08 noiembrie 2011

În ultimii 9 ani, populaţia Câmpinei a scăzut drastic!

 
La primul recensământ de după Revoluţia din Decembrie, realizat în ianuarie 1992, Câmpina avea 41.554 locuitori. Zece ani mai târziu, la recensământul din martie 2002, populaţia municipiului nostru coborâse mult sub pragul de 40.000 de persoane, cifrele statistice arătând sec 38.758 locuitori. Aşadar, în 10 ani, în perioada 1992-2002, populaţia a scăzut cu aproape 3000 de oameni, ceea ce, la vremea respectivă, era considerat un fenomen îngrijorător. Tot la recensământul de acum nouă ani, au fost obţinute şi alte date statistice: în 2002, din totalul locuitorilor municipiului, 49,1% erau bărbaţi (19.029), femeile având o pondere de 50,9% (19.729). Locuitorii minori (sub 18 ani) erau în număr de aproximativ 9000. În 2002, în al doilea municipiu prahovean existau 14.446 de locuinţe, din care numai 466 în proprietate publică. Însă îngrijorarea generată de sporul demografic negativ al populaţiei câmpinene avea să continue, ca să atingă o cotă şi mai alarmantă la sfârşitul lunii trecute, când oficial a fost declarat încheiat ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor organizat de Institutul Naţional de Statistică în România, în aceeaşi perioadă în care au fost realizate recensăminte de acest fel în întreaga Uniune Europeană. 
 În ultimii nouă ani, populaţia Câmpinei a scăzut mai drastic decât în deceniul scurs între primele două recensăminte postdecembriste. După cele 12 zile ale ultimului recensământ, rezultatele provizorii au arătat că cei aproximativ 200 de recenzori înregistraseră cu puţin sub 34.000 de de trăitori ai cetăţii, care locuiau în aproape 14.800 de locuinţe. Aşadar, doar numărul locuinţelor a crescut (cu circa 350), dar câmpinenii sunt astăzi (teoretic măcar) mai puţini cu aproximativ 4800 de persoane, ceea ce înseamnă o scădere cu 12%, mai mare decât procentul mediu pe ţară, care este de 10%.
Reprezentanţii INS au spus că recensământul s-a încheiat oficial în 31 octombrie, la ora 24.00. În perioada 20-31 octombrie, au fost înregistrate în România 8.387.153 de locuinţe şi 19.599.506 de locuitori, număr care include persoanele prezente, temporar absente sau plecate pentru o perioadă îndelungată din gospodaria din care fac parte.
Aşadar, la nivel naţional, faţă de recensământul din 2002, suntem mai puţini cu 2.000.000 de oameni. Cauzele sunt multiple: sporul natural a fost negativ (am pierdut cam 30.000 de persoane în fiecare an), iar românii au emigrat în masă, pentru a-şi găsi un loc de muncă şi un trai mai bun în Occident.
Prahova este printre judeţele cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei, alături de Iaşi (unde populaţia a scăzut, în ultimii nouă ani, cu 100.000), Constanţa, Galaţi, Dolj, Caraş-Severin, Teleorman. La nivelul întregii ţări, se vorbeşte despre 850.000 de români plecaţi în Spania şi 950.000, în Italia, dar numărul celor care muncesc în cele două ţări este posibil să fie mult mai mare, având în vedere că mulţi stau acolo fără forme legale. Tot aşa cum este foarte posibil ca cei care nu stau legal în străinătate să fi fost declaraţi aici, în formularele recensământului.
La Câmpina, au fost mai puţine sincope şi situaţii neplăcute decât în multe alte localităţi din ţară, căci doar trei recenzori au renunţat, în primele zile, ei fiind rapid înlocuiţi cu alţi doritori. În Iaşi, un recenzor din şase a clacat pe drum, iar populaţia recenzată a fost de 290.000 de persoane, mult sub 340.000, numărul existent în baza de date a Primăriei Iaşi. Din această cauză, capitala istorică a Moldovei s-ar putea să nu mai poată accesa fonduri europene la fel de mari ca şi până acum, ba chiar să piardă finanţări serioase, de 150 de milioane de euro, din banii Uniunii Europene.
La sfârşitul zile de 31 octombrie, în întreg judeţul Prahova fuseseră recenzate 754.541 de persoane şi 316.960 de locuinţe.  În martie 2002, în Prahova trăiau aproape 830.000 de persoane. Cea mai numeroasă populaţie din întrega sa istorie a avut-o judeţul nostru în ianuarie 1992, când au fost înregistraţi 874.349 locuitori. Potrivit INS, numărul de persoane recenzate nu reprezintă populaţia stabilă a României. „Numărul persoanelor recenzate nu este egal cu numărul de persoane cuprins în populaţia stabilă a României, deoarece: nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda autoînregistrării; nu cuprinde persoanele din spaţiile colective de locuit; nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MapN, MAE, MAI etc; include doar o parte din persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodăriei din ţară„, precizează un comunicat al INS. În urma prelucrării datelor, INS va putea publica date mult mai complete privind populaţia stabilă la sfârşitul lunii ianuarie 2012.

