29 noiembrie 2011

Un om de afaceri din Câmpina şi-a găsit dreptatea la CEDO

Tribunalul Internaţional de la Strasbourg a obligat
statul român la despăgubiri morale şi materiale

 
Mulţi s-au grăbit să spună despre Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina, că ar fi făcut puşcărie, lucru total neadevărat. Iată că adversarii politici ai omului de afaceri, cei care au „aruncat” pe piaţă aceste zvonuri cu intenţia clară de a-l discredita, au acum o problemă. Rezoluţia pe care a primit-o Guran de la Curtea Europeană pentru Drepurile Omului  arată că modul în care acesta a fost anchetat de instituţiile statului a fost un abuz.
Reamintim că Virgil Guran a intentat, în 2006, proces statului român în care reclama încălcarea drepturilor omului pentru abuzul de a fi fost cercetat şi reţinut fără temei, în anul 2000, de către procurorii regimului Constantinescu.
 Conform deciziei dată de Tribunalul Internaţional de la Strasbourg statul român este acum nevoit să-i plătească omului de afaceri câmpinean daune morale în valoare de 1.600 euro. „Nu mă interesează compensaţia materială, dar mă bucură cea morală. Pentru mine a fost important să demonstrez că am avut dreptate şi că statul român continuă practicile comuniste, abuzând de putere şi încercând să îi reducă la tăcere pe cei care încearcă să se opună sistemului corupt în care trăim”, spune preşedintele organizaţiei locala a PNL. Având în vedere cele spuse mai sus, apare, fără echivoc, întrebarea: oare cei care au făcut tot posibilul ca imaginea lui Guran să pară a fi una pătată, cât ar trebui să plătească? Trecând peste toate abuzurile şi problemele cu care s-a confruntat, Virgil Guran trăieşte cu speranţa că societatea actuală se poate schimba şi le transmite oamenilor că „numai având o reacţie, numai opunându-ne nedreptăţilor făcute de cei de la putere, putem avea o ţară normală, o ţară de care să fim mândri”.

Manifestări de Ziua Natională a României

Cu prilejul aniversării a 93 de ani de la marea sărbătoare a Reîntregirii Neamului Românesc din 1 Decembrie 1918, Primăria Câmpina organizează miercuri, 1 Decembrie, ora 11.00, în Centrul Civic (la Monumentul Soldatului Necunoscut) o  festivitate oficială. Cu această ocazie va avea loc un scurt ceremonial religios, apoi vor depune coroane sau jerbe de flori Asociaţia Cultul Eroilor, Primăria Câmpina,  Garnizoana Câmpina, Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, alte instituţii locale, unitaţi de învăţământ din municipiul Câmpina, partide politice, reprezentanţi ai societăţilor comerciale etc. La ceremonial vor fi prezenţi urmaşi ai eroilor căzuţi pentru patrie, veterani de război, cadre militare active, în retragere sau în rezervă, elevi etc.
Ceremonialul se va încheia cu defilarea în centrul municipiului Câmpina  a Gărzii de Onoare, constituită din efectivele de  pompieri şi de jandarmi din Câmpina.

Cuvântul care înţeapă

Ce mai înseamnă azi Ziua Naţională

Urmăresc cu interes de ceva vreme site-urile de socializare unde sute de mii de români îşi petrec timpul în spaţiul virtual, dar şi pe cele oficiale, ale instituţiilor statului, din dorinţa de a observa care este starea de spirit a poporului înaintea celei de-a 22 ediţii postdecembriste a Zilei Naţionale.
Cu unele mici excepţii în care am constatat palide semne ale unor trăiri naţionaliste (de exemplu afişarea pe facebook a unui filmuleţ în care Petre Ţuţea vorbeşte despre Ziua Naţională a României şi însemnătatea ei), poporul se arată mult prea puţin dispus să iasă din lehamitea cotidiană, pentru a trăi sub o formă sau alta mândria de a fi român.
Ştiu că mulţi dintre cei care vor citi aceste rânduri şi-ar dori să mă întrebe în ce constă mândria de a fi român în zilele noastre. Mândria de a fi român în anul de graţie 2011 nu este doar o sintagmă folosită din când în când de unul ca mine în diverse scriituri, ci este în primul rând respectul pentru sacrificiul înaintaşilor noştri şi, de ce nu, pentru cei care în prezent pun umărul, fiecare în pătrăţica lui, la bunul mers al ţării în care s-au născut. Dar nu despre asta mi-am propus să vorbesc azi, ci mai degrabă despre filozofia simplă a românului „arestat la domiciliu” în urma sentinţei propriilor temeri.
De pe forumurile reţelelor de socializare reiese faptul că pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii patriei, Ziua Naţională nu reprezintă mai mult decât 24 de ore libere în plus, în care şi-au programat o şedinţă de terapie tv ori, în cel mai bun caz, una de shopping la mall. Iată câteva exemple în acest sens, unele chiar haioase, dintre zecile de mii de postări afişate pe facebook: unul zice – „pe 1 decembrie am să urmăresc reclamele tv în care aflăm atât de artistic că cei de la firmele de recuperări debite sunt şi ei oameni” sau altul – „toţi distribuitorii firmei ... şi-au dat întâlnire în mall-ul ... Se organizează un party”. Sau o alta – „Imi duc familia la cea mai apropiată oală de sarmale oferită moca de vreo primărie”. Şi exemplele pot continua până te plictiseşti sau te umflă râsul. Aşadar, sunt semne destul de clare că de ziua ei naţiunea va lipsi şi de această dată de la paradă, lăsând cale liberă  politrucilor iubitori de festivism, pentru care România nu înseamnă decât ţara unde le creşte contul în bancă pe spinarea proştilor.
P.S. 1 Zilele trecute, administraţia Tiseanu a dat ordin de împodobire a oraşului cu tot felul de ghirlande, becuţele şi figurine, în aşteptarea sărbătorilor de iarnă. Cum se lasă seara, oraşul străluceşte în culori de galben, albastru şi roşu. Unii au zis că sunt culorile naţionale, dar alţii, mai cârcotaşi, că ar fi vorba de cele ale USL. Să fie, oare, un semn al schimbării sau doar o întâmplare?
P.S. 2 De Ziua Naţională, vă doresc dumneavoastră, cititorilor mei, o zi liniştită, mai mult optimism şi vă chem să spunem împreună La Mulţi Ani, România!

