01 noiembrie 2011

Scandal în Consiliul Local de la o centrală termică

La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, desfăşurată joia trecută, consilierii municipali “au combătut” pentru prima dată cu laptopurile din dotare, primite în urmă cu o lună de la Primărie, pentru a se reduce costurile însemnate cu consumabilele necesare realizării vechilor mape ale consilierilor. Aceste laptopuri au fost achiziţionate cu bani de la UE, din fondurile europene alocate proiectului „Sprijin pentru integrare şi incluziune”. După folosirea lor de către şomerii înscrişi la cursurile de iniţiere în calculatoare, ele au fost atribuite spre folosire consilierilor municipali, dar la finele mandatului în curs, fiecare ales va trebui să-şi predea laptopul în bună stare.
După structura ordinii de zi, cu puţine proiecte de hotărâri, se părea ca vă fi o şedinţă extrem de liniştită, fără nerv şi pasiuni dezlănţuite. Nu a fost chiar aşa. Dezbaterile de la proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul PDL Daniel Telegescu, privind scoaterea la vânzare prin licitaţie publică a centralei termice de pe strada 1 Mai, au constituit pata de culoare a şedinţei, care se desfăşurase până atunci într-o dulce monotonie.
Elena Albu, consilier PDL şi şefa Comisiei de buget-finanţe, şi-a arătat prima nemulţumirea în legătură cu faptul că la orice solicitare de cumpărare a unui imobil din domeniul privat al muncipiului (venită de la o persoană fizică sau juridică), trebuie “să facem un raport de evaluare pe care cheltuim nişte bani, iar de multe ori preţul  stabilit în raportul de evaluare nu-i convine solicitantului, astfel că noi rămânem cu cheltuiala raportului de evaluare respectiv, care ar fi bine să fie suportat de la început de solicitant.” Secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, a arătat că, uneori, licitatorii sunt alungaţi de preţurile impuse de consilierii municipali înşişi, fiindcă aceştia din urmă, în unele cazuri, aprobă preţuri de pornire a licitaţiilor mai mari decât cele menţionate în rapoartele întocmite de experţi evaluatori, la comanda municipalităţii. Viceprimarul Ion Dragomir a propus ca, la licitaţia pentru atribuirea centralei termice de pe 1 Mai, să nu participe rude (până la gradul IV) ale consilierilor municipali. Juridic, rude de gradul IV pot fi verişorii primari (copiii unor fraţi), adică rude destul de apropiate. Amendamentul l-a deranjat pe preşedintele de şedinţă, consilierul Elvis Arghir (fost PNL, actual independent, după ce liberalii i-au retras sprijinul politic), acesta făcându-i mai multe reproşuri viceprimarului în legătură cu unele acţiuni edilitare şi iniţiative legislative ale numărului doi din Primărie – în opinia lui Arghir, toate fiind păguboase sau nefinalizate -, precum şi  cu unele afirmaţii mai vechi ale lui Dragomir, considerate de Arghir nefondate. Potrivit acestor afirmaţii ale viceprimarului, fostul consilier liberal a intervenit, în mai multe rânduri, în sprijinul modernizării unei străzi pe care stă fratele său. Într-un final, vizibil afectat de “săgeţile” preşedintelui de şedinţă, al doilea demnitar al oraşului a declarat că Elvis Arghir este în spatele proiectului cu centrala termică, pe care vrea să o cumpere cu ajutorul unui intermediar. Ba mai mult, că Arghir nici nu ar fi obţinut autorizaţie de construire pentru casa în care locuieşte. Primarul Horia Tiseanu a încercat să mai tempereze lucrurile şi starea de tensiune iscată, declarând că “din păcate, a început deja campania electorală”, dând de înţeles că astfel de animozităţi, de faţă cu reprezentanţii presei locale, ar putea aduce un prejudiciu de imagine miniparlamentului câmpinean.

Cuvântul care înţeapă

Majestatea Sa bunul simţ

Am ascultat şi citit de multe ori în aceste zile mesajul istoric, rostit de la tribuna Parlamentului, de fostul rege al României, Mihai I, căutând printre rânduri un semn al aroganţei ori al făţărniciei politicianiste din zilele noastre. O frântură de propagandă în favoarea monarhiei ori vreo aluzie înţepătoare la adresa netrebnicilor care de 21 de ani batjocoresc în diverse forme coroana regală, un simbol naţional şi o parte importantă din istoria acestui neam. Nimic din toate astea! Ultimul nostru suveran, Mihai I, a ales calea bunului simţ, adresându-se poporului său cu demnitatea şi responsabilitatea unui mare om de stat. Preţ de aproximativ zece minute, în 25 octombrie 2011, România a avut privilegiul să respire aerul curat al normalităţii, ascultând poate pentru prima dată în ultimii 21 de ani, de la tribuna Parlamentului, un îndemn lipsit de duhoarea politicii falimentare dâmboviţene. Poporul (de la vlădică până la opincă) a fost însă mai degrabă preocupat să-i înjure pe cei câţiva demnitari cu obrazul gros ai actualei puteri politice şi bisericeşti, care au tratat cu fundul o întâlnire istorică, decât să înţeleagă şi să reflecteze la adevărul unor vorbe precum „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos” sau „cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea (...). România are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”.După 84 de ani de când a devenit rege, Mihai I încă mai are puterea să vorbească răspicat despre problemele românilor şi să le arate calea demnă de urmat:  „Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății”.Nu sunt un susţinător al monarhiei, însă în faţa unei astfel de personalităţi publice nu pot decât să mă înclin.
P.S. Iniţial, în rubrica de azi am vrut să fac şi câteva comentarii pe marginea unor subiecte cum ar fi scandalul recent iscat între politrucii locali din pricina unei centrale termice ori despre aventurile în oraşul „pe scurt” ale lui William Brânză, însă în cele din urmă am renunţat, socotind că astfel de personaje trebuie date uitării măcar azi.

