31 ianuarie 2012

Finanţarea clubului Unirea Câmpina ridică multe semne de întrebare

Cele mai aprinse discuţii din cadrul ultimei şedinţe a legislativului municipal s-au purtat pe marginea proiectului de hotărâre privind susţinerea financiară a clubului Unirea Câmpina în returul acestui campionat. Reamintim cititorilor noştri că, din februarie 2011, Consiliul Local Câmpina a încheiat un contract de asociere cu clubul sportiv Unirea Câmpina, apropiat administraţiei pedeliste a municipiului. Finanţatorii privaţi ai grupării sportive sunt trei oameni de afaceri locali: Mărgărit Ciobotaru, Bogdan Mănescu şi Dan Enescu. Primii doi fac parte şi din Comitetul Director, alături de primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul municipal Dan Telegescu. Ultimul îndeplineşte şi funcţia de  manager general al clubului, fiind remunerat cu o  indemnizaţie lunară de 1200 de lei.
Pentru a nu deveni incompatibil cu calitatea de ales local, consilierul Telegescu (foto) nu votează niciun proiect de hotărâre care priveşte clubul de fotbal câmpinean.  În iulie anul trecut, aleşii au aprobat susţinerea financiară a clubului, iar pentru turul campionatului, municipalitatea a alocat echipei de fotbal 180.000 de lei.
Precizăm că Unirea Câmpina ocupă locul I în primul eşalon al fotbalului judeţean, Liga A, la opt puncte de următoarea clasată, cu şanse mari de a promova în a treia divizie a fotbalului naţional, Liga a III-a, acesta fiind, de altminteri, şi obiectivul declarat al echipei şi al asocierii cu municipalitatea câmpineană. La începutul dezbaterilor în legătură cu finanţarea echipei Unirea, consilierul liberal Dragomir Enache a întrebat dacă primarul Horia Tiseanu (aşa cum a suţinut, cu alte ocazii, că analizează atent orice solicitare de bani publici), a analizat şi a găsit justificată solicitarea de 287.424 de lei înaintată de club Consiliului Local, pentru susţinerea echipei în returul acestui campionat. Directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, a declarat că la orice finanţare aprobată echipei s-au vărsat banii respectivi în contul clubului, iar ulterior, s-au adus toate documentele justificative necesare pentru întreaga sumă primită.
Cele mai multe întrebări în legătură cu finanţarea cerută de cei de la Unirea Câmpina a ridicat viceprimarul Ion Dragomir, care s-a arătat surprins de valoarea sumelor privind medicamentaţia sportivilor. Numărul 2 din Primărie a cerut, de asemenea, ca indemnizaţiile celor din conducerea conducerea clubului să fie plătite de către finanţatorii privaţi ai grupării sportive.
Sumele necesare atingerii obiectivelor propuse în returul anului competitional 2011-2012 au fost structurate în cinci capitole. Astfel, pentru meciurile de acasă, s-au cerut: pentru arbitraje - 368 lei, pentru pază protecţie - 100 lei, pentru materiale întreţinere (var, detergenţi, etc) - 100 lei, pentru medicamentaţie şi alimentaţie de efort - 350 lei. În total, 918 lei x 8 etape = 7.344 lei.
Celelalte patru capitole au fost structurate după cum urmează. Meciuri în deplasare: observator - 142 lei; medicamentaţie şi alimentaţie de efort - 400 lei; în total, 542 lei x 9 etape = 4.878 lei. Fiecare masă a lotului compus din 20 de persoane costă 800 de lei, deci 13.600 de lei pentru toate cele 17 etape ale returului.  Cheltuielile pentru premierea jucătorilor au fost prezentate astfel: 1. Primă meci acasă: 50 lei x 8 etape x 16 jucători = 6.400 lei/ sumă netă. 2. Primă meci deplasare: 100 lei x 9 etape x 16 jucători = 14.400 lei/sumă netă.
Solicitarea finanţării contractelor a nedumerit şi ea, întrucât solicitările erau pentru şapte luni, ceea ce l-a determinat pe viceprimarul Dragomir să întrebe dacă nu cumva anul competiţional a fost considerat a avea 13 luni (dacă intră în calcul şi cele şase etape ale turului, pentru care s-au plătit banii ceruţi). Pentru prestări servicii, indemnizaţii şi contractele sportive au fost solicitaţi 235.186 de lei (sumă brută), defalcată după cum urmează: Contracte sportive: 28.899 lei x 7 luni = 202.293 lei; Indemnizaţii: 4.015 lei x 7 luni = 28.105 lei; Prestări servicii: 684 lei x 7 luni = 4.788 lei.
Nemulţumit pentru că primarul a politizat asocierea municipalităţii cu FC Unirea Câmpina, viceprimarul Ion Dragomir a declarat, în timpul discuţiilor, că s-a hotărât să demisioneze, începând cu ziua şedintei, din funcţia de membru al Comitetul Director al clubului. Cum maşina de vot a PDL funcţionează încă foarte bine, finanţarea solicitată de conducerea clubului a fost aprobată.

„Ce-aţi făcut cu iluziile şi speranţele ţării?”

„Generalul  iarna” pare a fi în ultimele zi aliatul surpriză al celor aflaţi la putere. Zăpada abundentă, viscolul şi gerul i-a măturat la propriu din stradă pe opozanţii regimului Băsescu, dar şi ai clasei politice în general. În urma lor a rămas multă nesiguranţă şi ideea că nu toţi românii s-au înecat în propria laşitate. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în continuare şi nici dacă „generalul iarna” a învins definitiv mica revoluţie din ianuarie a românilor. PDL-iştii s-au retras ca nişte lupi răniţi în vizuină, iar opoziţia se gândeşte cum să se folosească de această efemeră (după părerea mea) capitulare pentru a le da lovitura de graţie. Din tot felul de canale murdare ale societăţii au început să apară guzganii profitori ai politicii care, simţind miros de sânge portocaliu, se gândesc deja la caşcavalul puterii oferit cel mai aproape de alegerile locale. De câteva zile urmăresc foarte atent tot ceea ce se întâmplă pe scena politică locală, judeţeană ori naţională şi începe să mi se facă scârbă de tot sistemul ăsta nenorocit  care ne roade din interior ca un cancer (am să public într-o zi istoria acestor nemernicii). Politruci care nu au făcut nimic în viaţa lor pentru cei pe care îi reprezintă şi care nu au schiţat niciun gest de solidaritate cu nemulţumiţii din stradă freamătă azi prin cancelariile stăpânilor, cu gândul la putere. Îşi fac calcule, sondează opinia publică, întocmesc liste şi dau verdicte fără să se gândească nicio clipă la cei mulţi, care s-au săturat să le mai vadă mutrele opărite lipite veşnic de scaunele puterii. Aceste marionete jalnice care se fac că nu înţeleg vrerea poporului de asanare a clasei politice sunt pe punctul de a beneficia din nou de sintagma păguboasă a românului - „să alegem răul cel mai mic”. Învăţaţi cu acest gen de ignoranţă civică, politrucii de serviciu ai naţiei se pregătesc să se urce în cârca noastră, iar de cumva observă prin preajmă oameni cu sentimente nobile şi dezinteresate, fac tot posibilul ca aceştia să dispară.
În materialul de săptămâna trecută scriam că au trecut 22 de ani de la revoluţia din decembrie 1989 şi în societatea noastră nu s-au petrecut multe schimbări. Azi vin şi adaug încă cel puţin 108 ani la cei 22, pentru că, din întâmplare, între timp am dat peste un articol semnat de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul” din 4 ianuarie 1881 (adică acum 130 de ani), în care cel mai mare poet naţional îşi spune părerea despre societatea românească din vremea sa. Textul articolului este destul de lung, însă vă asigur că merită citit cu atenţie, pentru că este perfect valabil şi azi. Lectură plăcută!
Florin Fratila

Editorial

ŢAPUL ISPĂŞITOR

Teoria antropologică spune că mulţimile isterizate nu pot fi potolite decât prin jertfirea unui „ţap” numit ispăşitor, victimă sacrifială a pulsiunilor hoardei. Câţiva prieteni, nedumeriţi, mă întreabă de ce nu sunt de partea manifestanţilor. Câtă vreme cererile lor sunt legitime. Desigur. Şi totuşi... Revăd impozantul tom al lui Elias Canetti Mesele şi puterea. Care are următorul motto: „Cel mai puternic simbol al masei este focul. După ce mistuie tot, trebuie să se stingă”. De acest foc simbolic mi-e frică. După primele vreo două zile, revoltele şi-au pierdut „puritatea” civică, fiind de îndată acaparate de fascinaţia ecranului şi a politicului. Dl. Cornea are cu siguranţă dreptatea logicianului atunci când observă că nu poţi cere în acelaşi  timp guvern de tehnocraţi şi creşterea salariilor, pentru că un guvern tehnocrat nu poate face aşa ceva. Dar mişcările de masse au foarte puţin a face cu logica. Şi tot domnia sa observa că tehnica stigmatului folosită intens în piaţă prin celebrele lozinci cu chiorul şi piticul este specifică mişcărilor extremiste. Remarcabilă reacţia dlui. Ernu, unul dintre corifeii noii stângi extreme de la noi, care, prins pe picior greşit, a negat pur şi simplu existenţa acestor sloganuri, deşi ele au invadat toate transmisiile din pieţe. Este o reacţie, i-aş spune, tipic de stânga, a nega evidenţele neconevenabile. Totuşi, câteva elemente de subtext se cer observate. USL-ul a încercat să oficializeze un fel de alianţă cu această mişcare printr-un protocol. Prevăzând, evident, o finanţare de la buget a asociaţiilor cuminţi. Cineva care a avut răbdare să-l  citească a observat şocat că el prevedea undeva privatizarea serviciilor de urgenţă şi crearea concurenţei. Păi să nu te prăbuşeşti de uimire?

