25 octombrie 2011

Derby-ul Câmpinei s-a încheiat nedecis


Derby-ul Câmpinei, dintre CSM şi Unirea, a adus un număr record de spectatori (aproximativ 1500) în tribunele arenei „Poiana”. Pe teren, CSM s-a luptat de la egal la egal cu Unirea şi mai ales în repriza secundă a avut momente în care a dominat jocul.
Începutul a fost unul destul de ezitant pentru elevii lui Ionică Burchi, ceea ce a dat prilejul experimentaţilor jucători ai liderului să aibă câteva ocazii de poartă, dar Boşilcă a fost de fiecare dată la post, iar atunci când acesta a fost depăşit, bara l-a ajutat.
După pauză, gazdele au fost mai prezente în jumătatea de teren adversă şi, firesc, au apărut şi ocaziile la porta liderului. Prima ocazie a reprizei secunde i-a aparţinut lui Mugurel Negreanu, care a şutat puternic în minutul 52 de la marginea suprafeţei de pedeapsă, prilejuind portarului advers o intervenţia spectaculoasă şi eficientă. Chiar dacă dominarea CSM a fost mai degrabă una teritorială şi de posesie a mingii, în minutul 74, G. Radu putea deschide scorul, dar a ratat un şut bombă de la marginea suprafeţei de pedeapsă adversă pe un culoar foarte bun. Ultima ocazie a jocului a aparţinut tot CSM-ului, în minutul 85, atunci când M. Mihai a trimis din lovitură liberă de la 16 metri în zid.
Una peste alta, CSM Câmpina nu s-a făcut de râs în confruntarea cu liderul clasamentului Ligii A Prahova, ba chiar în multe momente ale jocului a fost peste adversarul său, ceea ce poate da speranţe pentru potenţialul pe care îl are.
La finalul partidei, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Cred că este un rezultat echitabil, chiar dacă jocul nu a fost unul prea spectaculos. Am întâlnit o echipă bună, care consider că se află pe merit pe primul loc al clasamentului. Ţin să-i felicit pe băieţii noştri pentru că s-au dăruit, s-a văzut că au vrut, au luptat şi din punct de vedere al angajamentului nu am ce să le reproşez. Campionatul este lung, dar, totuşi, cred că opt puncte faţă de ocupanta primului loc reprezintă o diferenţă destul de mare. Noi ne păstrăm obiectivul de clasare între primele trei formaţii ale clasamentului”.

Duelul galeriilor a avut, uneori, mai mult nerv decât meciul în sine
 
Duelul celor două galerii de la derbiul câmpinean dintre CSM şi Unirea (un meci sărac în spectacol şi cu puţine faze de poartă), a avut, uneori, mai mult nerv decât desfăşurarea ostilităţilor propriu-zise de pe terenul de joc. Înaintea meciului, s-a stabilit (de către conducătorii celor două cluburi), ca galeria echipei Unirea să se aşeze lângă tribuna I, pe laterala dinspre podul de la intrarea în comuna Poiana Câmpina. Galeriei formaţiei gazdă i-a revenit o zonă la tribuna a II-a, chiar sub loja oficială în care au stat doar reprezentanţii clubului CSM Câmpina. Primarul Horia Tiseanu şi ceilalţi finanţatori ai Unirii, plus câţiva consilieri municipali PDL, deşi au fost invitaţi la loja oficială, au declinat invitaţia, aşezându-se la o laterală a tribunei a II-a, nu departe de jucătorii şi antrenorii formaţiei CS Vispeşti, veniţi să vadă la lucru fotbaliştii câmpineni. 


