22 noiembrie 2011

Teatrul unui proiect sau proiectul unui teatru:

La Câmpina, un teatru profesionist 
şi-a început chinurile facerii
 
Eticheta de oraş cu cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori, care a marcat existenţa urbei noastre pentru multe decenii – mai toate situate în temporalitatea sfârşitului de mileniu trecut, a gâdilat în mod plăcut urechile concitadinilor (vorba lui Caragiale) şi a umflat binişor pipota câmpinenilor de ieri şi de azi. Orăşelul de la poalele Muscelului a avut mereu un nivel de trai ridicat, nutrit de principala bogăţie a măruntaielor sale - aurul negru, dar şi de industrializarea intensă pe care i-au imprimat-o autorităţile comuniste ale vremurilor trecute. Majorităţii familiilor locale de muncitori şi intelectuali i-a stat în putinţă să-şi trimită odraslele la şcoli înalte, ca să nască sau să ducă tradiţia “frunţilor luminate” mai departe. Iar de aici şi până la o puternică efervescenţă culturală, întreţinută constant, de un secol încoace, nu a mai fost decât un pas. Pentru că, de regulă, o educaţie aleasă aduce cu sine şi dragostea pentru artă, pentru cultură, pentru frumos.
În domeniul teatrului, de exemplu, s-au înfiripat preocupări şi pasiuni locale cu mulţi ani în urmă. Iubirea de teatru a fost un foc ce a mistuit inimile localnicilor încă de la începutul secolului trecut. Teatrele din Bucureşti rar ocoleau patriarhalul nostru orăşel, fiindcă ştiau că găsesc aici un standard cultural ridicat şi simţeau mereu în sala de spectacole căldura unui public iubitor înfocat al artei dramaturgiei. În perioada antebelică şi mult după aceea, pe scena vestitei săli Monovici de pe Bulevard, au prezentat spectacole cele mai cunoscute teatre din ţară, în cadrul cărora şi-au etalat talentul actori geniali precum Constantin Nottara,  Iancu Brezeanu, Ion Manolescu, Maria Filotti, Constantin Tănase ş.a. După 1960, odată cu construirea Casei de Cultură “Geo Bogza”, a funcţionat aici un teatru popular şi chiar o secţie de teatru de păpuşi. Regizori şi actori amatori au pus în scenă, cu profesionalism şi dăruire, piese de teatru celebre. După Revoluţie, teatrul de amatori de la Casa de Cultură a devenit o amintire. Şi nici teatrele din Capitală nu mai obişnuiesc să ne viziteze, fiind căutate, în special, oraşele mari de provincie, reşedinţele de judeţ cu populaţie însemnată, care să asigure mai multe şanse pentru umplerea sălilor de spectacole.
Astăzi, există şansa înfiinţării unui teatru profesionist în Câmpina. Adrian Dochia, un localnic îndrăgostit până la maladie de muza Thalia, marele maestru al scenei româneşti, Mircea Albulescu, şi actorul şi regizorul Dan Tudor au înfiinţat Asociaţia Culturală “TEATRUL PROIECT”, o organizaţie neguvernamentală cu scop cultural, mai precis, cu scopul înfiinţării, la Câmpina, a unui teatru profesionist în vederea revigorării activităţii culturale în zonă. Obiectul de activitate al asociaţiei este foarte extins. În afară de activităţi de producţie şi promovare a spectacolelor de teatru (muzică, dans, balet, operă, circ etc), asociaţia este menită a promova orice tip de creaţie, creaţia în general, prin organizarea de concerte, festivaluri, gale de premiere, recitaluri, seminarii, simpozioane, turnee, expoziţii, conferinţe, dezbateri publice, ateliere de creaţie etc. Ideea teatrelor de proiecte a câştigat tot mai mult teren, în ultimul deceniu, mai ales în oraşele unde nu există teatre profesioniste.
Zilele trecute, a fost semnat actul de constituire a Asociaţiei Culturale TEATRUL PROIECT – Câmpina la un notariat din oraş, doamna notar fiind plăcut surprinsă de faptul că cel înscris în acte oficiale sub numele Iorgu Albulescu este, de fapt, marele nostru actor Mircea Albulescu. Deocamdată, sediul asociaţiei este la locuinţa lui Adrian Dochia (str. Carpaţi nr. 1B), dar fondatorii sunt în căutarea unei clădiri corespunzătoare, care să poată găzdui viitoarele spectacole de teatru şi unde să se poată desfăşura şi repetiţiile necesare.
Curioşi să aflăm cât mai multe despre TEATRUL PROIECT şi proiectele sale, am stat de vorbă cu Adrian Dochia, o sinteză a discuţiei noastre fiind redată în interviul de mai jos. 

Reporter:   Cum v-a venit ideea înfiinţării unui teatru profesionist la Câmpina?
Adrian Dochia: În primul rând, pentru că aici a funcţionat un Teatru Popular,  unde au montat piese nume importante ale teatrului românesc: Mihai  Dimiu, Victor Ion Frunză, Eusebiu Stefanescu. În al doilea rând, deoarece  a existat mereu un PUBLIC de teatru  la Câmpina. Multă vreme, orice spectacol se juca de două ori, de fiecare dată cu sala plină. Oraşul nostru are un potenţial cultural deosebit, trebuie doar pus în valoare. În al treilea rând, există o Casă de Cultură construită pentru a fi teatru (cu o sală de spectacole cu acustică deosebită, o scenă generoasă, foaiere, multe cabine). Câmpinenii chiar îi spun “teatru” acestei  construcţii. Şi nu în ultimul rând, pentru că suntem convinşi că  tânăra generaţie are  dreptul să cunoască şi să îndrăgească această artă, iar publicul iubitor de teatru are dreptul  să se întoarcă la o veche pasiune. Nu trebuie să neglijăm rolul cultural şi de educaţie estetică al unui spectacol de teatru. Spectacolele de teatru în Câmpina sunt  foarte rare, de multe ori scumpe (sunt aduse de intermediari) şi nu mereu de cea mai bună calitate. Iubitorii de teatru  bat drumul până la Bucureşti ca să vadă un spectacol.

