28 decembrie 2011

În doi-trei ani, la Poiana Câmpina va funcţiona cel mai modern spital din judeţ

Anul trecut, pe piaţa serviciilor medicale private din judeţul nostru a apărut o nouă firmă, care are toate şansele să devină cea mai importantă: Centrul Medical SanConfind Câmpina, o societate în care acţionarul majoritar (70% din acţiuni) este Confind SRL. Pentru că în ţara noastră serviciile medicale de stomatologie au încă un important potenţial de dezvoltare, în august, SanConfind a înfiinţat în Câmpina, pe strada Progresului, Centrul Stomatologic DentActiv, brandul pe partea de stomatologie a Centrului Medical SanConfind şi cel mai modern şi mai performant cabinet stomatologic din municipiu, în care s-a investit o jumătate de milion de euro. Iniţiatorul proiectului SanConfind, preşedintele Confind SRL, Ioan Simion, ne declarase în vară că “pentru început, SanConfind trebuie văzut că proiectul unei mari policlinici private, dar anticipăm, în viitorul apropiat, şi înfiinţarea unui mare spital privat. În primă fază, ne-am gândit la SanConfind ca la un centru medical complex, cu zeci de cabinete medicale de specialităţi foarte diverse, toate adunate într-o singură clădire, la parterul căreia să funcţioneze numeroase laboratoare medicale complete şi complexe, astfel încât pacienţii să-şi facă toate analizele medicale şi să îşi găsească cele mai bune îngrijiri medicale în aceeaşi locaţie. Suntem în căutarea unei clădiri spaţioase care să poată găzdui Centrul Medical SanConfind.” Iată că, la numai câteva luni de la această declaraţie, proiectul unui mare şi modern spital SanConfind începe să prindă contur şi consistenţă. Nu cu mult timp în urmă, o licitaţie organizată de Primăria Poiana Câmpina pentru concesionarea fostei clădiri a spitalului din comună (care a funcţionat, până la începutul acestui an, ca secţie exterioară a Spitalului Municipal), a fost câştigată de Centrul Medical SanConfind. Imobilul a fost evaluat la circa 3.000.000 euro, iar concesionarea s-a făcut pe 49 de ani. Pentru a afla cât mai multe despre acest proiect generos numit Centrul Medical SanConfind, am stat de vorbă cu Ioan Simion, preşedintele Confind SRL.