Administraţia Tiseanu a pus în paranteze sărbătorirea Unirii Principatelor Române

Ca să mai rămână repetentă şi anul acesta la capitolul “Cinstirea marilor înfăptuiri ale înaintaşilor”, administraţia Tiseanu a mai pus o dată în paranteză (ca şi în anii precedenţi, dar ca şi alte administraţii precedente), sărbătorirea Unirii Principatelor, un eveniment crucial din istoria acestui neam, care a constituit practic piatra de temelie a României moderne. Nu-i un lucru prea onorabil pentru conducerea PDL Câmpina, al cărei exponent  şi-o fi zis în sinea lui: Ce rost mai are să le pomeneşti câmpinenilor despre unire (în general) şi despre Unirea Principatelor (în special), când nicicând ţara nu a fost mai săracă şi mai dezbinată în ultimele două decenii? Că dacă multor localnici le-a ajuns cuţitul la os sub falimentara ocârmuire pedelistă, unirea osului cu cuţitul le provoacă prea multă durere câmpinenilor simpli ca să mai vibreze la cuvântul “unire”. Lasă-i în plata domnului (Tiseanu), care va veni (ea, plata), cât de curând, după alegerile din acest an, al naibii de electoral.
Acuma, o unire în rândurile populaţiei s-ar simţi totuşi. E vorba despre unirea forţelor acelora care contestă actuala guvernare (preponderent) portocalie a ţării, dar şi a oraşului, precum şi despre coagularea principalelor partide de opoziţie. Dovezi în acest sens s-ar putea considera manifestaţiile de protest din Piaţa Universităţii şi din zeci de oraşe din ţară (printre care şi al nostru), precum şi buna funcţionare a USL în  teritoriu.
Chiar dacă Prahova nu a fost niciodată hotar între Moldova şi Muntenia, şi nici Câmpina vreun simbol al unirii provinciilor istorice, o mai mare preţuire pentru domnitorul Al.I. Cuza ar putea să aibă administraţia publică locală. Căci Unirea Mică a găsit aşezarea câmpinenilor la stadiul unui târg, pe care primul domnitor al statului român modern l-a ridicat la rang de oraş, în 1864.
Astăzi, puţini câmpineni cunosc acest lucru. Dar nici administraţia actuală (aidoma celor precedente), nu s-a forţat să popularizeze această realitate a istoriei oraşului prin organizarea unor evenimente cultural-artistice. Care nu era musai să fie de amploare, ci doar să existe. Un simpozion şi un spectacol la Casa de Cultură sau la Casa Tineretului se putea organiza, că nu ar fi costat o avere. Nemaivorbind că mai există şi sponsori pe lumea asta. Sigur, s-ar putea spune că localitatea dintre Prahova şi Doftana (menţionată documentar prima dată în anul 1503, consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania în 1593 şi transformată în târg în 1663), merita, prin dezvoltarea la care ajunsese acum 150 de ani, titlul de oraş. Mai ales că, la acea vreme, când satele erau masiv preponderente, iar ţara, eminamente agrară, nu-i trebuiau unei aşezări multe dotări şi standarde ca să devină oraş. 
 Totuşi, un mai mare respect pentru Al.I. Cuza, care a hotărât ridicarea Câmpinei din rândul târgurilor, nu ar strica. Dacă municipalitatea nu a catadicsit să se ocupe de sărbătorirea evenimentului, au făcut acest lucru câteva unităţi şcolare câmpinene, în colaborare cu Asociaţia „Cultul Eroilor” (formată, în majoritate, din cadre militare în rezerva şi în retragere). Astfel, trei lectori din Filiala Câmpina a Asociaţiei “Cultul Eroilor” (lt. col. (r) Gheorghe Nedelcu,  col. (r) Viorel Bondoc şi col. (r) Marian Dulă, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local), au prezentat alocuţiuni interesante în faţa elevilor din trei unităţi de învăţământ câmpinene: Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini şi Şcoala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza” (fosta Generală nr.8). Cea mai importantă manifestare a fost organizată, cum era şi firesc, la şcoala care poartă numele Domnitorului Unirii. Directoarea şcolii, profesoara de matematică Felicia Turosu, ne-a declarat: «Elevii noştri s-au pregătit foarte bine, chiar dacă au avut puţin timp la dispoziţie, reuşind să prezinte în faţa auditoriului un program artistic din care nu au lipsit celebrele scenete “Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”  şi “ Ocaua lui Cuza”, jucate de şcolarii clasei a III-a A. Au mai fost pregătite un montaj de poezii patriotice şi vizionarea documentarului istoric “153 de ani de la Unirea Principatelor”. Aş mulţumi şi pe această cale doamnei profesoare de istorie Elena Vasile, care le-a fost elevilor implicaţi un îndrumător nepreţuit, precum şi domnilor colonei care au prezentat alocuţiunile “Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa românilor” şi “Tabăra militară de la Floreşti Prahova”»..

Cu trupul la PDL, cu sufletul în stradă

Marţi, 24 ianuarie, in urma unei recomandări primite pe email de la un cititor, am găsit pe pagina de internet http://www.ionpetrescu.ro/2012/01/24/nobili-fii-ai-patriei-video/ materialul “Tabăra militară de la Floreşti Prahova”, semnat de consilierul local PDL col. (r) Marian Dulă şi prezentat în cadrul acţiunii desfăşurate local la Şcoala Generală „AI.Cuza”.
Nu mică ne-a fost mirarea citind textul care însoţeşte materialul, în care stimabilul consilier Dulă îşi exprimă suportul moral faţă de „camarazii” prezenţi la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de tânărul locotenent din Câmpia Turzii, care susţinea dizolvarea Parlamentului, invocarea stării de urgenţă şi preluarea administrării statului de către Armată. 
Să fi uitat colonelul că este înregimentat în rândurile partidului de guvernământ sau să fie un semn că nu-i mai convine ce se întâmplă în PDL? Până una alta, consilierul face dovada că aplică cu succes o veche zicală românească:  „Şi cu buzele unse şi cu slănina-n pod”.

Stimate domnule colonel,
Sunt alături de camarazii mei care vor fi astăzi în Bucureşti la manifestaţie. Sunt alături de tânărul locotenent Alexandru Gheorghe de la Câmpia Turzii.
La Câmpina, Asociaţia “Cultul Eroilor” este formată, în majoritate, din cadre militare în rezervă şi în retragere. Un grup de lectori, ai Filialei Campina, vor participa la manifestarile dedicate Unirii Principatelor, din şcolile şi liceele câmpinene. Lt. col. (r) Gheorghe Nedelcu, col. (r) Viorel Bondoc si col. (r) Marian Dulă vor prezenta alocuţiunile: Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa românilor, Armata Română în vremea lui Cuza şi Tabăra militară de la Floreşti. Unităţile de învăţământ care vor găzdui manifestările sunt: Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini şi Şcoala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza”, şcoala care va desfăşura şi un program artistic (sceneta cu Moş Ion Roată şi Cuza, cântece, poezii şi Hora Unirii).
Vă trimit un material despre Tabăra de la Floreşti.
Cu deosebită consideraţie,
col. (r) Marian Dulă

Dacă nu-şi vor achita datoriile la bugetul local,

Beneficiarilor de ajutoare sociale 
le vor fi suspendate drepturile

Conform unor recente modificări ale legislaţiei care reglementează acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestor ajutoare riscă să le piardă în cazul în care nu-şi achită taxele şi impozitele locale. Astfel, la sfârşitul anului trecut, guvernul Boc a modificat legea care reglementează acordarea ajutoarelor sociale prin O.U.G nr.124/2011 şi a introdus obligativitatea ca persoanele care beneficiază de acest tip de sprijin să-şi achite, până la termenul limită, taxele şi impozitele locale. Persoanele care nu se conformează acestei prevederi riscă suspendarea ajutorului social pe o perioadă de 5 luni.
Primarii sunt obligați să informeze autorităţile centrale câți beneficiari de ajutoare sociale sunt datornici la bugetele locale şi care dintre aceștia își vor pierde din această cauză aceste drepturi. Măsura vine după ce în presă au fost semnalate mulțe cazuri în care beneficiari de ajutoare sociale trăiesc în condiții luxoase (vile, limuzine de zeci de mii de euro etc) şi sfidează legile, ignorând orice datorie față de bugetul de stat, dar şi faţă de bugetele comunităţilor în care locuiesc.
Noul act normativ modifică regulile referitoare la titularii ajutoarelor sociale și reglementează situațiile în care aceștia se pot trezi fără banii dați ca ajutor social. Astfel, dacă nu își plătesc la timp taxele și impozitele, beneficiarii ajutoarelor sociale vor fi informați de primari că nu vor mai primi ajutor social. 
Suspendarea dreptului la ajutor social se  face prin dispoziție scrisă a primarului, în luna următoare celei în care se constată că titularul nu și-a onorat obligațiile. Reluarea plății se face numai după achitarea datoriilor, inclusiv pentru drepturile suspendate. La Câmpina, noile prevederi se aplică celor 187 de câmpineni care primesc venitul minim garantat, celor 103 persoane care beneficiază de alocaţie pentru susţinerea familiei şi celor 160 mame care primesc indemnizaţie pentru creşterea copilului. La ultima conferinţă de presă a Primăriei, purtătorul de cuvânt al executivului local, Mariana Pătraşca, a informat că “Direcţia Economică şi Serviciul de Asistenţă Socială  parcurg, în prezent, procedurile de verificare a situaţiei debitelor către bugetul local în cazul persoanelor beneficiare de ajutoare sociale. Direcţia Economică va verifica câte dintre aceste persoane au datorii la bugetul local, iar cei care sunt restanţieri sunt rugaţi să achite aceste sume, pentru a nu risca suspendarea ajutoarelor sociale. Persoanele care nu se conformează prevederilor legale  riscă suspendarea ajutorului social pe o perioadă de 5 luni.”