Înainte de acest derbi, echipa din Blejoi, principala contracandidată la promovare a echipelor noastre, ocupa locul trei, dar după remiza albă de pe stadionul Poiana, CS Vispeşti a ajuns pe al doilea loc în grupă, la şase puncte de Unirea, care şi-a păstrat poziţia fruntaşă, cu 34 de puncte. Locaţiile celor două galerii au fost decise, probabil, şi pentru ca distanţa apreciabilă dintre cei mai înfocaţi suporteri ai celor două echipe fruntaşe ale fotbalului câmpinean să împiedice eventuale altercaţii, verbale sau fizice, între membrii celor două grupări. Dacă la dispute fizice nu s-a ajuns, în schimb vorbe grele s-au aruncat, în special dinspre galeria “uniriştilor”. Cei mai pregătiţi, din punct de vedere logistic, au fost cei de la Unirea, care nu s-au sfiit să folosească fumigene şi petarde. În primul mitan, când ritmul de joc a fost ceva mai intens, galeriile s-au încins rapid, iar “urările de bine” adresate unii altora nu au întârziat să se facă auzite. În repriza a doua, când meciul a scăzut şi mai mult în intensitate, galeriile au continuat duelul lor fără a reuşi însă, mai deloc, să grăbească ritmul partidei. În a doua parte a meciului, “urările” cu care s-au gratulat reciproc în prima repriză au fost abandonate, iar suporterii din cele două galerii au schimbat registrul şi au început să facă referiri, în scandările lor, la reprezentanţii clubului advers (membri ai staff-ului, sponsori etc). Băieţii din galeria echipei Unirea au fost, de departe, cei mai agresivi şi mai licenţioşi în limbaj, din arsenalul lor nelipsind nici ameninţări cu închisoarea ale unor reprezentanţi ai clubului CSM Câmpina, nici scandări cu trimiteri spre perversiuni sexuale aplicate “duşmanilor” din teren şi din tribuna oficială. Cuvântul acela deocheat care desemnează denumirea populară a felaţiei a fost adeseori pe buzele lor. La rândul lor, însă într-un registru mult mai ponderat, cei din galeria CSM au pomenit în strigătele lor despre faptul că asocierea dintre Unirea şi PDL reprezintă cea mai mare mafie. Însă distanţa de la o scandare de tipul “Unirea şi PDL – cea mai mare mafie” la grobianisme de genul “Gurane, la puşcărie” şi “M- -e la ţărani şi la CSM” poate fi considerată taman distanţa dintre maidan şi o arenă sportivă în adevăratul înţeles al cuvântului. 

Fotbalul local sau cine tranşează porcul la abator

Fără îndoială, evenimentul local cu cea mai mare audienţă la public care a avut loc săptămâna trecută a fost derby-ul fotbalistic dintre CSM şi Unirea, echipe care în acel moment erau primele două clasate în Liga I Prahova. În faţa a peste 1500 de spectatori, fotbalul câmpinean a arătat tot ce are el mai bun în acest moment. Desigur, nu voi face din această scriitură o cronică sportivă, pentru că nu este nici locul şi nici nu mă prea pricep la acest gen jurnalistic, ci mai degrabă am să aduc în prim plan o poveste din tribună, care mi-a dat de gândit.  Atât în timpul meciului, cât şi după fluierul de final, am auzit multă lume cu scaun la cap comentând defavorabil pe marginea propagandei pe care şi-o fac politicienii pe spinarea fotbalului. Nimic nou. Însă unul dintre comentarii, care se constituia, de fapt, într-o replică a unui microbist către altul, suna cam aşa: „Ce te faci, mă, că nu înţelegi? Aici e vorba de cine tranşează porcul la abator în alegerile de anul viitor! Crezi că ăstora le pasă de fotbal?” Auzind o astfel de vorbă, recunosc că am stat pe gânduri câteva minute, să înţeleg cam ce a vrut să spună omul, pe care l-am identificat pe loc cu un personaj din romanul „Moromeţii”, când făcea legătura între porc, alegeri şi abator. Am înţeles că se referea la bătălia politicienilor pentru putere, care odată ajunsă şi în fotbal, îl dezgusta pe el şi pe amicii din jur. L-am auzit apoi vorbind despre rivalitatea politică, care a dat naştere unei rivalităţi sportive artificiale între cele două echipe de fotbal şi că fiecare ar avea un viitor strâns legat de anul electoral 2012. La un moment dat, am vrut să intervin şi să-i spun Morometelui şi interlocutorilor săi că, pe undeva, aveau dreptate, pentru că rivalitatea politică dintre Guran şi Tiseanu a adus artificial, în conturile celor de la Unirea, mulţi bani publici, care în alte condiţii nu i-ar fi primit niciodată, mărturie fiind şi faptul că în anii din urmă Unirea nu a primit nici o ceapă degerată de la primarul portocaliu. Aş mai fi vrut să-i spun că rivalitatea politică în cazul de faţă se manifestă de pe poziţii total diferite şi anume între un iubitor al fenomenului, care îşi cheltuieşte propriile resurse financiare de ani de zile şi un mim politic, dispus să finanţeze din banul public, în preajma campaniilor electorale, şi o cursă de melci, numai să iasă voturi. Pentru că una este să tranşezi la abator porcul crescut de tine şi alta să-l primeşti plocon pe masă, cu mărul în gură, fără să scoţi vreun leu din propriul buzunar.
Fluierul arbitrului a lăsat, însă, numai fotbalul să îşi spună cuvântul. Până la urmă asta este important.