Cuvântul care înţeapă

„Reforma” fiscală a lui Tândală

Una dintre cele mai importante „îndeletniciri” ale unei administraţii locale, cu efecte directe şi indirecte asupra cetăţenilor, într-o comunitate, este întocmirea şi aplicarea politicii fiscale.
De cele mai multe ori, în ultimii 21 de ani, politica fiscală gândită de cei aflaţi la putere în Câmpina a ţinut cont, în primul rând, de interesul politic imediat al acestora (populismul electoral ori cerinţele cercurilor de afaceri devoratoare de bani publici)  şi mai puţin sau aproape deloc de priorităţile cetăţenilor şi nevoile lor. Cel mai bun exemplu în acest sens este faptul că, de ani de zile, administraţia locală „investeşte” zeci de milioane de euro în reasfaltări şi rebordurări, iar străzile şi trotuarele nu arată nici pe departe (cu unele excepţii) aşa cum ar trebui, după o asemenea cheltuială.
„Reforma” fiscală propusă zilele acestea de administraţia Tiseanu pentru anul 2012 este o dovadă grăitoare în sprijinul celor arătate mai sus. Ea nu numai că nu ţine cont de realitatea economică aproape dezastruoasă a oraşului, pe fondul crizei economice prelungite, dar pe alocuri mai este şi cinică.
În expunerea de motive publicată pe site-ul Primăriei, edilul şef, iniţiatorul acestei „reforme”, apelează la tot felul de artificii pentru a acoperi, în parte, efectele deficitului bugetar înregistrat anul acesta, ca urmare a „genialei” idei de a majora, începând cu 1 ianuarie 2011, taxele şi impozitele cu 20%. Vă reamintesc, cel mai mare procent de creştere din România.
La fel ca în povestirile copilăriei noastre cu Păcală şi Tândală, când cel de-al doilea îşi căra cu sacul în casă lumina soarelui, primarul nostru mai întâi ne-a cocoşat cu taxele, pentru ca acum (în acelaşi an), să vină cu înlesniri şi amnistii fiscale. Atenţie, doar pentru cei care încă nu şi-au plătit obligaţiile!!!
Iată cum sună două dintre paragrafele „reformei” discriminatorii pusă la cale de politrucul portocaliu: „Pentru ajutorarea contribuabililor propun anularea impozitelor şi taxelor locale restante, inclusiv accesorii, sub plafonul de 40 de lei, înregistrate la 31.12.2011” sau „Propun ca şi la nivelul bugetului local să aplicăm pentru anul 2012 anularea majorărilor de întârziere pentru impozitele şi taxele locale restante la 31.12.2011, calculate până la data plăţii, dacă se achită obligaţiile restante până la 31.03.2012. Facilitatea va fi acordată contribuabililor persoane fizice”.
În ceea ce-i priveşte pe agenţii economici, principalii contribuabili la bugetul local, ei nu se regăsesc decât la capitolul sancţiuni şi anume acelea prin care „agenţii economici care nu au reevaluat clădirile în ultimii 3 ani vor plăti un impozit pe clădiri de 10-20% (faţă de un nivel normal de 1,5%)” sau „agenţii economici care nu au reevaluat clădirile în ultimii 5 ani vor plăti un impozit pe clădiri de 30-40% (faţă de un nivel normal de 1,5%)”. Nici vorbă de facilităţi ori scutiri pentru majorări de întârziere, în condiţiile în care firmele se închid pe capete, iar rata şomajului creşte.

Editorial

DE CE NAIBA NE BUCURĂM?
   
Nu înţeleg entuziasmul cu care mai toţi comentatorii şi actorii politici, inclusiv la noi, au primit renunţarea Greciei la referendum. Faptul că un referendum este o procedură fundamental democratică a fost ignorat tacit. Premiza că grecii ar fi respins măsurile de austeritate a fost unanim considerată valabilă. Avem o mare problemă, cum se spune. Articulaţiile  profund nedemocratice ale UE au devenit bătătoare la ochi în aceste circumstanţe, dar nimeni nu vrea să le vadă. Sigur, grecii au vina lor, plata taxelor este socotită o prostie, iahturile de lux sunt trecute ca vase utilitare pentru a fi scutite de impozite, ajutoarele sociale au depăşit orice limită rezonabilă, toate astea au fost răs-analizate. Şi nu ar trebui să fie motive de umilire a Greciei. De vina tuturor forurilor economice internaţionale care au închis ani de zile ochii la evidentele falsuri din bilanţurile economice greceşti cine dă seama? Papandreou n-a vrut altceva decît să exercite un drept elementar al unui stat independent. Asta ar fi dus, se spune, la prăbuşirea zonei euro. Atunci ce alegem: valorile democraţiei sau valorile economiei?