În Anul Caragiale, Bibioteca Municipală a adus în prim-plan două personalităţi ale literaturii române:

Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale

Intrată în tradiţia manifestărilor culturale, aniversarea unor personalităţi a fost primită cu mult interes de către publicul câmpinean.
„Organizăm astăzi, 27 ianuarie, acest simpozion comun - ne-a mărturisit Liliana Ene, directorul Bibiliotecii Municipale -, pentru aniversarea celor două personalităţi ale literaturii române, deoarece de foarte multe ori îl evocăm în luna ianuarie doar pe Mihai Eminescu, uitând oarecum de I.L. Caragiale. M-am gândit că ar fi interesant să ne amintim de cei doi scriitori în cadrul unui eveniment comun, având în vedere că de-a lungul vieţii lor, drumurile li s-au intersectat în nenumărate rânduri”.
În această atmosferă, Consiliul local şi Primăria Câmpina, împreună cu Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati”, au pregătit simpozionul „Eminescu şi Caragiale”, apreciat unanim de întreaga asistenţă.
Activitatea - la care au luat parte primarul Horia Tiseanu şi consilierii Marian Dulă şi Viorel Bondoc, precum şi alţi numeroşi oameni de cultură si nu numai - a debutat cu proiectarea şi comentarea unor documente din viaţa şi activitatea poetului Mihai Eminescu de către istoricul Alin Ciupală. Dintre imagini am reţinut portretele: Mihai Eminescu, Raluca Eminovici, Veronica Micle, fraţii şi surorile lui Eminescu, cărţile „Istoria literaturii române” de G. Călinescu, „Lumină de lună”, „M. Eminescu - Opere”, „Viaţa lui Eminescu”; fotografii: Teiul etc.
Simpozionul, bine conceput structural, a alternat recitalul poeziilor eminesciene cu scenete din opera lui Caragiale („O scrisoare pierdută” şi „Five o’clock”), programul fiind realizat de elevii Şcolii din Şotrile sub coordonarea profesoarei Maria Dobrescu.
Printr-o veritabilă dizertaţie, prof.dr. Christian Crăciun a oferit în continuare spectatorilor o interesantă temă - „Eminescu fără calificative”.
Cu toate că tema se referea la un singur scriitor (Eminescu), dl. Crăciun a realizat o admirabilă aserţiune: Eminescu - Caragiale: „Cele două personalităţi sunt două feţe ale culturii româneşti. Nu întâmplător cei doi au fost contemporani. Fiecare, în felul său, a fost genial”.
Cultura românească, consideră criticul literar C. Crăciun, este o cultură obsedată de propria sa identitate. „Ceea ce îi aseamănă pe Eminescu şi Caragiale - remarcă acesta - este extraordinara luciditate. Amândoi sunt formidabili scriitori de tranziţie”.
În acelaşi ton, criticul şi istoricul literar prof.dr. Constantin Trandafir, extinzând tema iniţială „Caragiale” şi la „Eminescu”, face câteva precizări utile legate de abordarea comună a celor două personalităţi: „Fiinţa noastră este marcată de cultura caragialo-eminesciană. Toate culturile europene au o structură polară. Această polaritate dă o anumită deschidere culturii noastre. Una ar fi idealul, alta destinul. Cele două tensiuni nu se despart. Eminescu era un om foarte energic, Caragiale era cinic, într-o oarecare măsură, dar de o emotivitate profundă. Avea o percepţie a muzicii de înaltă calitate. Trăim în Caragiale şi visăm în Eminescu”.
Monologul din „O noapte furtunoasă”, pe un text adaptat de prof. Diana Marinache, coordonat de bibliotecara Anda Miroiu şi interpretat de eleva Liliana Padeanu, de la Şcoala Generală „A.I. Cuza” din Câmpina, a încheiat o superbă reuniune literară închinată marilor noştri scriitori, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale.
Theodor MARINESCU

Viceprimarul Ion Dragomir a demisionat de la FC Unirea Câmpina

La ultima şedinţă a Consiliului Local s-a discutat şi despre asigurarea finanţării pentru FC Unirea Câmpina în returul actualei ediţii a campionatului judeţean. Au fost destul de multe contre între consilieri, iar viceprimarul Ion, membru al Comitetului Director al clubului, a anunţat că demisionează din această funcţie. Pe lângă demisia lui Dragomir, principalul subiect care a încins spiritele a fost acela că managerul general al clubului Daniel Telegescu, consilier local, primeşte o indemnizaţie de 1.000 lei pentru funcţia din cadrul clubului, bani care provin din bugetul local. Aşa stand lucrurile, mulţi dintre aleşii locali au fost de părere că Telegescu trebuie să renunţe negreşit la una din aceste două funcţii.

Unirea Câmpina şi-a prezentat programul şi noutăţile din echipă

Săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă organizată la stadionul "Rafinăriei", preşedintele FC Unirea Câmpina, Mărgărint Ciobotaru a prezentat programul şi noutăţile echipei sale înaintea reluării campionatului. “În ceea ce priveşte lotul de jucători, în afară de Andrei Ciobanu, au mai venit Victor Dobrescu, Georgian Ghiţă şi Bogdan Negotei, care vor trebui să confirme în meciurile amicale din această perioadă. În ciuda unor zvonuri apărute, vreau să spun clar că nu va pleca nimeni din lotul nostru”.
Unirea Câmpina îşi continuă pregătirile sub comanda antrenorilor Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu, în cantonament la hotelul de la Casa Tineretului până vineri, 3 februarie. În această perioadă vor susţine încă două meciuri amicale: miercuri, 1 februarie, de la ora 11.00, pe teren propriu cu Chimia Brazi, din Liga a III-a, iar vineri, 3 februarie, în încheierea cantonamentului, pe teren propriu, cu formaţia CS Ştefăneşti, din Liga a III-a".

Înotând prin zăpadă

Precizia Breaza - Unirea Câmpina 1-3

Înotând la propriu prin zăpadă pe un teren din Floreşti, Unirea Câmpina a disputat zilele trecute un meci amical în compania celor de la Precizia Breaza. Cu toate condiţiile vitrege, câmpinenii s-au impus cu scorul de 3-1 prin golurile marcate de Bărăgan, Cernea şi Nichifor. Bărăgan a ratat şi o lovitură de 11 metri.
Precizia Breaza: D. Voinea - Cârstei, Soreanu, Cazan, Brânzea - Bădărău, M. Dumitru, Cojocaru - Urdea, Șovăială. Au mai jucat: Herăscu, Constantin, Ad. Pavel, Fl. Voinea, A. Dumitru, Pădurice, Nica, Ionescu, Basma. Antrenori: Cornel Vasile (principal), Robert Istrati (secund).
Unirea Câmpina: D. Şandru - A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru - Bica, Bărăgan, Lambă, Cernea - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: T. Ionescu - Dirişor, D. Ciobotaru, Coman, Fl. Stoica, Ungureanu, Negotei. Antrenori: Costin Plăvache (principal), Marius Pălănceanu (secund).

CSM Câmpina a plecat în cantonament la Valea Doftanei

CSM Câmpina a plecat ieri într-un stagiu de pregătire centralizată la Valea Doftanei. Cantonamentul se va încheia sâmbătă, 4 februarie, atunci când elevii lui Burchi vor susţine un meci amical, pe stadionul „Poiana”
în compania formaţiei Viitorul Axintele, care evoluează în Seria a II-a a Ligii a III-a.
În privinţa achiziţiilor de jucători, preşedintele clubului, Virgil Guran, ne-a declarat: „A

A venit şi prima înfrângere

AFC Filipeşti - CSM Câmpina 4-2

Joi, 26 ianuarie, într-un meci amical disputat la Filipeşti, AFC Filipeşti (Liga a III-a) a învins cu scorul de 4-2 formaţia CSM Câmpina, locul al patrulea în Liga lu' Lică. Golurile au fost marcate de G. Bociu, Iacob, Constantinescu, Ene, respectiv, Olteanu, M. Mihai.
AFC Filipeşti:  Panaite - I. Dumitru, Aristan, Ionescu, L. Radu – Bociu, Micu, V. Iacob, Cantemir – M. Ene, Conac. Au mai jucat: Constantin – Docea, Constantinescu, Băcioiu, Rob, Al. Andrei. Antrenor: Florin Stăncioiu.
CSM Câmpina: Boşilcă – Zăpodeanu, Gânju, G. Radu – A. Burchi, Ilioiu, Budileanu, Stroe, M. Mihai - Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Bej, Grigoraş, Dârstaru, Burloiu, Hromei. Antrenor: Ion Burchi.

24 ianuarie 2012

Câmpina s-a revoltat!


Câmpina revoltelor, prima zi

Săptămâna trecută, Câmpina patriarhală, aşa cum este cunoscut, în general, oraşul nostru, a prins gustul revoltelor publice. Aidoma celor întâmplate, în zilele precedente, la Ploieşti, reţelele de socializare au coagulat şi scos în spaţiul public şi nemulţumirile câmpinenilor îndreptate împotriva puterii portocalii centrale, dar şi locale, reprezentate, la cel mai înalt nivel, de către preşedintele Traian Băsescu şi primarul Horia Tiseanu. Prin intermediul Facebook, peste 200 de locanici (de toate categoriile sociale şi de vârstă), şi-au dat întâlnire, luni seara, “la Ceas”, principalul pasaj pietonal din centrul oraşului, pentru a-şi striga nemulţumirile împotriva abuzurilor săvârşite de actuala putere a României, promotoarea unei politici antinaţionale din care nu lipsesc o cruntă austeritate şi privatizarea frauduloasă a tot ceea ce a mai rămas din averea naţională, totul pentru strângerea banilor negri ce vor fi folosiţi în cumpărarea voturilor alegătorilor creduli şi inconştienţi; câţi s-or mai găsi în aceste stări înaintea apropiatelor alegeri comasate. La început, majoritatea acestora, aşa cum era de aşteptat, a fost constituită din tineri adolescenţi, dar cu trecerea timpului, au sosit la miting multe persoane adulte şi chiar mulţi pensionari. Cele mai multe scandări cereau demisia preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc. În afară de trei petarde aruncate, din fugă, de nişte copii de romi, precum şi de arderea unei poze a preşedintelui Băsescu (care a atras reacţia penibilă a unui jandarm: “Potoliţi-vă, că pun tunurile cu apă pe voi”, urmată de sosirea grabnică a două maşini de pompieri chiar în faţa BCR), mitingul s-a desfăşurat în mod paşnic, fără să fie perturbată nici circulaţia rutieră, nici cea a trecătorilor care aveau a traversa, la acea oră, pasajul de la Ceas. Jandarmii şi  poliţişti prezenţi au supravegheat destul de discret manifestaţia, care s-a terminat printr-un marş al participanţilor până la sediul PDL Câmpina şi la Primărie. În ambele locaţii, scandările anti-Băsescu s-au făcut din nou auzite în stradă. Mitingul s-a terminat pe la ora 20.30, iar pe ansamblu, poate fi considerat o importantă mişcare de protest a localnicilor, având în vedere că, în oraşe mult mai mari decât Câmpina, au ieşit în stradă mult mai puţini oameni revoltaţi de politica dictatorială a preşedintelui Băsescu, cel care, cu rânjetul pe buze, a adus în sapă de lemn o bună parte a populaţiei României.

