15 noiembrie 2011

Rampa ecologică de la Băneşti trebuie închisă urgent

Consilierii municipali câmpineni au aprobat, într-o şedinţă extraodinară, asocierea municipalităţii câmpinene cu judeţul Prahova şi comuna Băneşti, pentru închiderea de urgenţă a rampei ecologice de la Băneşti, închidere tergiversată de ani de zile, din cauza costurilor mari pe care le implică. Prima dată s-a vorbit despre închiderea rampei în decembrie 2008. Atunci, aleşii câmpinenilor ar fi dorit extinderea alveolei I, realizarea alveolei II şi apoi închiderea depozitelor la această rampă. Până la urmă, nu s-a putut realiza acest proiect, din mai multe cauze: lipsa finanţării, dar şi faptul că rampa este prea aproape de calea ferată Bucureşti-Braşov, iar un aviz favorabil de la CFR era exclus. De fapt, închiderea rampei ar fi trebui să înceapă după atingerea capacităţii maxime de umplere a alveolei I şi oprirea depozitării deşeurilor menajere în rampă, adică încă de acum trei ani. De închidere ar fi trebui să se ocupe administratorul rampei. Dar şi aici lucrurile s-au complicat foarte mult, mai ales după ce Apasco Măneciu SA, firma care a administrat mulţi ani rampa, după ce a construit-o, s-a retras din asociere, cerând să-i fie plătită retragerea cu zeci de miliarde de lei vechi, contravaloarea prestaţiilor sale în realizarea acestui obiectiv. Administraţia câmpineană nu a fost de acord, ceea ce a dus la declanşarea unui proces lung şi anevoios între cele două părţi, proces care nici astăzi nu s-a încheiat, fiind în faza de rejudecare. După ce Apasco “şi-a luat jucăriile şi a plecat”, operatorul rampei a devenit CPGC Băneşti, o companie din subordinea Consiliului Local Băneşti, o firmă modestă care a mai operat doar câteva luni depozitarea deşeurilor în rampă, după care a încuiat porţile şi nu a mai avut alt obiect de activitate decât conservarea rampei. Poate închiderea rampei ar mai fi trenat, dacă Uniunea Europeană nu ar fi înmulţit controalele privind ecologizarea obiectivelor poluatoare din România, cu mărirea pedepselor pentru cei care nu se aliniază la normele europene de mediu. Legislativul câmpinean a înţeles că situaţia nu mai poate continua astfel şi a votat, în unanimitate, asocierea cu Consiliul Judeţean şi comuna Băneşti pentru închiderea cât mai grabnică a rampei ecologice. Urgenţa era impusă şi de controalele efectuate, în ultima vreme, de Agenţia pentru Protecţia Mediului, care a mai acordat un termen pentru demararea procedurilor necesare acoperirii naturale a rampei cu o geomembrană, straturi de pământ etc, astfel incât aceasta să fie redată circuitului agricol. Iniţiatorul proiectului, primarul Horia Tiseanu, le-a cerut consilierilor din legislativul local, indiferent de apartenenţa politică, să înţeleagă urgenţa situaţiei, mai ales că se vorbeşte despre posibile amenzi de 200.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, amenzi ce ar putea fi aplicate de către inspectorii de mediu ai UE. În plus faţă de textul hotărârii Consiliului Judeţean care prevede aceeaşi asociere, în hotărârea Consiliului Local Câmpina se prevede, la art.4, că “municipiul Câmpina îşi rezervă dreptul de a solicita societăţii Apasco Măneciu recuperarea cheltuielilor efectuate cu închiderea Rampei Ecologice Băneşti, după finalizarea dosarului aflat pe rolul instanţelor de judecată, în care asociaţii sunt parte.” Reprezentanţii municipiului Câmpina, ai Consiliului Judeţean şi ai comunei Băneşti s-au întâlnit, încă de la la începutul lunii trecute, pentru a rezolva mai repede problema rampei ecologice. Atunci s-a stabilit că documentaţia tehnică întocmită în anul 2008, la solicitarea Câmpinei, să fie refăcută de CJ doar în ceea ce priveşte închiderea rampei, iar comuna Băneşti, prin operatorul actual al rampei, să sprijine procesul de inchidere pe toată durata lui (date tehnice, logistică, resurse umane specializate).