P.S. Dincolo de spectacolul sportiv şi rivalitatea politică prost înţeleasă, derby-ul fotbalistic dintre CSM şi Unirea a adus în prim plan şi câteva aspecte care ar trebui să le dea de gândit celor care le girează cu numele lor, printre care şi acela că o bună parte a galeriei celor de la Unirea a înjurat şi scuipat după meci doi acţionari ai CSM care tocmai părăseau stadionul. Astfel de manifestări sunt cel puţin ruşinoase.

Editorial

MANE, TEKEL, FARES
   
Nu cred că există vreun alt stat democratic în care un act administrativ banal, elementar, cum este un recensămînt, să stîrnească o asemenea isterie publică. Obsedaţi de  a face din absolut orice un bolovan de aruncat în capul puterii, actanţii complexului mediatico-politic care controlează spaţiul public naţional au declanşat o psihoză colectivă demnă de spaimele apocaliptice ale Evului Mediu incipient. Circulă pe net petiţii catastrofiste care fac din recensămînt prima treaptă a infernului şi cheamă la boicot. Dacă ascultăm specialiştii, sau minimul bun simţ din noi, vedem că România (ca şi întreaga Europă de altfel) stă pe o bombă mult mai periculoasă decît criza economică, gripa porcină sau rachetele de la Deveselu. Este vorba de bomba demografică: scăderea accentuată a populaţiei prin scăderea numărului de copii per familie, plus emigraţia, plus îmbătrînirea generală prin creşterea duratei de viaţă. Despre asta  ar trebui discutat zi şi noapte cu seriozitate, nu despre inepţia cu CNP-ul secret. Oameni buni, de unde nebunia asta cu secretul CNP-ului?

Primele probleme ale recensământului:

După numai o zi, doi recenzori s-au retras
Săptămâna trecută, a început recensământul populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor. După numai o zi de la începerea lui, au apărut deja primele probleme. Acestea nu ţin de organizarea primului recensământ din oraşul nostru după aderarea României la Uniunea Europeană, la 152 de ani de la primul recensământ al localnicilor, desfăşurat cu cinci ani înainte ca domnitorul Al.I. Cuza să acorde Câmpinei rangul de oraş. Problemele nu sunt cauzate de deficienţe organizatorice, ci de motive subiective, mai mult sau mai puţin întemeiate.
Concret, după doar o zi, motivând dificultăţi în găsirea adreselor şi un prea mare volum de muncă, doi recenzori s-au retras, aceştia urmând a fi înlocuiţi cu persoane aflate pe lista de aşteptare, un fel de rezervă de personal. “Astăzi, am fost informat că doi recenzori renunţă şi se retrag, din motive care mie nu mi se par serioase. Este regretabil ce se întâmplă, nu poţi să vii să-mi spui azi că ai sectorul repartizat la prea mare distanţă de casă, că ţi-e teamă să intri într-un bloc cu familişti pentru că sunt mulţi bărbaţi şi alte asemenea scuze fără fundament. Mai ales că ei ştiau de 15 zile ce muncă îi aşteaptă. Probabil, se aşteptau să câştige şase milioane de lei fără prea mare efort, doar bifând nişte căsuţe, aşezaţi pe un scaun la o masă”, ne-a declarat coordonatorul-şef al recensământului de la Câmpina, Paul Moldoveanu. 
Baza recensământului din municipiul câmpinean este formată din 188 de recenzori distribuiţi în tot atâtea secţii. Ei vor fi subordonaţi unor recenzori-şefi, 27 la număr, care, la rândul lor, vor raporta rezultatele din teren celor doi şefi de circumscripţii. Toţi cei 217 recenzori, cu răspunderi mai mici sau mai mari, vor fi coordonaţi de secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, care îndeplineşte funcţia de coordonator-şef al recensământului de pe raza localităţii. Paul Moldoveanu, cu o experienţă considerabilă în administraţia publică (de două decenii secretarul Primăriei, a organizat precedentele recensăminte din 1992 şi 2002), ne-a asigurat că, în ciuda celor două retrageri, desfăşurarea recensământului nu va avea de suferit: “Ne pare rău, asta-i situaţia , dar vă asigur că îi vom putea înlocui rapid pe cei doi, iar recensământul va merge mai departe, fără sincope.”
Remintim cititorilor că, la acest recensământ, nu au fost tot atâtea solicitări câte se înregistrează, în general, în timpul unor alegeri. De vină se pare că ar fi cele trei chestionare stufoase ale recensământului (referitoare la populaţie, locuinţe şi gospodării), care vor da destule bătăi de cap atât recenzorilor, cât şi celor recenzaţi. Menţionăm, de asemenea, că pentru întreaga perioadă a recensământului (15 zile), recenzorii au încheiat convenţii civile cu Prefectura, fiecare dintre ei urmând a primi 560 lei net. Recenzorii-şefi vor primi o indemnizaţie de 672 lei (pentru 18 zile calendaristice), iar coordonatorii-şefi, câte 785 lei (pentru 21 zile calendaristice).