 Reporter: La un an de la înfiinţare, Centrul Medical SanConfind a devenit deja un nume în domeniul serviciilor medicale private.
Ioan Simion: Sunt mulţumit de felul în care au evoluat lucrurile până acum. Am înfiinţat Centrul Medical SanConfind ca pe o societate care să rescrie calitatea serviciilor medicale, ştiut fiind faptul că sistemul public de sănătate are o situaţie precară. În România, sănătatea este în mare suferinţă de mulţi ani. Aşadar, Centrul Medical SanConfind este o persoană juridică pe care am creat-o cu scopul de a se ocupa de sănătatea persoanelor fizice, o societate medicală în care, conform legii, Confind SRL are 70% din acţiuni, restul acţionariatului revenind unor medici. Primul pas făcut de SanConfind a fost înfiinţarea Centrul Stomatologic DentActiv, pe strada Progresului, pentru salariaţii societăţii noastre, dar şi pentru locuitorii zonei Câmpina. Activitatea cabinetelor stomatologice ale centrului este benefică pentru comunitatea locală, beneficiu ce va creşte în timp, odată cu mărirea adresabilităţii publicului la aceste două cabinete. Şi nici nu poate exista o altă evoluţie, de vreme ce aparatura medicală este de ultimă generaţie, costurile acesteia ridicându-se la câteva sute de mii de euro. DentActiv este cel mai modern şi mai performant centru stomatologic din jumătatea nordică a judeţului, dispunând de un aparat laser produs de firma Fotona, primul fabricant mondial din domeniu, aparat ce-şi găseşte aplicaţii în orice tip de intervenţie din medicina dentară. Tratamentul cu laserul (care poate fi folosit, în special, la afecţiunile copiilor, dar nu numai), este nedureros şi favorizează o vindecare mult mai rapidă decât în cazul tratamentelor clasice. După primul pas, SanConfind l-a făcut rapid şi pe al doilea: demararea proiectului unui mare spital privat.
Rep: În vară, într-un interviu acordat ziarului nostru, spuneaţi că, pentru prima etapă, proiectul SanConfind înseamnă realizarea unei mari policlinici private, iar ulterior, chiar înfiinţarea unui spital modern şi complex. Să înţeleg că aţi trecut deja la a doua etapă?
I.S.: Se poate spune şi aşa. De fapt, nu am ars prima etapă, ci am combinat-o cu a doua, pentru a grăbi evoluţia şi dezvoltarea SanConfind. Oricum, în funcţie de posibilităţi, mai devreme sau mai târziu, noi aveam de gând să înfiinţăm un spital privat cu servicii medicale ireproşabile. Recent, am câştigat concesionarea clădirii fostului spital de la Poiana Câmpina, ale cărui secţii au fost mutate, la începutul acestui an, la Câmpina, în cadrul Spitalului Municipal. În ianuarie 2012, după semnarea contractului de concesiune, ne vom apuca de treabă, pentru că imobilul de la Poiana Câmpina, de dimensiuni notabile, necesită ample lucrări de renovare. După reabilitarea clădirii, ne-am propus ca, în doi-trei ani, să înfiinţăm aici o mare unitate spitalicească; de fapt, un spital modern şi polispecializat, combinat cu o policlinică având numeroase cabinete şi laboratoare medicale, care să asigure servicii la standarde europene.
Rep: Care vor fi specialităţile Spitalului SanConfind de la Poiana Câmpina?
I.S.:  Clădirea viitorului spital are 4000 m.p. suprafaţă construită desfăşurată,  suficientă pentru a găzdui domenii medicale diverse. De la începutul secolului trecut şi până prin anii 1970, la Poiana au funcţionat băi sărate de la nişte izvoare situate pe un deal, Măgura, nu departe de locaţia pe care am concesionat-o. Băile erau cunoscute şi apreciate în întreaga ţară. Înainte de închiderea lor, băile sărate au asigurat comunei statutul de staţiune balneară. Apa acestor izvoare are un înalt grad de concentraţie de săruri minerale (de 250 g/l) şi recunoscute efecte curative. Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la redeschiderea acestor băi, pentru ca Poiana să redevină staţiune balneară, statut care îi va asigura o oarecare prosperitate şi va compensa sărăcirea bugetului local din cauza declinului uzinei Petroutilaj. De fapt, noi vom capta apa sărată de la izvoare şi o vom aduce, prin conducte, în incinta spitalului, pentru a-i asigura astfel un prim domeniu de activitate: balneoterapia. Vom realiza şi un bazin pentru stocarea, pe timpul nopţii, a apei sărate de la izvoare, astfel încât se se poată asigura consumul, oricât de mare, necesar în timpul tratamentelor zilnice. Se vor putea face băi calde, băi reci, cu nămol sapropelic adus de la Techirghiol sau de la Amara. Pe lângă balneoterapie, un etaj al spitalului va fi destinat fizioterapiei şi tratamentelor de recuperare medicală.
Rep: La ce alte domenii medicale v-aţi mai gândit?
I.S.:  Un alt domeniu la care ne-am gândit este cel al imagisticii medicale, de la radiografiile clasice până la rezonanţa magnetică nucleară, activitate care va ocupa şi ea un etaj. Vom asigura toate tehnologiile disponibile astăzi, cu care medicii „scanează” corpul uman. La Spitalul SanConfind se vor putea face examinări prin rezonanţă magnetică, tomografie computerizată, radiologie, mamografie, ecografie etc.  Al patrulea domeniu va fi cel de laborator, în cadrul căruia se vor putea face analize medicale dintre cele mai complexe. Pentru toate domeniile amintite, dotările în aparatură medicală vor fi de ultimă generaţie, la fel de performante ca şi la cabinetele stomatologice DentActiv. În cadrul Policlinicii şi a Spitalului SanConfind vom căuta să umplem toate golurile existente în cadrul serviciilor medicale din Câmpina. Şi mă gândesc aici la diabetologie, ţinând cont că, în Câmpina, de ani de zile, nu mai există un medic specializat în diabet si boli de nutriţie. Recent, o directivă a UE stimulează libera circulaţie medicală. Asta înseamnă că oricare cetăţean al UE se poate trata în orice ţară din UE. Orice neamţ, de exemplu, poate veni în România să se trateze, tratamentul fiindu-i subvenţionat de casa lui de asigurări. De aceea, ne-am gandit să folosim, în proiectul SanConfind, turismul medical. După Franţa (40%), România deţine cea mai mare pondere (30%), din totalul surselor balneare ale Europei. Vest-europenii cunosc calitatea staţiunilor balneare româneşti. Important este să ştim cum să-i atragem şi prin calitatea serviciilor oferite de personalul medical. De aceea, vom realiza, la Poiana, şi un hotel al spitalului, legat de acesta din urmă printr-un tunel, hotel care va găzdui familiile pacienţilor veniţi la tratamente de recuperare medicală. Ca o urmare firească a hotelului, vom deschide şi un restaurant adaptat la nevoile pacienţilor. Nu va lipsi nici farmacia spitalului. Balneoterapia, stomatologia şi chirurgia plastică şi reparatorie sunt cele mai căutate domenii medicale din România de către străini. De aceea, un alt domeniu de activitate al Spitalului SanConfind va fi chirurgia plastică şi reparatorie. În plus, vom amenaja spaţii verzi şi de relaxare în curtea spitalului, dar vom înfiinţa, de asemenea, şi un centru turistic. Scopul acestuia va fi atragerea turiştilor străini şi asigurarea pentru pacienţii noştri a unor trasee turistice pe Valea Prahovei sau în alte zone cu potenţial turistic, pentru realizarea unui adevărat şi complet turism medical. Nu ştim în cât timp vom realiza proiectele amintite, dar acesta este visul nostru, pe care sunt sigur că vom avea tăria de a-l transforma în realitate. 