Editorial

REGELE FĂRĂ POPOR

Englezii au avut un rege numit Ioan fără de ţară. Tragicului nostru rege Mihai istoria i-a furat în mai multe rînduri ţara. Aparent, în ultimii ani, cînd i-au fost restituite unele proprietăţi, i s-ar fi înapoiat măcar formal ţara. Dar discursul său de marţea trecută mi-a arătat ceva mult mai grav: i-a fost furat şi poporul prin spălarea creierelor. Nu mai ştim ce este un rege. Memorabil prin conţinut, mult prea scurt, acest discurs a fost atît de sfruntat manipulat politic, încă de la propunerea Parlamentului, încît Casa Regală  a ajuns un biet pion în bătălia electorală internă. Iluzia că prin nobleţea ideilor enunţate Regele a rămas „au-dessus de la mêllé” este, din păcate, doar o iluzie. Tot ce am văzut şi auzit în această realmente istorică zi a potenţat senzaţia asta de gol întunecat în jurul Regelui nostru. Să vezi brusc Antena 3 devenind oficină de propagandă regalistă, doar pentru a putea arunca la două fraze una împotriva lui Băsescu înseamnă a anula importanţa evenimentului. Să-l vezi pe CTP, autorul celebrului „Bă, majestate”, leşinat de admiraţie acum, te lasă cel puţin perplex. La fel pe guru Cristoiu, autorul teoriei funambuleşti din 1996 că Emil Constantinescu va veni la putere pentru a ceda în cîteva luni puterea Regelui, ca să sperie oamenii deja îngroziţi de propaganda neo-comunistă iliesciană. Ce să mai zic de duduile care au prezentat  evenimentul la Antenă... În mod normal, ar fi trebuit să ne molipsim şi noi  măcar puţin de solemnitatea, echilibrul, bunul simţ, calmul regale. În loc de asta, prezentatoarele Antenei păreau cuprinse de un fel de furor erotic, se agitau prin studiou, întrerupeau invitaţii, scoteau permanent mici chicote orgasmice, pe scurt, au comentat discursul cu aplicaţia cu care ar fi comentat sosirea lui Lady Gaga.

În această săptămână, Primăria îi va amenda pe recenzaţii care nu şi-au declarat CNP-urile

La începutul săptămânii trecute, Paul Moldoveanu, secretarul municipiului nostru, a organizat o conferinţă de presă în regim de urgenţă, pe tipicul unei conferinţe de presă desfăşurate, cu o zi înainte, la sediul Prefecturii Prahova. De fapt, în aceeaşi perioadă, aveau să se organizeze astfel de conferinţe în toată ţara, în încercarea puterii de a informa populaţia, prin intermediul presei (e bună şi presa, când vor pedeliştii), că una-i una, şi alta-i alta, iar ce-a fost valabil ieri, nu mai este valabil azi. Căci ce spusese pe 22 octombrie un oficial al INS (“nu este obligatorie declararea CNP-ului”), a fost contrazis, câteva zile mai târziu, prin declaraţia şefului INS, care l-a şi demis pe purtătorul de cuvânt ce făcuse pârdalnica declaraţie. 
Regretatul Petre Ţuţea, după primele alegeri postdecembriste din mai 1990, obişnuia să spună despre guvernanţii României acelor vremuri: “Ăştia nu sunt în stare să conducă nicio comună rurală (denumirea antebelică a comunelor – n.red.), că încurcă apele şi seacă fântânele”. Acelaşi lucru s-ar putea spune foarte bine despre actualii guvernanţi de la Bucureşti, care nu au fost în stare să organizeze acest recensământ fără ca asupra lui să planeze numeroase umbre de îndoială.
Jurnalişti locali prezenţi la întâlnire au fost informaţi de către secretarul Primăriei de retragerea unui alt treilea recenzor (înlocuit rapid şi fără probleme), dar, mai ales, despre obligativitatea impusă (abuziv, consideră unii), tuturor celor recenzaţi de a-şi declara codul numeric personal. În caz contrar, autorităţile locale sunt gata să aplice toate măsurile coercitive legale împotriva persoanelor recenzate care refuză să facă acest lucru. “Cei care nu şi-au declarat CNP, precum şi cei care vor fi recenzaţi în următoarele zile, sunt obligaţi să-şi declare acest CNP. Vom ajunge, probabil, la aplicarea de amenzi, şi este păcat. Asta-i situaţia, pentru că asta-i legea şi ea trebuie respectată. Decât să fim noi amendaţi, mai bine îi amendăm noi pe cei care încalcă legea. Noi am dispus ca recenzorii să se întoarcă la cei care nu au declarat CNP pentru colectarea acestui cod. Cei care nu pot fi găsiţi acasă sunt rugaţi să vină sâmbătă (la sfârşitul săptămânii trecute – n.red.), la Primărie, unde va fi permanent o persoană de contact, pentru a-şi declara codul numeric personal. Vom face şi un fluturaş pentru a lămuri oamenii că este obligatorie declararea CNP, în ciuda unei declaraţii televizate contradictorii a purtătorului de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, asupra căreia, ulterior, s-a revenit. Fac apel la toţi localnicii care au conştiinţă să vină la Primărie (în cazul în care nu pot fi găsiţi de recenzori), pentru a-şi îndeplinii obligaţia declarării CNP. Recenzorii sunt persoane serioase, oneste. Toţi, fără excepţie, au fost verificaţi. Nu i-am fi trimis la uşile oamenilor dacă nu am fi fost siguri de corectitudinea şi seriozitatea lor. Aşa că, locuitorii îi pot primi în case fără probleme. Chiar fac apel la câmpineni să le permită accesul recenzorilor în locuinţă. Nu înţeleg de unde atâta neîncredere şi încăpăţânare la unele persoane, întrucât CNP-ul unui localnic poate fi aflat uşor de pe listele elctorale”, le-a spus ziariştilor Paul Moldoveanu.
Acesta a mai informat că, la nivelul întregului municipiu, s-au înregistrat câteva sute de cazuri în care oamenii au refuzat să-şi declare CNP. Neprecizarea cifrei ne-ar putea face să ne gândim că municipalitatea încearcă să ascundă numărul mare al celor care au refuzat să-şi declare codul numeric personal. Dacă nu revin asupra deciziei, acestora din urmă li se vor aplica amenzi contravenţionale al căror cuantum variază între 1500 şi 4500 de lei. Primele amenzi vor fi aplicate la începutul acestei săptămâni. Nu ştim dacă se vor aplica într-adevăr amenzi, dar un lucru este cert: acest recensământ va lăsa câmpinenilor, multă vreme, un gust amar.