Caravana filmelor 3D, din nou la Câmpina

În weekend-ul care urmează sunteţi invitaţi în sala de spectacole a Casei Tineretului pentru a viziona proiecţiile 3D ale unor producţii cinematografice noi, după următorul program:
Sâmbătă, 29 octombrie: ora 14.00 - Rio (dublat); ora 15.45 - Thor; ora 18.00 - Piraţii din Caraibe 4; ora 20.45 - Priest.
Duminică, 30 octombrie: ora 10.00 - Rio (dublat); ora 11.45 - Tangled; ora 13.30 - Thor; ora 15.45 - Sanctum; ora 18.00 - Piraţii din Caraibe 4; ora 20.45 - Priest.
Intrarea: 15 RON.

Modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare

Consiliul Local a aprobat modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare din municipiul Câmpina, regulament ce primise girul legislativului municipal în iulie 2010. Promovarea proiectului s-a impus ca urmare a faptului că o parte din sancţiunile prevăzute în Regulamentul aprobat în urmă cu un an se regăseau şi în alte HCL mai vechi. Aşadar, prin noile modificări, s-a realizat o centralizare a sancţiunilor de acest gen dispersate în hotărâri din anii precedenţi, prin includerea lor în noua anexă a Regulamentului. În plus, pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce revin operatorului de salubritate ori beneficiarilor (persoane fizice sau juridice) nu erau stabilite sancţiuni, acestea din urmă fiind prevăzute acum în noul Regulament. Cele mai aspre sancţiuni sunt aplicate operatorului de salubrizare în cazurile în care acesta încalcă obligaţiile sale prevăzute în Regulamentul serviciului de salubrizare, refuză să pună la dispoziţia autorităţii publice locale datele şi informaţiile solicitate, ori furnizează municipalităţii date şi informaţii incomplete sau incorecte. Aceste contravenţii se pedepsesc cu amenzi cuprinse între 2000 şi 2500 de lei. Practicarea unor tarife mai mari decât cele aprobate de Consiliul Local este pedepsită şi ea cu amendă, al cărei cuantum se înscrie în aceeaşi plajă de valori: 2000 – 2500 de lei.
Abandonarea sau depozitarea de către localnici a deşeurilor menajere, a molozului şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, căile de comunicaţie, locurile publice etc se sancţionează cu amendă de minimum 700 de lei şi maximum 1000 de lei. Cuantumul amenzii, în acest caz, creşte la 800 de lei, respectiv la 1200 de lei, dacă fapta este săvârşită de persoane fizice autorizate, mergând până la intervalul de valori ale amenzilor de 1500-2500 lei, în situaţia in care contravenientul este o persoană juridică. Între 500 şi 2500 de lei vor plăti firmele amendă pentru neîncheierea contractelor de salubritate cu Floricon Salub. În cazul persoanelor fizice autorizate, cuantumul acestei amenzi scade până la intervalul 300-800 lei, urmând ca locuitorii oraşului să fie amendaţi cu 100 până la 200 de lei, pentru aceeaşi contravenţie. Depunerea în recipientele de precolectare/ colectare a gunoiului menajer de pe platformele situate pe domeniul public a deşeurilor animaliere (dejecţii, cadavre de animale şi de păsări), deşeuri de construcţii, deşeuri vegetale, deşeuri periculoase etc, nu scapă nici ea nepedepsită. Firmele care se dedau la astfel de acţiuni poluatoare vor plăti amenzi de la 1000 pană la 2500 de lei. Amenzi mai mici, dar usturătoare pentru buzunarul oricărui contravenient atins de criza economică, vor plăti localnicii, cuantumul sancţiunii acestora situându-se în intervalul 400-1000 de lei.