Câmpina revoltelor, a doua zi

Tot în piaţeta de la Ceas, şi tot la 18.30, s-au adunat câmpinenii care au dorit să protesteze şi marţi seara împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a guvernului condus de premierul Emil Boc. Demonstraţia de marţi seara a fost şi mai “liniştită” decât cea din seara precedentă. “Liniştită” nu pentru că nucleul dur al celor circa 80 de manifestanţi strânşi nu ar fi fost foarte vocal, fiindcă s-au strigat din toţi plămânii lozinci contra puterii actuale (considerată bună doar pentru a părăsi conducerea României), ci pentru că a doua seară a demonstraţiilor din Câmpina a fost total lipsită de incidente neplăcute. Ba chiar s-a observat o colaborare aproape amicală cu jandarmii. Dacă primul miting nu a avut un lider, mitingul de marţi seara l-a avut ca protagonist pe elevul Gherase Alexandru, unul dintre iniţiatorii mitingului cu ajutorul Facebook, care în prima seară a fost mai puţin vocal. Acesta le-a cerut manifestanţilor (în marea lor majoritate, elevi de liceu şi chiar de gimnaziu), să demonstreze paşnic, anunţând totodată un oficial al jandarmilor (care coordona dispozitivul de supraveghere şi care le ceruse protestatarilor să nu părăsească locaţia), că demonstranţii aveau de gând să pornească iar în marş spre sediul PDL Câmpina. Impresionantă a fost şi disproporţia dintre protestatari şi forţele de ordine. În spatele sediului BCR, situat vizavi de locul în care s-a desfăşurat mitingul, aşteptau strategic efective importante de poliţişti şi de jandarmi, ferite privirii manifestanţilor, pentru a nu-i incita pe aceştia din urmă. Astfel că, după o oră de scandări neîntrerupte, mitingul protestatarilor s-a transformat într-un marş pe unul dintre trotuarele Bulevardul Carol I (nimeni nu a coborât pe carosabil), până la sediul PDL Câmpina. 
Aici, în faţa sediului principalului partid din guvernarea centrală, dar şi locală, protestatarii au zăbovit câreva minute, au eliberat în aerul rece al serii decibelii revoltei lor împotriva sistemului politic portocaliu, după care, în ordine, flancaţi tot timpul de jandarmi, s-au îndreptat spre sediul fostei Unităţi de Jandarmi (unitate desfiinţată anul trecut), în locul căreia funcţionează azi Detaşamentul 7 Jandarmi Câmpina. Aici, la Monumentul eroilor jandarmi căzuţi la Revoluţia din Decembrie, punctul terminus al manifestaţiei câmpinene, demonstranţii au scandat lozinci despre jertfa jandarmilor căzuţi în 23 decembrie la aeroportul Otopeni, jertfă care, în situaţia de azi a ţării, condusă de un sistem politic corupt şi despotic patronat de Traian Băsescu, pare a fi aproape pângărită.

Câmpina revoltelor, a treia zi

A treia seară a manifestaţiilor de la Ceas avea să strângă şi mai puţini demonstranţi: circa 25-30. Aceştia au scandat cât au putut lozinci antiputere, cea mai apreciată şi mai folosită fiind “Piticu şi Chioru au distrus poporul”. Spre deosebire de serile precedente, jandarmii au legitimat mai mulţi tineri din grupul celor adunaţi în pasajul pietonal, aceeaşi tactică fiind practicată şi de jandarmii din Piaţa Revoluţiei, pe fondul încercărilor de a preveni eventuale acţiuni violente ale huliganilor care folosesc astfel de evenimente pentru a se război cu oamenii de ordine. La Câmpina, acest demers poate fi considerat de prisos (Câmpina rămâne un oraş liniştit, orice s-ar spune), dar probabil jandarmii au încercat să mai tempereze din elanul celor hotărâţi să revină. A doua zi, joi, piaţeta de la Ceas nu a mai fost populată de demonstranţi, semn că partriarhala Câmpina atât poate duce ca spirit de revoltă împotriva actualilor conducători ai ţării: trei mitinguri consecutive, cu participări din ce în ce mai puţin numeroase.

Cuvântul care înţeapă

Întoarcere în timp

Când scriu aceste rânduri a zecea zi de protest a românilor împotriva regimului Băsescu este pe sfârşite. Frigul pătrunzător nu i-a împiedicat pe unii dintre concetăţenii noştri să-şi ceară în continuare dreptul la o viaţă mai bună. Parcă din ce în ce mai mulţi şi mai hotărâţi să nu renunţe, revoluţionarii de azi seamănă tot mai mult cu cei din decembrie 1989. Aceeaşi stare de spirit, aceleaşi probleme, aproape acelaşi limbaj şi ceea ce este de neconceput, după 22 de ani de la căderea dictatorului Ceauşescu, autorităţile statului nu sunt cu mult schimbate în mentalitate când vine vorba de libertatea de opinie.
În toate aceste zile mi-am exprimat activ părerile faţă de ceea ce se întâmplă în societatea noastră, atât pe reţelele de socializare, cât şi pe stradă, în mijlocul evenimentelor. În puţinul timp rămas liber, târziu în noapte, am recitit pasaje întregi prin care minţi luminate au descris, cu subiectivismul de rigoare, revoluţia din 1989, tocmai pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă azi. 

Editorial

COBAII

S-a borşit! De ce manifestaţiile dau evidente semne de oboseală? Cum scriam şi data trecută, nu poate dura ceva pornit de la o minciună şi care a urmat printr-o serie incredibilă de alte minciuni. Fiecare comentator, fiecare televiziune au încercat să tragă spuza pe turta lor. Iar revendicările din pieţe sunt de o deconcertantă incoerenţă. Pentru că oamenii vorbesc exact în limbajul de la televiziuni. Nu cred că prea mulţi ştiu ce este cu alegerile comasate, dar strigă împotriva lor mai rău decît la reducerea salariilor. Sau câţi îşi dau seama ce înseamnă într-adevăr un guvern de tehnocraţi? Acesta n-ar putea oferi nici o soluţie în lipsa sprijinului politic. De aia nu sunt credibili strigătorii din piaţă. Este o blasfemie să apropii actuala Piaţă a Universităţii de cea din 90. Dacă te uiţi la revoltaţi, e uşor de văzut că par a fi exact dintre cei care îi aplaudau pe minerii semănători de panseluţe atunci. Ciudată răsturnare de situaţie. Tot o prostie mi se pare şi apropierea de mişcarea indignaţilor sau de revoltele arabe. Actualele revolte româneşti nu au, evident, o ideologie, sunt doar răbufnirea unei frustări a unei populaţii ţinute într-o stare de subdezvoltarte informaţională acută şi de sărăcie. Puterea actuală a fost desigur total analfabetă în domeniul comunicării şi sinucigaş arogantă. A încercat să facă reformă împotriva populaţiei şi numai pe spinarea ei. Incoerent şi inconsecvent. Ceea ce nu merge.

Opoziţia reacţionează faţă de ceea ce se întâmplă în Câmpina şi în ţară

La sfârşitul săptămânii trecute, liderii locali ai principalelor partide care formează USL s-au întâlnit din nou cu presa. Prima conferinţă de presă a USL Câmpina din acest an s-a desfăşurat în biroul parlamentar al senatorului social-democrat Georgică Severin. La întâlnirea cu jurnaliştii, au participat, în afara parlamentarului câmpinean, viceprimarul Ion Dragomir - preşedintele PSD Câmpina, Virgil Guran -  preşedintele PNL Câmpina şi vicepreşedintele liberalilor câmpineni, Daniel Ioniţă. S-a discutat despre situaţia actuală a Câmpinei, marcată de recentele manifestaţii publice de protest desfla pietonalul de la Ceas, precum şi evoluţia politică a României în urma puternicelor mitinguri şi marşuri îndreptate împotriva actualilor guvernanţi de la Bucureşti, desfăşurate în Piaţa Revoluţiei şi în zeci de oraşe din ţară.