Săptămâna trecută, în Câmpina, Poiana, Cornu şi Brebu au avut loc şase cutremure în 30 de minute

Joi, 27 octombrie, între orele 15.30 - 16.00, s-au înregistrat în zona Câmpina, Poiana Câmpina, Cornu şi Brebu, nu mai puţin de şase cutremure de intensitate mică, cu magnitudinea de 2-3 grade pe scara Richter, în urma cărora nu s-au înregistrat pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti. Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat în presă că cele şase cutremure s-au produs din cauza unei falii instabile de suprafaţă care porneşte din Marea Neagră, traversează Bărăganul şi se termină undeva sub oraşul Sinaia. El a mai spus că nu trebuie să ne îngrijorăm şi că o astfel de activitate de mişcare a pământului este normală. Tot în această zonă s-au mai înregistrat cutremure şi în anii 1997, 1998 şi 2004.

„Pe scurt”, Brânză s-a făcut de râs!

Zilele trecute, potrivit site-ului pesurse.ro, deputatul şi preşedintele PDL Diaspora, William Brânză, se pare că a gafat incredibil la o întâlnire organizată de Comisia Românilor de Pretutindeni, cu ambasadorul Irlandei în România, John Morahan. La finalul discuţiilor, ambasadorilor le-a oferit parlamentarilor prezenţi câte o carte - „Ireland in brief” („Irlanda pe scurt”), moment în care William Brânză ar fi început să laude frumuseţea oraşului... Brief, pe care susţine că l-ar fi vizitat de multe ori pentru comunitatea românească de acolo. Mai mult de atât, Brânză ar fi dorit să transmită, prin intermediul ambasadorului, mulţumiri autorităţilor locale din... Brief, pentru atenţia pe care acestea o acordă românilor. Înţelegând greu gafa PDL-istului, ambasadorul Irlandei s-a amuzat pe cinste, iar cei care au înţeles din prima că „brief” înseamnă altceva decât numele unei localităţi, au reuşit cu greu să oprească pledoaria hazlie a deputatului. Şi când te gândeşti că Brânză a fost nominalizat de câteva ori pentru funcţia de ministru în cabinetul Boc!

Senatorul George Severin avertizează asupra pericolului ce urmează CNP-urilor declarate