Senatorul George Severin: “Dacă voi fi amendat pentru nedeclararea CNP, voi da în judecată autorităţile”

La ultima sa conferinţă de presă de la sfârşitul săptămânii trecute, senatorul social-democrat Georgică Severin, cel care, în cadrul unei emisiuni televizate a postului Antena 3, a îndemnat primul populaţia României să nu-şi divulge CNP-ul la solicitările recenzorilor, a adus noi critici recensământului recent încheiat. “Puterea de la Bucureşti a dovedit şi prin acest recensământ că este incapabilă să guverneze ţara. S-a văzut capacitatea organizatorică a actualilor guvernanţi şi din felul în care a decurs recensământul. Au demonstrat că sunt absolut incompetenţi şi incapabili să facă o operaţiune care, în lumea asta, se face de mii de ani. Romanii făceau recensăminte anual, la Roma. Populaţia ţării a scăzut îngrijorător. Nu mai insist, că nu am toate datele, dar vreau să vă aduc aminte că, în urmă cu un an, guvernul Băsescu-Boc sprijinea natalitatea prin măsuri aberante luate în defavoarea tinerelor mame. Acele măsuri aberante (ajutorul de maternitate şi perioada concediului post-natal diminuate ş.a.), au făcut să se formeze la maternităţi, la sfârşitul anului 2010, cozi imense cu femei gravide aşteptând operaţia de cezariană.” 
 
În continuare, senatorul câmpinean a explicat motivele pentru care consideră că solicitarea CNP-ului are la bază intenţia guvernului de a frauda alegerile cu ajutorul votului prin corespondenţă. “Încercând să lămuresc problema CNP-urilor, pe care eu am declanşat-o la nivel naţional, aş vrea să subliniez de ce am considerat noi, opoziţia, că CNP-ul nu trebuie divulgat. Sunt trei categorii de motive. În primul rand, un recensământ are un caracter statistic general. Însăşi corectitudinea datelor de la un recensământ este stimulată, dacă vreţi, de anonimatul declarantului. În momentul în care, pe baza CNP-ului, tu poţi să-l identifici pe cel care face declaraţia, scade acurateţea datelor legate de etnie, religie, avere etc. Apoi, chiar dacă CNP-ul mai este declarat la bănci şi alte instituţii, acolo îl declari unor persoane care au contracte de muncă cu respectivele  instituţii, iar acestea din urmă răspund în faţa mea pentru folosirea neautorizată şi ilegală a datelor personale. Institutul Naţional de Statistică nu şi-a asumat nicio răspundere în cazul în care CNP-urile ar putea fi folosite aiurea. Dar eu nu pot să cer daune şomerului sau pensionarului care a acceptat să fie cenzor din sărăcie, pentru câteva sute de lei în plus. În sfârşit, oricine poate înţelege că această colectare de CNP-uri are un caracter electoral. O să mi se spună că CNP-urile pot fi găsite şi la primării, pe listele electorale cu votanţi. Da, dar numai din acele liste nu se poate şti care dintre persoanele cu drept de vot sunt plecate în străinătate, la muncă. Prin diferenţa dintre CNP-urile colectate de pe teren şi cele existente în baza de date din primării, se poate afla care sunt persoanele plecate din tară, care pot vota prin corespondenţă. Acest lucru, coroborat cu celebra declaraţie a ministrului de externe Baconschi, care s-a lăudat că va aduce PDL-ului un milion de voturi de la românii din diaspora, ne dă voie să fim suspicioşi, iar suspiciunile noastre să fie perfect întemeiate. Ce-ţi trebuie la votul prin corespondenţă: CNP-ul persoanei respective, care să fie regăsit în baza de date din ţară. Dacă vedem câţi mai suntem în România, un milion de voturi prin corespondentă pare posibil”, le-a spus jurnaliştilor prezenţi senatorul Severin. Acesta a ţinut să precizeze, de asemenea, că nu şi-a declarat CNP-ul la acest recensământ, iar dacă va primi cumva o somaţie de plată a unei eventuale amenzi, va da în judecată atât instituţia organizatoare (INS), cât şi persoanele ce vor decide amendarea sa.