Spitalul Voila va ajunge centru de cercetare

Spitalul de Psihiatrie Voila se va transforma, în curând, într-un adevărat centru de cercetare în medicină, pe lângă care să se înfiinţeze şi o facultate, care să pregătească medici specialişti în psihiatrie.
Într-o recentă declaraţie de presă, dr. Gabriel Ţintărescu, directorul instituţiei, susţine că proiectul de modernizare a Spitalului Voila va atrage multe fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, spitalul va fi renovat în întregime, iar activitatea va fi ridicată la nivelul unei instituţii de învăţământ. Mai mult decât atât, la Voila se vor dezvolta servicii conexe, astfel încât bolnavii vor putea beneficia de o mică comuniune în care se vor trata, dar în acelaşi timp vor fi alături de familie. Persoanele grav bolnave vor beneficia şi ele de condiţii deosebite de supraveghere şi de reinserţie şi includere în diferite activităţi. „Voila va fi locul unde se va da deşteptarea în psihiatria din România” – a mai declarat Gabriel Ţintărescu.
În prezent, principalele activitati din cadrul spitalului Voila sunt următoarele:
* Serviciul de gardă - urgenţe psihiatrice
* Evaluări psihice şi psihologice, diagnostic şi tratament de specialitate - psihiatrie adulţi şi psihiatrie pediatrică
* Psihiatrie copii şi adolescenţi în regim sanatorial
* Informare şi consiliere pacienţi şi familiile acestora
* Psihodiagnostic - evaluarea QI, indice de deteriorare, profil de personalitate şi altele
* Anchete sociale pentru cazuri speciale ale pacienţilor internaţi
* Evaluarea paraclinică a pacienţilor internaţi, prin Laboratorul de analize medicale
* Fizioterapie
* Electroencefalografie - pentru pacienţii internaţi in cadrul evaluărilor de specialitate sau contra cost pentru persoane neinternate
* Ambulator integrat cu cabinete in specialitatile: psihiatrie adulţi, psihiatrie copii şi medicină internă.
Începand cu 1 iulie 2010, conform OUG 48/2010, managementul spitalului a fost preluat de Primăria Câmpina.

Închirierea sălilor de sport a devenit ceva mai costisitoare

Închirierea sălilor de sport de către câmpinenii dornici de a face puţină mişcare în timpul liber a devenit şi ea, din această lună, puţin mai costisitoare. Cu atâtea scumpiri de preţuri şi tarife, ale tuturor produselor şi serviciilor, nici nu-i de mirare că s-a întâmplat această majorare. Consilierii municipali au aprobat modificarea şi completarea Anexei la HCL nr.28/2005 referitoare la aprobarea tarifelor minime pentru închirierea unor clădiri şi terenuri aflate în administrarea unităţilor de învaţământ câmpinene. Concret, este vorba despre mărirea tarifelor doar la închirierea celor patru săli de sport existente în zestrea liceelor noastre, la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Energetic, Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” şi Grupul Şcolar Construcţii de Maşini. Cea mai mare şi mai căutată, sala de la Grigorescu, va putea fi închiriată la tariful de 16 euro/oră (o creştere de un euro faţă de tariful precedent), iar celelate trei, la tariful de 9 euro/oră(mai scump cu doi euro). Scumpirile nu sunt mari în comparaţie cu cererile directorilor acestor licee, unii dintre ei dorind o majorare care să acopere mai mult costurile cu întreţinerea şi utilităţile aferente. Mai ales că vechile tarife s-au păstrat neschimbate timp de şase ani de zile. Celelalte tarife aprobate prin hotărârea Consiliului Local din 2005 au rămas neschimbate. Ceea ce înseamnă că închirierea spaţiilor destinate activităţilor de producţie şi comerţ se vor putea închiria, în continuare, la tarifele de 2 euro/m.p./lună şi respectiv 3 euro/m.p./lună (tariful nu include plata utilităţilor). De asemenea, pentru închirierea unor spaţii de depozitare rămâne tot tariful de 1 euro/m.p./lună (fără plata utilităţilor şi fără legătură cu un contract încheiat pentru activităţi de producţie). Tot aceiaşi bani vor scoate solicitanţii care vor dori: închirierea ocazională a unor săli de curs (2 euro/oră), închirieri camere (pentru elevi – 1 euro/pers/zi/pat; pentru terţi – 3 euro/pers/zi/pat), închirierea ocazională a unei cantine şcolare (100 euro/zi); închirierea de terenuri pentru producţie sau comerţ (0,3 euro/mp/lună, respectiv 1 euro/mp/lună).