Recensământul desfăşurat săptămâna trecută a fost un adevărat balamuc, un veritabil Turn Babel. Fiindcă mii de localnici recenzaţi nu s-au mai putut înţelege cu cei aproape 200 de recenzori ai Primăriei, deşi vorbeau aceeaşi limbă. Care nu le-a folosit mai deloc, fiindcă limba maternă a participanţilor la cel mai sofisticat şi mai impopular referendum din istoria României (atât prin numărul şi mărimea chestionarelor, cât mai ales prin multele întrebări prea curioase şi iscoditoare), a fost ameţită, despicată şi însângerată de inconsecvenţa şi bâlbele reprezentanţilor Institutului Naţional de Statistică, principala instituţie coordonatoare şi beneficiară a cercetării sociologice desfăşurate la nivel naţional.
Pe 22 octombrie 2011, purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, afirmase că „nimeni nu este obligat să îşi declare codul numeric personal dacă, dintr-un motiv sau altul, nu doreşte să o facă”. După câteva zile, preşedintele INS, Vergiliu Voineagu, a precizat că declararea CNP-ului la recensământ este obligatorie, susţinând că discuţiile privind lipsa sancţiunilor dacă această informaţie nu este furnizată au fost generate de purtătorul de cuvânt al INS, „pregătit insuficient”, din care cauză Vladimir Alexandrescu a fost destituit. După care tot recensământul a fost aruncat în aer, creându-se un haos de nedescris şi tensionându-se şi mai mult relaţiile dintre recenzori şi unele persoane recenzate. MAI, care a organizat toată tărăşenia, se apără invocând Legea 170/2011 privind efectuarea recensământului.
Primul dintre parlamentarii Opoziţiei care au atras atenţia asupra posibilităţii pregătirii de către PDL a unor fraude electorale prin colectarea tuturor CNP-urilor a fost senatorul câmpinean George Severin. Parlamentarul social-democrat, într-o intervenţie la postul de televiziune Antena 3, înainte de declaraţia buclucaşă a lui Vladimir Alexandrescu, a avertizat populaţia asupra acestui pericol. Contactat pentru a ne preciza motivele temerilor sale, George Severin ne-a declarat următoarele: “Sunt trei probleme la care aş vrea să mă refer. Prima problemă pe care aş sesiza-o este faptul că orice recensământ are un caracter statistic general şi nu trebuie să se regăsească în individualitatea datelor obţinute, pentru că acest lucru duce la deformarea rezultatelor. Un cetăţean, când ştie că poate fi identificat în declaraţiile sale, va fi mai reţinut. Iar nerecunoaşterea etniilor, în numeroase cazuri, întăreşte această afirmaţie. În al doilea rând, în România, datele personale sunt protejate, iar CNP este poate cea mai importantă dată privată a individului. Eu nu cred că recenzorii, persoane angajate temporar în colectarea acestor date private, prezintă garanţii legate de păstrarea CNP-urilor. De regulă, acestea sunt păstrate de unităţi angajatoare, instituţii financiare etc, care prezintă garanţii (asumate în scris, prin clauze contractuale), că aceste CNP-uri nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele convenite cu posesorii lor. În al treilea rând, temerea că aceste CNP-uri pot fi folosite în fraudarea alegerilor viitoare este alimentată de un motiv simplu, dar întemeiat: CNP-urile celor plecaţi din ţară pot fi folosite fraudulos de reprezentanţii actualei puteri la votul prin corespondenţă, vot prin care ministrul de externe Baconschi a promis de câteva luni (culmea, în mod public), că va aduce PDL-ului un milion de voturi. În aceste condiţii, cum să mai avem încredere în actualii guvernanţi. Degeaba încearcă ei să se spele pe mâini, susţinând că CNP-ul unei persoane poate fi uşor aflat de la primării, din listele electorale aflate la administraţiile locale. Intenţia autorităţilor de a colecta toate CNP-urile din ţară rezidă tocmai din dorinţa lor intensă de a afla CNP-urile celor plecaţi din ţară. Căci aici are PDL o mare problemă: nu ştie câte şi care sunt persoanele plecate din ţară, ale căror date personale ar putea fi folosite pe nişte buletine de vot falsificate, în procedura votului prin corespondenţă, absolut necontrolabil de către reprezentanţii partidelor de opoziţie. Prin simpla diferenţă dintre CNP-urile colectate de la populaţie la acest recensământ şi CNP-urile existente în baza de date a primăriilor, liderii PDL vor şti care sunt persoanele plecate în străinătate, dar şi codurile lor numerice personale.” Declaraţia senatorului nu mai are nevoie de niciun comentariu.

Administraţia Tiseanu pregăteşte pentru anul 2012 scutiri de impozite pentru cetăţenii de onoare şi amnistii fiscale pentru micii datornici

Administraţia Tiseanu va propune în curând Consiliului Local un proiectul de hotarare privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2012. Conform acestui proiect, familiile ce sărbătoresc peste 50 ani de căsătorie, împreună cu cetățenii municipiului declarați „cetățeni de onoare” să beneficieze de scutire de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent deținute în proprietate la adresa de domiciliu. Publicăm în continuare, integral, expunerea de motive prin care administraţia Tiseanu explică în detaliu propria viziune fiscală pentru anul care urmează.

„Plecând de la procentul de realizare a veniturilor bugetare – proprii şi atrase – estimat pe anul 2011 – şi ţinând cont de impactul economic actual asupra veniturilor populaţiei – pentru anul 2012 nivelul impozitelor şi taxelor locale – pentru populaţie şi agenţi economici – propun a se menţine la cuantumul aprobat pentru anul 2011. De reţinut că propunerea de menţnere a impozitelor şi taxelor locale la nivelul anului 2011 nu acoperă şi inflaţia estimată pe ultimele 12 luni de 6%, inflaţie care firesc ar fi condus la majorarea impozitelor şi taxelor locale.
In plus, pentru ajutorarea contribuabililor propun anularea impozitelor şi taxelor locale restante, inclusiv accesorii, sub plafonul de 40 lei înregistrate la 31.12.2011.