Cuvântul care înţeapă

De ce este spitalul bolnav

Zilele trecute, presa locală a readus în atenţia opiniei publice un subiect care de câţiva ani este prezentat, sub diverse forme, ca o mare problemă a oraşului şi anume eterna stare de faliment a Spitalului Municipal, cea mai importantă instituţie care se îngrijeşte de sănătatea publică în zona Câmpina.
Ca şi altădată, pe teme oarecum similare, conducătorii Spitalului Municipal povestesc azi opiniei publice despre neajunsurile unui sistem de sănătate defectuos, care se află în situaţia să nu-şi mai poată plăti salariaţii, despre politicile aberante ale celor de la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate, care au hotărât limitarea numărului de internări în spital (în sensul că nu mai decontează decât un anumit număr de internări) ori  despre măsura conform căreia toate cadrele medicale sunt obligate să-şi consume zilele libere şi concediile neefectuate pentru diminuarea cheltuielilor, fără să facă nicio referire la managementul propriu, care se poate constitui în partea lor de răspundere faţă de situaţia delicată din prezent a instituţiei.
Sigur, este de notorietate faptul că sistemul de sănătate românesc este la pământ şi în aceste condiţii este dificil să coordonezi activitatea unui spital zonal, însă tot la fel de sigur este şi faptul că foarte mulţi bani din sănătate, care ar putea echilibra balanţa neajunsurilor, se scurg în zona crepusculară controlată de politrucii specializaţi în vampirism bugetar.
Aşa că dacă tot vorbim de sistemul vinovat, cred că este cazul să aducem în discuţie şi gunoiul de sub preşul nostru care, odată dezvelit, ar putea aduce multe lămuriri în ceea ce priveşte interminabila poveste a subfinanţării Spitalului Municipal.
Altfel spus, despre contractele păguboase prin care bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu zeci de miliarde în dauna celor care azi îşi aşteaptă salariile ori a celor care îşi pun speranţa într-un act medical de calitate.
Cu aproximativ doi ani în urmă, Curtea de Conturi a întocmit un raport care a scos la iveală multe nereguli privind modul în care au fost încheiate anumite contracte, ceea ce, într-o societate normală, ar fi trebui să producă un adevărat cutremur, atât în zona managementului instituţiei, cât şi în cea a politrucilor din spatele lui. Bineînţeles că nu s-au produs vinovaţi nici până în ziua de azi. Rechizitoriile întocmite de autorităţile statului au ajuns undeva, într-un sertar, la păstrate, iar prejudiciile de zeci de miliarde au fost trecute la pierderi.
Interesant este şi faptul că, între timp, Spitalul Municipal a trecut în administrarea autorităţilor locale, care în loc să scoată adevărul la lumină (prin reprezentanţii lor, numiţi politic de administraţia Tiseanu în consiliul de conducere) şi să mai recupereze ceva din prejudiciile create, păstrează tăcerea şi pompează în continuare bani de la buget pentru plata altor contracte cu dedicaţie, cum ar fi înlocuirea termopanului şi izolarea termică a Spitalului Municipal ori zugrăvirea fostului spital de boli contagioase. Şi astea sunt doar câteva exemple! Cel puţin curioasă o astfel de atitudine, nu?
Dacă facem un calcul al miliardelor irosite cu bună ştiinţă în spital, ajungem lesne la concluzia că o bună parte din lipsurile financiare de care suferă spitalul azi şi-ar fi putut găsi rezolvarea cu aceşti bani. Cei care în prezent nu-şi primesc drepturile salariale se mulţumesc să acuze sistemul, însă de cele mai multe ori sistemul suntem chiar noi. Şi ne mai întrebăm de ce este spitalul bolnav!

Editorial

COMICI VESTIŢI AI P.S.D
   
Ceea ce s-a înîmplat săptămîna aceasta cu partidul care visează să ocupe iar România este demn de antologia umorului nostru politic involuntar. Dl. Iliescu se dovedeşte un mare maestru nu numai al combinaţiilor politice, ci şi al caracterizărilor de care cel atins nu se mai poate dezlipi. „Prostănacul” şi „Cîrlanul fără minte” îşi justifică pînă la ultima centimă etichetele. Iată-i într-o titanică încleştare (pe banii noştri, fireşte, pentru că domnii în discuţie sunt trîntori, nu produc nimic) pentru scaunul de preşedinte al Senatului. Să recapitulăm evenimentele: dl. Geoană pleacă în State fără să anunţe pe nimeni. Data trecută plecase la Moscova, tot hoţeşte, dar atunci, desigur, nu s-a supărat nimeni din partid. Dl. Ponta turbează că i s-a furat jucăria proiectatei călătorii şi declanşează operaţia excluderii dlui. Geoană de la preşedinţia Senatului, iniţial se pare într-o unanimitate a greilor partidului. Numai că, foarte repede, vulpile hîrşite în politică Iliescu şi Năstase îşi dau seama că asta practic ar echivala cu pierderea funcţiei secunde în stat, şi fac stînga împrejur. Întorc brusc foaia, anunţînd că renunţă la schimbare, lăsîndu-l pe Ponta în ofsaid, ca şi cum la teatru s-ar prăbuşi brusc decorul de carton, arătînd publicului actorul gol care se schimbă în spatele scenei. Orgoliosul Ponta trece la atac, ameninţă voalat cu dosarele lui Năstase, se distanţează de paleo-comunismul iliescian, nu recunoaşte cu nici un chip că a luat o decizie sub impulsul umorilor de moment. Ce arată tot acest cadril de stupidităţi şi mari-mici ticăloşii?

