat de Tiseanu în conferinţa de presă nu seamănă deloc cu cel al cetăţeanului Ivan, prin care se ironizau, la vremea aceea, “avantajele” comunismului sovietic. În situaţia dezbătută de primar, chiar dacă nu se făcea referire directă la el, era implicat cetăţeanul Câmpineanu (termen generic pentru orice câmpinean contribuabil).
Concret, Tiseanu a sărit în apărarea proiectului european “Modernizare Calea Dacia”, suspectat de către inspectorii Uniunii Europene şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regionale Sud-Muntenia a fi derulat în urma unei licitaţii care nu miroase a bine.
Să fim limpede înţeleşi: şi noi apreciem această investiţie importantă şi foarte benefică oraşului, dar nu am vrea ca cititorii noştri să nu fie informaţi despre derularea acestui proiect, cu bunele şi relele sale, proiect finanţat parţial şi din banii lor. În toată înverşunarea cu care edilul cel cumsecade a apărat proiectul, am putut observa, uneori, un umor involuntar à la Radio Erevan, prin aceeaşi folosire în cascadă a conjuncţiei adversative “ci”, deşi sensurile propoziţiilor (din titlul articolului), exprimate de edil sunt doar aparent opuse, ele ducând la o singură şi certă realitate: municipalitatea câmpineană este bună de plată un milion de lei. Aceşti bani vor fi plătiţi pentru finalizarea investiţiei de la bugetul Câmpinei. Ei nu vor mai fi primiţi din fondurile europene neramburabile alocate proiectului (aproape 20 de milioane de lei), din motive nelămurite încă de auditorii Ministerului Dezvoltării, dar care pot trimite la una din două variante: nepricepere sau rea-credinţă.
Reamintim cititorilor firul evenimentelor care au dus la acest deznodământ.
Administraţiei Tiseanu i s-a imputat de către autorităţile centrale (nu de către ziarul nostru), că, la licitaţia de atribuire a lucrărilor, din 2009, a solicitat ca ofertanţii să aibă experienţă în execuţia reţelelor de iluminat, iar câştigătorul licitaţiei nu a îndeplinit această cerinţă, lucru considerat o suspiciune de neregulă. În urma controalelor efectuate, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a declarat la Ploieşti că  proiectul “Modernizare Calea Dacia” va primi o corecţie financiară de 5%, ceea ce înseamnă că municipalitatea câmpineană nu va mai primi din fondurile europene aproape un milion de lei.
Proiectul a fost urmărit parcă de ghinion de la începuturile sale. Cast SRL (de fapt, o asociere între firma din Băneşti şi o firmă italiană) a câştigat licitaţia cu un preţ de execuţie mai mare decât al altor participanţi, promiţând finalizarea lucrărilor în doar patru luni, un termen aproape imposibil de respectat, dată fiind complexitatea lucrării. Pentru acest termen de execuţie de domeniul SF, ceilalţi participanţi au contestat felul în care a fost câştigată licitaţia, iar Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a dat câştig de cauză reclamanţilor. Primăria a contestat, ulterior, decizia CNSC, a pierdut la prima instanţă (la Tribunalul Prahova), dar a câştigat la Curtea de Apel Ploieşti, ultima instanţă soluţionând definitiv şi irevocabil dosarul.
În urmă cu două săptămâni, primarul Horia Tiseanu declara unui ziar local că a aflat despre corecţia financiară ce urmează a fi aplicată administraţiei câmpinene din presă, că la Câmpina nu s-a făcut nici un control cu privire la modernizarea Căii Dacia şi că Primăria nu a primit niciun document oficial pe care să-l poată contesta. Recent, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local,  a fost aprobat un contract de linie de credit de investiţie, angajat cu CEC Bank, cu o maturitate de 10 ani şi o perioadă de graţie şi de valabilitate a tragerii de trei ani. Creditul de opt milioane de lei (dintre care şapte milioane alocate celor de la Cast, până la primirea banilor europeni de la guvern) a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra veniturilor bugetare locale viitoare. Consilierul liberal Dragomir Enache a cerut informaţii despre “amenda de  un milion de lei despre care s-a scris în presa de obstrucţie că va trebui plătită de Câmpina în cadrul acestui proiect”, propunând, într-un mod nefericit, garantarea creditului cu sediul Primăriei.
Primarul a insistat pe faptul că “nu este vorba despre nicio amendă, ci despre faptul că este posibil să nu ni se mai deconteze suma de 922.000 lei, ca o corecţie aplicată de Ministerul Dezvoltării. Este o discuţie ceva mai amplă şi destul de tehnică. Noi avem o scrisoare de la ANRMAP, care ne permitea începerea lucrărilor, dar comisia de control a ministerului, care nu a efectuat nici un control la Câmpina, nu a luat în considerare această scrisoare. Acum, va trebui să vedem dacă o să contestăm această decizie a comisiei de control.”
A doua zi, la conferinţa de presă a Primăriei, Tiseanu a revenit asupra problemei, aducând acuze directorului ziarului „Oglinda de azi” pentru că, într-un editorial al său, ar fi scris, pasămite, tendenţios şi calomnios la adresa conducerii Primăriei. “Nu stăm pe o grămadă de euroi, cum se afirmă în acest articol calomnios, şi nu tremură pe noi izmenele de firmă… nu tremură izmenele de… frică, cred că a vrut să spună cel care a scris”, a încercat o analiză pe text edilul cel cumsecade şi priceput în metafore şi alte figuri de stil. Mai mult, în figuri impuse, politicianiste. Tiseanu a ameninţat că-i va da în judecată pe cei care vor mai aduce critici nefondate şi calomnioase acestui proiect european. El a mai subliniat că nu a putut răspunde solicitărilor ziarului „Oglinda de azi”, deoarece a primit un document lămuritor de la ADR Sud Muntenia abia pe 5 octombrie. “Mă voi consulta cu juriştii şi vom hotărî dacă vom contesta în instanţă aplicarea corecţiei de 5%”, a mai spus Tiseanu, deşi ştia şi ştie foarte bine (aşa cum a dat de înţeles şi în plenul legislativului local), că nu va recurge la o acţiune în instanţă, pentru că orice contestaţie aduce după sine sistarea lucrărilor şi întârzierea nepermisă a finalizării investiţiei.
În apărarea demersurilor Primăriei pentru derularea proiectului european, Tiseanu a ţinut să-i dojenească puţin şi pe cei din ministerul de resort, ai cărui inspectori nu au fost de acord cu scrisoarea ANRMAP. Şi, ca să revenim la începutul acestui articol, primarul o ţinea una şi bună, ca gaia-maţul: “Nu este amendă, ci este corecţie. Şi nu vom plăti un milion de lei, ci nu ni se va mai da această sumă.” Când să-l întrebăm dacă va fi tras cineva la răspundere, edilul s-a decis să nu mai vorbească despre acest subiect. Dincolo de discuţiile sterile care s-au purtat asupra termenilor “amendă” (folosit neinspirat de consilierul liberal amintit) şi “suspiciuni de nereguli” (folosit de directorul Liviu Muşat), un lucru este clar: Câmpina va trebui să umple “golul” de un milion de lei cu fonduri echivalente din bugetul local. Tiseanu se face că uită un lucru: cu banii aceştia se puteau asfalta trei-patru străduţe, că tot tot s-a lansat el într-o intensă campanie de asfaltări cu iz electoral.  Ori că municipalitatea primeşte 20 de milioane lei din fonduri europene şi trebuie să returneze unul, pedeapsă pentru suspiciuni de nereguli, ori că va primi doar 19 milioane, beneficiul acestor fonduri nerambursabile este practic tot acelaşi şi tot ştirbit. Aşa cum se vede şi din fotografia ataşată acestui articol, asupra investiţiei pasajelor supraterane de la DN1 planează încă destule umbre, pe care Horia Tiseanu, cu toată apologia sa partinică, nu credem că va reuşi să le alunge prea curând.