Nici Ziua Armatei nu mai e ce-a fost odată

După cum s-au desfăşurat la Câmpina, pe 25 octombrie, ceremoniile prilejuite de Ziua Armatei, se poate spune că ele nu au mai avut strălucirea de altădată. Sau, dacă nici altădată nu erau chiar strălucitoare, ele aveau, cu siguranţă, mai multă culoare şi mai mulţi participanţi decât au fost, în urmă cu o săptămână, pe platoul de lângă Monumentul Soldatului Necunoscut. Hotărât lucru: Ziua Armatei nu mai e ce-a fost odată. Iar această realitate gri vine, cumva, într-o înlănţuire firească, deoarece nici Armata Română nu mai este ce-a fost cândva. Fiindcă, astăzi, una dintre instituţiile fundamentale ale statului în care românii încă mai nutresc încredere a ajuns intens politizată şi cu efectivele drastic diminuate. Reducerea armatei noastre la o cincime din numericul deţinut acum două decenii a fost cauzată de includerea sa în structurile euro-atlantice de securitate. Căci aderarea la NATO (în care SUA sunt “jandarmul mondial” şi vioara întâi, care cântă prima orice partitură a acţiunilor militare internaţionale), a impus respectarea principiului “decât o armată mare, slab pregătită şi neînzestrată, mai bine una mică, profesionistă, cu dotări performante şi de ultimă generaţie.” Printre dotările moderne care vizau armia naţională, era gata-gata să ne pricopsim cu o achiziţie strategică de zeci de avioane F16 (first class, but second-hand – de primă clasă, dar cumpărate la mâna a doua), avioane numai bune de reabilitat, fiind de ultimă generaţie acum vreo trei decenii. Dar, ”revenind la oile noastre”, vă putem spune că, la sărbătorirea Armatei Române, a fost o atmosferă cu mai puţină însufleţire decât în alte dăţi. Desigur, a fost respectat cum se cuvine întreg protocolul. Autorităţile locale au fost bine reprezentate: primii doi edili ai oraşului, mulţi consilieri municipali, funcţionari din Primărie, tot tacâmul. Partidele politice şi-au trimis şi ele reprezentanţii (după cum s-au prezentat delegaţiile partidelor, s-ar părea că organizaţia UNPR Câmpina este alcătuită numai din adolescenţi). Elevii au venit în număr destul de mare, ca în fiecare an. Mai puţină implicare, parcă, am observat din partea societăţilor comerciale (au fost prezente mai puţine decât altădată, şi cu o mână de delegaţi). Multă apatie am putut observa şi din partea publicului obişnuit (dacă ar fi plouat, mai înţelegeam), întrucât puţini cetăţeni (trecători sau veniţi special), au preferat să asiste la programul acestei manifestări. Pentru că, în această zi, se omagiază, în mod deosebit, jertfa soldaţilor eroi căzuţi pe câmpurile de luptă în Al Doilea Război Mondial, nu a lipsit o slujbă de pomenire oficiată de un sobor impresionant de preoţi ortodocşi în frunte cu şeful Protoieriei Câmpina. După depunerea coroanelor de flori de către toate delegaţiile prezente, primarul Horia Tiseanu a renunţat la obişnuita sa alocuţiune. În schimb, a vorbit despre însemnătatea şi importanţa Zilei Armatei, consilierul municipal col.(rez) Marian Dulă.
Înainte de anul 2000, ceremoniile militare desfăşurate de Ziua României, Ziua Armatei etc, aveau loc în faţa statuii Soldatului Necunoscut, pe primul tronson al Bulevardului Culturii. Pentru a nu fi călcat spaţiul verde din faţa monumentului, oficialităţile şi ceilalţi participanţi se adunau pe trotuaul care flanca părculeţul Soldatului, iar defilarea detaşamentelor de la Unitatea de Jandarmi se făcea de-a lungul străzii. Acum, că Unitatea de Jandarmi s-a desfiinţat, nu a mai fost nicio paradă militară, iar coroanele de flori s-au depus, aşa cum se procedează de mulţi ani, la spatele Soldatului, pe platoul care oferă spaţiul necesar desfăşurării unor astfel de manifestări, în varianta nefolosirii carosabilului şi a trotuarelor. Autorităţile trebuie să găsească o soluţie pentru a nu mai fi nevoiţi să depunem prinosul recunoştinţei noastre pentru jertfele înaintaşilor eroi, la dosul “reprezentantului” acestora.

Caravana sanitară liberală – un succes pentru organizatori şi un beneficiu pentru câmpineni

Săptămâna trecută, s-a încheiat caravana sanitară organizată la Câmpina (ca şi în alte localităţi din judeţ), sub genericul “PNL are grijă de sănătatea ta”. A fost, de fapt, o acţiune organizată de PNL la nivel naţional şi a vizat strângerea de semnături în sprijinul unei inţiative legislative a parlamentarilor liberali. Este vorba despre promovarea unei legi privind asigurarea gratuităţii unor analize medicale anuale pentru verificarea stării de sănătate a populaţiei României. Se poate spune că activitatea de prestare către câmpineni a unor servicii sanitare gratuite (aflarea tensiunii arteriale şi a glicemiei), în cadrul caravanei denumite “PNL are grijă de sănătatea ta”, a fost un succes pentru organizatori şi un real beneficiu pentru numeroşi localnici. Concret, aproximativ 1000 de câmpineni au beneficiat de serviciile gratuite ale caravanei desfăşurate la început, pentru două ore, în Piaţa Centrală. De aici, în urma intervenţiei Poliţiei Locale, la comanda primarului Horia Tiseanu, care i-a acuzat pe liberali că fac propagandă electorală şi că nu au autorizaţie de funcţionare, caravana a fost mutată în sediul fostei Bănci Vital. Din nefericire, în urma analizării probelor de sânge ce li s-au prelevat, zeci de câmpineni au aflat că au diabet. Însă nefericirea lor a avut şi o parte pozitivă, căci în cunoştinţă de cauză fiind, în viitor, oamenii se vor putea îngriji de sănătatea lor mult mai bine.
În legătură cu desfăşurarea caravanei sanitare şi cu rezultatele sale, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, ne-a declarat: “Noi am vrut să venim în întâmpinarea oamenilor cu venituri modeste, care nu-şi pot permite plata acestor analize. Mai ales pensionarii au apelat la serviciile caravanei, fiindcă mulţi dintre ei nu au banii necesari să plătească analize medicale, deşi au finanţat o viaţă sistemul medical românesc, atunci când erau salariaţi. Nu vreau să mai insist aici asupra răutăţilor primarului Tiseanu, care ne-a alungat din Piaţa Centrală, locul unde am vrut să funcţioneze caravana tocmai pentru a beneficia de aceste analize medicale gratuite cât mai mulţi câmpineni. Ne-am mutat la sediul societăţii pe care o conduc, unde administraţia Tiseanu nu a mai putut interzice această acţiune. Deşi nu-i exclus ca, după câte abuzuri fac, în curând, cei de la PDL să intre cu cizmele şi în firmele private, şi în casele noastre. Şi vom fi obligaţi sa le cerem aprobare pe ce parte să dormim. Eu zic că acţiunea noastră a fost benefică pentru oameni. Cu ajutorul caravanei, peste 1000 de localnici şi-au controlat sănătatea. Din păcate, câteva zeci de câmpineni, nu am acum numărul exact, au descoperit că au diabet. Dar tot e bine că au aflat acum, căci pot urma tratamente pentru împiedicarea evoluţiei bolii. Aş sublinia aici problemele cu care se confruntă cei aproape 2000 de diabetici câmpineni, în condiţiile în care nu avem, de ani de zile, în Spitalul Municipal un medic specialist în diabetologie. Cu toate că, unde s-au cheltuit milioane de euro pe atâtea prostii (comasarea şi desfiinţarea de spitale, desfiinţarea şi reînfiinţarea unor secţii ale Spitalului Municipal etc), nu era mare lucru obţinerea de către administraţia Tiseanu, de la Ministerul Sănătăţii, a unei semnături  pentru încadrarea unui medic diabetolog la Câmpina. Că doar PDL este la guvernare şi are toată puterea în mâinile liderilor săi. Autorităţile locale cunosc această gravă problemă generată de lipsa unui medic diabetolog la Spitalul Municipal, dar nu au întreprins nimic pentru a o rezolva. Să dea Dumnezeu să ajungem la putere, după viitoarele alegeri, ca să rezolvăm şi această problemă, care nu este greu de rezolvat. Aş mai sublinia că acţiunea noastră s-a desfăşurat cu aprobarea Direcţiei de Sănătate Publică, sub supravegherea permanentă a unui medic şi în condiţii sanitare şi de igienă corespunzătoare.”