Virgil Guran neagă orice implicare a PNL 
în mitingurile locale anti-PDL

La recenta conferinţă de presă a USL Câmpina, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, a răspuns acuzaţiilor aduse de primarul Horia Tiseanu pe un site local, potrivit cărora liberalii locali au organizat acţiunile de protest desfăşurate la Ceas, în primele trei zile ale săptămânii trecute.
Liderul liberal le-a relatat ziariştilor, de asemenea, despre desfăşurarea mitingului USL de la Bucureşti, printre ai cărui organizatori s-a numărat, dar şi despre anumite acţiuni ale Poliţiei, care nu ar respecta întocmai spiritul şi litera Constituţiei. Mai exact, Virgil Guran a vorbit despre ridicarea unor elevi de la Energetic, din faţa liceului, de către o maşină a Poliţiei, pentru motivul de a fi strigat pe stradă împotriva actualilor guvernanţi şi împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Acest incident s-ar fi întâmplat joi, la câteva zile după o altă acţiune cu iz de intimidare şi forţă întreprinsă tot de Poliţia Municipală.
Astfel, în prima zi a săptămânii trecute, înainte de începerea primului miting de la Ceas, doi elevi de la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini, care au iniţiat pe Facebook acţiunile de protest, au fost invitaţi la sediul Poliţiei pentru a face anumite precizări în legătură cu demersul lor. Primarul Horia Tiseanu este un vajnic internaut, cunoscut prin desele sale postări pe site-uri sau pe reţelele de socializare, ca replică la criticile ce i se aduc de către diverşi cetăţeni (în paranteză fie spus, nici edilul nu duce lipsă de numeroşi “postaci”, ale căror postări îl laudă conştiincios). Cu toate că Tiseanu a văzut pe Facebook cum s-a format curentul de opinie al utilizatorilor Facebook şi cum s-a ajuns, în mod spontan, la chemarea oamenilor la Ceas, nu s-a sfiit să acuze PNL Câmpina de organizarea mitingurilor de protest.
Potrivit declaraţiilor făcute pentru max-media.ro de către purtătorul de cuvânt al IPJ Prahova, Daniel Radu, poliţiştii ar fi acţionat legal, întrucât  “Poliţia are dreptul să ia măsuri de prevenţie atunci când există indicii că se prefigurează un miting neautorizat, pentru a preîntâmpina eventualele incidente violente şi pentru a lua măsuri din timp. Într-adevăr, un echipaj de poliţie a mers la domiciliul celui care a scris mesajul pe acel site de socializare, pentru a afla ce intenţii are în legătură cu acest eveniment. Nu a fost sancţionat în niciun fel, doar l-au legitimat”.
Declaraţia face referire la un singur elev chemat “să dea explicaţii”, dar conform surselor noastre, care doresc să-şi păstreze anonimatul, ar fi vorba despre doi elevi puşi în această situaţie.
 Revenind la conferinţa de presă a USL, Virgil Guran făcut câteva menţiuni importante în legătură cu desfăşurarea mitingului USL de la Bucureşti, considerat cel mai important miting politic al opoziţiei din ultimii ani. “Am participat de la PNL Prahova cu 1000 de persoane. Cifra, vă asigur, nu este umflată, pentru că fiecare colegiu a trimis circa 80 de demonstranţi. Au fost mulţi manifestanţi şi din partea PSD Prahova, aşa că pot spune că Prahova a fost bine reprezentată la acest miting. A fost impresionant faptul că oamenii au manifestat paşnic, deşi pe chipurile multora se citea disperarea. Nu am avut incidente la miting, în schimb delegaţia noastră a avut un incident pe drum. Pentru intimidare, la intrarea în Capitală, unul dintre autocarele noastre a fost drastic controlat, iar oamenii percheziţionaţi la sânge, pe motivul inventat de jandarmi, cum că s-ar fi aflat că am deţine materiale pirotehnice. Nimic mai fals. La apropierea cameramanilor unor televiziuni, jandarmii au renunţat din senin la percheziţie. Au fost, după mine, cu mult peste 15.000 de persoane la mitingul USL, venite din toate colţurile ţării, ale căror doleanţe au fost clar exprimate: demisia lui Traian Băsescu, demisia guvernului Boc, anularea alegerilor comasate şi organizarea unora înainte de termen. Unele televiziuni aservite puterii au susţinut că oamenii ar fi primit fiecare 30 de roni. Nici vorbă de aşa ceva. Anticipatele ar putea aduce ordine şi linişte în ţară, mai ales că, în continuare,  actuala putere (atât cea naţională, cât şi cea locală), ne denigrează şi ne persiflează pe noi, cei din opoziţie, acuzându-ne ba că am fi la originea revoltelor populare, ba că le-am confisca politic. Mitingurile spontane din centrul Câmpinei, urmate de marşuri de protest, au fost puse pe seama PNL-ului de primarul Tiseanu. Acesta stă toată ziua pe internet şi polemizează cu câmpinenii care îl critică pe diferite site-uri. Nici nu ştiu când mai are timp pentru administrarea oraşului. Chiar şi aşa prost, cum o face. După părerea mea, nu are nicio relevanţă cum s-au organizat mitingurile de la Câmpina, din Piaţa Universităţii sau din oraşele unde oamenii au ieşit în stradă să-şi strige nemulţumirile în mod paşnic. Important este, după mine, dacă oamenii au dreptate sau nu. La Câmpina sau oriunde în ţară. Şi eu zic că au dreptul să se revolte, fără a fi violenţi, pentru că actualii guvernanţi şi-au bătut joc de ei, umilindu-i şi sărăcindu-i în ultimul hal. Tiseanu nu trebuie să se frământe atât cine a i-a chemat pe oameni la mitingurile de protest, ci cum ar trebui să acţioneze el, ca reprezentant al puterii, pentru ca problemele oamenilor să-şi găsească rezolvarea.”
Senatorul Georgică Severin va cere în Parlament
să fie anchetate toate violenţele jandarmilor
asupra demonstranţilor paşnici

Amfitrionul întâlnirii liderilor USL Câmpina cu jurnaliştii locali, senatorul social-democrat Georgică Severin, a informat, în cadrul conferintei de presă respective, că are de gând să ceară, în plenul Camerei Superioare a Parlamentului, o anchetă în legătură cu toate abuzurile şi violenţele exercitate de jandarmi asupra manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii. “Nu pot accepta  ca un manifestant căzut la pământ să fie lovit cu furie, cu bocancii şi cu bastoanele de cauciuc din dotare, de către jandarmii însărcinaţi cu asigurarea ordinii la acţiunile publice de protest.” Aflând de la antevorbitorul său, liderul liberal Virgil Guran, despre elevii de la Grupul Şcolar Energetic care ar fi fost ridicaţi, joi, în faţa liceului, de o maşină a Poliţiei pentru scandarea unor lozinci antiguvernamentale, senatorul a cerut ziariştilor care îi identifică pe liceenii respectivi să le transmită că, dacă lucrurile s-au petrecut aşa cum se aude, şi dacă elevii vor dori să-i solicite sprijinul, o pot face prezentându-se la cabinetul său senatorial, situat deasupra BRD Câmpina. Referindu-se la mitingurile desfăşurate în Câmpina, senatorul a precizat că nu a dorit să participe la ele doar pentru ca “administraţia Tiseanu să nu susţină că am încercat să politizez evenimentul.” În opinia senatorului, “un alt semnal încurajator pentru opoziţie este faptul că au început să se trezească românii din străinătate.”

Viceprimarul Ion Dragomir face dezvăluiri incendiare despre clientelismul din jurul primarului Tiseanu

La prima conferinţă de presă a USL Câmpina din acest an, viceprimarul Ion Dragomir a făcut o serie de dezvăluiri  incendiare care ar putea marca începutul sfârşitului în colaborarea dintre el şi primarul Horia Tiseanu, pe care, până acum, al doilea demnitar al oraşului a caracterizat-o drept bună. S-ar putea spune că dezvăluirile preşedintelui PSD Câmpina vin abia acum, pentru că am intrat într-un an electoral foarte important (cu alegeri locale şi generale comasate de puterea portocalie în dispreţul ultimei brume de democraţie din România), dar pe de altă parte, viceprimarul municipiului a dat de înţeles că primarul Horia Tiseanu a început să taie primul punţile colaborării dintre cei doi, neinformându-şi adjunctul în multe probleme importante.
Acuzele la adresa primarului şi a puterii locale au venit treptat. Pentru început, Ion Dragomir a amintit de participarea sa recentă, în fruntea unei delegaţii a social-democraţilor câmpineni, la ultimul miting organizat la Ploieşti de PDL Prahova. În opinia sa, puterea de la Bucureşti, cuprinsă de frică în faţa revoltelor populare care au aprins întreaga ţară, caută un dialog, după ce multă vreme a refuzat să se consulte cu opoziţia sau cu partenerii sociali. Un dialog prin care actualii guvernanţi caută să câştige timp şi o gură de oxigen, în speranţa potolirii nemulţumirilor populaţiei. “Puterea vrea dialog, un dialog în care nu mai crede nimeni, un dialog de frică, pentru că oamenii au prins curaj, atitudine civică şi nu mai vor să stea în case; cei mai mulţi, de sărăcie şi disperare. Puterea susţine că sunt, totuşi, doar câteva mii de oameni ieşiţi în stradă. Sunt  mult mai mulţi nemulţumiţi de actuala conducerea a ţării care nu au ieşit, deşi ar fi vrut, din cauză că sunt bolnavi, ori că le este frică să nu-şi piardă slujbele şi să ajungă pe drumuri. La originea acţiunilor de protest stă faptul că ţara este  condusă dicatatorial, că pedeliştii şi aliaţii lor sunt susţinuţi de oameni care nu ştiu altceva decât să trăiască din banul public. Sunt  ferm convins că există bani la bugetul statului pentru a readuce salariile bugetarilor la nivelul iniţial, dar banii sunt utilizaţi necorespunzător. Grav este că, în întreaga ţară, gaşca celor care îi susţin pe actualii guvernanţi este format din oameni slab pregătiţi, mediocri, care nu ştiu decât să facă afaceri cu statul, afaceri dezavantajoase pentru stat, desigur. Particularizând la nivelul Câmpinei, pot spune că este foarte grav faptul că unii reprezentanţi ai Consiliului Local nu au serviciu, în sensul că nu sunt angajaţi cu carte de muncă la vreo firmă, şi nu fac altceva decât să stea toată ziua călare pe primar să le dea lucrări pentru firmele pe care le susţin. În decembrie 2011, pentru aceştia s-au inventat tot felul de lucrări publice, cum ar fi aleea de acces la stadionul Rafinăria, făcute de firme care-l aveau ca diriginte de şantier pe consilierul PDL Daniel Telegescu. Şi pentru că tot suntem în pragul unui concurs la Primărie, pentru ocuparea unui post la Starea Civilă, nu vă ascund că postul este pregătit pentru fata consilierului Daniel Telegescu, care este vicepreşedinte la Organizaţia de Tineret a PDL Câmpina. Aşa că toate relele care se întâmplă la nivel naţional se întâmplă şi la Câmpina”, a spus, la începutul conferinţei de presă, viceprimarul municipiului.
 La solicitarea jurnaliştilor prezenţi, Ion Dragomir  a mai dat un exemplu de clientelism politic practicat de primarul oraşului pe banii câmpinenilor. “Un alt consilier client PDL care trăieşte din bani publici este Elvis Arghir, fost liberal, căruia PNL i-a retras sprijinul politic. Acesta condiţionează votul său (prin care majoritatea pedelistă din legislativul municipal poate aduna 2/3 din voturi, necesare în anumite situaţii), de obţinerea unor lucrări pentru firmele sale. De fapt, firmele nu sunt ale lui, ci ale fraţilor şi cumnaţilor săi”, a conchis viceprimarul câmpinean, care nu a mai fost aşa virulent în acuzele sale îndreptate împotriva  primarului de la votarea contractului de administrare a bazinului didactic de înot, atunci când social-democraţii pe care îi conduce s-au retras din plenul Consiliului Local.