Editorial

DANSÎND PE RUINE

Dacă micul (niciodată nu va fi el însuşi, mereu „micul” altcineva) Stalin de la PSD şi-ar fi propus să fure adepţilor săi şi ultimul argument logic pentru susţinerea acestui partid- aberaţie, atunci a reuşit cu brio. Ştiu că în lumea noastră politico-mediatică logica şi interesul public sunt ultimele dintre ultimele preocupări….şi totuşi! Într-o Europă pe pragul prăbuşirii, a iniţia suspendarea primilor doi oameni din stat, a bloca practic vreme de mai multe luni activitatea Senatului, a face un gest care duce clar la pierderea locului 2 în stat, sunt dovezi nu numai de prostie (au scris-o săptămîna asta cîţiva oameni excedaţi de stupiditatea co(s)mică a deciziei), ci de-a dreptul de înaltă trădare. Nu mă joc cu vorbele. Dl. Ponta nu a avut nici măcar minima decenţă de a inventa un motiv, anunţă suspendarea preşedintelui, urmînd ca „argumentele” să fie comunicate ulterior. Colegul de alianţă, profesorul de istorie Antonescu, ar putea să-i amintească dlui. Ponta că tocmai acesta era scenariul proceselor staliniste: se fixa sentinţa de condamnare şi apoi se căutau şi dovezile (dar cine mai avea timp de asta?). Cu excluderea lui Geoană lucrurile stau la fel, cine a citit stenogramele şedinţelor forurilor decizionale, are de ce să aibă frisoane despre ce ar însemna ţara ajunsă pe mîna acestor oameni. Presa, în loc să funcţioneze după principiul urgenţei, joacă disperată pe audienţă, şi nu pare a realiza că stabilitatea este singura monedă de schimb care ne permite supravieţuirea într-un moment de criză pe care Europa nu l-a mai avut de la război încoace, adică de aproape 7 decenii, ocoleşte temele majore. E lesne de plîns pe umărul pensionarilor care manifestau în faţa guvernului. Dar cine să observe cu cîte procente scăzuse real pensia lor în chiar acea zi prin devalorizarea abruptă a leului în momentul în care s-a anunţat pornirea procedurilor de suspendare a preşedintelui?

Ultima rectificare bugetară majorează unele cheltuieli de personal şi le micşorează pe altele

La ultima şedinţă ordinară a consilierilor municipali, a fost aprobată o nouă rectificare a bugetului Câmpinei, împreună cu aprobarea rectificării bugetelor ordonatorilor terţiari de credite pe anul 2011. Din analiza stadiului lucrărilor de investiţii şi al lucrărilor de reparaţii curente, a rezultat necesitatea redistribuirii unor sume atât între anumite capitole de cheltuieli, cât şi în cadrul unor capitole de cheltuieli. Rectificarea a avut la bază  adresa nr.40.226/31 oct.2011 a D.G.F.P. Prahova, prin care se majorează plafonul maxim admis al cheltuielilor de personal pentru anul fiscal curent. De fapt, unele cheltuieli de personal au fost mărite, iar altele, micşorate. Astfel, la capitolul „Ordine publică”, s-a majorat plafonul cheltuielilor de personal cu 70.000 lei pentru acoperirea drepturilor de personal pe ultima lună a acestui an. La capitolul „Serviciul Public de Evidenţa Persoanelor”, majorarea plafonului maxim al cheltuielilor de personal reprezintă 7.000 de lei. Tot la acest capitol au fost reduse prevederile aprobate cu suma de 916.000 lei, prin renunţarea la suma constituită ca fond de rezervă aferent anului 2011. Pentru capitolul „Autorităţi executive”, a fost operată reducerea plafonul cheltuielilor de personal cu 200.000 lei şi al cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 100.000 lei, din cauza neacordării unor drepturi salariale câştigate în instanţă, în urma soluţionării unor litigii de muncă prin sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. La capitolul „Asistenţă socială”, se diminuează cheltuielile de personal „Creşă” cu 10.000 lei, dar, în paralel, se suplimentează plafonul cheltuielilor de personal cu 160.000 lei pentru asistenţii personali.