Cu ce ne-am ales în 2011

Se încheie anul şi în subconştientul fiecăruia dintre noi, truditori ai pământului care ne-am înghiţit nevoia de a exista ca pe un hap împotriva deziluziilor oferite de o societate tot mai greu de suportat, îşi face loc o întrebare: cu ce ne-am ales?
Cel mai probabil, în calitate de cetăţeni, cu o doză semnificativ mai mare de stres şi umilinţă în comparaţie cu anii precedenţi. Iată un exemplu în acest sens, care mă scuteşte de orice alt comentariu:

Scrisoarea unui fiu ajuns în pragul disperării

"În ziua de 15 decembrie 2011, la recomandarea unui medic stomatolog, mi-am dus mama (79 ani) la secţia de chirurgie maxilo-facială a spitalului judeţean Prahova. Acolo am cunoscut un impostor deghizat iî medic: Nenovici Aurel. Înainte de orice... şpagă 800 RON! A urmat o aşa zisă operaţie şi înca una, având ca rezultat deteriorarea vizibilă a stării de sănătate a mamei mele.  In 7 zile nu am putut  scoate de la el decât: "e de rău", "nu-mi place", "n-arată bine". Un om cu care nu se putea  comunica. In cea de a 7-a zi infecţia mamei mele se indrepta spre torace. Am aşteptat vizita "medicului" de la 8:00 la 14:00. Văzând că nu vine am urcat în biroul lui şi ... n-o sa credeţi, stătea aplecat asupra unei cărţi de numerologie, lângă o stivă de bilete 6 din 49. Vizibil deranjat mă intrebă: «Ce mai vrei, Dom-le?» Eu cu bun simţ: «Aş dori să ştiu ce părere aveţi de starea mamei mele». Răspuns (citez): «90% e spre moarte» (fără îmi pare rau, dar...). Aproape m-a luat cu leşin şi am întrebat: «Credeţi că se mai poate face ceva?» El răspunde sec: «Nu». Adică, cu alte cuvinte, eu aşteptam să viziteze pacienta, el aştepta să moară pacienta. Nici vorba de recomandare spre un alt spital sau alt medic. Am cerut să fie externată imediat şi mi-a spus că e pe răspunderea mea. Am încuviinţat şi dintr-o dată a devenit vesel şi vorbăreţ (se bucura că scapă de ea). Acest individ gol pe dinăuntru este un pericol pentru sistemul sanitar şi trebuie ocolit. In aceeaşi zi medicii de la SMC Bucureşti au operat-o pe mama spunându-mi că am adus-o în ultima clipă in stare critică. Ei au constatat că intervenţiile dinainte au fost făcute prost şi iresponsabil. Cât despre sufletul tău de câine, domnule Nenovici... Dumnezeu să aibă grijă de el, pentru că pe acest pamant nimeni nu mai poate s-o facă.
     Sorin Tudor, cetăţean din Câmpina, România"

