06 decembrie 2011

Delegaţia USL a dominat manifestările organizate de Primărie în Centrul Civic

Dacă anul trecut, de 1 Decembrie, a plouat, iar localnicilor nu le-a surâs deloc participarea la manifestările organizate de municipalitate pe platoul de lângă Soldat, anul acesta, câmpinenii au venit cu mic cu mare la festivităţile prilejuite de aniversarea a 93 de ani de la marea sărbătoare a Reîntregirii Neamului Românesc din 1 Decembrie 1918. Din experienţa anilor precedenţi şi din comunicatul Primăriei, structura şi desfăşurarea manifestărilor erau, în linii mari, cunoscute. Totuşi ceremonialul nu a fost lipsit de momente inedite, desfăşurate în premieră. Astfel, pentru prima dată, a participat la manifestări şi a depus o coroană de flori o delegaţie a Senatului României condusă de senatorul social-democrat Georgică Severin, delegaţie la care a fost invitat să facă parte şi fostul senator câmpinean Traian Mocuţa (PD), aceştia fiind singurii senatori pe care i-a dat Câmpina până în prezent. O altă “surpriză” care nu era inclusă în programul anunţat de conducerea Primăriei a fost defilarea pe Bulevardul Carol I, în premieră, a unei formaţii de maşini aparţinând Poliţiei Rutiere, Poliţiei Locale, Jandarmeriei şi Pompierilor.

 Au depus coroane de flori mai multe asociaţii ale veteranilor care au lucrat în structurile MApN şi MAI, Asociaţia Cultul Eroilor, Primăria Câmpina,  Garnizoana Câmpina, Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, alte instituţii locale, toate liceele şi o parte a şcolilor generale, câteva partide politice, reprezentanţi ai societăţilor comerciale etc. Cele mai puternice partide câmpinene (PDL, PSD şi PNL), în încercarea de a impresiona audienţa, şi-au mobilizat cei mai fideli şi mai importanţi membri pentru a fi prezenţi cu delegaţii cât mai impresionante. Din această încleştare de forţe, cele mai câştigate au fost principalele partide de opoziţie, PSD şi PNL. Şi asta pentru că cele două formaţiuni politice au ales să nu se mai prezinte separat de Ziua Tuturor Românilor, ci să formeze o delegaţie comună, cea a USL Câmpina, care a depus, de altminteri, şi cea mai mare şi mai bogată coroană de flori la picioarele Soldatului Necunoscut. Social-democraţii şi liberalii câmpineni s-au prezentat împreună la aceste ceremonii, într-un numeric impresionant, delegaţia USL Câmpina fiind compusă din aproape 100 de membri, de două-trei ori mai numeroasă decât grupul participanţilor democrat-liberali. 

 Când antemergătorii delegaţiei PSD+PNL, purtătorii coroanei de flori, s-au oprit pentru a se înclina în faţa monumentului reprezentând jertfa înaintaşilor, ultimii membri ai coloanei delegaţilor puteau fi văzuţi la capătul opus al platoului, abia despărţiţi de mulţimea din care se desprindeau, pe rând, delegaţiile oficiale ale tuturor participanţilor la eveniment. Prin delegaţia prezentată, opoziţia câmpineană a lăsat o impresie plăcută publicului de pe margine, oferind o imagine a unităţii celor care constituie alternativa la actuala guvernare locală, plină de păcate, a PDL-ului condus de primarul Horia Tiseanu. Doar uniţi, social-democraţii şi liberalii câmpineni vor putea câştiga majoritatea în Consiliul Local şi Primăria Câmpina. În rest, manifestările au decurs după tipicul obişnuit: puzderie trecătoare de gură-cască, spectacol artistic, popor privitor, gardă de onoare, sobor de preoţi, slujbă de pomenire, imn naţional intonat, depuneri de coroane, delegaţii participante, alocuţiune primar, defilarea gărzii de onoare după trecerea ei în revistă, paradă militară.