200.000 de lei vor fi acordate Spitalului Municipal pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere

Consiliul Local a locat 200.000 de lei Spitalului Municipal, pentru acoperirea unor cheltuieli de întreţinere şi funcţionare. Se ştie că al doilea spital al judeţului trece printr-o perioadă financiară dificilă (unii vorbesc chiar despre un blocaj financiar), cauzată de faptul că CJAS Prahova a decis să deconteze, pentru lunile ultimului trimestru al anului, de trei până la şase ori mai puţine externări decât în fiecare lună a primelor trei trimestre. Astfel, pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, CJAS Prahova nu decontează la Spitalul Municipal decât 512, 129 şi respectiv 342 de externări. Dat fiind faptul că principala sursă de venituri a spitalului o reprezintă banii primiţi de la Casă pentru serviciile medicale prestate în timpul spitalizărilor, cei 200.000 alocaţi de municipalitate vin ca o salvatoare gură de oxigen. Aceşti bani vor fi folosiţi numai pentru plata utilităţilor, astfel încât din fondurile diminuate care vor fi primite de la CJAS, la care se vor adăuga alte venituri proprii ale spitalului, să poată fi plătite salariile tuturor angajaţilor. Pentru Spitalul de Psihiatrie Voila s-a redistribuit suma de de 20.000 lei în vederea acoperirii cheltuielilor de reparaţii capitale care se fac la Pavilionul 7 – Şcoala Sanatorială. La capitolul „Sănătate” din cadrul bugetului local, pentru cabinetele medicale şcolare se reduc cheltuielile cu 70.000 lei, dintre care: cheltuielile de personal – cu 60.000 lei;  cheltuielile pe bunuri şi servicii – cu 10.000 lei. De menţionat că toate aceste ultime cheltuieli de personal sunt finanţate exclusiv din fondurile D.S.P. Prahova.

Prin rectificare de buget, învăţământul câmpinean a primit aproape 420.000 de lei

Prin ultima rectificare de buget a acestui an, consilierii municipali au alocat 416.000 de lei învăţământului câmpinean. O parte din bani, 233.360 de lei, vor fi folosiţi pentru plata salariilor aferente lunii decemebrie 2011, iar 65.000 pentru acoperirea tuturor categoriilor de burse şcolare acordate în baza dosarelor aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ din municipiul nostru. Circa 120.000 de lei vor fi distribuiţi pentru achitarea lucrărilor de reparaţii în şcoli şi grădiniţe, după cum urmează:
- Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” – 10.000 lei, pentru finalizarea reparaţiilor curente;
- Grădiniţa nr.9 – 10.000 lei, pentru procurare obiecte inventar (pătuţuri);
- Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”– 20.000 lei, pentru finalizarea reparaţiilor curente;
- Grupul Şcolar Energetic – 60.000 lei, pentru mobilierul laboratorului din Corpul C – renovat recent, şi 8000 lei, pentru susţinerea participării la un proiect european de schimb de experienţă în străinătate;
- Şcoala Generală “Ion Câmpineanu” – 10.000 lei, pentru igienizări.