Cuvântul care înţeapă

Suflete moarte

Pe cititorii de literatură în general şi mai cu seamă ai operelor marilor clasici, titlul scriiturii mele de azi îi poate duce cu gândul la naraţiunea semnată de Gogol. Faptul că am preluat una dintre sintagmele preferate ale lui Gogol nu este deloc o întâmplare, pentru că în „Suflete moarte” celebrul autor ne-a încântat spiritul cu personaje memorabile din epoca în care a trăit şi pe care azi le regăsim la tot pasul în societatea modernă.
Unul dintre eroii lui Gogol, Cicikov, despre care azi voi face vorbire cu un anumit scop, este un personaj fără substanţă, care este dispus la orice sacrificiu pentru a se menţine într-o funcţie publică călduţă, de dragul unor privilegii mărunte, în urma cărora să se simtă mai aproape de lumea bună. Iată cum îl descrie scriitorul pe Cicikov: „... Eroul nostru îndura totul, îndura cu tărie şi răbdare şi a îndurat mereu, până ce în sfârşit a găsit o soluţie să se menţină în slujba comunităţii. Trebuie spus că această slujbă fusese încă de mult obiectul tainic al gândurilor lui. Adeseori spunea cu un oftat: «Aici e de mine, între oameni din lumea bună. Şi ce cămăşi de olandă fină ar putea să-mi pice». Cicikov se gândea şi la un anume săpun franţuzesc, care făcea pielea nemaipomenit de albă, dând frăgezime obrajilor. Dumnezeu ştie cum se numea săpunul, dar după închipuirea lui el se putea procura fără doar şi poate numai de pe urma funcţiei de slujbaş al statului în vamă...”.
Aşa cum spuneam mai înainte, tipul de om pe care îl reprezintă personajul lui Gogol a ajuns azi la putere în societatea românească. Cicikov trăieşte în toate structurile statului, de cele mai multe ori sub chipul funcţionarului public şi, ceea ce este mai grav, al eternului candidat pentru o funcţie publică, care odată ce a simţit „parfumul săpunului franţuzesc” s-a transformat într-un suflet mort, pentru care nimeni şi nimic nu mai contează, în afara vieţii lui privilegiate de lefegiu al statului. El îşi urmăreşte scopul cu răbdare şi de cele mai multe ori nu suportă să fie criticat.
Zilele trecute, un astfel de personaj din administraţia locală, desprins parcă din naraţiunea lui Gogol, a organizat o conferinţă de presă la Primărie, cu scopul de a demonta dezvăluirile publicate în ziarul pe care îl conduc, cu privire la suspiciunile de nereguli găsite de Uniunea Europeană la proiectul Calea Dacia, finanţat din bani europeni.