Consilierul Daniel Telegescu răspunde acuzaţiilor viceprimarului

Ca răspuns la criticile ce i s-au adus, la ultima conferinţă de presă a USL, de către viceprimarul Ion Dragomir, consilierul PDL Daniel Telegescu a organizat, la rândul său, o conferinţă de presă, răspunzând punctual fiecărei acuzaţii. Cea mai gravă i s-a părut afirmaţia viceprimarului conform căreia pentru fiica sa  a fost scos special la concurs un post la biroul Stare Civilă din cadrul Primăriei. “Nu credeam că vom ajunge să ne implicăm rudele în disputele politice. Consider că implicarea fiicei mele, lucrul care mă deranjează cel mai mult dintre toate acuzaţiile nefondate care mi s-au adus, este un atac la persoană incalificabil. În privinţa concursului la care participă fiica mea, nu am nici un fel de amestec. Ea a găsit anunţul pe site-ul Primăriei Câmpina şi s-a hotărât să participe la concurs, pentru care s-a pregătit trei luni de zile. Aşa cum o ştiu, o persoană care nu se descurajează uşor, nu va ceda şi va da concursul respectiv, pregătindu-se în continuare. E un concurs la care se putea înscrie orice persoană, chiar şi fata domnului viceprimar, a cărei activitate aş putea şi eu s-o analizez, dar nu doresc acest lucru, pentru că nu mi se pare un lucru onorabil. Fiindcă salariul este mic, din câte ştiu eu, mai multe persoane care ar fi vrut să concureze şi-au retras dosarul.”
Referitor la afirmaţiile lui Ion Dragomir, conform cărora primarul este susţinut de o gaşcă cu oameni mediocri şi nepregătiţi, ce trăieşte numai din bani publici şi care îi cere tot timpul edilului-şef lucrări pentru anumite firme clientelare PDL, Telegescu a a afirmat că nu a lucrat niciodată la stat, ci numai în mediul privat, şi că are, în prezent, un contract individual de muncă valabil, pe care este gata să-l arate oricând presei dacă i se va cere.
La întâlnirea cu jurnaliştii, consilierul PDL nu a venit însă cu contractul invocat, deşi astfel ar fi putut elimina orice suspiciune în acest sens. Consilierul s-a simţit dator să informeze şi că ar avea studii mai multe decât un subinginer (aluzie la faptul că Ion Dragomir este, de profesie, subinginer mecanic), dintre şcolile enumerate nelipsind liceul, o şcoală profesională, o şcoală echivalentă cu o facultate de subingineri, o facultate de drept, cursuri de inspector în suduri ş.a. Ce a uitat să precizeze consilierul acuzat după prezentarea şcolarizării sale este ce responsabilităţi de serviciu a avut, câţi oameni a condus cu pregătirea sa bazată pe multe şcoli, cunoscându-se faptul că viceprimarul a venit la Primărie din funcţia de director general al uzinei Neptun, unde a avut în subordine mii de salariaţi. “Ca o glumă”, a încercat Daniel Telegescu să învioreze atmosfera, “la pregătirea pe care o am, pot să pronunţ corect cuvântul buget, fără să-i schimb accentul” (aluzie la faptul că viceprimarul pronunţă cuvântul buget cu accent pe prima silabă, ca în engleză, deşi cuvântul este un neologism preluat din franceză, unde accentual cade pe ultima silabă).
Corecturi de bunăvoie sau observaţii concrete despre felul în care s-a făcut şi se face încă, uneori, „cultură” local. Feţele neadevărului sau despre scrisul „după ureche” (3)

Libertatea de a scrie prostii sau pagina 51. Prima secvenţă.

Text reprodus: „În tipografia «M. Gheorghiu», tinerii poeţi, corifeii avangardei româneşti, Geo Bogza şi Al. Tudor – Miu, locuitori ai oraşului în acea perioadă, au publicat câteva numere din revistele intrate azi în istoria literaturii române. Tot aici au fost tipărite unele din primele gazete locale «Câmpina» şi «Strada»”.
Din nou Câmpina – o istorie în imagini. 1503-2003. Monografie ilustrată. De data asta un fragment de text tipărit la pagina 51.
Patru idei – neadevăruri expuse într-un text de numai 41 cuvinte.
În aceeaşi cvasinecunoaştere aşadar, dar păstrând viu acelaşi „entuziasm” care le spune că „nimic nu le poate scăpa necunoscut”, autorii volumului monografic, Şerban Băleanu, Alin Daniel Ciupală, Silviu Dan Cratochvil şi Eduard Gabriel Iosifescu se fac încă o dată de râs. Şi din păcate sunt încă departe de a face acest lucru, ultima dată, în albumul de faţă.
„Tipografia «M. Gheorghiu»” a purtat concret titulatura de „Tipografia şi legătoria de cărţi «M.S. Gheorghiu»” (Mihail S. Gheorghiu) şi aşa apare citată oriunde, cu excepţia textului scris de autori.
G. Bogza nu a fost niciodată „locuitor al oraşului” Câmpina (deci, nici „în acea perioadă”), cum susţin autorii, chiar împotriva destăinuirilor memorialistice ale scriitorului (v. Jurnal de copilărie şi adolescenţă, Bucureşti, 1978).
Despre faptul că „Geo Bogza şi Al. Tudor – Miu..., au publicat” în Tipografia M.S. Gheorghiu, „câteva numere din revistele intrate azi în istoria literaturii române”, precizăm: nu ştim – nemenţionate fiind – la ce „reviste” locale se referă autorii, dar ştim că ele nu pot fi decât Câmpina (1927 – 1929) cu suplimentele sale Cucu Prahovei (1928) şi Fapta (1929), Prahova (1930), Strada (1932 – 1936) şi Urmuz (1928). Numai că, deşi apărut local, nici un număr din Urmuz nu a fost tipărit la Câmpina. Din cele 23 numere apărute din „ziar-revista” Câmpina,  12 au fost imprimate la Tipografia “M.S. Gheorghiu” (mai puţin cele 11 numere din perioada februarie – decembrie 1928, imprimate la tipografia ploieşteană „Voinţa Prahovei”). Prahova (1930), un singur număr, nu a fost tipărită local. La fel (două numere) Cucu Prahovei. Fapta (două numere şi ea), deşi tipărită local, aceasta s-a făcut la Tipografia „Concurenţa”. Ultima apariţie, Strada, editată de Al. Tudor – Miu local între 1932 – 1936, a avut şi ea în total 23 numere. 21 dintre acestea s-au imprimat la Tipografia şi legătoria de cărţi „Mihail S. Gheorghiu”. Două, nr. 1/ 1932 şi ultimul, nr. 23 (5)/ mai, 1936, au fost tipărite la Ploieşti, la „Tipografia Românească SA”, respectiv Tipografia „D. Miricescu”.
Deci, evident, nici vorbă de „câteva numere” doar.
Cât despre Câmpina şi Strada menţionate de autorii volumului drept „unele din primele gazete locale”, nimic mai neadevărat. Doamne, dar Câmpina avea în decembrie 1927, când apare aici „ziar-revista” cu acelaşi nume a lui Al. Tudor – Miu, nu mai puţin de 33 de ani şi jumătate de presă proprie. Prima gazetă locală purtând tot titlul Câmpina are ca dată de apariţie a numărului 1, anul 1894, aprilie 12. Câteva titluri de publicaţii locale din lungul şir de apariţii de până la 1927: Vocea Câmpinei, Carpaţii, Călăuza Viitorului, Cârligul, Deşteaptă-te române, Gazeta Câmpinei (1915-1916), Glasul muncii, Guriţa, Instrumentaţii la Sondaje, Leacul social, Meseriaşul Prahovei, Munca, Sondarul, Viitorul, Traian, Vulturul român şi încă multe, multe altele.
Ion T. ŞOVĂIALĂ

Amical util la Breaza

Precizia Breaza – CSM Câmpina 2-3

CSM Câmpina a continuat seria meciurilor amicale cu o deplasare la Breaza, acolo unde a întâlnit liderul Seriei Vest a Ligii B Prahova, Precizia Breaza. Calitatea partidei a fost influenţată de terenul îngheţat şi frig, vremea fiind total neprielnică unei partide de fotbal.
Brezenii au reuşit să ia un avans de două goluri încă din prima parte a jocului, după care experienţa şi valoarea şi-au spus cuvântul, jucătorii CSM-ului întorcând rezultatul şi obţinând o victorie mai aproape de diferenţa evidentă dintre cele două echipe. Golurile câmpinenilor au fost marcate de Stroe, Negreanu şi Olteanu.
Antrenorul Ion Burchi a început partida de la Breaza cu: Lepădatu - Beju, Gânju, G. Radu, Zăpodeanu - Dârstaru, Vintilă, Budileanu, Ilioiu - Hromei, Negotei, iar pe parcursul jocului au mai intrat: Boşilcă - Ad. Burchi, Negoiasă, Negreanu, Grigoraş, M. Mihai, Stroe, Olteanu, Blanc.

Egal cu o echipă de liga I

CSM Câmpina – Petrolul Ploieşti 0-0
După victoria concludentă cu 5-1, la Băneşti, în primul meci amical al anului 2012, în faţa formaţiei CS Băneşti, CSM Câmpina a întâlnit marţi, 17 ianuarie,  pe stadionul „Poiana”, formaţia FC Petrolul Ploieşti. Pe un ger pătrunzător şi în faţa a peste 500 de spectatori, CSM-ul a ţinut piept mult mai titratei sale partenere şi chiar a avut câteva ocazii la poarta internaţionalului lituanian de tineret Povilas Valincius, care a debutat cu acest prilej pentru Petrolul.
A fost un meci specific de pregătire, în această etapă a acumulărilor fizice punându-se mai mult angajamentul pe implicarea fizică a jucătorilor şi mai puţin pe rezultat. Ambele formaţii şi-au rulat întregul efectiv de jucători pe care le-au avut la dispoziţie, fluierul final al arbitrului Mihai Amorăriţei consfinţind un rezultat de egalitate, de mare valoare pentru formaţia noastră.
CSM Câmpina: Boşilcă – Ad. Burchi, G. Radu, Zăpodean, Grigoraş – Ilioiu, Stroe, M. Mihai, Vintilă – Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Lepădatu – Bej, Budileanu, Negoiasă, Dârstaru, Hromei. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Petrolul Ploieşti: Valincius – Buleică, Basso, M. Tudor, P.Stoica – Buhuşi, Surugiu, Sonny Mustivar, Fl. Dumitru – Voican, Roman. Au mai jucat: Oprea – Străuţ, Melinte, Stoijimirovic, Opriţa, Komazec, Borza, Bărbulescu,, Negru, Ki Dong Min, Lee Sinho, Kang Hyo-Il. Antrenori: Valeriu Răchită (manager general), Valentin Negoiţă (secund), Dumitru Jipa (antrenor pentru portari).
Arbitri: Mihai Amorăriţei (Câmpina) – Ciprian Geambazu (Buşteni), Roxana Bănăseanu (Câmpina).
La finalul partidei, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „A fost un meci de antrenament, dar în care băieţii noştri şi-au depăşit condiţia de echipă de liga a patra, jucând de multe ori de la egal al egal cu o formaţie din primul eşalon, Petrolul Ploieşti. Este adevărat că oaspeţii noştri de astăzi, cărora ţin să le mulţumesc pentru onoarea pe care ne-au făcut-o de a accepta acest amical, au rulat întregul lot, inclusiv jucătorii aflaţi în probe, dar pentru noi rămâne un rezultat valoros, un rezultat de prestigiu”.