Trezeşte-te, române!

Ascultând, marţi, 25 octombrie, discursul rostit de Majestatea Sa Regele Mihai I al României în faţa Parlamentului, nu ştiu prin ce reflex al gandirii mele mi-au ţâşnit în minte primele versuri din imnul nostru naţional:” Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte...”
Şi m-am gândit că poate n-ar fi rău dacă am fi din nou obligaţi, ca până nu de mult, ca, înainte de a ne începe ziua de lucru, oriunde ne-am găsi, la şcoală, la fabrică, la birou, să ascultăm în fiecare dimineaţă imnul ţării. Poate că, dacă am auzi zi de zi aceste versuri, noi, românii dezrădăcinaţi de istorie, ne-am trezi din această letargie care ne-a cuprins pe toţi şi care începe să semene a moarte. Pare că ne-a cuprins pe toţi o comă cerebrală, care ne împiedică să gândim, să simţim, să reacţionăm, să avem acele reflexe ale libertăţii mult râvnite. Gesticulăm frustraţi, zâmbim amar, vorbim mult, ne învârtim pe aceleaşi orbite iar şi iar, de parcă un păpuşar ar face să ni se mişte corpurile, fără ca nimic din ce se întâmplă în jurul nostru să ajungă în acel creier colectiv, acolo unde se formează decizia de reacţie. Obosiţi, aşteptăm un miracol care nu mai vine, complăcându-ne în degradarea zilnică, într-o complicitate tacită, voit scuzabilă.
În cuvinte simple, spuse cu modestie şi căldură,  Majestatea Sa ne-a vorbit despre curaj, demnitate, loialitate, compasiune, datorie, patriotism, valori pe care noi, cei de azi, dezbinaţi şi lipsiţi de speranţă, am uitat să le mai exersăm. Aceste coordonate conferă nobleţe unui rege şi măreţie unui popor şi pe aceste coordonate trebuie să construim cu credinţă viitorul pe care îl merită copiii noştri. Nobleţea regelui nostru ne obligă să avem curajul să ne redobândim identitatea istorică şi demnitatea naţională.
Trezeşte-te, române! Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
Liliana Marica

Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată (11)

Decupaje (2). Denumiri de străzi

Câmpina 2011. Între puţinele străzi locale ce nu poartă nume de arbori ori flori, dar care nu au, de fapt, nimic comun cu esenţele lemnoase ori sensibilele vegetale, strada (nu de ieri, de azi)... „Ecaterina Teod” (vezi placa stradală de la nr. 8).
Specificul „intelectual” local al grămăticilor Primăriei, în ascensiune. În loc să se prescurteze prenumele, Ecaterina devenind Ec.[aterina], păstrându-se numele, se preferă, după o „gramatică” cu „specific local”, de „dânşii inventată”, să se prescurteze numele, Teodoroiu devenind aici „Teod”.
Doamne, şi când te gândeşti că mâine - poimâine s-ar putea întâmpla să trecem, localnici fiind, cotidian, pe strada (ori poate chiar bulevardul)... Horia Tise.[anu]. De ce nu?

Câteva alte denumiri stradale - adevărate ciudăţenii - întâlnite, de data asta, în unele aşezări limitrofe: „Bucureştii Noi”, „Coastă” (Cornu), „Mărăcini” (Băneşti), „Frunzelor” (cu o variantă la singular - „Frunzei” la Floreşti), „Cătinei” ori „Rugului” (Breaza), „Răspântiei” (Băicoi).
Dacă în vilegiatură, din întâmplare ori cu treburi, urcaţi la munte, nu ezitaţi a trece, la Buşteni, pe strada (evident)... „Buştenilor” şi, tot aici, pe strada „Nisipului”. O altă variantă, la plural de data asta, „Nisipuri”, găsiţi tocmai la Lipăneşti.