P.S. Ţin să le mulţumesc celor foarte mulţi care în anul 2011 au apreciat scriiturile mele din această rubrică şi să le spun că fără ei munca mea nu ar fi avut sens.
Să ne reîntâlnim cu bine la anul. Sărbători fericite şi la mulţi ani!

Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată (15)

În timp ce tipi cu pretenţii burgheze

Duminică. Dimineaţă. Trec într-o „curte interioară” centrală, prin dreptul a două habe de gunoi deschise, aşezate de ani între două uşi de acces, din care una la cel mult un pas, doi, este cea de la bucătăria unui local – terasă. Câini, pisici, şoareci, resturi de tot felul, împrăştiate pe jos ori atârnând de marginile metalice ale celor două recipiente. Un perete de clădire murdar, brăzdat de tot felul de urme lăsate în tencuială. În jur, apartamente. Evident, locul nu este şi nu poate fi amenajat în acest sens, dar cineva a hotărât întocmai, astfel că...
În jur, oameni... Şi maşini, multe maşini, parcate până în buza habelor.
Clopotele unei biserici cheamă la slujbă... Limpede şi curat, sunetul lor împrospătează aerul curat.
Din balconul unui apartament, cineva (se vede „îndemânatic”, totuşi) aruncă, legat într-o pungă de plastic, gunoiul care cade într-una din habe.
Un cerşetor... Vine din când în când, căutând în gunoi. Pe una din mâinile tremurând poartă o traistă atât de murdară, că pânza groasă nu mai are acum nicio culoare. Tremură sprijinit într-un baston soios.
Fizic, tot aspectul său pare a-i fi pierdut chipul.
Tocmai se îndepărtează de lângă una din cele două habe cu o bucată de pâine în mână. O priveşte. Dă să o bage în traistă, tocmai în momentul în care privirea îi cade pe cei câţiva porumbei care ciugulesc ceva mai încolo... Îi priveşte. Îi cheamă. Şi cu mâinile tremurânde sfarâmă colţul uscat de pâine, căzând în firimituri mărunte la picioarele lui.
Unul câte unul, porumbeii se strâng în jurul său. Ciugulesc fărâmele de pâine căzute pe cimentul degradat şi murdar al pavajului.
Îi caut faţa, dar nu i-o pot vedea. Priveşte prea în jos. Abia păşind, când termină, se îndreaptă spre zidul rece şi murdar. Dă drumul cu zgomot bastonului, aşezându-se jos, rezemat de faţa peretelui. Porumbeii se rotesc în grabă, ciugulind încă. Îi priveşte... Este momentul în care pot să îi văd faţa, îndreptată acum spre ei şi îmi pare că zăresc pe ea o lumină a satisfacerii sufleteşti, dar foarte bine ar fi putut să fie doar efectul optic al soarelui care, ieşit printre blocuri, îi strecoară pe faţă, tocmai în acel moment, lumina sa.
În aer, tremură încă spart în cristale, sunetul clopotelor unei biserici chemând..., în timp ce în jur, grăbiţi în treburile lor cotidiene trec, indiferenţi, oameni.
Porumbeii ciugulesc încă, atunci când... o maşină venită în grabă parchează tocmai pe locul în care se mai zăresc ultimele resturi de pâine. Speriaţi, porumbeii se ridică în aer, aşezându-se pe streaşina zidului clădirii.
Din luxoasa limuzină coboară doi tipi. Veseli, bine îmbrăcaţi, gesticulând satisfăcuţi, se îndreaptă spre piaţă. Gunoaiele în care şi-au lăsat maşina nu îi deranjează câtuşi de puţin.  La fel, porumbeii... şi cu atât mai puţin, cerşetorul. Venind aici, evitau să plătească astfel,  încă o dată, ăi amărâţi de doi lei pentru parcarea care aştepta goală, peste drum.
Ion T. ŞOVĂIALĂ