Cuvântul care înţeapă

Opoziţia şi puterea de Ziua Naţională


Anul acesta, surprinzător de mulţi câmpineni au asistat la manifestările Zilei Naţionale organizate de administraţia locală în centrul civic cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Cea mai mare parte dintre aceştia nu au fost simpli cetăţeni, cu trăiri patriotice intense, care au ţinut să fie prezenţi la sărbătoarea neamului, ci mai degrabă simpatizanţi ori membrii ai unor partide politice chemaţi să reprezinte opoziţia ori puterea, în cazul nostru USL şi PDL.
Dacă în ceea ce-i priveşte pe membrii PDL lucrurile au fost oarecum clare, în sensul că s-au prezentat la întâlnirea cu istoria aproximativ în aceeaşi formulă (delegaţie), prăfuită şi erodată de actul puterii, surpriza a venit din partea liberalilor şi a pesediştilor, care reuniţi pentru prima dată pe plan local sub steagul USL, au impresionat asistenţa cu un adevărat „regiment” (aproximativ 100) de susţinători.
Total surprinşi, pedeliştii au digerat cu greu demonstraţia de forţă a rivalilor, după care s-au retras îngânduraţi la nelipsita masă festivă organizată tot de ei la un restaurant câmpinean, pe malul lacului. Nici acolo nu au fost scutiţi de surprize, pentru că oficialii USL le-au refuzat compania în faţa bucatelor alese, în semn de protest pentru modul în care, în calitatea lor de reprezentanţ ai puterii, înţeleg să conducă oraşul în mod discreţionar şi de foarte multe ori anapoda.
Ceea ce s-ar putea numi prima confruntare publică dintre cele două forţe politice care vor avea un cuvânt greu de spus la alegerile locale vitoare, a făcut repede înconjurul oraşului. De atunci, unii vorbesc despre schimbarea care va să vină negreşit, iar alţii, impresionaţi de asfalt şi borduri, despre un alt mandat al administraţiei Tiseanu.
Trist este faptul că dincolo de aceste aspecte, mai nimeni nu vorbeşte despre momentele emoţionante ale evenimentului în sine - Ziua Naţională a României, cum ar fi defilarea forţelor armate, prezenţa multor copii şi tineri cu jerbe de flori ori faptul că Imnul Naţional a fost intonat de o voce superbă, profesionistă, ceea ce îmi dă dreptul să reafirm că mândria de a fi român nu se mai află printre priorităţile poporului.

Editorial

O DEZBATERE

Între lucrurile bune şi rele pe care le-am văzut/auzit de 1 decembrie, cel mai de-a dreptul mi-a mers la inimă o dezbatere iniţită pe un forum foarte serios de analize politice de dl. Dragoş Paul Aligică. Staţi la locurile dumneavoastră, n-o să-l vedeţi chemat pe la televiziuni sau la RRA, nici semnînd editoriale în presa noastră. Este profesor de sisteme economice comparate si analiza instituţionala la George Mason University şi n-are ce căuta în locuri unde sportul favorit e datul cu părerea. Tema dezbaterii propuse este foarte spinoasă: cîtă suveranitate (economică în special) mai trebuie să cedăm instituţiilor supra-statale europene ca să ne fie bine? Fiţi de acord că este o problemă extrem de spinoasă şi care, ca să parafrazez o zicere celebră, e mult prea importantă pentru a fi lăsată pe mîna politicienilor. Populismul românesc evită aducerea în prim plan a unei asemenea teme, sau o prezintă trunchiat şi deformat. Fie cu un naţionalism ridicol, care ar vrea să mute acel „prin noi înşine” în prezent, într-un izolaţionism „patriotic”, fie cu un „europenism” după care rezolvarea tuturor problemelor stă pur şi simplu în dizolvarea instituţiilor naţionale în cele europene, şi atunci noi ne putem culca liniştiţi. Problema nu este, fireşte, doar a noastră, ci a tuturor statelor europene, inclusiv a celor mari, dar nu suficient de mari încît să poată depăşi singure criza.

Noi lucrări de reparaţii la Casa de Cultură “Geo Bogza”

Casa de Cultură “Geo Bogza” a fost ridicată în urmă cu aproape o jumătate de secol şi reprezintă unul dintre principalele repere ale oraşului nostru. Cu o arhitectură deosebită, amintind de marile temple ale antichităţii, Casa de Cultură a reprezentat, decenii la rând – până în 1982, când a fost realizată Casa Tineretului –, cea mai importantă instituţie culturală a Câmpinei. Multă vreme, câmpinenii i-au spus chiar “Teatru”. Timp de două decenii, a fost singurul loc unde erau prezentate spectacole de teatru de către marile teatre din Capitală. De când a fost construită, clădirea Casei de Cultură a cunoscut puţine lucrări de reparaţii şi renovări. În ultima vreme însă, reabilitarea imobilului a devenit din ce în ce mai mult o necesitate. După ce, nu cu mult timp în urmă, i s-a reparat acoperişul, Casa de Cultură “Geo Bogza” a intrat din nou într-un proces de reabilitare. De data aceasta, a zidurilor sale interioare. De la bugetul local au fost alocate peste 80.000 de lei pentru lucrări de reparaţii şi modernizări. 