Pe 15 decembrie 2011, Complexul Kaufland Câmpina îşi aşteaptă primii clienţi

Aproape doi ani s-au târguit autorităţile locale cu cei din conducerea Kaufland România pentru sensul giratoriu de la intrarea în cel mai mare complex comercial construit vreodată în Câmpina. Retailerul german ar fi dorit un sens giratoriu chiar pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, iar municipalitatea, numai în jurul troiţei de lângă fosta Unitatea de Jandarmi (care a devenit, în prezent, un detaşament al acestei arme). Până la urmă, s-a căzut la pace, sensul giratoriu de pe Bulevard va fi înlocuit cu o bandă de preselecţie, iar Kaufland a acceptat chiar o sponsorizare a Spitalului Municipal cu 200.000 de euro. 
După cinci luni în care s-a lucrat intens, “nemţeşte”, finalizarea hipermarketului Kaufland a intrat în linie dreaptă. Mult a fost, puţin a mai rămas de executat de către antreprenorul Baupartner Construct din ceea ce îi revenea, conform contractului, pe cele 3,5 hectare de pământ cumpărate de către Kaufland România de la societatea IRA Câmpina, vecina de la sud a celui mai mare complex comercial existent în al doilea municipiu prahovean. La sfârşitul săptămânii trecute, curtea şi incinta Kaufland Câmpina erau marcate de febra lucrărilor finale, totul arătând precum un mare muşuroi de furnici umane. Pe peretele de lângă intrarea principală în marea hală a complexului, un panou anunţa ca certă data inaugurării unităţii: 15 decembrie 2011. În comparaţie cu primul termen avansat, o depăşire de doar două săptămâni, adică o nimica toată faţă de felul în care se respectă darea în folosinţă a investiţiilor între Carpaţi şi Dunăre. Ieri a avut loc o primă receptie, făcută de beneficiar, care a fost mulţumit de felul în care s-au executat toate lucrările. În următoarele două zile, se va face o a doua recepţie, de către oficiali ai Primăriei Câmpina. În hala cea mare, se mai lucrează la compartimentări şi la montarea rafturilor, dar toate instalaţiile şi branşamentele (electrice, termice, sanitare) au fost déjà date în folosinţă. În curte mai sunt două-trei lucrări de realizat, care vor mai dura circa o săptămână: asfaltarea câtorva suprafeţe de teren destinate unor parcări, alei etc., precum şi locaţiilor pe care se vor înălţa, anul viitor, cele două galerii comerciale învecinate hipermarketului. Aceste două complexuri comerciale mai mici reprezintă o altă investiţie (cu un posibil alt antreprenor-constructor), ele nefăcând parte din investiţia iniţială a hipermarketului Kaufland. În curte, mai sunt, de asemenea, de realizat racordurile stradale care fac legătura cu Bulevardul “Nicolae Bălcescu”. Acestea vor fi folosite de autovehiculele de mici dimensiuni ale clienţilor, pentru camioanele de mare tonaj destinate aprovizionării cu mărfuri fiind rezervată poarta din spate a complexului, de pe strada Sălaj. Aşadar, investiţia care va influenţa considerabil comerţul câmpinean este realizată în proporţie de peste 95% şi nu există niciun pericol ca, peste două săptămâni, localnicii să nu poată trece pragul hipermarketului a cărui finalizare a fost aşteptată de aproape doi ani.

Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti de Sfântul Andrei

Se spune că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie,  Noaptea Sfântului Andrei, se deschid cerurile, anunţând începutul iernii, lupii se adună în haite iar spiritele morţilor colindă lumea. Pentr a-şi feri gospodăria de duhurile rele şi fiarele pădurii, oamenii obişnuiau să frece stâlpii porţii şi pragul casei cu  usturoi, iar fetele care doreau să-şi afle ursitul puneau boabe de grâu sub pernă. În ziua de Sfântul Andrei se binecuvântează izvoarele şi fântânile să nu sece până în anul următor, iar grâul pus la încolţit în această zi prevesteşte un an roditor. Şi azi la sate încă se mai păstrează aceste vechi obiceiuri, pe care, din păcate, românii de la oraş au început să le uite...
Sâmbătă, 26 noiembrie, sediul din strada Mărăşeşti al P.N.L. Câmpina a fost neîncăpător. Copii de la şcolile B.P. Haşdeu (Şcoala Generală nr.7) şi Alexandru Ioan Cuza (Şcoala Generală nr. 8) au participat la Expoziţia de artă plastică  intitulată: „Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti”. Organizatori şi gazde le-au fost reprezentantele Organizaţiei Femeilor Liberale din Câmpina: Irinel Dumitraşcu, Liliana Marica, Carmen Goran, Cristina Donadin şi Alina Filipidis, care i-au întâmpinat pe copii cu multă căldură, turtă dulce şi surprize plăcute. Lucrările lor, realizate cu sârg şi îndemânare, au încercat să redea în imagini unul dintre cele mai vechi obiceiuri păstrate în tradiţia populară a românilor legat de apropiata sărbătoare a Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României. Micuţii participanţi  au primit diplome şi cadouri simbolice, amintindu-le astfel că de Sf. Andrei românii obişnuiesc să pună grâu la încolţit pentru a le aduce spor în case.
Cu o asemenea participare entuziastă din partea copiilor, doamnele liberale din Câmpina au promis că vor organiza o nouă expoziţie de Dragobete, pentru ca frumoasele  tradiţii  populare româneşti să nu se piardă şi să nu treacă în uitare, cum se întâmplă în ultima vreme, când datinile străvechi au fost înlocuite de sărbători de „import”,  ci să se transmită mai departe generaţiilor viitoare.

Dar din dar se face Rai!