Crosul Câmpinei, o nouă ocazie de propagandă pentru PDL

Este ştiut de acum faptul că PDL încearcă din răsputeri să politizeze - atât la nivel naţional, cât şi la cel local -, orice acţiune publică din care ar putea câştiga o brumă de capital electoral. Îngrijorarea actualilor conducători ai Românei că vor pierde puterea şi ciolanul este mare, mai ales că toate sondajele de opinie acreditează ideea că partidul condus (într-un mod neconstituţional) de preşedintele Băsescu este în cădere liberă, în topul preferinţelor românilor. La Câmpina, administraţia Tiseanu nu face excepţie. De curând, primarul oraşului şi câţiva apropiaţi ai săi s-au gândit că musai trebuie să apară la Crosul Câmpinei, o manifestare sportivă de mase, încercând să politizeze evenimentul şi să apară în ipostaza de unici promotori ai sportului câmpinean şi ai binelui public. Căci nu vedem niciun motiv care ar fi putut să-i îndreptăţească pe conducătorul administrativ al oraşului nostru şi pe oamenii săi din Consiliul Local să dea startul la competiţiile desfăşurate sub genericul „Crosul municipiului Câmpina”. Dacă ar fi fost vorba despre inaugurarea unei investiţii publice nu aveam nimic de zis, atunci primarul ar fi avut toate motivele şi temeiurile să taie panglica inaugurală. Dar de la tăierea unei asemenea panglici inaugurale la ţinerea unei panglici de start, ca să te vadă toţi copiii grupaţi în spatele ei (mai mult, părinţii acestora, care au drept de vot), este cale lungă. Iar parcurgerea acestui drum nu se poate face fără riscul de a fi acoperit de penibil, un penibil consimţit şi asumat doar de dragul câştigării unor voturi în plus. Sau, mai bine zis, de păstrare a unor voturi, având în vedere că tendinţa generală este de pierdere de către actualii guvernanţi a încrederii electoratului. La sfârşitul săptămânii trecute, pe Bulevardul Culturii şi pe o stradă învecinată, a fost organizat „Crosul municipiului Câmpina”, a competiţie care a revenit pe agenda manifestărilor sportive locale după  o întrerupere de câţiva ani. Conform tuturor materialelor promoţionale, în organizarea evenimentului au fost implicate Consiliul Local (care a alocat în acest sens 3000 lei), Primăria Câmpina, Casa Tineretului şi Catedra de educaţie fizică a Colegiului Naţional «Nicolae Grigorescu» (din cadrul căreia s-a remarcat profesoara Simona Pavel, ajutată de soţul ei, cunoscutul antrenor de atletism Nicolae Pavel). Participanţii au fost împărţiţi în patru mari categorii: elevi de gimnaziu (cu probe pentru fete şi băieţi), elevi de liceu (fetele şi băieţii alergând tot separat), adulţi (femei şi bărbaţi laolaltă) şi părinţi + copii. Existând şase subcategorii, s-au desfăşurat tot atâtea probe; prea multe, în opinia unora. Startul s-a dat de pe Bulevardul Culturii, din faţa Bibliotecii Municipale „Constantin Istrati”. Într-o notă firească, semnalul de începere pentru fiecare dintre cele şase curse putea fi dat de unul dintre profesorii de sport care au participat la organizarea tehnică a competiţiei. Dar cum normalitatea este o pasăre rară în viata publică din România (desigur, şi din Câmpina), reprezentanţii administraţiei Tiseanu s-au gândit că nu ar fi rău să încerce politizarea, pe cât se poate, a evenimentului. Astfel, au fost aduşi de acasă mai mulţi consilieri municipali PDL, pentru a ridica fiecare, la semnalul profesorului de sport Nicolae Pavel, panglica în spatele căreia aşteptau concurenţii gata de start. Nu cu mult timp în urmă, primarul interzisese o caravană liberală sanitară (cu verificarea gratuită a glicemiei şi tensiunii solicitanţilor), pe motiv că liberalii nu aveau autorizaţie şi, în plus, îmbrăcaseră acţiunea într-o haină electorală. Acum, chiar dacă nu au fost lipite pe traseu afişe electorale cu fruntaşii PDL Câmpina, se poate spune că pedeliştii au făcut la fel. Chiar nu se putea desfăşura crosul fără ca primarul şi cei patru consilieri pedelişti să fie pomeniţi înaintea startului? Nemaivorbind de faptul că începerea competiţiei s-a făcut cu destulă întârziere, fiind aşteptat, minute în şir, primarul Horia Tiseanu. Acesta a apărut, într-un târziu, căci nu putea lipsi de la un asemenea exerciţiu de imagine şi, prin urmare, de la ţinerea panglicii de start la una dintre probe.