 Cele mai mari probleme le-a ridicat reabilitarea holului de nord al imobilului, singurul hol lateral de acces al publicului în sala de spectacole, întrucât celălalt hol lateral, de pe latura sudică a clădirii, este, de multă vreme, în regim de închiriere. Uşile şi ferestrele culoarului nordic al sălii de spectacole, la fel de vechi ca şi clădirea semicentenară, ajunseseră într-un stadiu de degradare care nu mai permitea o bună etanşeizare în calea frigului, cu consecinţa firească a unor pierderi mari de căldură ce făceau ineficiente instalaţiile termice ale clădirii. Prin urmare, toate uşile şi ferestrele vechi au fost înlocuite cu unele performante, având geam termopan. Din cauza igrasiei, tencuiala de la baza stâlpilor ornamentali de interior ai holului căzuse în mare măsură. Toţi stâlpii respectivi au fost curăţaţi şi reabilitaţi cu mare grijă, noua lor înfăţişare fiind aidoma celei de la începuturile clădirii. Instalaţiile termice ale Casei de Cultură au fost regândite în sensul sporirii confortului termic. Prin urmare, caloriferele vechi, din fontă, au fost spălate pentru a da un randament termic mai bun, iar pe lângă acestea din urmă, au fost montate mai multe calorifere noi, din tablă, atât în holul lateral, cât şi în sala de spectacole. Au fost reabilitate, de asemenea, holul de la intrare şi foaierul Casei de Cultură. Pereţii au fost curăţati de veche zugrăveală, după care au fost daţi cu amorsă şi vopsea lavabilă de culoarea tavanului. Numai la sala mică de la etaj nu s-a umblat, deoarece această locaţie fusese modernizată cu câţiva ani în urmă. Holul sudic al sălii de spectacole va fi amenajat, cu siguranţă, de societatea comercială care va câştiga licitaţia ce se va organiza în viitorul apropiat. Modernizarea clădirii Casei de Cultură nu s-a încheiat cu aceste lucrări, urmând ca, la proxima alocare de fonduri de la Consiliul Local, să se continue cu reabilitarea zidurilor exterioare, a faţadei principale a clădirii, precum şi a laturii sale nordice (în foto), inclusiv a stâlpilor ornamentali de exterior, care impresionează şi imită atât de bine vechile stiluri arhitectonice ale Greciei Antice. Casa de Cultură “Geo Bogza”, printre cele mai frumoase clădiri din oraş, este cel mai vechi templu al spectacolelor culturale din Câmpina; vorbim, desigur, despre toate instituţiile culturale în funcţiune. Ea a fost înfiinţată în 1964 şi deţine cea mai mare sală de spectacole din judeţ (770 de locuri).

Gala Premiilor PNL, ediţia I

Sâmbătă, 3 decembrie, în cadrul Balului Partidului Naţional Liberal, a avut loc prima ediţie a Galei Premiilor PNL Câmpina, iniţiată de publicistul Florin Frăţilă care, în cuvântul său de deschidere şi-a explicat demersul în faţa celor aproximativ 100 de invitaţi: „Gala Premiilor PNL nu a fost gândită ca un moment de divertisment la o petrecere politică, ci mai degrabă ca o instituţie a recunoaşterii şi a recompensei morale a valorilor umane de lângă noi. Tocmai de aceea, Gala Premiilor PNL va încerca să scoată în evidenţă oameni care prin activitatea, comportamentul ori deciziile lor au făcut ceva în plus pentru comunitatea în care trăiesc”.
Lista celor care au primit distincţia liberală „Câmpina se mândreşte cu tine” este următoarea: dr. Mihaela Petrovici, omul de afaceri Alexandru Rizea, baschetbalistul Andrei Cazan (Asesoft Ploieşti), viceprimarul Ion Dragomir, prof. Alexandru Blanck, omul de afaceri Virgil Guran, prof. Virgil Cîrmaci, dr. Leonida Piţigoi, prof. Rodica Papuc, ing. Gheorghe Tudor, ing. Mihai Şerbănoiu, Elena Murariu (preşedinta AMUS) şi ing. Enache Dragomir.