Rep: Cum aţi reuşit să-l convingeţi pe maestrul Mircea Albulescu să vi se alăture?
A.D.: Maestrul Mircea Albulescu s-a alaturat bucuros acestui proiect, pe care eu, împreună cu prietenii mei Dan Tudor (actor si regizor  la Teatrul Naţional din  Bucureşti) şi Marius Zarafescu (director al Direcţiei de Teatru din Ministerul Culturii), îl puneam la cale de ceva vreme, şi anume înfiinţarea unui TEATRU DE  PROIECT  în Campina. Maestrului i-a placut ideea şi, la solicitarea noastră, s-a hotărât să ne sprijine cu numele, personalitatea şi experienţa sa. Ne-a mărturisit că, acum, la vârsta respectabilă a domniei-sale, i-ar plăcea să se identifice cu un astfel de proiect.
Rep.: Ce înseamnă un teatru proiect?
A.D.: Este o modalitate modernă, europeană, de a face teatru. El nu trebuie să existe ca o instituţie cu actori, regizori şi personal angajaţi permanent. Spectacolele sunt concepute si executate ca proiecte, cu actori, regizori, scenografi care sunt colaboratori  plătiţi pe fiecare proiect. Noi  producem un număr de proiecte  (după posibilităţi), iar spectacolele  vor fi ale noastre, vor fi prezentate publicului  câmpinean (şi nu numai) sub forma unei stagiuni permanente. Din colaborările noastre cu alte teatre de proiect din ţară, publicul câmpinean va avea posibilitatea sa vizioneze şi spectacolele acestora din urmă.
Rep.: Aţi stat de vorbă cu autorităţile administraţiei locale?
A.D.: Am avut o discutie cu dl. primar Horia Tiseanu şi dl Florin Dochia, directorul Casei de Cultură. Am avansat ideea de a transforma actuala Casa de Cultură  în Teatru Municipal. Aceasta transformare presupune şi o schimbare a schemei de personal. Domnul primar a considerat că nu este momentul, având în vedere restricţiile impuse angajării personalului bugetar de către legislaţia din  domeniu. În consecintă, noi am înfiinţat această asociaţie culturală cu scopul de a colabora, pe bază de proiecte, cu autorităţile locale şi Casa de Cultură.  Un  proiect presupune montarea unui spectacol folosind actori profesionişti (în principiu, de la Bucureşti), dar şi colaboratori locali (actori amatori, solişti, scriitori  etc.), în funcţie de necesităţi. Spectacolul, odată făcut, este al nostru, al asociaţiei, al Teatrului din Câmpina. Îl prezentam în Câmpina periodic, dar îl putem prezenta şi în alte localităţi (Bucuresti, Buzău, Giurgiu, de exemplu). Cei de acolo, la rândul lor, vor veni cu spectacolele lor în Câmpina. În acest mod va funcţiona colaborarea, iar spectatorii câmpineni vor avea parte de o adevarată stagiune teatrală. Gândiţi-vă că putem realiza un festival al teatrelor de proiect, asa cum există la Buzău. De reţinut că spectacolele şi participarea vor fi ale TEATRULUI PROIECT CÂMPINA, deci vor  reprezenta oraşul nostru. Suntem în căutarea unei locaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea unor spectacole de teatru. Sperăm într-o bună colaborare cu autorităţile locale şi cu Casa de Cultură. Avem nevoie de această colaborare. Şi atâta timp cât  scopul nostru este strict cultural, nu vedem de ce  nu am avea sprijinul  forurilor culturale locale. Mai ales că ne-am făcut cunoscute intenţiile.
Rep.: Cu ce bani veţi realiza proiectele?
A.D.:  Fiind o asociaţie culturală non profit, vom apela, pentru început, la sprijinul sponsorilor. Apoi  spectacolele vor fi vândute publicului, dar vom căuta să practicăm preţuri modice pentru a încuraja lumea să vină la teatru. Ne vom implica, de asemenea, în proiecte  alături de autorităţile locale, instituţii de stat si particulare, vom accesa fonduri europene pe proiecte culturale etc. Suntem convinşi că demersurile noastre vor fi încununate de succes. Un teatru proiect este o instituţie viabilă. Avem exemplul Teatrului de la Buzău, care a deschis drumul şi funcţionează în acest sistem de peste 10 ani (este adevărat, cu sprijinul autorităţilor locale de acolo). La Buzău, un nucleu de profesionişti inimoşi au facut o treabă extraordinară. Au şi un festival de teatru foarte bine văzut. Există, de asemenea, teatru proiect la Galaţi, la Giurgiu.
Rep.: Care sunt planurile imediate ale asociaţiei dvs?
A.D.:  Pentru început, vom aduce câteva spectacole  din Bucureşti. Dan Tudor are câteva spectacole regizate de el  pe care vrem să le prezentăm publicului câmpinean. În curând, câmpinenii îi vor putea admira pe scena Teatrului Proiect Câmpina pe Mircea Albulescu, Ileana Stana Ionescu, Monica Davidescu, Marius Bodochi şi altii. Apoi, vrem să începem producţia primului spectacol. Sperăm ca iniţiativa noastră să fie pe placul localnicilor, iar aceştia să-şi redescopere plăcerea de a veni la teatru. Sperăm să-şi îndrume copiii în acest sens. De altfel, asociaţia noastra culturală este deschisă tuturor celor care doresc să o sprijine, să-i fie membri, să se implice în proiectele noastre.