Asociaţia “Inima Sfânta a lui Iisus”, care funcţioneaza de patru ani în Casa Tineretului, este locul unde copiii cu probleme sociale, din Câmpina, primesc o educaţie deosebită. Pedagogi cu suflet mare le îndrumă paşii spre învăţătură şi le arată o alta faţă a vieţii, mai frumoasă decât cea pe care o cunosc acasă, în familiile lor sărace. A.I.S.I. se preocupă de sufletele şi de mintea lor, reuşind fie doar şi pentru câteva ore să-i apropie de carte, de muzică, de pictură, de jocuri care să le pună în valoare aptitudinile, să le dezvolte gustul pentru lucruri interesante şi să-i ţina departe de cerşetorie şi de alte fapte rele. 

Vineri, 25 noiembrie, cei 60 de copii au susţinut în faţa membrilor Clubului Richelieu Hasdeu (prof. Marilena Valeanu - preşedinte, dr. Jenica Tabacu - vicepreşedinte, prof. Sanda Beu, Letiţia Petrescu, av. Raluca Zamfirescu, prof. Daniel Plăcintă), a prietenilor acestora (Raluca Tranulis şi   Marin Nicoleta) şi a unor reprezentanţi ai Partidului Liberal - filiala Câmpina (Enache Dragomir, consilier local, Irinel Dumitraşcu şi Florin Frăţilă), un spectacol cu un program artistic complex, ce a cuprins poezii, cântece, dansuri, scenete. Pregătiţi timp de o lună de zile de cadrele didactice ale asociaţiei, de la preşcolari până la elevii de clasa a VIII-a, toţi au oferit invitaţilor momente de neuitat. Impresionaţi de ambianţa caldă în care copiii îşi desfăşoară activităţile şi de modul în care micii artişti i-au primit, oaspeţii au făcut donaţii în bani spre a le fi de folos.
Deşi nu au fost prezenţi, din motive obiective, d-na Carmela Dragomir şi dl. Mihai Pârvan au participat la materializarea acestui proiect, donând bani şi produse de cofetărie.
Contribuţia publicului a fost modestă, dar binevenită, având în vedere ca vom intra curând în luna… cadourilor. Aceia care simt că vor şi pot să le dăruiasca copiilor de la A.I.S.I. ceva din ceea ce au, sunt invitaţi să meargă la Casa Tineretului şi să se convingă de faptul că merită să sprijini o asemenea iniţiativă.

Invățare inedită la MEDIS

Nevoia de manifestare socială a adolescenților, corelată cu necesitatea dobândirii timpurii a unei experiențe pe care școala nu o poate oferi, au determinat colectivul coordonator al Școlii părinților Medis să inițieze pentru aceștia un program special de educație nonformală.
Primul modul, care a debutat la 2 noiembrie, este intitulat „Argumentație , discurs și dezbatere”, având ca domeniu preferențial de aplicație educația pentru sănătate. Cursul își propune să dezvolte competențe dorite de tineri, cum ar fi gândirea analitică, exprimarea fluentă în public, cu un vocabular convingător, prelucrarea critică a informațiilor, ascultarea activă și creativitatea.
Incepută ca o simplă încercare, inițiativa s-a dovedit inspirată, efectivul inițial dublându-se după prima intâlnire. Subiectele abordate până în prezent au inclus „Efectul televiziunii asupra spectatorilor”, “Creșterea duratei orelor de educație fizică”, “Dependența de virtual”, “Pedepsele corporale aplicate copiilor”, “Discriminarea persoanelor cu dizabilități“, “Solidaritate și voluntariat“. Informațiile relevante sunt transmise utilizând metode specifice: jocul, mentoratul, animația , grupul de suport, fotografia.
Adolescenții obișnuți cu roluri de spectatori învață să devină actorii principali ai procesului de învățare. Cursul este un laborator de exprimare complexă bazată pe impactul vizual și emoțional, care oferă fiecărui participant un set de experiențe necesare și utile pentru fructificarea educaței convenționale. Auto-evaluarea și evaluarea de grup oferă măsura progresului la sfârșitul fiecărei întâlniri.
Grupul de lucru este format din adolescenții în vârstă de 13 – 18 ani, proveniți din școli diferite, la care se adaugă  doi studenți. Trainerul cursului este Ruxandra Stanciu, voluntar al Fundației Medis, moderator fiind Dr. Minerva Stanciu, medic pediatru certificat ca formator. Diplomele de absolvire vor fi decernate la Balul Halatelor Albe din 16 decembrie.
Considerând educația nonformală premisa învățării pe toată durata vieții, pentru 2012, Fundația Medis își propune continuarea acestor cursuri cu un modul de dezvoltare personală și unul de team – building. Informații la tel. 0731319347.