Revelion 2012: muzică disco, Elena Gheorghe şi formaţia VH2

Ca desfăşurare în timp şi ca număr de artişti implicaţi, apropiatul spectacol de Revelion nu va avea amploarea celor de acum doi-trei ani. Bineînţeles, nici bugetul său nu va fi acelaşi. Chiar dacă reprezentanţii administraţiei Tiseanu nu recunosc acest lucru (sau îl recunosc cu jumătate de gură), criza a lovit puternic şi oraşul de la poalele Muscelului, iar  bugetul Câmpinei a fost sensibil subţiat din cauza masivele disponibilizări de personal şi a declinului unor importante societăţi comerciale locale. Austeritatea bugetară impusă de actualii guvernanţi de la Bucureşti a subţiat sensibil bugetul municipiului şi, prin urmare, fondurile alocate  pentru susţinerea financiară a unor manifestări cultural-artistice au scăzut. Dovadă stă şi evoluţia bugetului spectacolului muzical în aer liber de la cumpăna anilor.
Revelioanele stradale organizate de municipalitate la finele anilor 2007 şi 2008 au avut parte de bugete importante, de peste două miliarde de lei vechi. Apoi, bugetele au început să scadă semnificativ, astfel încât, anul acesta, Revelionul a primit din partea Consiliului Local puţin peste un miliard de lei vechi (circa 113.000 lei). Dacă în alţi ani, spectacolul începea devreme, pe la orele 18.00, anul acesta el va începe la ora 21.00. 
Autorităţile locale, pe motivul că “oricum, lumea se strângea după ora 20.00” (ceea ce este adevărat), au hotărât ca luminile rampei pentru spectacolul apropiatului Revelion să fie aprinse la ora 21.00, când un cunoscut DJ va mixa muzică disco pentru tinerii doritori să danseze la acea oră, la intersecţia bulevardelor Carol I şi Culturii. De la ora 22.00, va avea loc un minirecital Elena Gheorghe, care s-a recuperat foarte bine şi rapid după ce, pe 10 decembrie, a născut un băieţel. La ora 23.00, pe scenă vor urca membrii trupei VH2, cei care au cântat, în 2010, la deschiderea concertului lui Elton John de la Bucureşti. Din componenţa formaţiei fac parte nume cunoscute în muzica românească, precum Mihai Pocorschi şi Gabriel Cotabiţă (fondatorii grupului). La miezul-nopţii, pentru 15 minute, un spectaculos foc de artificii va încălzi sufletele celor prezenţi şi le va amorţi, desigur, gâturile.

Primarul Horia Tiseanu, “bolnav” de optimism

Edilul câmpinean şi consilierii săi municipali 
au încheiat anul cu o petrecere la munte

Pe edilul-şef al municipiului nu-l scoţi, nici cu slujbe, din optimismul său molipsitor, dacă nu chiar bolnăvicios. Oricât ai încerca. Bunăoară, dacă la începutul lui 2010, Tiseanu susţinea, cu un optimism debordant, demn de o situaţie economică mult mai bună, că bugetul local nu va avea de suferit din cauza crizei mondiale, la începutul acestui an era bine lansat în interpretarea aceleiaşi partituri. Să fie la ei criza, nu la noi! 

Chiar dacă marile disponibilizări de personal din economia locală şi declinul unor importante societăţi comerciale au început în 2010, nu se poate spune totuşi că 2011 nu a fost un an cu privaţiuni pentru comunitatea câmpineană. Şi cu toate acestea, consecvent ideii sale că la Câmpina criza nu se prea simte, în ajunul Crăciunului, în ultima zi de lucru a salariaţilor executivului municipal, Horia Tiseanu a organizat o şedinţă extraordinară a Consiliului Local (şedinţă doar cu numele, căci nu s-a dezbătut niciun proiect de hotărâre), o întâlnire cu caracter eminamente festiv. Mai pe româneşte spus, o mare petrecere desfăşurată departe de oraş şi de ochii curioşilor. Au fost invitaţi reprezentanţi din presa locală, de la toate ziarele, adică nu doar de la publicaţiile favorabile primarului (deloc puţine), ci şi din presa de opoziţie. Colegii de la televiziunea locală nu au putut fi prezenţi, întrucât petrecerea a început puţin după orele prânzului, atunci când trebuiau făcute multe filmări pentru materialele televizate în ziua respectivă. Dacă jurnaliştii locali vor fi invitaţi, prin rotaţie, la deplasările în străinătate ale delegaţiilor municipalităţii câmpinene (cum s-a propus, mai demult, la o şedinţă a legislativului local), atunci s-ar putea să asistăm la începutul unei campanii abile, pusă la cale de Horia Tiseanu pentru a câştiga simpatiile presei din localitate. Sau, măcar, a cât mai multor ziarişti ce ar putea să fie, în anul electoral care vine, prea critici cu activitatea sa.  