Spaţiul verde din spatele blocului A6, cotropit de maşini parcate ilegal

Cu vedere la strada Schelelor, în faţa blocului A6, cel cu o mare bulină roşie care avertizează asupra şubrezeniei clădirii în caz de seism, sunt amenajate mai multe spaţii verzi. Amenajate, dar şi destul de bine îngrijite, am putea spune. Pe întinderea verde (maronie, în sezonul rece), se zăresc, ici-colo, tăbliţe avertizoare care ameninţă cu amenda pe călcătorii şi distrugătorii de iarbă şi ronduri de flori. Sub influenţa civilizaţiei balcanice (unde faţa lucrurilor trebuie, de regulă, să arate bine), curăţenia în faţa blocului A6 este, în general, respectată, iar spaţiile verzi menajate de călcătura omului fără simţ civic. Însă în spatele imobilului, puţinul spaţiu verde de lângă scara A este cotropit realmente de mai multe maşini parcate neregulamentar (nu mereu aceleaşi). E aproape ca în zicala “afară-i vopsit gardul, şi-năuntru-i leopardul”. În primul său mandat, primarul Horia Tiseanu a încercat să-şi facă un titlu de mare ispravă din amenajarea unor spaţii de joacă şi de relaxare pentru copii şi însoţitorii acestora. Şi într-adevăr, a reuşit amenajarea unei duzini de părculeţe, situate mai ales în faţa blocurilor şi la stradă. Căci în Balcani, de-abia ce v-am amintit mai devreme, e important să se vadă frumos numai din stradă. Doar din stradă şi din maşina în mers trebuie să se vadă toate lucrurile bine orânduite. În rest, Dumnezeu cu mila. O meteahnă de care cu greu vom putea scăpa. În acest al doilea mandat al edilului, mai puţine părculeţe şi, mai ales, mult mai puţin interes pentru spaţiile verzi din spatele blocurilor.
În acest sens, exemplul blocului A6 de pe strada Schelelor este cât se poate de grăitor. Spaţiile verzi din faţa acestui bloc sunt destul de bine îngrijite, iar maşinile celor care ocupă apartamentele, frumos aliniate în miniparcările din faţa şi din lateralele clădirii. În schimb, în spatele blocului este un peisaj dezolant, care contrastează puternic cu ceea ce se oferă privirii celor care trec pe strada Schelelor. Maşinile unor persoane ce nu pot fi prezumate de spirit civic sunt parcate în devălmăşie, la distanţă de o palmă-două de peretele blocului. Spaţiul verde a fost efectiv cotropit de maşinile acestor şoferi indisciplinaţi care, prin indolenţa lor, picură continuu amărăciune în viaţa familiilor de pensionari ce locuiesc la parterul blocului şi au ferestrele apartamentelor cu vederea spre spatele imobilului. În aceste apartamente, razele soarelui ajung foarte greu şi din cauza acestor maşini parcate centimetric faţă de ferestrele locuinţelor, maşini care obturează aproape total lumina zilei. Din interiorul acestor apartamente, dacă priveşti pe fereastră, ai senzaţia că te găseşti în mijlocul unei întinse parcări. “Zi şi noapte, fără încetare, la ferestrele apartamentului meu, sunt parcate maşini care îmi agresează privirile şi mă fac să mă simt ca şi cum aş fi blocată în interiorul unui imens garaj. Nu mai vorbesc că ocupă în mod abuziv şi ilegal spaţiul verde din spatele blocului. De multe ori, când lângă geamurile mele sunt parcate microbuze, abia mai pot deschide fereastrele pentru aerisirea camerelor sau pentru a-mi scutura de praf hainele şi cuverturile. Factorii de decizie din Primărie ar trebui să amenajeze spaţiul verde respectiv şi să-l protejeze cu un gard cu lanţ. În plus, ar trebui să-i avertizeze pe şoferi că pot fi amendaţi. Şi chiar să le aplice câteva amenzi, că de vorbă bună aceştia nu înţeleg. Le-am zis de zeci de ori să nu-şi mai parcheze maşinile atât de aproape, dar degeaba. De la greutatea maşinilor, pământul s-a înclinat, făcând ca la temelia blocului să se scurgă apele pluviale. Când pleacă în viteză, roţile maşinilor parcate aruncă stropi de pământ înmuiat de ploi sau de zăpezi până la baza geamurilor mele. Deja nu mai este un simplu disconfort, ci ocuparea abuzivă a unui spaţiu asupra căruia avem şi noi un drept de proprietate. Îmi pun speranţe că cei de la Primărie vor lua măsurile necesare, astfel încât dintre multele griji ale vieţii mele cotidiene să n-o mai am şi pe cea a maşinilor pe care le simt de parcă mi-ar intra în casă. Că nu cer prea mult. Decât un gărduleţ cu lanţ care să protejeze spaţiul verde de şoferii indisciplinaţi”, ne-a declarat Elena Mihăilescu, proprietara unui apartament de la parterul blocului A6.