O carte monumentală: Istoria Ploieştiului în date *)

Remarcabilă prin programul său editorial, Societatea Culturală „Ploieşti - Mileniul III” (SCP-M III), condusă cu competenţă şi dăruire de ing. Constantin Trestioreanu, a reuşit marea performanţă  a publicării unui număr de peste 65 de volume în perioada celor zece ani de la înfiinţarea instituţiei. De curând, Editura SCP-M III a lansat un nou şi valoros volum, „Istoria Ploieştiului în date”.
Realizată de un excelent colectiv redacţional, cu mare experienţă publicistică, alcătuit din Marian Chirulescu, Gheorghe Marinică, Oana Dinu şi Mihaela Sandu şi coordonat de Constantin Trestioreanu, lucrarea abordează probleme legate de dezvoltarea istorică, politică, economică, urbanistică, socială şi spirituală a comunităţii ploieştene, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.

Concepută după o structură modernă, ştiinţifică, sistematică, accesibilă, cu o impecabilă documentare, cartea cuprinde capitolele: Prefaţă, Epoca Veche, Evul Mediu, Epoca Modernă, Epoca Contemporană, Bibliografie, Index, Cărţi publicate.
În prefaţă, primarul municipiului Ploieşti, Andrei Liviu Voloşevici, a evidenţiat valoarea deosebită a lucrării, rolul crucial al autorilor, precum şi consecvenţa Societăţii Culturale în lansarea unui număr impresionant de volume: „O carte atât de importantă şi de necesară precum «Istoria Ploieştiului în date», care valorifică izvoare şi surse bibliografice de o amploare enciclopedică şi înglobează un imens volum de muncă, nu poate decât să ne bucure pe noi, locuitorii municipiului Ploieşti. De aceea, în numele administraţiei locale, salutăm apariţia sa şi îi felicităm pe autori şi Societatea Culturală”.
În acelaşi sens, preşedintele SCP-M, Constantin Trestioreanu, a subliniat: „«Istoria Ploieştiului în date» se înscrie în acest amplu demers al Societăţii noastre culturale, oferind o imagine de ansamblu, alcătuită pe criterii cronologice, asupra evoluţiei aşezării ploieştene, pe baza valorificării unei cercetări bibliografice şi arhivistice întinsă pe mai mulţi ani”.
Tot în cadrul acestui capitol, autorii, pe baza celor peste 10.000 de referinţe, au căutat să evidenţieze faptul că Ploieştiul a avut şi are o viaţă complexă: istorică, religioasă, socială, administrativă, politică, economică, sanitară, şcolară, culturală, sportivă, un oraş în care au funcţionat/ funcţionează o mulţime de întreprinderi, instituţii, cluburi, societăţi, asociaţii etc. Relevantă este, de asemenea, grija autorilor de a prezenta informaţiile într-o ordine ştiinţifică, pe domeniile: statistică (cu date demografice - recensăminte, densitate, mortalitate, număr de întreprinderi, de instituţii), date istorice (cu informaţii referitoare la conducătorii ţării, vizite în municipiu etc.), administraţie (menţionează înfiinţările/ schimbările denumirilor, desfiinţările unor instituţii de profil, prefecţii judeţului, primarii municipiului etc.) etc.
Cronologia - element definitoriu al întregii cărţi - „se bazează pe parcurgerea a peste o sută de lucrări (tratate, sinteze, dicţionare, anuare, monografii, presă) şi cuprinde evenimente ce au contribuit la dezvoltarea municipiului”.
Epoca veche: 10.000 a. Chr., unde sunt reţinute primele semne de locuire umană pe teritoriul de azi al municipiului Ploieşti - epoca mezolitică; 6.600 - 3.800 a. Chr. - epoca neolitică; 3.700 - 2.700/ 2.500 a. Chr. - neoliticul târziu; 2.500 - 1.200 a. Chr. - epoca bronzului; 1.200 - 500 a. Chr. - epoca fierului; 450 a. Chr. - 106 p. Chr. - faza Latene a epocii fierului; sec. III - IV - fiinţează la Ploieşti o aşezare cu caracter provincial roman şi elemente dacice, precum şi necropolă; sec. IV - marcat şi la Ploieşti prin construirea, sub împăratul Constantin cel Mare, a marelui obiectiv defensiv „Brazda lui Novac”; sec. IV - XII - în perioada de formare a poporului român, a continuat locuirea aşezărilor situate în zona pârâului Dâmbu: Bereasca (Rozmarin, Zăvoiului, Cuptoarelor), Ploieşti-Nord (Găgeni), Pielari, Ploieşti-Triaj; sec. VIII - X - populaţie sedentară, practicând agricultura şi creşterea vitelor.
Evul Mediu (sec. IX - 1821) - începutul modernităţii (sec. XVI - XVII); domniile fanariote în Ţara Românească (1711 - 1821).
Epoca Modernă (1821 - 1918).
Perioada contemporană (1919 - 2010): regimul democratic (1919 - 1938); regimul autoritar al Regelui Carol al II-lea (feb. 1938 - sept. 1940); regimul autoritar al Mareşalului Antonescu (sept. 1940 - aug. 1944); regimul comunist (6 mart. 1945 - 22 dec. 1989); perioada postcomunistă, revenirea la sistemul democratic.
„Caracterul ştiinţific indubitabil - a apreciat A. L. Voloşevici -, stilul clar, sintetic, criteriul cronologic, folosite în prezentarea datelor (...) uşurează accesul rapid la informaţie pentru toate categoriile de cititori sau de cercetători, dornici să cunoască evoluţia oraşului în care trăiesc sau să-şi pornească propriile studii în varii domenii ale vieţii comunitare”.
Cartea se încheie cu Bibliografia cercetării, Indexul selectiv de nume, denumiri de întreprinderi, instituţii etc. şi cu lista cărţilor publicate de SCP-M III  (I. Capitole şi studii pentru monografia Municipiului Ploieşti; II. Cărţi consacrate istoriei judeţului Prahova şi monografii ale unor localităţi; III. Istoria şi cultura universală; IV. Volume de beletristică).
Cercetând paginile lucrării, am descoperit printre personalităţile citate şi numele unor redactori  şi colaboratori ai ziarului „Oglinda de azi”, precum şi pe cel al directorului publicaţiei noastre, Florin Severius Frăţilă. Aceştia fie că s-au născut la Ploieşti, fie că au absolvit cursurile liceelor ploieştene sau au lucrat în cadrul diferitelor instituţii, intreprinderi şi publicaţii ploieştene, au contribuit „cu date bibliografice esenţiale despre viaţa, activitatea şi opera lor” la extinderea ariei de cuprindere a cărţii.
Pentru toate acestea, exprimăm întreaga noastră gratitudine, atât colectivului redacţional, cât şi neobositului coordonator-editor, Constantin Trestioreanu.
Theodor MARINESCU
 *) Marian Chirulescu, Gheorghe Marinică, Oana Dinu, Mihaela Sandu - Istoria Ploieştiului în date (din cele mai vechi timpuri şi până azi). Coordonator şi editor: Constantin Trestioreanu, Editura Ploieşti - Mileniul III, 2011, format A4, 581 p.