Anveloparea unor blocuri de pe strada Erupţiei, încă o investiţie cu ghinion a administraţiei Tiseanu

Se pare că, de la o vreme, unele investiţii derulate de Primărie (pasajele supraterane de la DN1, izolarea termică a blocurilor de pe strada Erupţiei) sunt urmărite de ghinion. Iar acest lucru se întâmplă poate şi din simplul şi bunul motiv că lucrările respective nu sunt urmărite corespunzător de persoanele abilitate, responsabile cu buna lor desfăşurare. Dacă ar fi corect urmărite de factorii de răspundere, poate că investiţiile nu ar mai fi urmărite de ghinion. Că nici ghinionul ăsta nu-i chiar atât de nebun, să se ţină scai după lucruri care funcţionează foarte bine, care merg ca unse. Până una-alta, se vede treaba că administraţia Tiseanu şi când vrea să facă bine, tot de rău are parte.
O investiţie care nu părea a avea probleme, anveloparea blocurilor B7 şi B8 de pe strada Erupţiei, s-a terminat lamentabil, cu infiltraţii de apă prin tavanele şi pereţii apartamentelor de la etajele IV, III şi chiar II. Clădirile respective fuseseră incluse de guvern în cadrul unui program naţional de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe promovat de MDRT, scopul acestui program naţional fiind îmbunătăţirea coeficientului energetic al acestor clădiri şi economisirea unor importante resurse de energie convenţională.
Reprezentanţi ai Primăriei ne-au declarat că firma constructoare, Tacone Com SRL, nu a lucrat în mod corespunzător, căci a început cu placarea pereţilor cu polistiren şi apoi a trecut la izolarea terasei blocurilor, inversând ordinea lucrărilor. În plus, pe acoperişul-terasă al blocurilor, susţin cei de la ADPP, constructorul a turnat (“într-un week-end, că să nu-i putem vedea noi”), o şapă de beton care a îngreunat nepermis de mult structura de rezistenţă a clădirilor, ceea ce a dus la apariţia unor fisuri în tavanele apartamentelor de la ultimul etaj. “Urmează să dăm firma constructoare în judecată pentru a fi obligată de instanţă la plata lucrărilor necesare înlăturării daunelor provocate”, ne-a spus Felicia Olteanu, şefa ADPP. 
În replică, patronul firmei constructoare, Constantin Tănase, ne-a declarat telefonic că “au fost respectate toate procedurile tehnice şi normativele din construcţii aferente unei asemenea lucrări. Deşi au fost trei expertize care au considerat că şapa turnată de noi nu pune în pericol siguranţa clădirilor, o a patra expertiză a susţinut contrariul, deşi toate cele patru expertizări au fost realizate de acelaşi expert evaluator. Eu nu-i pot reproşa nimic domnului primar, ce a fost de bună intenţie, dar, din păcate, a fost sfătuit rău de către cei de la ADPP, care nu prea ne-au dorit, noi câştigând licitaţia pentru aceste lucrări de pe locul doi, în urma unei contestaţii. Nu am primit niciun ban pentru tot ce am executat, nu am fost lăsaţi să decopertăm şi să înlăturăm şapa, lucrările fiind încredinţate unei firme mici, care a trimis acolo doar doi lucrători. Noi nu am vrea decât să ni se plătească pentru cât am lucrat. Nu dorim să se tergiverseze lucrurile printr-un proces, dar nu excludem varianta de a ne apăra cauza în justiţie”.
Încercând să vedem şi care este punctul de vedere al oamenilor care trăiesc în aceste blocuri, am stat de vorbă cu Gheorghe Ene, preşedintele Asociaţiei 847 din blocul B8 de pe strada Erupţiei. “Lucrarea a decurs mai încet decât ar fi trebuit, cum se întâmplă de multe ori la noi, la români. Oamenii au montat schelele prin aprilie, dar s-au apucat de treabă abia prin iunie. Eu personal am renunţat să plec la mare, numai ca să stau lângă ei, să văd cum lucrează. Oamenii din bloc sunt mulţumiţi de felul în care s-au realizat faţadele clădirii, căci la izolarea pereţilor cu polistiren expandat s-a lucrat bine. Probleme au apărut la izolarea termică şi la hidroizolaţiile făcute pe acoperişul blocului. În primul rând, am impresia că cei de la Primărie le-au permis lucrătorilor să realizeze noua izolaţie fără să înlăture veche izolaţie termică (alcătuită din blocuri de BCA, zgură şi carton), până la placa de beton a blocului, corespunzătoare tavanelor de la etajul IV. Astfel că peste veche izolaţie termică au fost puse plăci de polistiren de 15 mmm, peste care s-a turnat o şapă de beton de grosime acceptabilă, zic eu. Aşadar, nu s-a respectat proiectul initial, iar persoana de la Primărie care a permis acest lucru ar trebui trasă la răspundere. Dacă cei de la Tacone şi-au permis să nu respecte proiectul, să plătească această firmă atunci. Lucrătorii de la Tacone ne-au dovedit că la izolaţii termice se pricep, dar la hidroizolaţii, mai deloc. Înaintea unei ploi iminente, nu au izolat cum trebuie marginile terasei, precum şi zonele din jurul tubulaturii de scurgere a apelor pluviale, ceea ce a permis apei de la ploaia care a urmat să se infiltreze prin tavane şi pereţi până la etajul II. Acum, doi muncitori de la o firmă trimisă de Primărie taie în plăci şapa turnată, încercând să decoperteze tot ce s-a făcut de către cei de la Tacone. Iar noi ne rugăm la Dumnezeu să nu dea o ploaie în următoarele săptămâni, pentru ca să nu reapară infiltraţiile şi să se realizeze toată izolaţia terasei blocurilor. În opinia mea, principalul vinovat este dirigintele de şantier, care ar fi trebuit să urmărească toată lucrarea şi să nu-i lase pe lucrători să se abată de la proiect. Dar dirigintele, o femeie, a apărut târziu, mult după începerea lucrărilor, dovedindu-ne şi că nu se pricepe la construcţii”, ne-a declarat Gheorghe Ene, cel care a urmărit toate lucrările cu multă atenţie.