 La chermeză au participat aproape toată conducerea Primăriei (fără viceprimarul Ion Dragomir), şefi ai principalelor birouri şi direcţii, aproape toţi consilierii municipali (mai puţin cei cinci ai USL; patru de la PSD şi unul de la PNL), reprezentanţi ai Poliţiei Locale şi ai Poliţiei Municipale, plus câţiva oameni de afaceri locali, doi dintre aceştia din urmă fiind sponsorii evenimentului. Reprezentanţii opoziţiei câmpinene nu au agreat evenimentul, considerându-l nepotrivit cu austeritatea bugetară impusă de guvernul Băsescu-Boc. Totuşi, trebuie menţionat din capul locului că această petrecere nu a fost finanţată cu niciun ban de la bugetul local. Patronul unei firme de construcţii a pus un pariu cu edilul-şef că, până la sfârşitul anului, termină toate investiţiile angajate cu Primăria, în caz contrar el promiţând că va da o petrecere gen “pomana porcului”, o petrecere unde va pune la bătaie mâncare ca la nuntă, mâncare provenită de la un porc proaspăt sacrificat. Cum omul a pierdut pariul, a trebuit să dea porcul promis. Al doilea sponsor, tot patron de firmă de construcţii, nu a promis niciun porc, dar a acceptat să suporte cheltuielile cu băuturile alcoolice şi răcoritoare, cafeaua, prăjiturile etc. Petrecerea a avut loc în zona Valea Doftanei, mai exact la o pensiune de pe Valea Negraşului, situată la margine de pădure, într-un decor natural de vis. Mâncarea a fost foarte bună (deh, pomana porcului), cu multe antreuri din care nu a lipsit piftia, slăninuţa cu ceapă, bulz cu tochitură şi mămăliguţă, cârnaţi, fripturi, tot tacâmul, ce mai. La mare căutare a fost şoriciul “stropit” din belşug cu ţuică de prune excelentă. Mai multe consiliere municipale şi angajate ale Primăriei au oferit şi un mic program artistic, cu urările aferente Sărbătorilor de Iarnă, dar şi cu scheciuri în care au fost ironizaţi câţiva dintre cei prezenţi. Una peste alta, a fost o petrecere reuşită, în care angajaţii Primăriei au socializat între ei, şi toţi, cu reprezentanţii presei, precum şi cu ceilalţi participanţi.

La Câmpina, abia la ultima rectificare bugetară,

Pentru persoanele cu handicap şi asistenţii lor 
s-au găsit bani pentru supravieţuire