Cuvântul care înţeapă

Fanarioţii din „Casa Grifonilor”

Cu două săptămâni în urmă, scriam în rubrica de faţă despre „reforma” fiscală a lui Tândală, un subiect de interes general care se referea exclusiv la ideile „geniale” ale edilului-şef în materie de taxe şi impozite locale pentru anul 2012, an care se anunţă a fi unul de răscruce în economia europeană şi mondială.
Vă spuneam atunci că sub învelişul a tot felul de artificii „reformatoare” (vă reamintiţi scutitul de taxe pentru cetăţenii de onoare şi altele), primarul nostru ne distrage atenţia de la fondul problemei şi anume de la faptul că taxele şi impozitele mărite aberant cu 20% la începutul anului 2011, vor rămâne şi în 2012 la acelaşi nivel ridicat, într-un mod cu totul nejustificat din punct de vedere al realizărilor edilitare de până acum. Câteva străzi asfaltate (încă nefinisate), un rond de flori (sens giratoriu) construit pe multe miliarde şi un pod care reprezintă o lucrare extrem de controversată, în jurul căreia gravitează multe suspiciuni de nereguli, nu justifică un asemenea efort din partea populaţiei sărăcite.
Administraţia Tiseanu pare, însă, foarte puţin dispusă să privească realităţile de după gardul Primăriei, pentru că acolo, în „Casa Grifonilor”, politrucii şi-au construit o viaţă fanariotă (fără scrupule), unde îşi duc traiul dulce de pe urma birurilor, fără să mai ţină seama de prostimea ajunsă, în multe cazuri, în pragul disperării. Căci altfel cum se poate explica faptul că impozitul pentru un apartament în centrul Câmpinei este cu 20% mai mare decât al unuia din centrul Bucureştiului?!
Anul acesta (în perioada 1 ianuarie 2011 – 1 noiembrie 2011), fanarioţii din administraţia locală au strâns de pe urma birurilor suplimentare (taxele mărite cu 20%) aproximativ 35 miliarde lei vechi, bani pentru care nu au dat absolut nicio explicaţie asupra modului în care au fost cheltuiţi, cu toate că peste 5000 de câmpineni le-au cerut să renunţe la politica taxelor aberante. La următoarea şedinţă de Consiliu, majoritatea de la putere va hotărî, probabil, menţinerea taxelor şi impozitelor la cote înalte, fără să ia în calcul faptul că populaţia oraşului este din ce în ce mai îmbătrânită (conform datelor oficiale ale ultimului recensământ) şi că numărul angajaţilor scade dramatic.
În cinismul lor, ca o justificare, sunt convins că vor invoca faptul că trecem printr-o perioadă care cere sacrificii. Desigur, nu pentru ei!

P.S. Zilele trecute, opoziţia a anunţat într-o conferinţă de presă că va aduce mai multe amendamente la proiectul taxelor şi impozitelor locale pentru 2012 („reforma” fiscală a lui Tândală). Am două curiozităţi legate de acest subiect: 1. Dacă toată suflarea opoziţiei va vota aceste amendamente şi 2. Dacă fanarioţii care deţin puterea în administraţia locală vor înţelege în al doisprezecelea ceas să susţină iniţiativele opoziţiei, care sunt în folosul cetăţeanului.

Editorial

OAMENI GONFLABILI
   
E obositor să scrii despre lumea noastră politică, e ca şi cum ai încerca să prinzi aerul în pumni. Ceea ce o caracterizează este inconsistenţa. O lume a baloanelor de săpun otrăvite. Căci spargerea fiecăruia dintre ele provoacă un efect toxic pentru întreaga societate, o ţine cu forţa într-un stadiu de infantilism civic non-democratic. Pentru că o democraţie autentică înseamnă tocmai dezumflarea oamenilor gonflabili de către electorat. Ei stau sub semnul universalului „pseudo”. Totul e fals la ei, afară de puterea pe care o acumulează. Au putere, fireşte, decid în chestiuni capitale pentru noi toţi, pentru prezent şi pentru viitor, au o abilitate incredibilă de a capitaliza averi considerabile, dar interior sunt complet lipsiţi de substanţă. Bîntuie emisiunile de „analiză” ale televiziunilor, „se agită în imediat” cum spune un filosof francez, dar le lipseşte orice dram de gîndire care să răzbată dincolo de suprafaţa tare a cotidianului, spre perspectivele de mai lungă durată. Sunt maeştri ai combinaţiilor de culise, cunosc o mulţime de oameni, pot să aducă sute de mii de voturi, şi tocmai de aceea sunt indispensabili, şi se ştiu indispensabili, (deci invulnerabili), tuturor partidelor. Acum, cînd scriu, îl aud pe dl. Frunda ameninţând nici măcar voalat statul român cu violenţe dacă nu recunoaşte Ţinutul Secuiesc. Şi duce o insistentă campanie europeană în acest sens.