Capitalul electoral al USL Câmpina, peste media pe ţară

Un important institut de cercetări sociologice de la Bucureşti a realizat, la începutul lunii octombrie, un sondaj cu intenţiile de vot ale românilor. Rezultatele sondajului la nivel naţional (USL – 52%; PDL – 17,6%; PP-DD, adică Partidul Popular Dan Diaconescu, al localnicilor otevizaţi – 14,4%; PRM – 5%; UNPR – 1,1%; PNG – 1%; alţii – 1,5%), relevă faptul că opoziţia democratică a pierdut, de la începutul anului, şase procente din intenţiile de vot, dar rămâne totuşi peste pragul psihologic de 50%, la mare distanţă de PDL.  În februarie 2011, lună în care s-a format USL, social-democraţii era cotaţi cu 32,5% din intenţiile de vot ale românilor, iar liberalii, cu 25,5%, deci împreună aveau 58%. Liderii naţionali ai USL şi unii analişti politici nu consideră cele şase procente în minus o reală pierdere, deoarece – spun aceştia – USL a trebuit să dea şi a dat semnalul existenţei unei alternative la actuala guvernare care i-a adus pe români în sapă de lemn. Se consideră, astfel, mai important mesajul certitudinii unei alianţe politice armonizate, capabilă să asigure o majoritate parlamentară confortabilă şi necesară unei bune guvernări care să scoată ţara din criză, decât închegarea, post-alegeri, a unui guvern de coaliţie (e limpede că niciun partid nu va câştiga majoritatea voturilor), demers capabil să genereze o nouă şi interminabilă serie de negocieri, intrigi şi lupte intestine pentru ocuparea fotoliilor ministeriale. Acelaşi institut amintit mai devreme a realizat o cercetare sociolologică şi la nivelul municipiului nostru, rezultatele sondajului cu privire la intenţiile de vot ale câmpinenilor fiind următoarele:  USL – 56,3%; PDL – 19,5%; PP-DD – 9,22%; PRM – 3,19%; UNPR – 2,06%; PNG – 1,42%; alţii – 8,93%. Ce concluzii putem trage din sondajul de opinie realizat la Câmpina? În primul rand, USL Câmpina deţine un capital de voturi (prezumat) peste media pe ţară obţinută de alianţa - mamă, principala forţă a opoziţiei. Nu se poate face o comparaţie cu februarie 2011, întrucât nu avem date din perioada respectivă despre intenţiile de vot ale câmpinenilor pentru organizaţiile municipale ale PSD şi PNL, luate separat.  Tot ce putem face este să speculăm că scăderea celor şase procente din capitalul electoral al USL la nivel naţional poate fi cauzată, printre altele, şi de uşoara scădere a încrederii electoratului în cei doi lideri naţionali ai USL, liberalul Crin Antonescu (creditat de sondajul amintit cu 27,7%) şi social-democratul Victor Ponta (25,7%). O altă concluzie spre care ne poate purta sondajul de la Câmpina este faptul că uşoarele refulări de orgolii ale liderilor locali ai USL Câmpina (liberalul Virgil Guran şi social-democratul Ion Dragomir), greu sesizabile chiar pentru cei care urmăresc politichia locală din presa câmpineană, nu au fost percepute negativ de majoritatea celor care fac parte din nucleele dure ale celor două partide câmpinene, care consideră probabil că mariajul politic (pe termen mediu) dintre PNL Câmpina şi PSD Câmpina este, până la urmă, benefic, iar alianţa USL Câmpina merită a fi votată. Spre deosebire de nucleele dure ale PNL şi PSD (la nivel naţional, vorbind), care sunt nemulţumite de această contopire politică a stângii şi a dreptei, nemulţumire ce-i va face pe mulţi din electoratul dur al celor două partide să nu-şi dea votul pentru USL. Ciudat de mare este procentajul obţinut la Câmpina (9,22%), de partidul cameleonului Dan Diaconescu, un jurnalist-politician demagog şi lipsit de scrupule care face jocurile politice ale puterii prin acapararea electoratului anti-PDL şi îndepărtarea lui de USL.  Organizaţia municipală a PP-DD nu a trimis nicio delegaţie la manifestările prilejuite de Ziua Armatei, semn că, în orăşelul nostru, “popularii” lui Diaconescu (care au sediu pe strada Ana Ipătescu), sunt destul de populari, dar foarte absenţi din punct de vedere al organizării politice. În afară de principalele partide câmpinene (PDL, PSD şi PNL), singurii care au depus coroane de flori la Soldat, pe 25 octombrie, au fost “progresiştii”, dar acest lucru nu înseamnă că, în legătură cu UNPR Câmpina, nu se poate folosi celebra etichetare a lui Caragiale “e admirabilă, dar lipseşte cu desăvârşire”. Oricum, popularitatea liberalilor câmpineni este incomparabilă cu cea deţinută la alegerile locale din 2000, când PNL Câmpina a obţinut sub 1% din voturi.

Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată (12)

O imagine... „de serviciu”

„Câmpina, strada Carol I”. O imagine fotografică locală de epocă - în imprimat de carte poştală, reprezentând centrul urbei. (Azi, fragmentul stradal central pornind din imediata vecinătate a intersecţiei B-dul Carol I cu strada Calea Doftanei şi Bulevardul Culturii - în prim-plan şi până în dreptul actualului Hotel Muntenia).
Lume multă de o parte şi de alta a şoselei, aglomerând trotuarele ori circulând chiar pe carosabil, clădiri cu şi fără nivel, prăvălii cu copertine de pânză desfăşurate, umbrind intrările, mese în albul de pânză ce le acoperă, ieşite în plin trotuar în întâmpinarea muşteriilor, primii stâlpi metalici de lumină... Vară, soare, viaţă de altădată... Câteva reclame, un automobil urcând puţin grăbit,... un cerşetor.

Reprodusă postdecembrist, iniţial în albumul Câmpina - o istorie în imagini. 1503 - 2003. Monografie ilustrată, autori Şerban Băleanu, Alin Daniel Ciupală, Silviu Dan Cratochvil, Eduard Gabriel  Iosifescu (p. 27), documentul fotografic  este însoţit aici de textul tipărit: „Strada Carol I, zona hotelului Central cu câmpineni de odinioară şi săteni din împrejurimi, într-o zi de târg - 1910”. Din textul citat, de observat aici anul datării: „1910”.
Aceeaşi imagine formează şi ilustraţia primei coperte a albumului.
Nu ştim după ce criterii au făcut autorii datarea: „1910”.

În 2010, aceeaşi imagine este reprodusă pe prima copertă a publicaţiei local „Revista Nouă”, nr. 1 (redactor şef Florin Dochia), sub menţiunea tipărită: „Centrul oraşului Câmpina la (surpriză - n.n.) 1922”.

Afişe stradale anunţând pentru 18 septembrie curent, concursul plastic local „Câmpina 24 h”, reproduc încă o dată fotografia „actualizând-o” parcă temporar, deşi în afara unei oarecare recunoscute plasticităţi dată de parfumul de epocă, nu pare a avea nimic comun cu tematica , dar mai ales, modul înţeles de desfăşurare a  concursului.

Apariţia şi lansarea de curând a lucrării memorialistice În labirint sunt umbre şi lumini de Codruţ Constantinescu reproduce aceeaşi imagine pe fundalul primei coperţi şi a colajului ce alcătuieşte grafica sa (autor acelaşi Florin Dochia), sugerând de data asta „temporalitatea sa interbelică”.

Recapitulând, întreb la final, vădit derutat: ... 1910 ori 1922, o imagine antebelică ori una timpurie interbelică păstrându-se în imaginarului citadinismului local al epocii, întâmplător sau profesional reprodusă de fiecare dată, ori pur şi simplu una... „de serviciu”, bună oriunde şi oricând prin „redatarea” sa permanentă?
Ion T. ŞOVĂIALĂ

O toamnă bogată în lansări de carte

Pasiune, talent, creaţie

4 şi 5 noiembrie, două zile încântătoare pentru iubitorii de literatură autentică, două zile destinate lansărilor de carte, cu autori consacraţi din Câmpina, Ploieşti şi Bucureşti, au marcat evenimentul cultural al acestei toamne.
Activitatea, rod al preocupărilor susţinute de Cercul Literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură, s-a desfăşurat în sala „Constantin Radu”, în prezenţa unor reprezentanţi ai administraţiei locale, ai unităţilor de învăţământ, ai instituţiilor de artă şi cultură, precum şi a diferiţilor spectatori.
Dezinvolt, cu o remarcabilă coordonare a dezbaterilor, moderatorul Serghie Bucur a mulţumit invitaţilor şi publicului pentru participare şi a prezentat autorii şi cărţile lor: Ieronim Tătaru - „Traducerile lui I.L. Caragiale”; Marian Ruscu - „Târziu în labirint”; Florin Dochia - „Elegii de pe strada mea”; Gherasim Rusu Togan - „Divinităţi păgâne din Carpaţi”.
Manifestarea, deosebit de bogată, variată şi atractivă, unanim apreciată, a fost considerată - pe bună dreptate - „o zi rarissimă, o zi record în lansări de carte”. Lectorii şi criticii literari au apreciat calitatea deosebită a lucrărilor: „O lansare inedită, cu patru cărţi şi patru autori” - a menţionat prof. dr. Christian Crăciun, şi a continuat: „Ceea ce vedeţi pe masă şi în sală este o rezistenţă prin cultură. Cartea lui Marian Ruscu este cea mai bună din volumele sale, cu o formidabilă densitate, cu însemnări lirice şi filosofice, cu o economie a figurilor de stil, care măreşte frumuseţea ei; Florin Dochia încearcă foarte multe exerciţii de compoziţie, exerciţii de stil şi obţine aceeaşi satisfacţie ca a unui etnolog renumit. Florin are influenţe din tehnicile poeţilor americani. Două cărţi remarcabile. Rezistăm, noi de-aicea nu plecăm!”