Şi asta în loc ca denumirile de străzi să reflecte, în orice aşezare - oglindă a unei adevărate istorii locale vii - (la Câmpina nu ştiu dacă câteva din acestea au vreo legătură cu istoria aşezării) -, oameni, fapte, tradiţii, evenimente cu specific local care au format-o şi o caracterizează individualizând-o în spaţiu şi timp.
Ion T. ŞOVĂIALĂ

O revistă de calitate: „Revista Nouă”

Aşteptată cu viu interes de către iubitorii publicaţiilor periodice de calitate, Revista Nouă - nr. 3 (68)/ 2011, seria a IV-a - a poposit zilele trecute la Casa de Cultură „Geo Bogza”.
Revista, editată de Cercul Literar „Geo Bogza”, cu o ţinută elegantă, ilustrată cu o grafică fină - din expoziţia lui Serghie Bucur, «Spania din inima mea» -, cu 148 de pagini, poartă amprenta redactorului şef, poetul, eseistul şi publicistul Florin Dochia. Ea adună un număr impresionant de articole din literatură, compoziţie, stilistică, versificaţie, proză, dramaturgie.
Revista Nouă debutează cu editorialul „Cartea de azi: avatarele formei”, semnat de Florin Dochia (care atrage atenţia asupra crizei lecturii şi/ sau crizei cărţii, precum şi a pericolelor care ne pasc la început de mileniu).
Publicaţia continuă cu rubricile: „La centenar”, în care Viorel Cernica prezintă o „Notă despre «originea» gândirii lui Emil Cioran”; „Ethica minima”, unde Iulian Moreanu semnează articolul „Bolnavul închipuit”; un „Eseu”  de Ana Maria Constantin - „Poezia optzecistă”; o „Cronică literară” realizată de Christian Crăciun - „Cana de lut”; „In memoriam”, Lucian Gruia, despre „Gabriel Stănescu în căutarea libertăţii”.
Pline de farmec, „Poeziile” au reţinut pagini importante pentru: Cătălina Grigore (Marele Premiu la concursul de literatură „Geo Bogza”, 2011) - „ţinând să cred că/ ai construit din mine o arcă pentru a te/ salva din mlaştina neputinţei” (Pseudonoe) sau „un înger mi-a trezit dimineaţa cu/ zornăit de aripi în ochiul stâng, se zbătea între/ doi pereţi apoşi, plini de jar” (Tablou); Florin Severius Frăţilă, pentru frumuseţea versurilor: „Străzile sunt goale/ Casele sunt în uniformă/ Oamenii pustii/ Adormiţi în faţa/ Televizoarelor (Pustietate) sau „Te-am visat într-o noapte înroşită/ De un soare terestru/ Mă cuprindeai/ Mă strângeai cu o vestă împotriva morţii” (Imperială). Poezii reuşite au publicat şi Petruţ Pârvescu, Cornel Sântioan Cubleşan, Sorin Vânătoru, Dan Fărcuţă, Ioan Toderiţă, Ana Hâncu, Cristina Onofre, Horia Mocanu, Ştefan Ciobanu, Petru Solonaru şi Vali Niţu.
Bine concepută, Revista Nouă cuprinde şi alte rubrici interesante, bogate în conţinut, dintre care cităm: „Historia mirabilis”, cu Marian Dulă - „Francmasoneria şi Biserica” şi Codruţ Constantinescu - „Şaisprezece luni în URSS”; Folclor” cu Gherasim Rusu Togan - „Un model: Sfatul înţelepţilor sau calea dăinuirii în societatea tradiţională”; „Istorie locală”, de Florin Cosmineanu - „Şcoala Superioară Ţărănească de la Poiana Câmpina”; „Interviuri” realizate de Emanoil Toma şi Carmen Negreu; „Luna amară”, autor Christian Crăciun, „Trimestrul III”; „Arte vizuale” : C.S. Cubleşan, Serghie Bucur, Mariana Nicolaev, Lidia Nicolae (Carmen Negreu).
Dintre rubricile revistei, cel mai generos spaţiu tipografic l-au ocupat „Notele de lectură”: Serghie Bucur - „Cartea Maiei” (Ştefan Al. Saşa); Theodor Marinescu - „Monte Cristo de România” (Ion Ochinciuc); Gherasim Rusu Togan - „Romeo Pivniceru şi memoriile sale”; Victor Sterom - „Vasile Andru - Necunoscutele lumii potenţiale”, precum şi autorii: Mioara Bahnă, Dumitru Anghel, Aurel Buricea, Florica Bud, Nicolae Dumitrescu, Lactantia Iordan Constantinescu, Ana Hâncu, Monica Mureşan, Mihai Antonescu, Mariana Nicolaev, Ion Lilă.
Finalul revistei aparţine „Cronicii altualităţii”, semnată de Theodor Marinescu, din care amintim: „O excelentă seară literar-artistică. Talent. Artă. Dăruire. Întâlnire Christian Crăciun şi Serghie Bucur”; „Concurs de interpretare şi creaţie poetică pentru elevi”; „Şevalet liric cu Cornel Sântioan Cubleşan”; „Sărbătoarea celor două Iulii”; „Câmpina literar - artistică şi istorică”.
Revista Nouă, prin conţinutul şi valoarea articolelor sale, prin ţinuta sobră şi elegantă, se înscrie în rândul publicaţiilor periodice de calitate. T.M.