Liberalii vor să readucă taxele şi impozitele locale la nivelul din 2010

Săptămâna trecută, la ultima conferinţă de presă a PNL Câmpina, liderii acestei organizaţii au pus din nou tunurile pe administraţia Tiseanu. Preşedintele liberalilor câmpineni, Virgil Guran, vicepreşedintele Daniel Ioniţă şi doi membri ai Biroului Executiv, Dragomir Enache şi Florin Frăţilă, au luat la puricat activitatea edilului-şef din ultima perioadă, criticându-i lipsurile şi neajunsurile.
Proiectul bretelelor de la DN 1 a fost cât pe-aci să se piardă
După ce a ţinut să menţioneze, de la începutul întrevederii, că USL funcţionează bine la Câmpina, Virgil Guran a tras un semnal de alarmă în legătură cu pericolul pe lângă care a trecut  proiectul „Modernizare Calea Daciei”. Astfel,  jurnaliştii au aflat că pierderea de către municipalitate a unui milion de lei din fondurile europene nerambursabile, din cauza unor suspiciuni de nereguli, nu a fost nimic pe lângă pericolul pierderii finanţării europene pentru întreaga investiţie. „Am pierdut un milion de lei din fondurile europene, pentru că primarul a tratat cu superficialitate încheierea caietului de sarcini şi organizarea licitaţiei, dar s-a vorbit, la un moment dat, la nivelul guvernului, despre pierderea celor şase milioane de euro, adică întreaga finanţare de la UE, ceea ce ar fi însemnat, valoric, bugetul Câmpinei pe doi ani şi, probabil, pierderea întregii investiţii”, a mai spus liderul liberal.

Spitalul Municipal, în pericol de blocaj financiar
În continuare, liberalii au analizat situaţia financiară precară a Spitalului Municipal. „CJAS spune că nu mai are bani decât pentru vreo 500 de internări lunar. Asta înseamnă oare că pacientul cu numărul 501 va fi lăsat să moară?”, s-a întrebat retoric Virgil Guran. Totodată, Florin Frăţilă a ţinut să sublinieze că „s-a ajuns ca personalul angajat să fie în pericol de a nu-şi lua salariile şi pentru că fondurile spitalului au fost risipite pe lucrări de reparaţii realizate în baza unor contracte cu dedicaţie. Este vorba despre înlocuirea termopanelor şi realizarea izolaţiei termice a clădirii spitalului, despre zugrăvirea secţiei Recuperare (fosta secţie Boli Interne) şi altele.”

Se impune modernizarea intrărilor în oraş
„Aşa cum îţi dai seama că cineva este gospodar după cum arată gardul şi porţile proprietăţii sale, curtea interioară şi intrarea în casă, tot aşa nu vom putea atrage turiştii (că tot vrea primarul să ajungem staţiune), dacă nu vom moderniza corespunzător intrările în oraş, nu doar cea din sud, ci şi cea din nord”, a subliniat Dragomir Enache, singurul consilier municipal al PNL Câmpina, care a ţinut să mai adauge că turiştii nu vor cădea muţi de admiraţie la vederea „viaductului” cu pasajele supraterane de la DN 1 dacă intrarea propriu-zisă de la poarta sudică a municipiului nu va arăta foarte bine.

Virgil Guran se gândeşte şi la candidatura pentru un loc în Camera Deputaţilor
Preşedintele PNL Câmpina a subliniat, de mai multe ori, că nu sunt probleme în funcţionarea USL Câmpina. Chiar dacă, potrivit înţelegerilor dintre conducerile naţionale ale PSD şi PNL, candidatura USL la Primăria Câmpina revine liberalilor (întrucât candidaţii pentru Consiliul Judeţean şi Primăria Ploieşti sunt social-democraţi), Guran a declarat, încă o dată, că este gata să lase locul unui coleg de alianţă de la PSD, dacă sondajele de opinie din preajma alegerilor îl vor credita pe social-democratul respectiv cu mai multe şanse de câştig. PSD Câmpina este gata să-l arunce în lupta pentru câştigarea Primăriei pe medicul Călin Tiu, fostul manager al Spitalului Municipal, o persoană care se bucură de multă notorietate printre câmpineni. Deocamdată, cel puţin judecând după ultimele sondaje de opinie realizate de liberali şi social-democraţi, Guran şi Tiu au simpatii electorale de valori sensibil egale. Pentru prima dată, Virgil Guran a declarat public că, în cazul în care nu va mai candida la Primărie, va candida la un loc în Camera Deputaţilor.

Horia Tiseanu este cel care îi susţine pe Băsescu, Boc şi Udrea
Virgil Guran nu a lăsat să-i scape prilejul de a-l mai prezenta încă o dată (aşa cum ne-a obişnuit  la mai toate toate conferinţele sale de presă) pe Horia Tiseanu ca fiind “cel care îi susţine pe Băsescu, Boc şi Udrea. Cetăţenii Câmpinei şi ai întregii ţări nu trebuie să uite acest lucru, mai ales atunci când vor intra în cabina de vot, la viitoarele alegeri locale.”

Taxele şi impozitele locale să fie readuse la valoarea din 2010
Se ştie că, pentru anul 2011, administraţia Tiseanu a mărit taxele şi impozitele locale cu 20%. Liberalii au criticat vehement măsura, pe care au considerat-o încă o frână la încercările mediului privat de revigorare a economiei localităţii. PNL Câmpina a reuşit o campanie de strângere a 5000 de semnături ale câmpinenilor nemulţumiţi de această măsură. Listele cu semnăturile câmpinenilor revoltaţi nu au reuşit sa-l determine pe primar să revină la valoarea iniţială, cea din 2010, a taxelor şi impozitelor locale. Dragomir Enache a prezentat jurnaliştilor amendamentele la  proiectul privind taxele şi impozitele locale pentru anul 2012, care va fi dezbătut în următoarea şedinţă a Consiliului Local. Cel mai important este cel referitor la scăderea cu 20% a valorilor actuale şi implicit revenirea taxelor şi impozitelor locale la valoarea din 2010. Celelalte trei amendamente sunt:  acordarea bonificaţiei de 10% pentru plata integrală a impozitului pe teren şi clădiri până în martie nu doar pentru persoanele fizice (cum se procedează în prezent), ci şi pentru persoanele juridice; scutirea de la plata impozitului pe teren şi clădiri a persoanelor care deţin un singur imobil şi au un venit net lunar sub 450 lei;  scutirea de impozitul pe clădiri a persoanelor fizice care şi-au reabilitat termic locuinţele pe cheltuială proprie. Liberalii nu au transmis conducerii Primăriei aceste propuneri, considerând că este mai bine să le susţină în plenul legislativului câmpinean, prin reprezentantul lor, Dragomir Enache. 