3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu

pedeapsa pe care a primit-o Marian Popescu, după ce în 2008 a favorizat un candidat la examenul de admitere al Şcolii de Poliţie «Vasile Lascăr»

Zilele trecute, Marian Popescu, fost  agent al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr”, acuzat în 2008 că a schimbat foaia cu răspunsurile pentru unul dintre candidaţii la examenul de admitere al şcolii de subofiţeri, a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare. Condamnarea dată de magistraţii Tribunalului Prahova nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la instanţa superioară.
Vă prezentăm în continuare cele mai importante paragrafe din soluţia dată de Tribunalul Prahova, care ne scutesc de orice alt comentariu. 

„(...) Condamnă pe inculpatul POPESCU MARIAN, după cum urmează: - În baza art.132 din Legea 78/2000 infracţiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, faptă din septembrie 2008, la pedeapsa de : 3 (trei) ani închisoare. - În baza art.17 alin.1 lit.c din Legea 78/2000, rap. la art 290 alin.1 Cod penal, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată, faptă din septembrie 2008 la pedeapsa de : 1(un) an închisoare. - În baza art. 242 alin.1 şi 3 Cod penal, infracţiunea de sustragere de înscrisuri, faptă din septembrie 2008, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. - În baza art. 215 alin.1,2 Cod penal, infracţiunea de înşelăciune, faptă din septembrie 2008, parte vătămată Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr  Câmpina , prejudiciu 10.746,53 lei, la 3 (trei ) ani închisoare. În baza art.33 lit.a Cod penal şi art.34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de de: 3(trei) ani închisoare. Aplică art.71 şi 64 lit.a şi b C.pen. cu exceptia dreptului de a alege. Conform art..861 cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani, compus potrivit art.862 cod penal din durata pedepsei aplicate prin prezenta , la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanţă de 2 ani. Potrivit art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova; b) să anunţe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si intoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art.359 c.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 cod penal privind efectele revocării suspendării în cazul săvârşirii altei infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum si în caz de neîndeplinire cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege”.
Vă reamintim că în urma acestui demers infracţional, candidatul Gabriel Cosmin Voinescu (fiul primarului din localitatea Olari) a fost dat afară din şcoală, iar Marian Popescu a fost nevoit să-şi dea demisia după ce, în urma anchetei, s-a dovedit că el a fost cel care a schimbat foile cu răspunsurile.

Arestul Poliţiei se mută de la Câmpina la Ploieşti

După mai bine de 3 ani de când a fost mutat la subsolul Poliţiei Câmpina, arestul poliţiei prahovene va reveni în sediul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei, unde spaţiul de penitenţă al persoanelor care a primit mandate de arestare şi-a sporit capacitatea şi a fost modernizat cu noi sisteme de securitate. Măsura mutării arestului de la Câmpina la Ploieşti vine pe fondul cheltuielilor prea mari cu transportul arestaţilor preventiv la instanţele din Ploieşti, unde marea majoritate a acestora sunt judecaţi. În momentul de faţă, în arestul poliţiei prahovene se află peste 40 de persoane.

Primarul Horia Tiseanu i-a întors vizita omologului său din oraşul macedonean Kumanovo