Kamara de la Vispeşti, muzician în Bucureşti

Cel mai cunoscut jucător al formaţiei CS Vispeşti Blejoi este, fără îndoială, Kamara Gheidi, cu origini atât în Guineea Franceză, cât şi în România. Un nume mult mai cunoscut în showbiz decât în fotbal. Kamara a fost introdus, pe la mijlocul reprizei a doua, în formaţia oaspete. Dacă presa de la Bucureşti l-a numit jumătatea de culoare a trupei Alb Negru (unde face tandem cu Andrei), noi am putea lesne să-l numim pata de culoare a echipei de fotbal din Blejoi, unde a ajuns, chemat fiind de un prieten, ca să ajute la promovarea echipei în eşalonul fotbalistic superior. Încălzindu-se conştiincios la marginea terenului, fotbalistul-cântăreţ (sau, mai bine zis, cântăreţul-fotbalist, dacă ţinem cont că fotbalul este doar un hobby secundar profesiei de muzician, căreia i s-a dedicat cu pasiune), ne-a răspuns cu multă amabilitate, printre sprinturile de încălzire, la câteva întrebări. Din răspunsurile primite, ca şi din informaţiile aflate pe internet, putem să vă spunem că s-a născut în România (mama – o nepoată a celebrei actriţe Maria Filotti, tata – un diplomat din Guineea Franceză), dar a părăsit Bucureştiul natal, după moartea tatălui său, la vârsta de opt ani. A stat în Guineea 14 ani (răstimp în care a jucat fotbal de performanţă), după care, în 1997, s-a întors în România. A făcut un an pregatitor de limba română la Cluj, apoi a revenit în Capitală, unde a urmat Facultatea de Jurnalistica de la Bucuresti. A jucat fotbal la mai multe echipe: la început, la Universitatea Cluj, apoi la mai multe echipe bucureştene din eşaloanele inferioare (a trecut un pic şi pe la Rapid), apoi la Universitatea Petroşani şi, acum, la CS Vispeşti. Drumul parcurs în viaţă de strănepotul legendarei Maria Filotti, pe ruta Bucureşti – Conakry şi retur, poate constitui subiect de telenovelă.

FOTBAL - Liga A Prahova

Cu 11 goluri marcate în ultimele două meciuri,
CSM Câmpina a urcat pe locul II în clasamentul Ligii A Prahova

Astra III Ploieşti – CSM Câmpina 2-4
După derby-ul pe teren propriu cu Unirea, CSM Câmpina avut parte marţi, 1 noiembrie, de o deplasare grea, la Ploieşti, în faţa formaţiei Astra III. Cu toate acestea, CSM-ul a făcut un meci foarte bun şi a deschis scorul prin Budileanu, în minutul 9. S-a văzut egalată şi apoi condusă, prin golurile semnate de Burlacu (min. 27) şi Gafiţa (min. 31), dar a revenit pe tabela de marcaj până în pauză, prin acelaşi Budileanu, în minutul 37.
Repriza a doua a început prost, Olteanu primind un al doilea cartonaş galben şi lăsându-şi echipa în inferioritate numerică într-un moment delicat. Cu toate acestea, CSM a dominat partea a doua a jocului, înscriind de încă două ori, prin George Radu (min. 57) şi Stroe (min. 78), obţinând o victorie importantă, mai ales că vine după un meci foarte bun, în faţa unui adversar dificil.
În meciul cu Astra, antrenorul Ion Burchi a folosit următoarea formulă de joc: Boşilcă – Gânju, Safta, G. Radu – A. Burchi, Ilioiu, Stroe, Budileanu, Zăpodean – M. Mihai, Olteanu. Au mai jucat: Negoiasă, Negreanu, Vintilă şi Dârstaru.