Vă prezentăm în continuare amendamentele propuse de PNL:

Din cauza subfinanţării impuse de CJAS, Spitalul Municipal nu poate asigura salariile angajaţilor săi

La mai bine de un an de la preluarea sa de către administraţia câmpineană, Spitalul Municipal Câmpina este nevoit să facă faţă unei noi crize financiare. Dacă lipsei de lichidităţi nu i se va găsi o rezolvare rapidă, salarizarea personalului medical şi sanitar se va agrava considerabil. Trebuie precizat, de la bun început, un lucru pe care, se pare, conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate se face că nu îl cunoaşte, judecând după numărul de externări din Spitalul Municipal aprobate spre decontare de către diriguitorii CJAS Prahova. Numai zona Câmpina (înţelegând prin aceasta municipiul şi comunele învecinate) numără peste 100.000 de suflete. Însă, de multe ori, la poarta celui de-al doilea spital prahovean ajung bolnavi din Breaza, Comarnic şi din alte localităţi mai îndepărtate, bolnavi care trebuie internaţi urgent pentru a fi vindecaţi. Or, de mulţi ani, CJAS dă dovadă de o mare zgârcenie, lipsită de orice temei, în decontarea cheltuielilor pe care Spitalul Municipal le face cu tratamentul medical al bolnavilor internaţi. Şi anul acesta, ca în atâtea dăţi, fondurile alocate de CJAS s-au terminat după primele trei trimestre, astfel încât pentru ultimul trimestru al anului 2011, a fost încheiat un act adiţional la contractul iniţial de finanţare. Dacă pentru primele nouă luni ale anului în curs, numărul mediu de externări acceptate şi plătite de către CJAS era de 1100-1200, pentru lunile sfârşitului de an, numărul externărilor aprobate a fost drastic diminuat, fiind mai mult decât înjumătăţit. Astfel, pentru întreg trimestrul IV, la nivelul spitalului, CJAS a aprobat spre decontare mai puţin de 1000 de externări, după cum urmează: în octombrie – 512, în noiembrie – 129, iar în decembrie – 312. Defalcat pe cele mai vitregite secţii, la Medicină internă-cronici nu se vor putea interna decât 33 de pacienţi în octombrie, 5 în noiembrie şi 12 în decemebrie. La recuperare, în acest trimestru, nu vor mai putea fi trataţi decât 118 pacienţi: 75, în octombrie; 13, în noiembrie; 30, în decembrie. Externările reprezintă principalul indicator din contractul cu CJAS, care a fost de acord să accepte plata a doar 1,8 milioane de lei pentru serviciile medicale prestate de către Spital în ultimul trimestru din 2011. Ceea ce reprezintă o gravă subfinanţare. În aceste condiţii, dacă recenta rectificare a bugetului naţional (prin care Ministerului Sănătăţii i s-a alocat o sumă importantă), nu va schimba atitudinea celor de la CJAS în relaţia cu Spitalul Municipal, banii nu vor ajunge nici măcar pentru achitarea salariilor angajaţilor în prag de Sărbători. “Încercăm să facem faţă situaţiei delicate, astfel încât, pe termen scurt, să putem plăti măcar salariile. Sunt convinsă că actul medical nu va avea de suferit. Conducerea Primăriei ne sprijină şi este de acord să ne plătească utilităţile (circa trei miliarde de lei vechi), astfel ca, din veniturile proprii şi banii încasaţi de la CJAS, să putem plăti salariile angajaţilor. Vom încerca să redimensionăm internările, cu respectarea mai strictă a criteriilor de internare, cu menţiunea foarte importantă că, până la urmă, medicul decide dacă pacientul trebuie internat neapărat. De asemenea, am impus salariaţilor să-şi ia toate zilele libere pe care le aveau de luat”, ne-a declarat dr. Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului.

Dotat cu un nou mobilier stradal, Bulevardul Culturii arată la fel de frumos ca la începuturile sale