Câmpina este înfrăţită cu un oraş din Macedonia, denumit Kumanovo. Pentru că primarul din Kumanovo, împreună cu soţia şi o delegaţie a oraşului pe care îl conduce, a fost prezent la Sărbătoarea Câmpinei (Festivalul Toamnei), desfăşurat în septembrie, Horia Tiseanu i-a promis, încă de atunci, omologului său macedonean că îi va întoarce vizita. Nu cu mult timp în urmă, conducerea Primăriei Kumanovo a invitat o delegaţie formată din reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local Câmpina pentru a participa, în perioada 11-12 noiembrie 2011, la „Zilelelor oraşului Kumanovo”. Din delegatia administraţiei publice câmpinene au facut parte, pe lângă edilul-şef, consilierul municipal Marian Dulă, şeful Comisiei de cultură a legislativului municipal, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, directorul tehnic al Primăriei, Eliza Oprescu, şefa Biroului pentru implementarea proiectelor europene, Gabriela Barbu, precum şi Mariana Pătraşca, purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina.
    Ziua de 11 noiembrie are o semnificaţie deosebită pentru toţi locuitorii oraşului Kumanovo, ea reprezentând „Ziua Eliberării” de sub ocupaţia Germaniei hitleriste, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În fiecare an, cu ocazia celebrării acestei sărbători, în Kumanovo au loc numeroase manifestări cultural-artistice şi ceremonii. Nici anul 2011 nu a făcut excepţie de la regulă, delegaţia câmpinenilor fiind invitată să participe la toate acţiunile prilejuite de acest eveniment. Au avut loc mai multe întâlniri oficiale între reprezentanţii celor două oraşe înfrăţite, în cadrul cărora s-au acordat reciproc premii. Câmpinenii noştri au asistat la numeroase spectacole culturale şi sportive, alături de câteva delegaţii ale altor oraşe înfrăţite cu Kumanovo (din Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia - Hertegovina, Albania etc.). Au fost prezenţi la sărbătoarea kumanovenilor şi reprezentanţi ai unor ambasade, ai preşedinţiei ţării, precum şi lideri ai principalelor partide politice din Macedonia.
În ziua de 11 noiembrie, delegaţia noastră a participat la ceremonia depunerii de flori la Monumentul Eroilor din localitate, aducând un omagiu luptătorilor căzuţi în lupta de eliberare a oraşului Kumanovo de sub ocupaţia trupelor lui Hitler. 
Următoarea acţiune desfăşurată în cadrul deplasării a fost participarea la inaugurarea unei baze sportive aparţinând Colegiului Tehnic din localitate, încheiată cu un meci demostrativ de baschet între două echipe locale.
În timpul vizitei, a avut loc un benefic schimb de informaţii despre proiectele  de dezvoltare şi planurile de viitor ale celor două oraşe înfrăţite.

Consilierul municipal Dragomir Enache:

“În Consiliul Local trebuie 
să se facă administraţie, nu politică”

Consilierul Dragomir Enache este o voce aparte în Consiliul Local, fiind singurul consilier municipal al PNL Câmpina. Fără intervenţiile sale, şedinţele legislativului municipal ar fi cu mai puţină sare şi mai puţin piper. Ce îl mână în luptă pe cel care alungă adesea plictiseala adunărilor aleşilor urbei, puteţi afla din interviul de mai jos, în finalul căruia consilierul liberal le propune spre reflecţie potentaţilor şi liderilor politici ai oraşului o vorbă de duh din înţelepciunea lui Nicolae Iorga, care parcă se potriveşte mai mult ca oricând mai-marilor acestor vremuri. 