Editorial

LUMEA ARE ALZHEIMER

După difuzarea de către TVR a filmului Povestea Sovietelor, simt nevoia cîtorva observaţii. „Ecoul” internaţional al filmului, aproape nul, după cum a notat cu amărăciune Andrei Pleşu, arată cred principala boală a Occidentului. Hemiplegia „Europei” de vest care vede numai unul dintre cele două genociduri  ale secolului, ignorînd similitudinea de fond ideologic şi apropierea iniţială între bolşevism şi nazism, este perfect pusă în evidenţă de filmul regizorului lituanian Edvins Snore. Zeci de milioane de victime sunt uitate. Este un film „rece”, fără patetisme, lăsînd documentele să vorbească. Un film care explică multe, nu numai din istoria secolului XX, ci şi din criza Europei de azi. După căderea regimurilor comuniste (nu a comunismului!) din 1989, Vestul ne-a primit cu braţele deschise, oferindu-ne fonduri şi „know-how”, cu condiţia subînţeleasă de a nu-i tulbura somnul şi siesta cu memoria noastră a infernului prin care trecusem. Şi fiindcă unii nu au respectat acest „pact al uitării”, au insistat să mărturisească esenţa criminală a comunismului, am început să fim din ce în ce mai urît priviţi, ca omul care vine încălţat în adidaşi la concertul simfonic. Filmul lui Snore este o astfel de rafală rece peste lenevoasa amnezie. De aceea el, ca şi învăţămintele sale, au fost discret ignorate. Un maimuţoi propagandist antiamerican ca Michael Moore stîrneşte admiraţia snobilor şi ia premiu la Cannes. Povestea Sovietelor  este un film neştiut.

Atenţie domnule primar Horia Tiseanu!

Colectările la bugetul local au scăzut cu 10%

Criza economică şi financiară fără precedent, sub care scrâşnesc a neputinţă aproape toate statele lumii, nu putea să nu afecteze veniturile şi cifrele de afaceri ale câmpinenilor şi, respectiv, ale agenţilor economici locali. Cu atât mai mult cu cât actualii guvernanţi ai României îşi arată, în continuare, întreaga lor impotenţă politică şi administrativă, nereuşind decât să ne afunde şi mai tare în sărăcie şi disperare. Criza mondială fără precedent nu pare a-l impresiona pe primul demnitar al Câmpinei. Horia Tiseanu rămâne fidel unui riscant, pe vreme de criză, principiu economic (e şi un mare economist domnia-sa), şi anume cel al angajării de credite uriaşe de la bănci pentru susţinerea investiţiilor publice. Chiar şi a investiţiilor care beneficiază de fonduri europene nerambursabile. “Niciun om de afaceri nu şi-a dezvoltat afacerea din bani proprii, ci doar prin credite obţinute de la bănci”, ne învaţă Tiseanu. În acest caz, propunem să se scrie mare pe faţada Casei cu Grifoni: Primăria Câmpina SRL. Primarul ar trebui să ştie (şi sigur ştie) că veniturile pe timp de criză scad. Dovadă sunt colectările din acest an la bugetul local, care au scăzut cu 10% comparativ cu anul trecut. Deşi 30 septembrie a fost ultimul termen de plată al obligaţiilor fiscale, situaţia încasărilor pe 2011 nu este definitivă, căci mai sunt agenţi economici care au plătit sau vor plăti la începutul acestei luni, iar alţii aşteaptă realizarea unor compensări cu Primăria. Totuşi, situaţia poate fi luată în calcul, chiar şi cu o mică marjă de eroare. Concluzia este că gradul general de colectare, la nivelul întregului municipiu şi al tuturor contribuabililor, este de 70%. Defalcând situaţia, agenţii economici şi-au plătit impozitele într-un cuantum reprezentând 75% din necesarul ce trebuia virat la vistieria comunităţii locale. 
 Pe de altă parte, gradul de colectare a obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice este de doar 65%, localnicii dovedindu-se, în acest an, mai neputincioşi decât altădată, din acest punct de vedere. “Toate persoanele fizice şi juridice care au restanţe mai mari de 200 de lei vor primi somaţii de plată, prin care îi vom înştiinţa că, dacă nu-şi vor achita obligaţiile fiscale, vom trece la executarea lor silită. Dintre firmele restante aş aminti o societate de construcţii care are de plătit suma de 80.000 lei, bani pe care nu i-a virat în ideea că va putea face o compensare cu Primăria. Suma totală colectată este cu circa 10% sub nivelul celei de anul trecut. Faţă de anii trecuţi, o scădere accentuată am înregistrat-o la impozitul pe clădiri”, ne-a declarat Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice din Primăria Câmpina.
Pentru persoanele fizice, valoarea impozitului pe clădiri se calculează în funcţie de suprafaţa imobilului respectiv, pe baza unei valori unitare fixe, aprobată de Consiliul Local.  În ceea ce priveşte persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează la valoarea contabilă a proprietăţii, la care se aplică un procent. Agenţii economici au obligaţia ca, din trei în trei ani, să-şi reevalueze valoarea contabilă a proprietăţilor. Gheorghe Ecaterinescu ne-a asigurat că, deşi nivelul colectărilor este mai redus decât în anul precedent, nu există niciun risc pentru ca veniturile bugetului municipal să nu fie îndestulătoare pentru asigurarea finanţării marilor investiţii publice aflate în curs de derulare, precum şi a celorlalte care se vor realiza în viitor. Şi aceasta deoarece gradul de îndatorare al municipiului (de 15%) este mult sub pragul maxim permis de actuala legislaţie (de 30%). Liniştirea localnicilor pe motiv că municipiul nu este îndatorat decât la jumătate din maximul permis de lege este periculos. Mai ales că ni s-a spus adesea de către guvernanţii de la Bucureşti, ca o motivare a drasticelor reduceri salariale ale bugetarilor, că bugetul unei ţări, al unei comunităţi, seamănă cu bugetul unei familii. Pe timp de criză, nicio familie nu se împrumută decât în situaţii dramatice. Să fi ajuns Câmpina într-o asemenea situaţie, de a trebuit aprobată, recent, de către Consiliul Local, angajarea unui credit bancar de 8.000.000 lei?