După ce a ratat investiţia în primul său mandat, primarul Horia Tiseanu se pregăteşte să mai bifeze o realizare a actualei sale administraţii: modernizarea Bulevardului Culturii. Cu această importantă investiţie, inclusă în proiectul Parcului Culturii, edilul nostru va putea liniştit să se împăuneze în campania electorală de la viitoarele alegeri locale din 2012 (oricând s-ar desfăşura ele). De fapt, meritul principal în modernizarea Bulevardului îl are viceprimarul Ion Dragomir, căci al doilea demnitar al oraşului se ocupă, printre altele, de reparaţii străzi, iar Bulevardul a fost reabilitat cu bani de la bugetul local, alocaţi de la capitolul Reparaţii. O lucrare care a transformat radical înfăţişarea locului, dându-i strălucirea pe care a avut-o în epoca sa de glorie, din perioada interbelică. “Este foarte aproape de finalizare modernizarea Bulevardului Culturii, care s-a realizat în cadrul lucrărilor de reparaţii străzi, de care mă ocup personal. Cred că am reuşit să realizez o lucrare pe placul tuturor câmpinenilor. După reabilitarea carosabilului şi a trotuarelor, am montat stâlpii de iluminat, băncile şi coşurile pentru gunoi, toate cu un design ornamental extraordinar, ce aminteşte de începuturile bulevardului, de epoca sa de glorie de acum un secol. Până şi gardul metalic de protecţie (ce desparte bulevardul de panta care coboară spre Prahova, pantă care va fi şi ea modernizată cu ajutorul unor fonduri de mediu), este în aceeaşi tonalitate cu mobilierul stradal achiziţionat. În următoarele zile, vom monta şi restul coşurilor de gunoi, după ce le vom primi de la furnizor, astfel încât să ne mai rămână, la primăvară, doar realizarea fântânii arteziene ce va fi instalată în scuarul din faţa Institutului de Petrol”, ne-a declarat viceprimarul municipiului. 
 Cu fonduri de la Agenţia de Mediu, anul trecut, a fost reabilitată terasa care coboară spre DN1 (viitorul Parc al Culturii), unde au fost executate lucrări de consolidare a pământului în pantă abruptă pentru a se preveni producerea alunecărilor de teren, rigole pentru scurgerea apelor pluviale, refacerea scărilor etc. Anul viitor, tot cu fonduri de mediu, se va finaliza amenajarea Parcului Culturii, prin realizarea unui sistem de iluminat, a unor alei de legătură cu numeroasele foişoare şi locuri de joacă şi de agreement ce vor fi amplasate pe întinsul spaţiu verde cu o largă şi impresionantă deschidere spre valea Prahovei. Pentru modernizarea Bulevardului, consilierii municipali au aprobat alocarea sumei de un milion de lei, sumele de bani ce vor fi accesate de la fondurile guvernamentale de mediu fiind şi ele de ordinul milioanelor de lei. Toate aceste investiţii, odată finalizate, vor schimba înfăţişarea celui mai iubit loc de promenadă al câmpinenilor, realizat acum 80 de ani de către vestitul primar liberal Victor Rădulescu, de numele căruia se leagă şi construirea impozantului edificiu al actualului Colegiu Naţional “Nicolae Grigorescu”.  În următoarea perioadă, vor fi plantaţi pe marginile trotuarelor zeci de tei, care vor înlocui copacii sacrificaţi în timpul lucrărilor de turnare a covorului asfaltic. Totodată, se vor impune restricţii severe de circulaţie, cu monitorizarea traficului de către echipaje de poliţie. Nu va mai fi permisă parcarea maşinilor pe Bulevard. Cei care locuiesc în clădirile din zonă vor fi obligaţi să-şi parcheze automobilele în interiorul proprietăţilor proprii. De asemenea, lucrătorii de la Electrica îşi vor băga maşinile în parcarea din curtea instituţiei, iar abonaţii care vor veni să-şi plătească facturile de energie electrică vor fi obligaţi să-şi lase maşinile pe străzile adiacente Bulevardului. “Prin modernizarea Bulevardului Culturii, sunt convins că toţi câmpinenii se vor putea mândri din nou cu această locaţie", consideră viceprimarul Ion Dragomir.

Prezenţe câmpinene la târgul de carte Gaudeamus

Scriitorul câmpinean Codruţ Constantinescu va lansa sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 15, cel mai recent volum al său, "În labirint sunt umbre şi lumini", apărut de curând la Editura Vremea din Bucureşti, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, Bucureşti (23-27 noiembrie 2011, Pavilionul expozitional Romexpo).
Prima lansare a volumului a avut loc în data de 20 octombrie, la Biblioteca Municipală „Dr. C. Istrati” din Câmpina. Volumul a apărut cu sprijinul Consiliului local şi Primăriei Municipiului Câmpina. În cadrul evenimentului de la standul Editurii Vremea, vor vorbi Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, eseistul Christian Crăciun şi autorul.

Personalităţi marcante ale muzicii româneşti

In Memoriam - Ioan Cr. Danielescu şi Nelu Danielescu

Moto: „Pentru cine nu l-a cunoscut pe Nelu Danielescu, amintirea lui nu mai are nevoie de evocări, ea fiind o permanenţă vie, ca şi melodiile sale nepieritoare, în tezaurul de valori al Prahovei”. (Mircea Ionescu Quintus)
Sub egida Consiliului Judeţean Prahova, a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie şi a Cenaclului Muzical, miercuri, 16 noiembrie, în incinta Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti a avut loc o reuşită manifestare culturală - „Personalităţi marcante ale muzicii româneşti”, in memoriam: Ioan Cr. Danielescu şi Nelu Danielescu.
Programul, bogat şi variat, a cuprins două alocuţiuni susţinute de scriitorul Mircea Ionescu Quintus şi prof. dr. Alexandru I. Bădulescu (v. foto), precum şi audiţii din creaţia compozitorilor comemoraţi.
Dintre acestea menţionăm: recital vocal-instrumental susţinut de un grup de artişti instrumentişti de la Orchestra Populară „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti - Rapsodia Română nr. 1, de George Enescu, în La major (fragmente), „Mi-e dor”, „De ce nu vii când castanii înfloresc?”, „Te rog să uiţi că te-am iubit”, „Primăvara a sosit” de Nelu Danielescu.
În program au mai fost menţionate: „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, de Grigoraş Dinicu şi „Voinţa Neamului” de Ioan Cr. Danielescu (înregistrare din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române).
Activitatea, moderată de Al. I. Bădulescu, s-a bucurat de aprecierea unanimă a invitaţilor.
Theodor MARINESCU

Un remarcabil succes

Lansarea enciclopediei „Marea carte a Ploieştilor”