CSM Câmpina – Petrolul II Ploieşti 7-1
După ce cu doar câteva zile în urmă învinsese în deplasare cu 4-2 pe Astra III Ploieşti, CSM a trecut duminică, 6 octombrie, cu un categoric 7-1 şi de Petrolul II Ploieşti. La un astfel de scor orice comentariu pare de prisos, totuşi, ar trebui spus că băieţii lui Ionică Burchi au dominat partida de la un capăt la celălalt, că nu s-a pus nici un moment problema învingătorului, dar şi că oaspeţii nu au arătat mai nimic în atac, chiar dacă în minutul 85 şi-au trecut în cont o bară prin „căpitanul” N. Popescu.
CSM a deschis scorul în minutul 23, prin Ilioiu, care a finalizat cu un şut puternic de la 14 metri o frumoasă fază de atac începută de el, continuată cu un „un-doi” cu Negreanu, acesta din urmă repasându-i cu călcâiul, spre deliciul spectatorilor şi al conducerii. În minutul 29, Negreanu dublează avantajul formaţiei noastre, reluând cu capul, de la 8 metri, o centrare venită dintr-o lovitură liberă de pe partea stângă executată de Budileanu.
După ieşirea de la cabine, CSM s-a dezlănţuit. A început Zăpodean, în minutul 52, bine deschis de M. Mihai în interiorul suprafeţei de pedeapsă adverse, a şutat cu sete, dându-i mâinile peste cap portarului ploieştean. În minutul 59, G. Radu a urcat scorul la 4-0, cu un şut sec, sub transversală, de la 6 metri, după un corner de pe partea stângă excelent executat de Budileanu. 5-0 a făcut rezerva Vintilă, la numai 6 minute după ce l-a înlocuit pe Negreanu, în minutul 67, când a împins mingea în plasă de la 4 metri, după o eroare incredibilăa fundaşului ploieştean Dumitrache. În minutul 73, Stroe încheia setul cu o lovitură de cap din 6 metri, după un corner de pe partea stângă executat de Budileanu. În primul minut de prelungire, arbitrul a dictat penalty la o fază în care nu se impunea această măsură, iar Iordache a marcat golul de onoare al Petrolului, chiar dacă Boşilcă a fost pe minge. Orgolioşi, câmpinenii au reacţionat prompt şi au refăcut diferenţa de 6 goluri, prin acelaşi Stroe, care împins în plasă mingea respinsă de Marinică, după un şut foarte bun al lui Hromei.
La final, toată lumea era mulţumită, iar jucătorii CSM au aplaudat galeria, care a cântat şi i-a susţinut pe întreaga durată a jocului.
Marcatori: Ilioiu 23, Negreanu 29, Zăpodean 52, G. Radu 59, Vintilă 67, Stroe 73, 90+2 – Iordache 90+1.
CSM Câmpina: Boşilcă – G. Radu, Gânju (cpt), Safta – A. Burchi, Stroe, Budileanu, Ilioiu (52 Dârstaru), Zăpodean (52 Negoiasă) – Negreanu (61 Vintilă), M. Mihai (56 Hromei). Rezerve neutilizate: Lepădatu – Bej, Grigoraş. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).

Unirea Câmpina – CS Vispeşti Blejoi 2-0
În derby-ul etapei a XIII-a cu CS Vispeşti Blejoi, Unirea a început jocul în forţă, deschizând rapid scorul prin Nichifor în minutul 3, după un şut pe jos de la aproximativ 15 metri lateral stânga în colţul lung. Unirea a dominat în continuare meciul din punct de vedere tactic şi teritorial şi a înscris al doilea gol prin Bica, care l-a depăşit în viteză, fără drept de apel pe mult mai galonatul său adversar, Onuţ.
Oaspeţii n-au arătat decât multă nervozitate şi destul de puţin fotbal.
Unirea: D. Şandru – A. Stoica, B. Şandru, Neagu (cpt), Zecheru – Cernea (79 Ungureanu), Lambă (89 Coman), Bărăgan, Filip – Nichifor (71 Dorişor), Bica (89 Burlacu). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Fl. Stoica, D. Ciobotaru. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
CS Vispeşti: Manea – Năescu (73 Kamara), Popa, Onuţ (cpt), Pintilie – O. Gheorghe (46 Fl. Gheorghe), C. Vlad, Secreţeanu, Catană (90+1) – Bridinel, Nae. Rezerve neutilizate: Pandelescu – Ioniţă, Crăciun, Sterie. Colectiv tehnic: Aurel Panait (director tehnic), Victor Roşca (antrenor principal).
Cartonaşe galbene: Bărăgan (66), Cernea (70) – Pintilie (26), Bridinel (31), O. Gheorghe (41), C. Vlad (66).
Arbitri: Ovidiu Oprea – Ionuţ Necula, Robert Nuţu (Ploieşti).
Observator: Constantin Safta (Iordăcheanu).
În ultima etapă, de duminică, 6 noiembrie, în deplasare la Progresul Drăgăneşti, Unirea Câmpina şi-a învins adversarul cu scorul de 3-1, prin golurile marcate de Filip, Bărăgan şi Nichifor.