La Câmpina, USL va fi reprezentată în alegerile locale de PNL

După intense negocieri, în primul rând la nivel judeţean şi în cele din urmă la nivel naţional, liderii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta au hotărât ca aliaţa social-liberală va fi reprezentată la Câmpina în competiţia de anul viitor pentru funcţia de primar de candidatul propus de PNL.
Vă reamintim că PSD a obţinut în urma negocierilor candidaturile pentru funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova şi de primar al municipiului Ploieşti.
În aceste condiţii, cele mai mari şanse de a reprezenta USL la Câmpina în viitoarea competiţie electorală le are preşedintele PNL, Virgil Guran, care referitor la acest subiect a declarat: „Ne onorează faptul că liderii naţionali ai alianţei au hotărât că liberalii trebuie să reprezinte USL la Câmpina însă, dincolo de această nominalizare trebuzie să avem maturitatea să propunem cel mai bun candidat. Vom analiza, alături de colegii din PSD, care este cea mai bună soluţie şi vom propune electoratului câmpinean un candidat puternic, care să câştige alegerile. În ceea ce mă priveşte am spus de câte ori am avut ocazia că nu îmi doresc cu orice preţ funcţia de primar. În schimb, vreau ca oraşul în care trăim să fie condus de oameni competenţi”.
De partea cealaltă a alianţei, vineri, 7 octombrie, într-o conferinţă de presă, senatorul PSD Georgică Severin a declarat la rândul său: „Sunt convins că vom avea drept candidat al USL o persoană cu şanse reale, care să-l învingă pe actualul primar, Horia Tiseanu. O persoană care să fie agreastă atât de PNL, cât şi de PSD”.
 Aşadar, cel puţin momentan, concluzia nu poate fi decât aceea că USL Câmpina se pregăteşte serios pentru înlăturarea administraţiei Tiseanu.

Plata impozitelor locale se va putea face on-line

La ultima conferinţă de presă a Primăriei, purtătorul de cuvânt Mariana Pătraşca a anunţat că, începând cu 15 septembrie, plata taxelor şi impozitelor locale se poate efectua prin card bancar la ghişeele Direcţiei Economice. Aceasta este prima etapă pentru implementarea  Sistemului Naţional Electronic de Plată. Prin acest sistem, se încearcă încurajarea plăţii on-line (prin mijloace electronice) a obligaţiilor fiscale datorate bugetului local, reducerea timpului alocat acestei îndatoriri de către contribuabili şi optimizarea colectării finanţelor publice. Comisionul pentru plata cu cardul la casieriile Direcţiei Economice este suportat de la bugetul câmpinean. Până în decembrie 2011, se va putea face şi plata on-line, cu ajutorul unui card, a taxelor şi impozitelor locale.

Administratorul bazinului didactic de înot solicită scutirea de impozite

“Activitatea la bazinul de înot didactic şi la terenurile de tenis asigură venituri modeste care abia acoperă cheltuielile lunare cu utilităţile, salariile, consumabilele, materialele de curăţenie şi lucrările de întreţinere şi reparaţie. Acest lucru este determinat de gratuitatea asigurată de luni până vineri inclusiv, între orele 09.00 – 15.00, elevilor câmpineni, conform contractului de asociere aprobat de către Consiliul Local. Urmare a celor menţionate, vă solicităm scutirea de impozit pentru baza sportivă cuprinzând bazinul de înot, terenurile de tenis şi parcarea.”
Textul aparţine unei adrese trimise Primăriei de către George Armaşu, administratorul Gercom Business Ploieşti SRL, care aduce la cunoştinţa conducerii executivului câmpinean că întreţinerea şi administrarea de către firma sa a bazei sportive nu prea seamănă a afacere profitabilă.
Bazinul de înot didactic din Câmpina, inaugurat cu atâta pompă de către edilul cel cumsecade al oraşului şi ministresa Elena Udrea, primul realizat printr-un program de investiţii al Ministerului Dezvoltării, se dovedeşte a fi din ce în ce mai scump şi mai dificil de administrat de către Gercom Business Ploieşti, firma care a câştigat licitaţia. Că este foarte scump şi pentru administraţia locală, care va trebui să suporte din bugetul municipiului 80% din cheltuielile cu utilităţile (suma de plată s-ar putea ridica la circa 300.000 de lei anual), o ştiam şi noi, din spusele unor reprezentanţi ai opoziţiei.
Iată însă că nu au trecut nici trei luni de când bazinul a fost deschis publicului, şi administratorul bazei sportive se plânge că veniturile realizate sunt foarte mici în comparaţie cu cheltuielile, solicitând scutiri de impozit, aprobate de către consilierii municipali. Singurul mulţumit în toată afacerea asta pare a fi constructorul bazinului (după cum se aude, una dintre firmele de suflet ale PDL). Căci constructorul a încasat bani frumoşi, peste un milion de euro, din această investiţie. După cum vorbesc gurile-rele ale urbei, bazinul de înot de la Câmpina pare a fi din ce în ce mai mult o manevră politică a principalului partid de guvernământ, menită să lărgească bazinul electoral pro-PDL cu elevii de liceu din anii terminali, care ar urma să beneficieze primii şi în cea mai mare măsură de cursuri de înot gratuite. Că doar şi ei au drept de vot la viitoarele alegeri din 2012! Cel puţin aşa s-ar părea după cum au început cursurile de înot gratuite: cu elevii unei clase a XII-a de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”.
Solicitat să comenteze zvonul potrivit căruia PDL ar încerca prin acest bazin de înot atragerea simpatiilor electorale ale liceenilor cu drept de vot, consilierul democrat-liberal Marian Dulă, preşedintele Comisiei de cultură şi sport din cadrul legislativului câmpinean, ne-a declarat: “Infirm categoric acest zvon, care nu are niciun fundament. S-a început cu clasa a XII-a B de la Grigorescu, deoarece dirigintele clasei, un cunoscut profesor de înot, ne-a solicitat acest lucru. Să fim serioşi. Credeţi că elevii îşi vor aminti în cabina de vot că apa din bazin a fost portocalie, ca să voteze PDL. Ar însemna să le jignim inteligenţa. Liceenii noştri au caractere puternice şi sunt convinşi că vor vota după cum le va dicta propria conştiinţă, fără a fi influenţati în vreun fel. Şi ca să contracarez şi mai mult acest zvon, vă spun că se pregăteşte pentru începerea unor cursuri de înot gratuite o clasă a III-a de la Şcoala Ion Câmpineanu.”
Om trăi şi om vedea câte clase de a XII-a vor face cursuri de înot gratuite în acest an şcolar, şi câte din ani mai mici.

Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina:

„Spitalul Municipal ar trebui să fie una dintre priorităţile administraţiei locale”

În opinia preşedintelui PNL Câmpina, Virgil Guran, situaţia ingrată în care se află Spitalul Municipal Câmpina reflectă două lucruri: pe de o parte, incompetenţa sau, şi mai grav, reaua intenţie a autorităţilor locale care au permis scurgerea unor sume importante din banul public, prin intermediul unor firme căpuşă, iar, pe de altă parte, modul incoerent în care a fost gândit întregul sistem medical românesc. “Dacă ne referim la cum au închis ochii cei de la conducerea municipiului, atunci putem vorbi de licitaţii aranjate, pentru ca firmele celor de la putere sau ale apropiaţilor acestora să poată obţine profituri uriaşe, pe seama bolnavilor. Sunt fapte dovedite prin controalele facute, de-a lungul timpului, inclusiv de Curtea de Conturi, controale care au evidenţiat că serviciile şi produsele oferite de diferite firme erau mult peste preţul pieţei, iar contractele erau făcute, în mod voit, dezavantajos pentru unitatea medicală. Exemple ar fi multe, dar mă opresc numai la două scandaluri. Primul e legat de firma care cerea un preţ exorbitant pentru acele cazane care asigurau încălzirea în spital, iar al doilea, de o altă firmă din Bucureşti care realiza analizele făcute în spital la preţuri mult peste piaţă. Cert este că trebuie să oprim jaful din banii publici”, a concluzionat Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina. 
Nici la capitolul mâncare se pare că pacienţii nu o duc mai bine. „Dacă ar vedea cât costă kilogramul de cartofi în piaţă şi cât costă în actele furnizorilor, cred că bolnavii s-ar duce singuri în piaţă să îşi cumpere mâncarea”. Cu atât mai grav este că, deşi s-a cerut în repetate rânduri, să fie făcute publice contractele încheiate cu diferiţi furnizori, conducerea spitalului a refuzat să facă public modul în care sunt cheltuiţi banii proveniţi din asigurările plătite de contribuabili. În acelaşi timp, subliniază Guran, pacienţii sunt trimişi la farmacie să îşi cumpere de la cele mai banale instrumente medicale, cum ar fi seringi, bandaje sau branule, până la kituri medicale necesare operaţiilor.
Numai în ultimii trei ani, la conducerea Spitalului Municipal Câmpina s-au aflat, pentru perioade mai scurte, sau mai lungi, patru manageri. De ce atâtea schimbări într-un timp scurt? Pentru că, la fel cum se întâmplă în cele mai multe instituţii de stat, managerii sunt puşi în funcţie pe criterii politice. “Cea mai mare prostie”, comentează preşedintele PNL Câmpina, care consideră că singurul criteriu de care ar trebui să se ţină cont în numirea sau înlocuirea unui director este cel al competenţei. “Altfel, ce pretenţie să mai avem la un plan de management coerent dacă oamenii sunt puşi şi schimbaţi după bunul plac al celor de la putere? Ar trebui elaborată o grilă de performanţă după care să ne ghidăm”. Cât despre faptul că unii manageri, implicaţi în scandaluri legate de favorizarea unor firme, au rămas nesancţionaţi, Guran spune că „aceştia se află în sfera puterii şi au sprijinit, probabil, din banii câştigati, pe cei care au închis ochii la nedreptăţile săvârşite. În general, din banii câştigaţi la limita legii, 10% se întorc înapoi sub formă de cadouri, în campaniile electorale”.
Virgil Guran mai atrage atenţia asupra faptului că un primar nu ar trebui să încerce doar să impresioneze viitorii alegători cu asfaltările din ultimul an, ci ar trebui să găsească soluţii pentru ca pacienţii să nu mai fie nevoiţi să plece să se trateze în alte spitale. “Când eşti la putere, când ai toate pârghiile la îndemână, când spitalul a trecut sub administrarea autorităţilor locale, e inacceptabil să nu te interesezi mai mult de sănătatea câmpinenilor. Trist este că, cei mai mulţi oameni se lasă cumpăraţi de o sacoşă primită la alegeri sau de faptul că pot păşi pe un asfalt nou şi uită că ne mor rudele, prietenii în spitale nedotate corespunzător”.