 Dar pentru că a întârziat peste 15 minute, competiţia a început, până la urmă, şi făra şeful executivului local. De remarcat că punctualitatea lui Horia Tiseanu  a lăsat de dorit şi la alte evenimente publice, el lăsându-se aşteptat chiar şi în miez de iarnă, la ceremoniile desfăşurate la Unitatea de Jandarmi, pentru omagierea eroilor jandarmi căzuţi pe altarul Revoluţiei din Decembrie. Imediat după ce a sosit, el a fost invitat să ţină panglica de start, ceea ce a şi făcut, dovedind că poate trage sfori şi în sport, nu doar în politică. În final, ca să nu pară prea străvezie intenţia „portocaliilor”, la una dintre alergări a ţinut panglica de start şi consilierul liberal Dragomir Enache, iniţiatorul, de fapt, al evenimentului, căci el a propus primul în legislativul municipal (re)organizarea crosului „Campionilor Sănătăţii”. De altfel, consilierul Enache Dragomir a  participat efectiv la acest cros, alergând cot la cot cu Florin Frăţilă, directorul publicaţiei noastre, în cadrul probei adulţilor. „Este evidentă intenţia primarului şi a celor de la PDL Câmpina de a politiza acest cros, pentru a câştiga simpatii electorale, deşi în mod normal, sportul şi politica nu ar trebui să se intersecteze niciodată. Din păcate, cei de la PDL nu înţeleg acest lucru”, ne-a declarat, după cursă, consilierul liberal Dragomir Enache. Câştigătorii celor şase probe, dar şi cei de pe locurile 2 şi 3, au primit diplome, medalii, precum şi premii constând în tricouri. 
 La probele elevilor de gimnaziu, primii au sosit Cristina Bărbulescu şi Silviu Marin. Cei mai buni alergători dintre elevii de liceu au fost Bianca Ioniţă şi Ioan Călăraşu. Dintre participantele la proba adulţilor, cea mai bună prestaţie a avut-o Irinel Dumitraşcu, frumoasa concurentă atrăgând atenţia printr-un şi mai atrăgător tricou, mulat perfect pe corp, tricou pe care era înscrise cuvintele: „Atitudinea este totul.” Dintre bărbaţii adulţi, cei mai buni a fost Ştefan Cârciu şi Nicolae Pavel. La ultima probă, cea a părinţilor însoţiţi de copii, printre primii clasaţi s-au numărat tandemurile Diana şi Crina Neagu, Florin şi Alexandru Ciupală, Florin şi Antonio Frăţilă.
Cu toate încercările de politizare ale liderilor locali PDL, întru câştigarea unor posibile simpatii electorale, se poate spune că, pe ansamblu, competiţia a fost o reuşită şi o bună propagandă pentru sport şi sănătate.

Curs de şah la Clubul Copiilor

Sâmbătă, 22 octombrie, s-a inaugurat la Clubul Copiilor din Câmpina un nou curs gratuit de şah, ce se va desfăşura în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 - 12.00. Cu această ocazie, a avut loc un joc de şah amical între echipele CSM Câmpina şi Eliro Câmpina, încheiat la egalitate: 3-3.
Pentru relaţii şi înscrieri la cele două cursuri de şah gratuite organizate la nivelul municipiului de CSM Câmpina în parteneriat cu Clubul Copiilor, vă puteţi adresa instructorului coordonator Nicoleta Dumitran la telefon 0726-687.307.

Codruţ Constantinescu semnează o nouă carte:

„În labirint sunt umbre şi lumini”