Cupa MTB - distracţie pe două roţi

Asociaţia Protejarea Mediului Înconjurator Prahova, cu sprijinul sponsorilor (Giant, Apă Talea, Mendoza, Lemet, Restaurant Oscar, Daniel’s, Tinmar, Petroconstruct, Medi’s, Cirex, Liderfan Electric), a organizat pe Muscel, sâmbătă, 29 octombrie, un concurs de biciclete. La start s-au aliniat în jur de 50 de concurenţi din Bucureşti, Ploieşti, Breaza, Câmpina, Oneşti şi Iaşi, cu vârste cuprinse între 8 şi 54 de ani, grupaţi pe trei categorii de vârstă.
Starul s-a dat la Restaurantul Oscar. Traseul de 7 km, marcat şi asigurat, a continuat până la Fantana cu Cireşi, urmând apoi drumul accidentat prin pădure şi încheindu-se pe drumul asfaltat care face legătura între Cornu şi Câmpina.
Locul 1 şi Cupele MTB au fost câştigate de participanţi din Bucureşti, mai puţin cel de la categoria 14 - 18 ani, care a fost caştigat de Ştefan Buzaş din Câmpina.
Organizatorii Cafenelei liberale Brătianu din Câmpina au oferit premii şi diplome celui mai tânăr şi celui mai vârstnic participant, respectiv lui David Ispas (8 ani) şi d-lui Teodor Aman (54 ani), precum şi un premiu de consolare, care i-a revenit d-lui Radu Stănărângă.

Elevii şcolilor câmpinene au participat la Memorialul „Luca Henegar”

Sâmbătă dimineaţă, la baza sportivă din incinta Căminului Petrol a avut loc ediţia din acest an a Memorialului „Luca Henegar” la atletism, competiţie rezervată elevilor din şcolile câmpinene. La manifestare au participat aproximativ 50 de copii, care s- au întrecut în probe de aruncare a greutăţii, săritură în lungime, viteză şi fond (600, 800 sau 1.000 metri – pe categorii de vârstă). Organizatorul competiţiei, Casa Tineretului şi câţiva membrii ai Comisiei de Sport a Consiliului Local, au oferit medalii, diplome şi tricouri, toate finanţate de la bugetul local, care a acordat suma de 3.000 lei pentru această competiţie sportivă.

Azi, CSM are un examen greu în deplasare

Astra III Ploieşti – CSM Câmpina

Etapa a XIII-a a Ligii A Prahova a programat azi, 1 noiembrie, de la ora 14.00, partida Astra III Ploieşti – CSM Câmpina. Echipa lui Ionică Burchi, aflată pe locul al cincilea după remiza albă din etapa precedentă de pe teren propriu cu Unirea, vrea să-şi revigoreze „adevărul” şi să revină pe podiumul clasamentului, acesta fiind de altfel şi obiectivul stabilit de conducerea clubului pentru acest sezon.
După amicalul de sâmbătă, 3-1 cu AFC Brebu prin golurile marcate de Negreanu, Hromei şi Olteanu, CSM şi-a continuat programul obişnuit şi speră să facă azi după-amiază o figură frumoasă în faţa Astrei. Tot lotul CSM-ului este valid, astfel încât este de aşteptat ca antrenorul Burchi să apeleze la acelaşi „11” cu care a început şi partida din etapa precedentă.
La fel ca la toate celelalte deplasări, conducerea CSM Câmpina pune la dispoziţia suporterilor un autocar pentru deplasarea la stadionul „Prahova” din Ploieşti, acolo unde se va disputa partida Astra III Ploieşti – CSM Câmpina. Autocarul suporterilor va pleca la ora 12.45 din faţa hotelului „Muntenia”, din centrul Câmpinei.

Amicale

AFC Brebu – CSM Câmpina 1-3
Sâmbătă, la Brebu, a avut loc un meci amical între AFC Brebu şi CSM Câmpina. Câmpinenii s-au impus cu scorul de 3-1, prin golurile marcate de Negreanu, Hromei şi Olteanu.
Antrenorul Ion Burchi a folosit două formule diferite de joc pentru fiecare dintre reprize.
Repriza I: Lepădatu – Bej, Zăpodean, G. Radu, Grigoraş – Necula, Negoaisă, Burloiu, Dârstaru – Vintilă, Hromei. Repriza a II-a: Boşilcă – A. Burchi, Zăpodean, G. Radu, Grigoraş – Stroe, Ilioiu, Budileanu, Olteanu – Negreanu, Vintilă.
Ionică Burchi nu s-a arătat foarte încântat de amicalul de sâmbătă: „Nu pot să spun că a fost un antrenament reuşit, în măsura în care, cu o jumătate de oră înaintea meciului, la echipa din Brebu s-au prezentat doar câţiva jucători. Cu toate astea, băieţii s-au comportat bine în teren şi sunt încrezător pentru meciul cu Astra”.

Unirea Câmpina – AS Tufeni 4-1
Pauza impusă de Cupa Regiunilor, desfăşurată în această perioadă, a prilejuit celor de la Unirea Câmpina ocazia de a susţine, în weekend, un joc amical în compania celor de la AS Tufeni, plasaţi pe locul 2 în Seria „Slănic” a Ligii C Prahova.
Unirea s-a impus cu scorul de 4-1, prin golurile marcate de Cernea, Bica, Nichifor şi B. Şandru (penalty).
Antrenorii Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu au folosit următoarea formulă: T. Ionescu – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Coman – Burlacu, Lambă, Ungureanu, Fl. Stoica – D. Ciobotaru, Nichifor. Au mai jucat: D. Şandru – Bica, Cernea.