Reporter: Nu vă simţiţi, uneori, singur împotriva tuturor, având în vedere că sunteţi unicul consilier liberal din legislativul municipal, după ce Elvis Arghir a pierdut susţinerea partidului şi a devenit independent?
Dragomir Enache: Nu mă simt singur, pentru că îi simt în spatele meu, ca un sprijin, pe cetăţenii, nu puţini, cu care mă întâlnesc zilnic şi ale căror probleme le fac cunoscute în Consiliul Local. În plus, să nu uităm de colegii noştri de alianţă, consilierii social-democraţi, pentru că, în opinia mea, USL Câmpina funcţionează bine. Atât în PNL, cât şi în PSD sunt lideri competenţi şi responsabili, lucru care garantează buna funcţionare a Uniunii la Câmpina. Sunt convins că acest lucru va fi remarcat de electoratul local, iar USL va câştiga alegerile atât în Câmpina, cât şi în întreaga Românie. Apoi, eu cred că în miniparlamentul oraşului sunt mai mulţi consilieri cu gândire liberală, dar care, din motive bine cunoscute, nu se pot manifesta. Eu votez cum gândesc, pe când ei, în marea lor majoritate, votează după cum li se spune de către cei care gândesc în locul lor. Chiar dacă PNL Câmpina i-a retras sprijinul politic lui Elvis Arghir, din motive de insubordonare fată de hotărârile Biroului Executiv, acesta a votat, nu de puţine ori, în dreptul PNL.
Rep.: Sunteţi perceput ca un consilier singuratic, dar şi ca pata de culoare a şedinţelor, în special prin intervenţiile dvs. caustice care înveselesc atmosfera, chiar dacă problemele pe care le ridicaţi sunt cât se poate de serioase. Credeţi că dacă acest stil de lucru mai senin ar fi adoptat şi de alţi colegi, multe dezbateri ar fi lipsite de acea înverşunare neproductivă generată de dezlănţuirea unor patimi politice oarbe?
D.E.: Percepţia de “consilier singuratic” nu mi se potriveşte, cu atât mai mult cu cât, de felul meu, sunt un tip sociabil. Singuratic nu sunt şi pentru că problemele pe care eu le ridic sunt ale oamenilor cu care discut şi pe care îi reprezint. Problemele lor sunt sursa de inspiraţie a luărilor mele de cuvânt. Eu cred că în Consiliul Local trebuie făcută administraţie, nu politică. La noi, la români, în mai toate administraţiile publice locale (deci nu doar la Câmpina), se face mai mult politică decât administraţie. Nici acest lucru nu ar fi cel mai rău posibil dacă politica s-ar face, măcar 90%, în folosul cetăţenilor. Cardinalul Richelieu spunea că “politica este arta de a face posibil ceea ce este necesar”. Or, acest lucru nu poate fi făcut de oameni încrâncenaţi şi pătimaşi, ci de persoane inteligente, care nu sunt lipsite de simţul umorului şi de patriotism. Să nu ne ferim de a invoca patriotismul, cuvânt care s-a demonetizat, în ultimele decenii, prin îndelungata şi abuziva sa folosire.
Rep.: Sunteţi singurul consilier PNL, dar totodată şi unul dintre cei mai activi membri ai miniparlamentului câmpinean. Mai ales la finalul şedinţelor, când, la punctul Diverse, aduceţi în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate. Probleme din domeniul edilitar, social, economic etc. Referitor la aceste probleme (acolo unde se poate), nu ar fi mai benefic să iniţiaţi proiecte de hotărâri, decât să le ridicaţi în timpul discuţiilor ca teme de rezolvare pentru executivul local?
D.E.: Dacă faci un proiect de hotărâre şi eşti singur (nu singuratic), acest proiect va fi respins, iar demersul tău nu va mai conta decât pentru o eventuală evidenţă statistică. Or, eu nu doresc aceasta. Oricum, degeaba ai multe proiecte susţinute dacă ele nu reuşesc să îmbunătăţească standardul de viaţă al comunităţii. Prin definiţie, consilierul trebuie să-i consilieze pe cei care sunt puşi să facă o treabă. Eu asta încerc, iar nu să fiu caustic. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum aţi remarcat mai devreme, aduc în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate.
Rep.: Care credeţi că sunt cele mai importante proiecte de hotărâri pe care le-aţi iniţiat în Consiliul Local (sau cele mai importante probleme ridicate de dvs la punctul Diverse)?
D.E.: Eu mi-am propus ca, în fiecare şedinţă, la “Diverse”, să am cel puţin o intervenţie, şi asta s-a intâmplat. Dintre “contribuţiile” aduse de proiectele mele recente aş aminti redesenarea staţiei pentru transport în comun de lângă Rafinărie, Crosul Sănătăţii, desfăşurat în urmă cu câteva săptămâni, la care am şi participat. Sunt destule proiecte iniţiate de mine care nu au trecut, fără niciun temei, de altfel. L-aş aminti aici pe cel prin care, în urmă cu un an, susţineam înfiinţarea unei pensiuni turistice în cartierul Muscel. Am devansat cumva dorinţa de azi a puterii locale (impusă de Ministerul Dezvoltării şi Turismului), de a transforma Câmpina într-o staţiune turistică. Pe de altă parte, şi eu m-am opus unor proiecte prin care se cheltuiau inutil fonduri importante din bugetul local. Mă refer la concursuri gen “Balconul înflorit”, “Câmpina în stil dulce”, pentru care, la vremea respectivă, s-au cheltuit circa două miliarde de lei vechi. În orice situaţie, sunt pentru cheltuirea judicioasă a banului public.
Rep.: Care consideraţi că sunt, în prezent, cele mai arzătoare probleme ale comunităţii?
D.E.: Nu ştiu dacă sunt cele mai arzătoare, dar cred că administraţia actuală a uitat să se ocupe de realizarea unor parcuri pentru bătrâni şi pentru mamele care îşi plimbă bebeluşii în cărucioare, de identificarea şi botezarea unor pieţe care să constituie repere pentru potenţialii turişti, de Parcul C.Istrati de lângă Şcoala de Poliţie, de piste pentru biciclişti, care ar putea deveni o atracţie turistică. De mare importanţă pentru viitorul oraşului cred că ar fi realizarea de către municipalitate a unei liste cu priorităţi, din care nu ar trebui să lipsească acţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor şi a celor cu venituri modeste, demersuri pentru modernizarea şcolilor şi a spitalelor, anveloparea tuturor blocurilor de locuinţe, o politică de fiscalitate locală care să permită atragerea investitorilor pentru crearea cât mai multor locuri de muncă etc.
Rep.: Cum vedeţi Câmpina peste 20 de ani?
D.E.:  Prin aşezarea ei binecuvântată de Dumnezeu, pe baza unui plan de dezvoltare durabilă bine pus la punct, Câmpina are şanse mari să prospere şi să devină, peste două decenii, un oraş la standarde europene. Trebuie însă ca reprezentanţii municipalităţii, ca şi proiectele pe care aceştia le vor promova, să fie de calitate, indiferent de cât de mulţi bani europeni vor fi atraşi. Fiindcă, vorba românului, Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. Pentru ca parcursul devenirii noastre europene să nu se termine într-o mlaştină, trebuie găsite cele mai bune metode pentru atragerea unor investiţii care să creeze locuri de muncă şi să îmbunătăţească permanent imaginea oraşului. De asemenea, alegerile viitoare nu mai trebuie umbrite de campanii electorale agresive, pline de pomeni electorale şi cumpărări de voturi, pentru a fi aleşi în fruntea urbei cei mai buni gospodari ai săi. Încrederea reciprocă şi credinţa în Dumnezeu pot fi pârghii importante ale educaţiei copiilor noştri, căci niciun progres nu este posibil fără o schimbare de mentalităţi, schimbare ce poate fi atinsă printr-o educaţie pe baze sănătoase. Câmpina va putea ajunge o casă bună pentru toţi cetăţenii săi dacă aleşii şi bogaţii cetăţii, de azi şi de mâine, vor reflecta şi vor ţine cont de un  aforism născut din înţelepciunea marelui nostru Nicolae Iorga: ”Linguşirea este plata anticipată a trădării care ţi se pregăteşte”. Poate, în acest fel, se va asana mai repede şi clasa noastră politică. Pentru reînvierea spiritului civic al Câmpinei de acum un veac, nu ar strica puţină aplecare şi înţelegere a reflecţiei “Lumea este un loc periculos nu atât din cauza celor care fac rău, cât a celor care privesc şi îi lasă să facă rău.” Dacă fiecare dintre noi va fi conştient de toate acestea, Câmpina va fi bine.