În citadela cărţii câmpinene - Biblioteca „Dr. C.I. Istrati” - joi, 20 octombrie, a avut loc lansarea volumului „În labirint sunt umbre şi lumini”, Editura Vremea, 2011, autor Codruţ Constantinescu.
Activitatea, onorată de prezenţa câtorva oficialităţi locale precum Horia Tiseanu, Marian Dulă şi Viorel Bondoc, precum şi de către numeroşi iubitori de literatură, a fost deschisă de Liliana Ene, directoarea instituţiei. După ce a mulţumit asistenţei pentru participare, aceasta a prezentat revista „Biblioteca de Câmpina”, ajunsă la numărul 3.
În această atmosferă, scriitorii Christian Crăciun, Florin Dochia şi Gherasim Rusu Togan au făcut o serie de aprecieri pertinente privind calitatea volumului. „Cartea - mărturiseşte criticul şi istoricul literar prof. dr. Christian Crăciun - a venit ca un şerbet cu apă rece”, marcând parfumul amintirilor, apoi continuând: „Este o carte care mi-a pătruns la suflet... Când citeşti o astfel de carte, te priveşti în oglindă pentru a te compara cu personajele volumului - să-ţi trăieşti propriile amintiri”. Criticul a evidenţiat, totodată, calităţile narative ale autorului, „cursivitatea expunerii, contribuind din plin la reconstituirea unei pagini a microrelaţiilor umane. Coperta, concepută de Florin Dochia, sugerează foarte bine atmosfera epocii”.
Întărind punctele de vedere ale d-lui Crăciun, poetul Florin Dochia a remarcat noua abordare literară a autorului, în care „istoria familiei este proiectată pe canavaua istoriei mari; cartea este plăcută şi uşor de citit; găseşte o scrisoare de la care porneşte o întreagă aventură”. De asemenea, Florin Dochia, impresionat de „frazele pe care autorul le construieşte poetic”, citeşte un fragment din capitolul IX al cărţii, intitulat „Dragostea în vremea războiului” - „Parcă pentru a-mi contrazice presupunerile docte despre reţinerea sentimentală de care dădeau dovadă bunicii noştri când plecau pe front şi-şi lăsau soţiile acasă pentru a înfrunta nesiguranţa şi zbaterea zilnică”.
În acelaşi ton, etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan şi-a exprimat bucuria descoperirii unui romancier autentic, talentat, cu care s-a întâlnit, sufleteşte, în lumea transilvăneană.
Scurte, dar interesante aprecieri, referitoare la carte au făcut şi scriitorii Octavian Onea, Alin Ciupală şi Emanoil Toma.
Invitat de onoare la activitatea Cercului Literar, primarul Horia Tiseanu a mulţumit organizatorilor, lectorilor şi, în special, tânărului scriitor Codruţ Constantinescu, pentru reuniunea culturală şi pentru frumuseţea cărţii: „Trebuie să ne mândrim cu Codruţ Constantinescu, care a pătruns cu succes în tainele literaturii”.
La rândul său, autorul a mulţumit Primăriei şi Consiliului Local pentru sprijinul acordat în realizarea cărţii, lectorilor pentru frumoasele expuneri şi spectatorilor, cărora le-a acordat autografe.
Directorul Casei de Cultură „Geo Bogza” a comunicat celor prezenţi programul instituţiei pentru perioada următoare. Astfel, vineri 4 noiembrie, lansări de carte - „Poeme în proză” (Marian Ruscu); „Traducerile lui Caragiale” (Ieronim Tătaru); „Divinităţi păgâne în Carpaţi” (Gherasim Rusu Togan); „Elegii pe strada mea” (Florin Dochia). Sâmbătă, 5 noiembrie, lansare - „Secrete în alb şi negru” (Ion Ochinciuc).
Theodor MARINESCU

Resemnarea la români

- tema de discuţie a celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu -

Vineri, 21 octombrie, începând cu ora 18.00, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu, organizată şi moderată de publicistul Florin Frăţilă şi de Irinel Dupu, la sediul PNL Câmpina, invitaţii au vorbit mult despre resemnarea românilor care, sub toate formele ei, generează atât de multe probleme în societate. Discuţia a pornit de la recenta zi mondială a indignaţilor, care duminică, 15 octombrie, a scos în stradă mii ce cetăţeni dispuşi să-şi apere drepturile în peste 950 de oraşe din întreaga lume şi care în România a avut un ecou foarte slab.
Fiecare dintre cei prezenţi a încercat să abordeze lipsa de reacţie a românilor cu argumente pro sau contra, iar Florin Frăţilă a citit câteva paragrafe din articolul „Resemnaţi de Ziua Indignării” pe care le reproducem în continuare:
„De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.

Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă.  Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate”.
După câteva ore de polemici constructive, extrem de interesante şi multă cafea aburindă, organizatorii şi invitaţii Cafenelei şi-au propus să iniţieze în comun o serie de acţiuni civice prin intermediul cărora opinia publică să înţeleagă că reacţia în faţa nedreptăţilor sociale este singura cale spre normalitate.