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap din municipiul nostru (ca de oriunde, de altfel), sunt, de regulă, rude ale celor cu dizabilităţi. Aşadar, se poate spune că salariile asistenţilor personali sunt surse de existenţă şi pentru persoanele cu handicap. “Locatarul” de la Cotroceni nu mai vrea ca România să fie un stat social (cum scrie, de fapt, în Constituţie), dar nu-i problemă, că nu ar fi prima dată când preşedintele ţării sfidează legea fundamentală şi îi acordă toată atenţia şi respectul cuvenit unui…preş. Dar să nu dai salarii asistenţilor personali amintiţi mai devreme, este ca şi când ai lua de la gura persoanelor cu handicap. La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Câmpina a fost aprobată şi ultima rectificare a bugetului municipiului pe acest an, inclusiv a bugetelor ordonatorilor terţiari de credite. La baza ei a stat o decizie a DGFP Prahova emisă în continuarea apariţiei în Monitorul Oficial a unor acte normative referitoare la recenta rectificare a bugetului de stat pe anul 2011. Decizia DGFP Prahova a modificat sumele defalcate din TVA alocate bugetelor locale aferente finanţării cheltuielilor cu salariile personalului din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi cu drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap. Modificările s-au făcut în baza solicitărilor formulate de Consiliul Judeţean şi de cele 104 unităţi administrativ-teritoriale prahovene. Pentru trimestrul IV, la Câmpina au fost diminuate cu 291.000 lei sumele defalcate din TVA alocate pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor amintiţi mai devreme, plus contribuţiile aferente. Totodată, pentru trimestrul IV, au fost suplimentate cu 107.000 lei sumele necesare pentru plata indemnizaţiilor lunare ale asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap. Tot în cadrul proiectului de rectificare a bugetului local a fost aprobată reducerea plafonului cheltuielilor de personal din administraţia locală, fără ca această diminuare să afecteze plata salariilor angajaţilor. Tot cu această ocazie, s-a suplimentat capitolul “Donaţii şi sponsorizări” cu 50.000 lei, suma fiind în curs de încasare ca urmare a derulării unor contracte de sponsorizare pe care municipalitatea a reuşit să le încheie cu mai multe societăţi comerciale, în scopul asigurării plăţii unor ajutoare sociale pentru categoriile de persoane defavorizate, cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă.

Adaptându-se la sezonul rece, Bazinul de înot didactic şi-a schimbat programul de funcţionare

Bazinul de înot didactic şi-a schimbat programul de funcţionare, la solicitarea firmei care îl administrează, Gercom Business Ploieşti. Administratorul bazei sportive din cartierul Erupţiei (care include şi două terenuri de tenis de câmp), a solicitat legislativului municipal această schimbare de program, pentru a minimaliza pierderile cauzate de consumul mărit de energie termică şi electric în condiţiile în care, de la începutul toamnei, numărul clienţilor piscinei acoperite sunt din ce în ce mai puţini. La începutul toamnei, administratorul bazinului de înot didactic solicitase Consiliului Local “scutirea de impozit pentru baza sportivă cuprinzând bazinul de înot, terenurile de tenis şi parcarea”, motivând că veniturile obţinute sunt foarte mici în comparaţie cu cheltuielile, administrarea bazei dovedindu-se a fi nerentabilă. “Activitatea la bazinul de înot didactic şi la terenurile de tenis anexe asigură venituri modeste care abia acoperă cheltuielile lunare cu utilităţile, salariile, consumabilele, materialele de curăţenie şi lucrările de întreţinere şi reparaţie. Acest lucru este determinat de gratuitatea asigurată de luni până vineri inclusiv, între orele 09.00 – 15.00, elevilor câmpineni, conform contractului de asociere aprobat de către Consiliul Local”, era motivată solicitarea administratorului bazei sportive. Menţionăm că păguboşenia afacerii invocată de firma care a câştigat licitaţia se produce în condiţiile în care municipalitatea câmpineană suportă 80% din cheltuielile cu utilităţile, ceea ce înseamnă câteva sute de mii de lei alocate anual din banul public local pentru funcţionarea acestui bazin, pe care Elena Udrea l-a dorit cu orice preţ, dar care se dovedeşte a fi, din ce în ce mai mult, o piatră de moară pentru bugetul Câmpinei, mai ales în vreme de criză. După ce consilierii municipali au aprobat solicitarea conducerii  firmei ploieştene cei de la Gercom au venit cu o nouă solicitare: micşorarea programului de funcţionare a bazei sportive, întrucât în sezonul rece consumul de gaze şi energie electrică este foarte mare, iar cheltuielile de funcţionare depăşesc şi mai mult veniturile. Chiar dacă micşorarea programului implică, teoretic, mai puţini clienţi, s-a mers pe această variantă, iar legislativul municipal a aprobat şi această solicitare. Astfel, programul de funcţionare, cel puţin până la vară, este următorul: de luni până vineri - între orele 10.00-21.00 (în loc de 9.00-21.00), iar de sâmbătă până duminică - între orele 10.00-20.00 (în loc de 9.00-22.00). Totodată, elevii vor utiliza gratuit bazinul de înot până la ora 16.00 (nu doar până la ora 15.00, cum prevedea vechiul program), iar cursurile de iniţiere pentru elevi vor începe la ora 10.00, nu de la ora 9.00.