Unirea a revenit din vacanţă cu o victorie

AFC Brebu - Unirea Câmpina 1-5
După mai bine de o lună de pauză, Unirea Câmpina a început pregătirile cu un meci amical în compania celor de la AFC Brebu. Timpul neprielnic pentru fotbal şi terenul îngheţat de la Brebu au făcut ca partida să nu fie una spectaculoasă. Cu toate astea, Unirea a dominat cu autoritate, impunându-se cu scorul de 5-1 (3-1), prin golurile marcate de Nichifor, Bărăgan (foto) - din penalty, Ciobanu, Ciobotaru şi Fl. Stoica.
Antrenorii Unirii, Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu, au aliniat două formule de start aproape complet diferite pentru fiecare dintre cele două reprize:
Repriza I: D. Şandru - Zecheru, Neagu, B. Şandru, Filip - Bica, Bărăgan, Lambă, Cernea - Nichifor, Ciobanu.
Repriza a II-a: T. Ionescu - Coman, Neagu, B. Şandru, Dorişor - Fl. Stoica, Lambă, Ungureanu, Burlacu - Negotei (Precizia Breaza), D. Ciobotaru.
În continuarea pregătirilor, Unirea Câmpina va mai susţine următoarele meciuri amicale: duminică, 29 ianuarie, ora 11.00, în deplasare, cu Precizia Breaza; miercuri, 1 februarie, ora 11.00, acasă, cu Chimia Brazi; vineri, 3 februarie, ora 11.00, acasă, cu CS Ştefăneşti.

A murit un fost căpitan al FC Poiana Câmpina

Săptămâna trecută s-a stins din viaţă Florin Stoica, un fost mare jucător (căpitan de echipă) din generaţia anilor ‘80 a echipei Poiana Câmpina. În timpul activităţii, Florin Stoica a mai jucat, în afară de Poiana Câmpina, şi la echipele de divizia A Cetatea Suceava şi Ceahlăul Piatra Neamţ.  În prezent, fiul său, Andrei Stoica, este fundaş dreapta la Unirea Câmpina.

17 ianuarie 2012

Ieri, tinerii câmpineni au pus la cale pe Facebook o manifestaţie de protest

Ieri, cu puţin înainte de închiderea ediţiei, am aflat că iniţiativa de pe Facebook a unor tineri de a organiza o manifestaţie de protest în Câmpina în semn de solidaritate cu restul românilor, prinde contur. Toţi cei care au răspuns chemării şi-au dat întâlnire aseara, la ora 18.30, în zona cunoscută sub denumirea „la Ceas”, în centrul civic. Avizaţi de intenţiile tinerilor, liderii politici locali au declarat, printre altele. Ion Dragomir, preşedintele PSD: „Apreciez iniţiativa câmpinenilor. USL nu are nicio legătura cu asta”. Virgil Guran, preşedintele PNL: „Este o acţiune democratică. Personal, voi participa în calitate de cetăţean”. Horia Tiseanu, preşedintele PDL a declarat în presă că manifestaţia este pusă la cale de PNL, dar cu toate astea speră să nu apară incidente. Amănunte despre această iniţiativă în ediţia viitoare.

O angajată a furat un miliard de lei vechi din fondurile Primăriei Câmpina

Măsurile absurde luate, în ultimii ani, de guvernul Băsescu-Boc, prin care s-au  promovat numeroase concedieri colective şi o reducere excesivă a personalului din sectorul public, şi-au arătat “roadele” şi într-un caz recent, întâmplat la Primăria Câmpina. M.B., o angajată a instituţiei amintite a delapidat din banul public al câmpinenilor, în ultimii doi ani, cel puţin 100.000 de lei. Cazul, mediatizat şi în presa centrală, poate nu ar fi fost posibil (sau, cel puţin, ar fi fost depistat mai devreme), dacă auditul intern al Primăriei ar fi funcţionat. Dar faptul că nu este permisă, în continuare, angajarea unei persoane decât după plecarea din sistemul public a şapte angajaţi ai unităţii respective, a făcut ca, după plecarea celor doi auditori ai Primăriei (unul a ieşit la pensie, iar celălalt are contractul individual de muncă suspendat), să nu existe posibilitatea ca cineva, nou angajat, să le ia locul, preluându-le sarcinile de serviciu. 
 Conducerea Primăriei a încercat să ţină cazul ascuns, dar până la urmă presa de la Bucureşti tot a aflat; se pare, de la surse din cadrul Poliţiei Câmpina. Delapidatoarea, o fostă angajată la Biroul Resurse Umane, şi-ar fi continuat furtişagul dacă nu ar fi fost depistată de o colegă de birou. Gestul ei i-a şocat pe toţi colegii din Primărie, mai ales că făptuitoarea trecea drept o persoană liniştită. Funcţionara, în vârstă de 43 de ani, era singura care se ocupa de întocmirea dosarelor  asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi de plata indemnizaţiilor aferente acestora. Furtul a fost descoperit, la sfârşitul anului trecut, în timp ce făptuitoarea se afla în concediu de odihnă. La solicitarea unei informaţii de către cineva care avea în îngrijire o persoană cu handicap, o colegă de birou a intrat în calculatorul celei anchetate şi s-a crucit de ce a văzut acolo: sume fictive plătite şi tabele cu asistenţi sociali inexistenţi. “Delapidatoarea avea mai multe modalităţi de operare foarte ingenioase. Nu este adevărat că şi-a mărit salariul propriu, cum s-a scris în presa centrală, căci într-o astfel de situaţie, ar fi fost mult mai repede prinsă. Fiind singura persoană care se ocupa de întocmirea statelor pentru plata asistenţilor sociali, după ce obţinea toate semnăturile necesare de la superiori, tot ea  ducea documentele respective la bancă. Înainte de predarea documentelor la bancă, făcea tot felul de modificări şi de falsuri, înregistrând fictiv mai multe persoane, cunoştinţe ale sale, care nu erau asistenţi sociali şi ale căror indemnizaţii şi le însuşea. O altă modalitate era trecerea pe statul de plată a asistenţilor sociali reali cu o lună înainte de începerea propriu-zisă a contractul de muncă al acestora din urmă. Între ianuarie 2010 şi decembrie 2011, a reuşit să delapideze 100.000 lei. După ce am descoperit furtul, am chemat-o de acasă, ea şi-a recunoscut fapta şi a promis că va returna toţi banii furaţi. O parte din ei, vreo 40.000 lei, chiar i-a predat”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina, Mariana Pătraşca. Conducerea Primăriei a anunţat poliţia, care a demarat o anchetă, în cadrul urmăririi penale procurorul de caz solicitând, recent, o expertiză contabilă pentru a putea fi cuantificată cu precizie suma delapidată. Cercetările celor din Primărie asupra documentelor falsificate de către delapidatoare au vizat doar perioada ultimilor doi ani, dar s-ar putea ca primele sume furate să fie chiar mai vechi de doi ani. În acest răstimp, dacă ar fi avut personal angajat, auditul din Primărie ar fi putut efectua controale la Biroul Personal, iar furtul ar fi fost descoperit mult mai devreme. Recunoscându-şi fapta, femeia va fi trimisă în judecată, foarte probabil, pentru acuzaţiile de fals în înscrisuri oficiale şi delapidare, infracţiuni pentru care riscă ani grei de închisoare. Cea mai gravă dintre ele este delapidarea, care se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Cuvântul care înţeapă