Biserica de la Spitalul Voila a prins contur

Pentru clopotniţa ei, consilierii au cedat spitalului încă 150 m.p.

În urmă cu câţiva ani, Consiliul Local Câmpina a aprobat trecerea în administrarea Spitalului de Psihiatrie Voila a unui teren în suprafaţă de 1000 de metri pătraţi, situat în curtea spitalului, în vederea realizării unei biserici ortodoxe. Dreptul de administrare a terenului de către spital era transmis pe toată durata existenţei construcţiei. Pentru Câmpina şi zona de nord a judeţului, construirea unei biserici în incinta unui spital constituie o premieră. Şi în curtea Spitalului Municipal Câmpina era vorba, acum vreo doi-trei ani, să se construiască o capelă, dar proiectul ridicării ei a fost cu cântec. Şi nu cu un cântec prea vesel, ci cu unul care aduceau mai mult a prohod. Căci proiectul ridicării unei capele în părculeţul din curtea Spitalului Municipal, iniţiat de consilierul social-democrat Mihaela Petrovici, a fost îngropat nu o dată, ci de trei ori, adică de câte ori l-a introdus pe ordinea de zi consilierul amintit. Şi aceasta în ciuda faptului că proiectului respectiv i-au fost aduse îmbunătăţiri de fiecare dată. Chiar dacă era vorba despre o capelă (deci un lăcaş de cult mult mai mic decât biserica Spitalului Voila), proiectul ridicării acestei capele în părculeţul Spitalului Municipal a fost îngropat definitiv, după trei încercări, de către majoritatea din miniparlamentul câmpinean (PDL şi aliaţii săi). Totuşi, consilierii majorităţii, oameni cu frică de Dumnezeu, au fost de acord, până la urmă, cu ridicarea unei capele în spatele Spitalului Municipal, pe latura dinspre Cinematograf, departe de părculeţ, dar nici aici lucrările nu vor începe prea curând, întrucât nu s-a obţinut acordul vecinilor, aşa cum se cere în certificatul de urbanism. Ctitorul bisericii din curtea Spitalului de Psihiatrie Voila este Confind SRL, cea mai importantă societate comercială din Câmpina, care va asigura întreaga finanţare, dar şi realizarea efectivă a lăcaşului de cult. În 2008, muncitorii de la Confind s-au apucat imediat de treabă, iar lucrările sunt într-un stadiu avansat de execuţie. Biserica este practic ridicată şi cu acoperişul pus, în continuare urmând a fi executate tencuielile exterioare şi interioare, finisările, instalaţiile electrice, împodobirea bisericii cu mobilier şi obiecte de cult etc. La ultima lor şedinţă ordinară, aleşii locali au aprobat darea în administrarea Spitalului de Psihiatrie Voila a încă 144 m.p., necesari pentru înălţarea unei clopotniţe, construcţie care va adăposti, de asemenea, centrala termică şi o încăpere cu destinaţia birou. Consilierul care a iniţiat proiectul de hotărâre a solicitat legislativului doar 144 m.p., cu toate că, dintr-o adresă trimisă Primăriei Câmpina de către conducerea spitalului, în septembrie 2011, se preciza că, în urma analizei efecutată cu sponsorul şi ctitorul lăcaşului de cult, suprafaţa necesară este de circa 175-225 de metri pătraţi. Să drămuiască atât de mult aleşii câmpinenilor proprietăţile Consiliului Local, încât au ajuns “să dăruiască” mai puţin teren pentru o Casă a Domnului, chiar şi cu 30 de metri pătraţi?! Nu prea s-ar zice, dacă e să numărăm pământurile care au mai rămas în domeniul municipiului.