Romii vânzători de fructe, mutaţi pe o laterală a Pieţei Agroalimentare

Recent, romii care făceau negoţ cu târna pe aleea din dreapta Parcării Centrale au fost mutaţi, cu tot cu tarabe, pe laterala stângă a Pieţei Agroalimentare. Adică, mai în spate, într-o zonă mai puţin vizibilă. Mutarea a fost hotărâtă la ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, când aleşii câmpinenilor au decis să soluţioneze pozitiv plângerea făcută de patronii mai multor societăţi comerciale din Piaţă şi proximitatea ei. Aceştia din urmă, printr-o recentă adresă către Primărie, s-au plans din nou de aspectul dezolant al locului şi de mizeria lăsată la sfârşitul zilei de precupeţele ţigănci. Culmea este că tot pentru a înlătura o imagine neplăcută (a unui comerţ european, dar dintr-o Europă medievală), au fost mutaţi aici romii cu pricina. Înainte vreme, ei îşi făceau veacul în faţa Complexului Carrefour, vânzând fructe de pădure şi plante medicinale din coşuri şi găleţi, dar şi din mers, dintr-un mers agitat, cu un ochi la târna proprie şi cu celălalt la poliţiştii locali care îi alungau adesea, pentru simplul şi bunul motiv că nu aveau autorizaţiile necesare desfăşurării comerţului ambulant. Romii reveneau de fiecare dată, după ce patrulele poliţiştilor se îndepărtau, iar acest joc de-a şoarecele şi pisica nu dădea deloc o imagine agreabilă zonei. Produsele romilor oferite spre vânzare avea preţuri ceva mai mici decât cele practicate în hala acoperită a Pieţei. Merele, perele, nucile, coacăzele, afinele lor puteau fi uşor controlate vizual dacă sunt de calitate sau, dacă merită să fie cumpărate sau nu. Ce deranja cel mai tare era stilul agresiv în care îşi vindeau marfa, cu îndemnuri agasante adresate trecătorilor spre cumpărare, dar şi cu o droaie de puradei în jurul lor, care îşi ajutau părinţii să-şi rotunjească veniturile cerşind printre picioarele celor care treceau pe acolo. Sătui să mai fie fugăriţi de poliţişti, romii cu fructe de vânzare, majoritatea din comuna Şotrile, s-au plâns deputatului Florin Anghel, câştigător al alegerilor din Colegiul Câmpina, în care este inclusă şi comuna amintită. Pentru că şi voturile lor sunt bune, Anghel i-a înzestrat pe romi cu mai multe tonete, luate dintre cele care se pot întâlni în Piaţa Fibec, a pus o vorbă bună pentru ei la Primărie, iar primarul Horia Tiseanu a fost de acord, pe la începutul lunii iunie, să li se dea spaţiul de pe aleea de lângă Parcarea Centrală. Ce a uitat primarul a fost să dispună ca romii vânzători de fructe să plătească şi ei chirie pentru spaţiul ocupat. Un timp, părea că treaba cu ţiganii vânzători de fructe a căpătat un plus de imagine. Aceştia nu mai blocau aleile şi trotuarele şi nu-şi mai strigau mărfurile oferite spre vânzare. Parcă nici ţigănuşii lor cerşetori nu mai erau o prezenţă atât de activă. Se părea că autorităţile locale au găsit o soluţie problemei, dar, în cele din urmă, rezolvarea nu a durat decât câteva luni. Acuma, se pune problema dacă toţi comercianţii trebuie să plătească taxe şi impozite, fără discriminare. Sau se mai poate face o derogare de la regulă pentru cei cu venituri modeste, cum sunt şi romii în cauză, numai pentru voturile lor  şi pentru a nu-i aduce la disperarea sărăciei extreme, de unde pot lesne să cadă în alte păcate mult mai mari, precum hoţiile, tâlhăriile, crimele. Căci îndemnul “Du-te, domnule, la muncă” nu prea li se mai poate adresa în actualele condiţii ale celei mai grave crize economice mondiale din ultimele decenii.