Desfăşurată într-un cadru deosebit - sala Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti -, lansarea din 16 noiembrie a continuat seria excelentelor cărţi realizate de Societatea Culturală „Ploieşti - Mileniul III” (peste 65 de volume), cu lucrarea enciclopedică „Marea carte a Ploieştilor”, volumul I.
Cartea, realizată de un grup de scriitori, este coordonată de prof. dr. Gheorghe Marinică şi de ing. Constantin Trestioreanu, avizată de consultanţii ştiinţifici prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu şi prof. univ. dr. Ştefan Olteanu şi prefaţată de acad. Florin Constantiniu.
Constantin Trestioreanu
De la apariţia monumentalei monografii a oraşului Ploieşti (cunoscută sub numele de „Monografia Sevastos”, editată în 1938) şi până astăzi, nu s-a realizat o nouă monografie, modernă, amplă, sistematizată cum este recenta enciclopedie.
Cu o remarcabilă dicţie, Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu”, a mărturisit că are „cinstea şi privilegiul de a deschide această întâlnire, o întâlnire de suflet, în care eroul serii este Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale «Ploieşti - Mileniul III»”. (Aplauze prelungite). De asemenea, directorul teatrului a amintit de contribuţia deosebită a d-lui Trestioreanu la realizarea unui ansamblu de lucrări, a unor proiecte importante. La rândul său, radiind de satisfacţie şi bucurie, C-tin Trestioreanu a informat auditoriul că societatea pe care o conduce va împlini în curând zece ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-au realizat numeroase şi variate lucrări.
„Cartea pe care o prezentăm - a spus acesta - s-a născut dintr-o necesitate”, motivând că de la apariţia monumentalei monografii „Sevastos” s-au petrecut numeroase transformări, de noi mentalităţi în modul de a trăi: „Ploieştiul are peste 230.000 de persoane, la care se adaugă 20.000 de navetişti (...), toate impunând efectuarea unei cercetări elaborate, având ca principiu de bază «respectul faţă de adevărul istoric»”.
Ca structură, a mai precizat „eroul reuniunii”, volumul I, cu 1040 de pagini, are numeroase capitole importante: „Izvoarele”, „Aşezarea”, „Cadrul natural”, „Populaţia”, „Viaţa politică”, „Administraţia oraşului”, „Sănătatea publică”, „Problemele mediului”, „Instituţiile de apărare” ş.a. Volumul I este închinat memoriei lui Mihai Viteazul; volumul al II-lea va cuprinde „Urbanismul” şi „Viaţa economică”, iar volumul al III-lea „Viaţa spirituală” (cultură, arte, sport etc.), fiecare volum însumând circa 1000 de pagini.
Inspirat, dl. Trestioreanu a solicitat autorilor - (Ion Şt. Baicu, Constantin Chiper, Marian Chirulescu, Ion Donca, Laura Geală, Vasilica Gheorghe, Nina Grigore, Ioan Groşescu, Ion Neagu (medic), Elena Popescu, Gavriil Preda, Dorin Stănescu, Gabriel Stoian, Costin Vrânceanu, Polin Zorilă) - să se ridice, pe rând, în picioare, pentru a fi cunoscuţi de către întreaga asistenţă. Fiecare autor a primit numeroase şi binemeritate aplauze.
Un alt moment deosebit, de mare sensibilitate, a fost înmânarea de către Andrei Voloşevici, primarul Ploieştiului, a Diplomei de Excelenţă d-lui Trestioreanu, pentru valoroasa lucrare.
În acelaşi ton, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, făcând referiri la „cronica vremurilor”, la „situarea Ploieştiului în rândul marilor oraşe”, la „păstrarea cărţilor în memoria omenirii”, a înmânat d-lui Trestioreanu, în aplauze furtunoase, o distincţie rară - „Metopa”  (care a mai fost acordată doar străinilor).
„Dacă nu cunoaştem trecutul - şi-a început speech-ul prefectul Adrian Dobre - nu putem realiza viitorul, de aceea felicităm din suflet autorii”.
Plin de farmec, cu o inteligenţă sclipitoare, scriitorul Mircea Ionescu Quintus a intervenit: „Mă întreb ce rost am eu aici?! Sunt unul de 95 de ani, dintre cei mai bătrâni locuitori, care n-a părăsit Ploieştiul decât atunci când a fost pe front... Ţin foarte mult la oraşul nostru. Vorba scurtă, bogăţia omului - şi recită o superbă epigramă:  Prin Ploieşti târându-mi vatra/ Am ajuns la vârsta a patra,/ Dar, când privesc femeia/ Nu mă simt nici la a treia” (aplauze prelungite).
În a doua parte a reuniunii, consultanţii ştiinţifici au încântat asistenţa cu numeroase şi stimulatoare aprecieri: „O carte extraordinară... Constituie un eveniment important în istoriografia românească. A redat ce este mai bun şi interesant din viaţa Ploieştilor. Această carte minunată este o enciclopedie. Această operă, dacă se va publica în străinătate, va avea un succes deosebit” (Ştefan Olteanu).
„D-le Trestioreanu, dvs. vreţi să ne păcăliţi, pentru că nu este «Marea carte a Ploieştilor», ci este Enciclopedia Ploieştilor. Textul este aproape ireproşabil. Străluceşte şi prin originalitate. Lucruri inedite, mai ales în domeniul istoriei contemporane” (Gheorghe Buzatu).
Reuniunea culturală, un model de rafinament intelectual, a dat ocazia celor prezenţi să plece acasă încântaţi şi onoraţi de a fi fost martorii lansării unei lucrări de excepţie.
Theodor MARINESCU 

Fotbalul câmpinean se ţine tare în Liga A Prahova

CSM Câmpina – Unirea Urlaţi 1-0

Marcator: Budileanu 44-11m.
CSM Câmpina: Lepădatu – A. Burchi, Gânju (cpt), G. Radu, Zăpodean – Olteanu (64 Hromei), Budileanu, Ilioiu, Stroe (50 Dârstaru) – Negreanu (50 Vintilă), M. Mihai (80 Negoiasă). Rezerve neutilizate: Boşilcă – Necula, Safta. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Cartonaşe galbene: G. Radu 15, M. Mihai 22, Budileanu 89 – Elisei 43, Gh. Radu 44.
Arbitri: Marcel Marin – Gabriel Brăilă, Alexandru Ilie (Ploieşti).
Observator: Mihai Ion (Ploieşti).