„Învinge diabetul, nu-l lăsa să-ţi controleze viaţa”

sesiune de comunicări organizată de Şcoala Postliceală Sanitară „Louis Pasteur”


Joi, 24 noiembrie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza”, Şcoala Postliceală Sanitară „Louis Pasteur” a organizat o sesiune de comunicări pe tema „Învinge diabetul, nu-l lăsa să-ţi controleze viaţa”.
Elevii anului III, Fabiola Calimache, Iulia Picioreanu, Marius Curăvalea şi Lorena Ionică, sub îndrumarea doamnei doctor Daniela Tofan şi a asistentei medicale Ela Onţanu, au prezentat mai multe lucrări cu următoarea tematică: diabetul zaharat - generalităţi, diabetul zaharat de tip I, diabetul zaharat de tip II şi prezentare caz diabet zaharat.

Final de tur în Liga A Prahova

CS Băneşti – CSM Câmpina 2-0
Ultima etapă a turului Ligii A Prahova ar fi trebuit să însemne nu numai un succes în faţa formaţiei clasate pe locul al 11-lea, dar şi aigurarea unei ierni linştite, la adăpostul căreia să se poată aduce îmbunătăţirile necesare lotului, astfel încât în sezonul viitor CSM Câmpina să fie echipa care să câştige campionatul judeţean şi să promoveze în Liga a III-a.