Senatorul George Severin: “România riscă să intre în incapacitate de plată şi să fie părăsită de marii investitori”

În ultimul an, senatorul George Severin a atras atenţia adeseori asupra corupţiei şi incompetenţei ce erodează actuala coaliţie politică din fruntea ţării, cu referiri speciale la PDL, principalul partid de guvernământ. La ultima sa conferinţă de presă, parlamentarul social-democrat a ţinut să avertizeze în legătură cu o situaţie nefericită căreia presa centrală nu i-a acordat atenţia cuvenită. Este forba despre faptul că agenţia de rating Moody’s a mărit de două ori riscul intrării României în incapacitate de plată. Şi asta după ce guvernul Băsescu-Boc nu a făcut altceva decât să-şi explice măsurile economice impopulare şi ineficiente prin invocarea motivaţiei “aşa spune FMI şi uite ce ne mai laudă străinătatea pentru că am strâns cureaua”.
Motivaţia Puterii devine tot mai greu de înţeles şi de suportat de către populaţie, mai ales pe fundalul curbei de sacrificiu, fără sfârşit şi fără niciun rezultat, la care sunt supuşi românii de doi ani încoace. “Nu contează că românii trăiesc din ce în ce mai prost. Nu contează că pensile sunt diminuate de inflaţie. Nu contează că se continuă cu concedierea a mii de bugetari. Chiar zilele acestea urmează să fie disponibilizaţi 1000 de poliţişti, că tot avem atâta linişte în ţară şi securitate. Mă refer la securitatea de azi, căreia îi soune SRI. Faptul că agenţia de rating Moody’s a mărit de la 0,76 la 1,35 riscul României de a intra în incapacitate de plăţi  este un semnal care nu mai are nevoie de niciun comentariu, dincolo de toate justificările aberante ale actualei Puteri”, a spus senatorul Severin.
Acesta a dorit, de asemenea, să sublinieze faptul că incompetenţa şi corupţia actualilor guvernanţi a fost evidenţiată şi de închiderea uzinei Nokia de la Jucu (judeţul Cluj) şi mutarea ei în China. “Aş fi ipocrit să spun că de vină este numai guvernul Boc. Se cunoaşte faptul că Nokia este în declin pe plan mondial. Însă, cu toate acestea, plecarea finlandezilor de la Nokia nu trebuia să ia prin surprindere guvernul, căci preşedintele concernului finlandez anunţase, încă din februarie 2011, măsuri de relocare a a capacităţilor de producţie în apropierea surselor de aprovizionare cu componente, existente în Asia. În al doilea rând, ultimele modificări aduse de guvernanţi Codului Muncii fac ca muncitorii români de la Nokia să aibă un cu totul alt tratament la concediere decât cei de la Bochum, de unde au venit finlandezii în România. Muncitorii germani au primit zeci de salarii compensatorii, ceea ce nu se va întâmpla în cazul şomerilor de la Jucu. Nemaivorbind că autorităţile române nu şi-au respectat promisiunile făcute celor de la Nokia, realizând o pistă specială pe aeroportul Cluj, destinată avioanelor-cargo, de numai 2,5 km lungime şi 35 m lăţime, deşi se angajaseră să o facă lungă de 3 km şi lată de 42 m. Vechea licitaţie pentru lucrările de realizare a pistei a fost anulată, bănuiesc de ce, iar licitaţia ulterioară a fost câştigată de o firmă apropiată PDL, a pedelistului Gabriel Silaghi, cel cu patinoarele”, a mai declarat George Severin.
Supoziţia senatorului Severin pare întemeiată, mai ales după ce, recent, un raport al Curţii de Conturi a evidenţiat că investiţiile în patinoare s-au făcut discreţionar, fără o fundamentare riguroasă, în timpul mandatului Sorinei Plăcintă la conducerea Ministerului Tineretului. Concluzia aparţine Curţii de Conturi care a analizat modul în care au fost cheltuiţi banii publici. Potrivit inspectorilor financiari, aproape un milion de euro s-au cheltuit pentru a se construi patinoare artificiale în şapte oraşe. Interesant este că şase dintre contracte au fost câştigate de firma MBS Grup, aparţinând pedelistului Gabriel Silaghi, colegul de partid al Sorinei Plăcintă. În condiţiile în care corupţia guvernanţilor pare a fi atins cote alarmante, senatorul câmpinean a avertizat asupra riscului ca şi alţi mari investitori străini să părăsească România.

Cei mai merituoşi liceeni, premiaţi cu câte 200 de lei

Consiliul Local a aprobat, recent, lista nominală cu elevii beneficiari ai “Burselor municipiului Câmpina”, burse de performanţă pe care tot aleşii câmpinenilor le-au decis în şedinţa ordinară din luna august. În prealabil, Comisia de acordare a burselor de performanţă a analizat toate candidaturile şi a întocmit lista cu liceenii câmpineni din ultimul an de studiu care vor beneficia de burse pe parcursul anului şcolar 2011-2012. Elena Albu – preşedintele Comisiei de buget, şi Marian Dulă – preşedintele Comisiei de cultură, sunt cei doi consilieri care au iniţiat proiectul de înfiinţare a acestor burse de merit, tot ei fiind promotorii proiectului pentru aprobarea listei cu cei 31 de elevi care au întrunit criteriile de selecţie. Aceştia au media 10 la purtare, au obţinut rezultate deosebite la învăţătură şi desfăşoară activităţi extracurriculare. Cei mai buni elevi ai ultimelor clase de liceu au fost prezenţi la şedinţa miniparlamentului local, unde au fost felicitaţi şi aplaudaţi de întreaga asistenţă. Fiecare unitate de învăţământ liceal din municipiu a beneficiat de un număr de burse proporţional cu numărul de clase din ultimul an de studiu. Cele mai multe burse, 11 la număr, le-a obţinut Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, urmat de G.Ş.I. Energetic (8 elevi bursieri), Colegiul Tehnic “Constantin Istrati (6), Colegiul Tehnic Forestier (5) şi G.Ş.I. Construcţii de Maşini (1). Bursa este in cuantum de 200 lei/lună. Comisia de acordare a burselor este formată din consilierii locali Elena Albu şi Marian Dulă, la care se adaugă toţi directorii liceelor câmpinene. Cei 31 de elevi-model, care sunt motiv de mândrie nu doar pentru părinţii lor, ci şi pentru întregul nostru oraş este următoarea:  

Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată (9)

Peisaj central spre seară

Spre seară. Urc pe Bulevardul Carol. În centru indicatorul electronic de afişaj de la farmacia Setifarm arată ritmic... data... ora... temperatura. Cald încă pentru vremea asta. ... 6 octombrie..., ora 18.50..., 22 grade. O sută de metri mai sus, acelaşi afişaj electronic, de data asta la farmacia Medimfarm, punctează ora 18.55 şi 24 grade, iar alţi cinci-şase metri mai încolo, ceasul central, tot electronic şi tot cu termometru, arată ora 18.45... şi 20 grade.