La Câmpina, Conferinţa Naţională a SŞIR a decis:

Răzvan Murgescu este noul preşedinte al 
Societăţii de Ştiinţe Istorice din România

După doi ani, Filiala Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a organizat, din nou, Conferinţa Naţională SŞIR, cea mai veche şi mai importantă organizaţie profesională a istoricilor din ţara noastră, înfiinţată în 1949. Locul de desfăşurare ales a fost Sala Mică a Casei Tineretului. Aici, în dimineaţa zilei de 12 noiembrie, adunarea istoricilor a ales un nou Birou Executiv, din care fac parte preşedintele nou ales al SŞIR, prof. univ. Răzvan Murgescu (de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti), prim-vicepreşedintele prof.univ. Alexandru Barnea (de la aceeaşi facultate), secretarul-general prof.univ. Bogdan Teodorescu (care a mai îndeplinit această funcţie şi în mandatul precedent) şi mai mulţi vicepreşedinţi. Filiala Câmpina a SŞIR este, din 2007, printre puţinele filiale ale SŞIR care nu funcţionează într-un municipiu reşedinţă de judeţ. Din 1951 şi până în 2007, istoricii din zona Câmpina au fost organizaţi într-o subfilială a Filialei Prahova din Ploieşti. Cu toate că sunt separate, cele două filiale ale istoricilor judeţului nostru au avut mereu o colaborare foarte bună. În prezent, SŞIR are 29 de filiale în ţară şi în străinătate, pentru că aşa cum sunt judeţe cu două filiale (cazul Prahovei), există şi judeţe care nu au nicio filială. De aceea, una dintre temele discutate a fost extinderea SŞIR la nivelul întregii ţări şi refacerea filialelor în judeţele în care ele au dispărut. Profesorul Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Prahova a SŞIR, ne-a declarat: “A fost o şedinţă cu caracter tehnic, dar nu numai. S-au dezbătut multe probleme, au fost prezentate dări de seamă şi au fost aprobate raportul Comisiei de Cenzori şi câteva modificări la statut. Avem, acum, o nouă conducere a organizaţiei noastre, în frunte cu profesorii universitari Răzvan Murgescu, Alexandru Barnea şi Bogdan Teodorescu. Dintre numeroasele probleme discutate aş aminti cele referitoare la raportul pe care îl are profesorul de istorie cu elevul şi studentul, dar şi la rolul istoriei în învăţământul românesc. Propunerile noastre privind programele de învăţământ au fost redactate într-un comunicat pe care îl vom transmite Ministerului Educaţiei. Una dintre nemulţumirile noastre are drept cauză structura manualelor, din care lipsesc multe evenimente importante din istoria neamului. Bunăoară, Revoluţiei de la 1848 din Ţările Române îi este alocat un spaţiu extrem de restrâns în unele manuale de istorie, nemaivorbind de faptul că Revoluţia nu este tratată într-o lecţie distinctă, în mod separat şi exhaustiv, ci în cadrul unei lecţii de sinteză în care se vorbeşte despre ideile şi acţiunile care au dus la România modernă.”
O altă problemă care a suscitat vii discuţii printre istoricii adunaţi la Câmpina este cea a manualelor alternative de istorie. În destule cazuri, există un singur manual, deşi cuvântul “alternativ” implică existenţa a cel puţin două manuale, dintre care profesorii să poată alege. S-a mai discutat şi despre posibilitatea fuziunii SŞIR cu APIR, sau măcar o mai strânsă colaborare dintre cele două organizaţii, mai ales că amândouă au acelaşi scop: promovarea istoriei.
În după-amiaza zilei de 12 noiembrie, participanţii la această Conferinţă au fost primiţi cu căldură de părintele Ioan Moga, de la parohia Sf. Nicolae din Slobozia. La demisolul bisericii celei noi (ctitorită în anul 2000, la împlinirea a două milenii de la naşterea lui Iisus Hristos), lăcaş de cult ce poartă două hramuri (Pogorârea Duhului Sfânt şi Naşterea Mântuitorului), a fost lansat anuarul pe 2011 a Filialei Prahova a SŞIR. Pentru editarea publicaţiei, care conţine numeroase teme interesante, Consiliul Local a alocat 5000 de lei.