Din păcate, jucătorii formaţiei câmpinene nu şi-au găsit concentrarea necesară în partida de la Băneşti. Dezavantajaţi de starea precară a suprafeţei de joc, echipierii CSM-ului fiind mult mai tehnici decât adversarii lor, elevii lui Ion Burchi nu şi-au găsit cadenţa în jocul de luptă, de uzură fizică pe care l-au pregătit băneştenii. Cu multe contacte aspre, cu o hărţuială permanentă, băneştenii şi-au impus jocul. De altfel, ei au deschis scorul destul de repede, în minutul 6, atunci când Creţu a pătruns în suprafaţa de pedeapsă adversă pe partea dreaptă şi a şutat pe lângă Lepădatu, ieşit în întâmpinare. Marius Mihai a avut ocazia să egaleze după numai două minute, dar după ce l-a driblat şi pe portarul gazdelor, a şutat în bară cu poarta goală. Era doar minutul 8 şi avea să fie cea mai mare ocazie a CSM-ului.
Apoi, jucătorii formaţiei oaspete au încercat să-şi facă obişnuitul joc de posesie, dar nu au pus decât în rare momente în pericol poarta adversă, în vreme ce, de pe partea cealaltă, Lepădatu şi colegii săi din defensivă au avut destul de mult de furcă.
În minutul 51, Lepădatu a fost nevoit să mai scoată o dată mingea din plasă, după ce Ene a şutat cu sete, fără preluare din centrul suprafeţei de pedeapsă.
Forcingul de final al echipierilor CSM-ului nu a adus nici măcar golul de onoare şi chiar dacă încheie turul pe locul al treilea (o performanţă pentru o echipă nou-promovată), CSM Câmpina rămâne cu amărăciunea acestei înfrângeri până la primăvară.
 Marcatori: Creţu 6, Ene 51.
CS Băneşti: Veselu – Basma, Horja, Ciocoiu, Dincă (55 Lungu) – Albu, Iancu (63 Hornea), Filote, Ene (76 Gorgan) – Cristache (cpt), Creţu (90+2 Burlacu). Rezerve neutilizate: Bucuroiu – Geambaşu, Rădoi. Antrenori: Roberto Opatchi (principal), Aurel Covrig (secund).
CSM Câmpina: Lepădatu – Safta (34 A. Burchi), Gânju (cpt), G. Radu, Zăpodean (76 Vintilă) – Stroe, Ilioiu, Budileanu, Olteanu (50 Necula) – M. Mihai, Negreanu (61 Negoiasă). Rezerve neutilizate: Boşilcă – Grigoraş, Bej. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Cartonaşe galbene: Albu 30, Creţu 76, Lungu 83, Ciocoiu 87 - Stroe 19, Negreanu 32, Necula 59.
Arbitri: Viorel Căunei (Plopeni) – Valentin Zanfir (Ploieşti), Cristian Lefter (Urlaţi).
Observator: Paul Roşală (Ploieşti).

Virgil Guran şi-a criticat jucătorii
Imediat după flueirul final al partidei de la Băneşti, dezamăgit de rezultat şi de joc, înconjurat de ceilalţi acţionari ai CSM, preşedintele clubului, Virgil Guran, a declarat: „Cei de la Băneşti au fost mai determinaţi, au jucat din suflet, pe când jucătorii noştri nu ştiu din ce au jucat, oricum au făcut-o foarte slab. Din întâmplare, prin jocul rezultatelor, am rămas pe locul al treilea şi putem spune că ne-am îndeplinit obiectivul de a ne clasa în primel trei locuri la finalul turului. În iarnă o să tragem linie şi o să vedem ce schimbări se impun, pentru că nu aşa se abordează o partidă”.

Unirea Câmpina - Avântul Măneciu 1-0
Sâmbătă, 26 noiembrie, în ultima etapă a turului, liderul Ligii A Prahova, Unirea Câmpina, a izbutit o victorie muncită, pe deplin meritată, care a adus satisfacţie tuturor celor prezenţi la stadion şi a mărit avanasul faţă de principalele contracandidate, una dintre acestea fiind chiar adversara de sâmbătă, Avântul Măneciu.
Trupa lui Dorinel Beznea şi-a vândut scump pielea, cedând abia pe final, când mai erau doar 10 minute de joc.
Jucătorii Unirii au început bine jocul, s-au instalat autoritar în jumătatea adversă de teren, cele mai clare ocazii fiind consemnate în minutele 14 (când Nichifor a reluat în plasa laterală o centrare perfectă a lui Zecheru de pe partea dreaptă) şi 24 (când Cernea a reluat pe spate, cu capul, dar mingea sa a şters bara). Înainte de pauză, oaspeţii au mai echilibrat disputa, dar fără a pune în pericol poarta lui D. Şandru.
În repriza secundă aspectul jocului s-a menţinut, cu singura modificare că jucătorii Unirii au apăsat din ce în ce mai tare pedala de acceleraţie, punând tot mai multă presiune asupra buturilor lui V. Costache. Golul decisiv avea să vină în minutul 80, atunci când Cernea a şutat cu stângul de la 8 metri, la rădăcina berei, după un schimb frumos de pase cu Ungureanu în suprafaţa de pedeapsă adversă.
Marcator: Cernea 80.
Unirea Câmpina: D. Şandru – Filip, Neagu (cpt), B. Şandru, Zecheru – Dorişor (50 Ungureanu), Lambă, Bărăgan, Cernea (90+3 Coman) – Bica (81 D. Ciobotariu), Nichifor (90+2 Burlacu). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Fl. Stoica. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
Avântu Măneciul: V. Costache – Miroiu, Militaru, Fl. Savu, M. Savu – Cârstocea, M. Stanciu (90+2 Crăciun), D. Stoian (cpt), C. Stoian (81 A. Costache) – Mâinea, Manole. Rezerve neutilizate: Mihăiţă – Drăgănoiu, Oltean, Buruiană, Cruceru. Antrenor principal: Dorinel Beznea.
Cartonaşe galbene: Bica 78, D. Ciobotariu 83.
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) – Irinel Georgescu (Ploieşti), Vasile Tiron (Blejoi).
Observator: Constantin Ciocoiu (Băicoi).