La trecerea de pietoni de la intersecţia B-dul Carol colţ cu strada Calea Doftanei, câţiva pietoni. Nerăbdători, câţiva adolescenţi, băieţi şi fete, ţâşnesc pe roşu, slalomând printre maşini şi înjurăturile unui şofer.
Lângă bordură, încurcat între picioarele trecătorilor, aşteaptă semnalul verde al semaforului, liniştit, un... câine. Trece, mai apoi, odată cu noi.

În sobrietatea marmurei negre a megalomaniei, „soclul” pe care a fost ridicat „cu de-a sila” de mai marii „culturali” ai urbei - (cel original, construit de artist, a fost considerat nepotrivit!) -, dezarmat în parte de ani de zile, „soldatul” - imagine transpusă în bronz a eroului necunoscut -, „se gândeşte” cu oarecare „teamă” la o eventuală „luptă la baionetă” cu... autorităţile.

Din litera scrisă în culoare violetă, face arogant cu ochiul realităţii, firma unui magazin second-hand - „Visul imaginaţiei”. Nu ştiu de ce, dar văzută de câte ori trec pe aici, mă tem că unii dintre noi nu mai au nici măcar ceea ce, altădată, se chema - imaginaţie.

Un coş pentru gunoi, fumegând. Un bărbat apleacă, una câte una, crengile în coborâre, ale mesteacănului de la capătul străzii Calea Doftanei. Le curăţă apoi cu cealaltă mână, până la ultima frunză, înghesuind-o cu palma în „punga” din plastic, doldora, atârnându-i pe mâna stângă.
Îi aud vocea... Răspunde cuiva... „În combinaţie cu... (nu înţeleg cuvântul), ceaiul din frunză de mesteacăn e bun pentru...”. Leacul nu „ajunge” până la mine, „acoperit” pur şi simplu fiind de zgomotul ţipat prelung de claxoanele a două maşini cu tineri, gălăgioşi şi ei pe deasupra, trecând în viteză una după alta. Probabil un eveniment încărcat de prea mult... entuziasm.

Pe trotuar, ceva mai încolo, doi tineri îndrăgostiţi se plimbă. El o ţine, ocrotitor, cu dreapta pe după umeri, ea cu stânga i-a cuprins tandru talia.
Îmi plac şi îi urmăresc cu privirea admirativ.
Ajuns în dreptul lor, îmi dau seama că dialogul dintre ei - pe care îl credeam neapărat romantic -, are ca temă, stupoare, ... banii.
Ion T. ŞOVĂIALĂ

O seară literară cu Iulian Moreanu


Intrate în tradiţia Cercului Literar „Geo Bogza”, Lecturile Publice, conduse de Florin Dochia, cunosc de la o etapă la alta un succes deosebit, atât la publicul câmpinean, cât şi la cel din localităţile Ploieşti, Floreşti, Breaza şi Buşteni. În acest sens, săptămâna trecută, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură, în prezenţa invitaţilor şi a cenacliştilor locali, scriitorul Iulian Moreanu a prezentat creaţia proprie, „Vânzătorul de vise”, din care reproducem un fragment:

FOTBAL - Liga A Prahova

CSM Câmpina – Caraimanul Buşteni 3-1
Gândurile tuturor par a se îndrepta deja spre derby-ul Câmpinei, în care pe stadionul „Poiana”, se vor întâlni CSM Câmpina şi Unirea, joc programat duminică, 23 octombrie. Până atunci, CSM-ul a avut de trecut duminică de formaţia Caraimanul Buşteni, care a venit decisă să-şi vândă cât mai scump pielea, s-a aşezat temeinic pe două rânduri în faţa propriei defensive şi a încercat să atace ori de câte ori defensiva noastră i-a oferit ocazia.
Jucătorii CSM  au avut şi destul ghinion, pe lângă cele trei goluri marcate, trimiţând de alte 4 ori mingea în bară!
Prima ocazie am consemnat-o chiar în minutul 2, atunci când Olteanu, de pe partea dreaptă, a şutat la colţul scurt, dar mingea a lovit stâlpul porţii lui M. Mihai. Şi oaspeţii au avut o ocazie importantă, în minutul 7, atunci când mingea trimisă dintr-un şut-centrare de la peste 40 metri a fost lăsată să cadă, a prins iarbă udă şi a fost deviată de Lepădatu în transversală. Primul gol al partidei a fost prefaţat de alte două ocazii mari: Olteanu a pătruns pe partea dreaptă a şutat în faţa porţii, dar mingea la care nu a mai ajuns Negreanu a lovit stâlpul porţii (minutul 23), iar în minutul imediat următor (24), ghiuleaua lui Negreanu de la 25 metri a scuturat serios transversala. După numai două minute, Zăpodean a înscris un gol aşa cum o făcea Ilie Dumitrescu la Mondialul american din 1994 contra Argentinei, doar că de pe partea dreaptă a atacului lor: a fost un şut centrare lobat, care l-a depăşit pe portarul advers şi a poposit în plasă. După alte două minute, oaspeţii egalează prin Anghel, la o neglijenţă a defensivei campinene.
Câmpinenii măresc ritmul jocului, dar până la pauză mai au doar... încă o bară, prin M.G. Mihai, care a trimis de la 20 metri, din lovitură liberă mingea direct în transversală, cu trei minute înainte de pauză.
În repriza secundă, oaspeţii au făcut pasul înapoi, dând câmpinenilor posibilitatea să forţeze din ce în ce mai mult şi să şi concretizeze – odată şi cu intrarea lui Stroe, care a mai cristalizat jocul de la mijlocul terenului - pe tabela de marcaj superioritatea lor evidentă. Mai întâi, în minutul 60, Ad. Burchi, excelent deschis de Stroe în interiorul suprafeţei de pedeapsă adverse, a înscris cu un şut bombă, care a lovit şi bara, iar în minutul 66, Olteanu a pătruns pe partea dreaptă, a întors mingea la I. Burchi, nemarcat la 16 metri, care a şutat cu sete, fără replică pentru portarul advers.
CSM Câmpina a bifat trei puncte importante, iar după deplasarea la Dero Ploieşti, urmează derby-ul Câmpinei, aşteptat de toţi microbiştii.
Marcatori: Zăpodean 26, A. Burchi 60, I. Burchi 66 – Anghel 28
CSM Câmpina: Lepădatu – Gânju (cpt), G. Radu, Zăpodean – A. Burchi, Dârstaru (55 Stroe), I. Burchi, M.G. Mihai (73 Negoiasă), Budileanu – Negreanu (76 Vintilă), Olteanu (84 Hromei). Rezerve neutilizate: Boşilcă – Safta, Necula. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Caraimanul Busteni: M. Mihai – Moncea, Ştefănescu, Iorcic (cpt), Chiozan (86 Cârlogeanu) – Topliceanu (66 Guţu), O. Gheorghe, Anghel, Arsu (76 Drăgan) – Plumb (80 A. Valică), Găurean. Rezerve neutilizate: Barbu – Mărzăţean. Antrenori: Iulian Dragnea (principal), Ovidiu Clinci (secund).
Cartonaşe galbene: Olteanu 39, I. Burchi 62 – O. Gheorghe 25, Iorcic 39, Guţu 71.
Arbitri: Ciprian Piciu (Băltiţa) – Dănuţ Săcuiu (Berceni), Mădălina Crăciun (Negoieşti).
Observator: Teodor Negoiţă (Ploieşti).

Unirea Câmpina – CS Băneşti 3-1
Meciul dintre CS Băneşti şi Unirea Câmpina s-a dovedit a fi unul extrem de aspru, care şi-a meritat titulatura de derby al etapei, chiar dacă de destul de multe ori s-a trecut peste limita sportivităţii. Mutarea partidei la Câmpina părea să însemne pentru mulţi un semnal clar din partea celor de la Băneşti că vin „să se predea”, dar pe teren lucrurile nu au stat deloc aşa. S-a jucat cu multă ambiţie, agresiv, chiar aspru, duelurile fiind fără menajamente, dovadă şi numărul mare de accidentări, Băneştiul a avut privilegiul de a fi prima echipă care reuşeşte să înscrie în poarta celor de la Unirea.
Unirea a deschis scorul în minutul 27, atunci când Bărăgan a executat pe jos, dar puternic, o lovitură liberă de pe partea stângă, din apropierea colţulului terenului, Bica a sărit peste minge, iar B. Şandru a deviat-o cu latul, la colţul scurt. În minutul 34, la o fază care nu anunţa nimic interesant, un duel aerian este taxat cu penalty de arbitrul Florin Ionescu, iar Cristache transformă fără nici o emoţie. În minutul imediat următor, Bica pătrunde în forţă pe partea stângă, întoarce la Nichifor, care şutează pe joc, la colţul lung, fără replică pentru Veselu. Gazdele se menţin la cârma partidei şi în repriza secundă, iar orice emoţie se risipeşte în minutul 74, atunci când Bica porneşte într-o cursă impetuoasă de la mijlocul terenului, trece de câţiva adversari, pătrunde în suprafaţa de pedeapsă adversă şi şutează pe lângă portarul ieşit în întâmpinarea sa, stabilind scorul final: 3-1.
După meci, antrenorul băneşteneilor, Roberto Opaţchi, a declarat: „A fost un meci de luptă, însă diferenţa de valoare dintre cele două loturi şi-a spus cuvântul. Important este că noi nu am făcut deplasarea la Câmpina să... stăm capră, aşa cum am auzit că se vorbeşte. Eu sunt antrenor profesionist şi nu îmi permit astfel de lucruri”.
Marcatori: B. Şandru 27, Nichifor 35, Bica 74 – Cristache 34-11m
Unirea Campina: B. Şandru – A. Stoica, Neagu (cpt), B. Şandru, Zecheru (15 R. Burlacu) – Cernea (81 D. Ciobotaru), Bărăgan, Lambă (72 Ţigănuş), Filip – Bica, Nichifor (74 Dorişor). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Coman, Fl. Stoica. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
CS Băneşti: Veselu – Vl. Burlacu (46 Geambaşu), Gorgan, Basma, Mitu (77 Rădoi) – Dincă, Lungu (70 Ghindă), Iancu, Creţu (54 Flaidăr) – Cristache (cpt), Ene. Rezerve neutilizate: Bucuroiu – Roşu. Antrenori: Roberto Opatchi (principal), Aurel Covrig (secund).
Cartonaşe galbene: B. Şandru 22, R. Burlacu 52 – Vl. Burlacu 26, Ene 45, Lungu 48, Gorgan 57.
Arbitri: Florin Ionescu (Ploieşti) – Valentin Dumitru (Gherghiţa), Bogdan Banu (Ploieşti).
Observator: Vasile Radu (Ploieşti).