 Ultimul meci în faţa propriilor suporteri, în turul acestei ediţii de campionat, a adus CSM-ului un adversar greu, incomod, care şi-a vândut scump pielea – Unirea Urlaţi. Începutul a fost destul de greoi, poate şi din cauza frigului, a terenului uşor alunecos, a ceţii. Treptat-treptat, elevii lui Burchi şi-au intrat în ritm şi au început să pună în pericol poarta adversă. M. Mihai, în minutul 31, a şutat din colţul careului mic puţin alături, după o prelungită fază de atac, iar Ilioiu, în minutul 35, l-a întrebuinţat serios pe portarul advers, cu un şut de la 25 metri.
După ce a refuzat o lovitură de pedeapsă în minutul 22, acordându-i şi „galben” lui M. Mihai pentru simulare (!), arbitrul Marcel Marin a acordat penalty-ul la o fază mult mai puţin clară, în minutul 44, după o intervenţie neglijentă a portarului advers asupra lui Negreanu. Budileanu a transformat fără nici o problemă şi CSM a intrat în avantaj la cabine.
După binemeritata pauză, oaspeţii au fost cei care au ieşit ceva mai motivaţi de la vestiare, având câteva bune oportunităţi, în cele mai multe cazuri portarul Lepădatu rezolvând cu eficienţă situaţiile ivite la poarta sa. Jocul s-a mai deschis, iar pe acest fond şi băieţii lui Burchi au avut ceva mai multe ocazii decât în prima repriză: Vintilă, în minutul 51, la prima sa atingere de balon, a şutat periculos de la 30 metri lateral dreapta, iar portarul advers a scos de sub transversală; Dârstaru, minutul 56, ratează lobul şi trimite prea moale într-o situaţie excelentă de gol; acelaşi Dârstaru, un minut mai tîrziu, şutează puternic de la 25 metri, dar portarul advers are o intervenţie eficientă; Hromei, în minutul 75, ratarea meciului, reluareea sa cu capul din 4 metri, în faţa porţii goale, trecând la o palmă de stâlpul din stânga porţii urlăţenilor; M. Mihai, în minutul 77, şut bine plasat de la 14 metri, uşor lateral stânga, portarul advers respinge, dar nici un jucător al CSM nu este pe fază să împingă mingea în plasă.
O victorie muncită, obţinută la capătul unui meci dificil, dar este important că au fost acumulate cele 3 puncte puse în joc, iar CSM se menţine pe poziţia a treia a clasamentului.

CS Ceptura - CSM Câmpina 2-2

În ultimul meci al etapei trecute, CSM s-a deplasat la Ceptura, acolo unde a întâlnit formaţia locală. Elevii lui Ionică Burchi au început bine partida şi au deschis scorul prin Bogdan Iloiu, 1-0 pentru CSM fiind, de altfel, şi scorul înregistrat la pauză.
La întoarcerea de la cabine, în vreme ce jucătorii câmpieni au ratat nepermis de mult, gazdele au reuşit să înscrie în două rânduri, prin Popescu şi Loga, dar pe final, acelaşi Ilioiu a reuşit să înscrie şi să consfinţească un egal. Un rezultat inechitabil după aspectul jocului, ambele reprize fiind controlate cu autoritate de jucătorii CSM, care au avut şi cele mai multe şi cele mai clare ocazii de gol.
Antrenorul Ion Burchi a folosit în această partidă următoarea formulă de start : Boşilcă – G. Radu, Gânju, Safta – A. Burchi, Stroe, Budileanu, Ilioiu, Zăpodean – Negreanu, M. Mihai, iar pe parcursul jocului au mai jucat : Olteanu, Vintilă şi Dârstaru.

CS Păuleşti – Unirea Câmpina 1-1

Înaintea ultimei etape a turului, Unirea Câmpina  s-a deplasat la Păuleşti, acolo unde pe un teren îngheţat a dat replica formaţiei gazdă din localitate. Prima repriză a avut puţine faze de poartă, jocul fiind mai mult unul de uzură, la mijlocul terenului. Finalul primei reprize a adus un moment important în economia partidei – fundaşul Andrei Stoica a văzut al doilea cartonaş galben, după un henţ stupid, şi a fost eliminat de arbitrul Viorel Căunei.
Paradaoxal, imediat după începerea reprizei secunde, deşi în inferioritate numerică, Unirea a jucat mai bine, a fost mai prezentă în faţa porţii adverse şi a deschis scorul prin Nichifor, având alte câteva bune ocazii de gol prin Cernea, Bica şi acelaşi Nichifor. Cu 10 minute înainte de final, pe un contraatac, gazdele au înscris, stabilind scorul final, 1-1.
Unirea a jucat la Păuleşti cu următoarea formaţie: D. Şandru – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru – Cernea, Lambă, Bărăgan, Filip – Nichifor, Bica şi au mai jucat Ungureanu, D. Ciobotariu şi Fl. Stoica.