Mâine se lansează «Marea carte a Ploieştilor»


Miercuri, 16 noiembrie 2011, la ora 16.00, la sala Teatrului "Toma Caragiu" din Ploieşti va avea loc  lansarea primului volum al monografiei Ploieştilor, intitulată "Marea carte a Ploieştilor". De la apariţia monumentalei monografii a oraşului Ploieşti, cunoscută sub numele de "Monografia Sevastos", apărută în anul 1938, cea de faţă este cea mai laborioasă, de fapt singura de asemenea proporţii.
Lucrarea - din care se va prezenta cititorilor primul volum - este rodul muncii de zece ani a unui amplu colectiv de cercetători şi istorici, reunit în Societatea Culturală Ploieşti - Mileniul III şi are circa 1 000 de pagini. 

Azi, CSM Câmpina joacă în deplasare la Ceptura

Azi, în ultimul meci al etapei a XV-a, CSM Câmpina se deplasează la Ceptura pentru un meci care, în caz de victorie, i-ar putea readuce pe elevii lui Burchi în poziţia a doua a clasamentului.

Încrâncenare, nervi, eliminări şi puţin fotbal

Unirea Câmpina - AFC Brebu 1-0
 
Ultima etapă din Liga A Prahova a adus faţă în faţă Unirea Câmpina şi AFC Brebu în ceea ce s-ar fi putut numi un derby local. Din păcate, meciul dintre cele două echipe numai derby n-a fost. Încrâncenarea, nervii, eliminările şi greşelile de joc ale fotbaliştilor au dus la un spectacol deplorabil.
Prima ocazie a gazdelor a venit abia în minutul 34, atunci când Bica a şutat de la 25 m, dar portarul advers a respins spectaculos de sub transversală, după care lipsa de luciditate a celor de la Unirea, dar şi antijocul oaspeţilor, au transformat meciul într-o luptă surdă la mijlocul terenului. Până la sfârşitul partidei, demne de remarcat au fost doar două faze, în min. 52 şi 77, când Şandru a trecut pe lângă deschiderea scorului şi respectiv Bărăgan a marcat pentru 1-0, după o lovitură liberă de la aproximativ 20 de metri, în urma căreia mingea a muşcat stâlpul din dreapta porţii brebenilor şi a intrat în plasă.
Fluierul de final a adus un adevărat scandal pe teren, iar unul dintre arbitrii de tuşă, respectiv Laurenţiu Dragu, a fost luat la înjurături şi chiar alergat de mai mulţi jucători pe turnanta stadionului.
De consemnat ar mai fi doar faptul că oaspeţii au jucat, la un moment dat, cu 8 jucători de câmp după eliminările lui Drăgan (min. 75) şi Radu (min. 93), dictate de centralul partidei, Valentin Marinică.

Unirea: B. Şandru - A. Stoica, Neagu (cpt), B. Şandru, Zecheru - Cernea (89 Ungureanu), Lambă, Bărăgan, Filip - Bica (86 Dorişor), Nichifor (87 D. Ciobotaru). Rezerve neutilizate: T. Ionescu - Coman, Fl. Stoica, Burlacu. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
AFC Brebu: Stănculescu (cpt) - Marcu, Dragomir, Savu, M. Radu - Toader, Bunea, V. Moraru (87 I. Moraru), Motoroiu (72 Stan) - Anghel, Drăgan. Rezerve neutilizate: Lupu, Vintilă, Badea, Bucşă. Antrenor: Robert Săvulescu.
Marcator: Bărăgan 77.
Cartonaşe galbene: Bărăgan 77, Bica 79 - M. Radu 25, Marcu 32, Toader 77, V. Moraru 78, Savu 82.
Cartonaşe roşii: Drăgan 75, M. Radu 90+2.
Arbitri: Valentin Marinică (Cornu) - Laurenţiu Dragu (Colceag), Bogdan Bucur (Ploieşti).
Observator: Viorel Băltăţeanu (Ploieşti).