Românii au aruncat tăcerea

Îmi este greu să comentez ce s-a întâmplat în ultimele zile în România noastră. Ţara fierbe sub presiunea poporului nemulţumit, care a erupt dintr-o dată ca un vulcan în mijlocul unui cimitir al laşităţii.
În 1989, scânteia revoluţiei a fost pastorul reformat Laszlo Tökes, iar azi flacăra s-a aprins odată cu umilirea paramedicului arab Raed Arafat, personaj care s-a transformat în câteva zile într-un simbol pentru români. Cu siguranţă Arafat nu este singurul exemplu pozitiv din ţara asta, însă cei care au ieşit în stradă să-i apere demnitatea s-au regăsit în nedreptatea la care a fost supus acest om şi atunci apele răbdării au ieşit din matcă.
Ceea ce a început destul de timid, ca un protest de susţinere a serviciului public SMURD şi a întemeietorului acestuia, Raed Arafat, s-a transformat foarte repede într-o amplă manifestaţie de protest la nivel naţional împotriva actualei guvernări, care a ajuns să aibă accente dramatice în Bucureşti, unde din păcate am asistat la confruntări violente între o parte a protestatarilor şi jandarmi. Regretabilă şi condamnabilă situaţie.
Partea bună este însă faptul că după 22 de ani de la căderea lui Ceauşescu, românii au aruncat cât colo tăcerea de mormânt care îi îmbrăţişa de ani de zile, ieşind în stradă să-şi ceară drepturile, ceea ce după mine demonstrează că nemulţumirile lor nu se raportează doar la actualul regim politic, ci la întreaga clasă conducătoare a ţării, care şi-a arătat nepriceperea, nesimţirea şi uneori chiar reaua credinţă în ultimele două decenii. Tocmai de aceea cred că manifestaţiile din aceste zile nu pot fi condamnabile (cu excepţia actelor de violenţă provocate sau nu), pentru că odată ce se va fi terminat acest nou episode dramatic din istoria noastră, politicienii trebuie să înţeleagă că poartă toată răspunderea faţă de ceea ce s-a întâmplat şi că de aici înainte vor fi obligaţi să ţină seama cu adevărat de viaţa şi nevoile oamenilor. Altfel, istoria se va repeta.
Faţă de ceea ce se întâmplă în acest moment în ţară îmi este dificil să mai aduc în discuţie ce mi se întâmplă mie, aici la Câmpina, în calitate de jurnalist incomod. Şi totuşi, o fac, pentru că acest subiect are legătură libertatea de expresie şi cu dreptul garantat de Constituţie, de a ne spune opinia într-o ţară democratică membră a Uniunii Europene, care pentru o bună parte dintre politrucii aflaţi azi la putere (în cazul meu cei locali) a devenit o ameninţare care trebuie anchetată. Pe scurt, zilele trecute m-am trezit că sunt anchetat penal în calitate de ziarist pentru insultă şi calomnie. Consilierul local PDL Viorel Bondoc mi-a făcut plângere penală şi mă vrea judecat pentru că am avut curajul să le spun, lui şi celor de la putere, ce gândesc despre ei şi modul lor de a face politică şi administraţie în Câmpina. Vor să-mi închidă gura şi au găsit această cale, care îmi aminteşte de practicile legionare similare din timpul lui Horia Sima şi de perioada stalinistă şi poststalinistă în care libertatea de opinie era doar un vis. Vă mărturisesc că nu mă sperie acest gen de intimidare, ba dimpotrivă, mă îndârjeşte şi am să lupt cu ei aşa cum au făcut-o şi alţii înaintea mea, pentru dreptul de a spune ce gândesc în oraşul şi ţara mea.
Fidel moto-ului rubricii mele (vezi mai sus), nu am calomniat şi nu voi calomnia niciodată pe nimeni, pentru că nu îmi permite nici meseria şi nici educaţia pe care am primit-o. Spun doar adevărul, care supără. Recunosc că sunt scârbit de tot sistemul ăsta nenorocit, însă nu mă las, pentru că vreau să-i ofer copilului meu şansa la un viitor mai drept.
Am fost chemat la poliţie să dau declaraţii şi din păcate nu pot spune (deocamdată nu am voie) ce conţine plângerea penală a acestui Bondoc, însă vă asigur că este vorba de acuzaţii complet neserioase şi nefondate, demne de pâra unui copil dintr-o clasă primară. Cam aşa vrea acest soldat portocaliu să mă înfunde pe mine! Este evident că o astfel de penibilitate nu are decât scopul de a mă şicana şi intimida, însă astfel de tertipuri, care nu au nicio legătură cu statul de drept ori libertatea de opinie, nu mă vor determina să nu mai critic ceea ce este de criticat. Deocamdată atât. Promit să vă ţin la curent cu evenimentele pe parcursul anchetei.

P.S. Le mulţumesc celor care, aflând despre marea ispravă a soldatului portocaliu Bondoc, s-au arătat solidari cu mine. Aproape toţi m-au sfătuit să am răbdare, că va sosi în curând şi timpul adevărului.

Editorial

NEAMŢUL ŞI ARABUL

E prea multă gălăgie. Şi, cînd e gălăgie, nimeni nu se înţelege cu nimeni. Dacă am face puţină linişte, am putea pricepe ce se întîmplă. După a mea părere, asistăm la o tristă şi gravă victorie a mafiei politico-mediatice asupra societăţii civile, adică exact invers decît ne sunt prezentate lucrurile. Nu societatea civilă este în stradă. Vă mai amintiţi de Klaus Johannis? Cum era el purtat ca prapurii pe la toate televiziunile şi mitingurile, prezentat ca un adevărat mesia, salvator al neamului în contra satanei băsesciene? Aţi mai auzit ceva de el după campania electorală? Partidele care s-au folosit de imaginea excelentă a neamţului l-au abandonat uitării, nu mai aveau nevoie de dînsul. Cam acelaşi lucru se petrece acum cu doctorul Arafat. Preşedintele Băsescu a făcut cea mai mare tîmpenie din cele două mandate, personalizînd  discuţia despre reforma sănătăţii. A suferit în consecinţă cea mai mare umilinţă din cariera sa politică. Dar de aici pînă la a idealiza conflictele stradale calea e lungă.

Corecturi de bunăvoie sau observaţii concrete despre felul în care s-a făcut şi se face încă,  uneori, „cultură” local. Feţele neadevărului  sau despre scrisul „după ureche” (2)

De la afişul de pe gard la manifestarea... inexistentă ca „adevăr documentar”

Între textele prelegerilor ţinute în sala de la parohia Sfântul Nicolae, luni, 9 ianuarie 2012, cu ocazia sărbătoririi aniversării a 509 ani de atestare documentară a aşezării, parte nu au fost decât „biete încropeli însăilate”, prea „puţin cinstite”, citite şi cu alte ocazii. „Remarcăm” aici două: „bâjbâiala” profesorului-muzeograf Alin Daniel Ciupală, care vrea să ne arate, mereu parcă, mai mult decât ştie, lecturând la întâmplare şi textul doamnei profesor Cecilia Caraboi, copiat în mare parte, sârguincios e drept, după documente arhicunoscute, fără elemente de sinteză personală cu referire la activitatea extrem de bogată, de altfel, a fostului Ateneu Popular local „B. P. Hasdeu”, ultimul apărând, la lectură, a fi fost „scris” chiar în dimineaţa dinaintea expunerii. (Nu ştiu dacă o lectură pur şi simplă a textelor-document, nu ar fi fost, poate... mai corectă aici).
Dar în textul audiat al domniei sale s-au strecurat – se întâmplă aşa când suntem atenţi doar „a nu greşi rândul reprodus” fără a ne mai interesa altceva -, o serie de inexactităţi, culminând cu enunţata sărbătorire locală a lui Mihai Eminescu organizată în cadrul Ateneului în vara anului 1929, la comemorarea a 40 de ani (atunci) de la moartea poetului. Numai că ea, manifestarea, a existat doar pe afişul de pe gard al Ateneului. Nu şi în realitate. Dar autoarea expunerii nu ştie asta şi nici nu şi-a propus aşa ceva, prezentând-o ca pe o realitate. Şi până la urmă, cum să o fi ştiut, câtă vreme ia totul „ad litteram” şi atât. Dacă programul citat al activităţii spune aşa, aşa şi trebuie să fi fost. Dar, uite că de data asta n-a fost! Şi vai, astăzi, întrebau unii, ce interes ar mai exista în cercetarea acestui lucru. Dar deh, nu dă rău nici o manifestare Eminescu la Câmpina în istoria activităţii Ateneului local.
Numai că neadevărul enunţat de doamna profesor, oricât de mărunt ar părea el unora astăzi, rămâne un neadevăr. Şi atât. Iar mâine de aici îl vor cita, poate, alţii.  Aşa că... Să nu umplem, aşadar, cum s-a făcut în contemporaneitate până acum, din belşug, istoria locală cu neadevăruri. Ar însemna că fabulăm. Ori fabulaţia nu este adevăr istoric, ci mai degrabă pură aflare în treabă. Propusă, anunţată marelui public, manifestarea a rămas, atunci, doar pe afiş, chemând... Iar ei, organizatorii, şi-au frecat mâinile mulţumiţi, bifând doar în posteritate o activitate pe care, necunoscători, noi ce de astăzi, o prezentăm drept adevăr şi... au plecat în vacanţă.
Lucrul nu îl spun eu, ci înşişi contemporanii vremii. Să-i citim (cităm doar). O notă informativă tipărită local (vezi „ziar-revista” Câmpina, nr. 5/ mai 1929), anunţa „lăudabila iniţiativă” a comemorării poetului „duminică, 23 iunie..., ora 4 p.m., în sala Şcoalei nr. 1 de Băieţi” printr-un „festival” organizat de Ateneul Popular local «B.P. Hasdeu», cu prilejul împlinirii a „40 de ani” de la moartea acestuia.  Nu s-a putut... se intitulează un alt text tipărit în nr. 6/ septembrie 1929 al aceleiaşi „ziar-reviste”, din care cităm relativ la aceasta:  „40 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, n-au putut fi comemoraţi la Câmpina. Nu s-a găsit nu o sală, un public sau un conferenţiar care s-o facă, ci... o instituţie culturală care să ia sub ocrotirea sa, solemnitatea. Afişe mari au fost tipărite anunţând şi, după ele, noi aici am atribuit o zi de comemorare, Ateneului Popular «Bogdan Petriceicu Hasdeu». Dar, aflat într-o vacanţă profundă (trebuie mărturisit cu toată părerea de rău), Ateneul şi-a considerat datoria încheiată prin tipărirea afişului şi a lăsat publicul să vină în două Duminici consecutiv la porţile sale închise”.
      Ion T. ŞOVĂIALĂ
P.S. În sfârşit, în urma sesizărilor noastre de ani de zile, autorităţile locale au îndreptat prenumele greşit scris al poetului de pe placuţa stradală afişată postdecembrist pe strada ce-i poartă numele, colţ cu strada Republicii.

Strategia de dezvoltare locală pentru 2011-2017:

Încă un proiect cu fonduri europene bifat de municipalitatea câmpineană

Nu ştim cât de durabilă este sau va fi dezvoltarea municipiului nostru, dar de strategii şi planuri de dezvoltare durabilă nu a dus lipsă. După planul de dezvoltare durabilă din 2004 (denumit Agenda Locală 21), realizat cu fonduri de la Banca Mondială prin Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, a urmat cel finalizat săptămâna trecută de către Biroul de Integrare Proiecte Europene din cadrul Primăriei Câmpina, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.
Cu ocazia finalizării ultimei strategii locale de dezvoltare durabilă, a fost organizată o conferinţă de presă la care au participat câţiva consilieri municipali, reprezentanţi ai celor două spitale câmpinene, conducători ai unor societăţi comerciale locale importante, dar niciun cetăţean al oraşului. De unde se vede treaba că apetitul câmpinenilor de a influenţa prin propuneri personale realizarea planului de dezvoltare a municipiului pentru următorii ani este aproape nul.
Gabriela Barbu, managerul proiectului, a prezentat auditoriului evoluţia acestui proiect european, demarat anul trecut, şi care vizează promovarea şi dezvoltarea unui plan de dezvoltare durabilă a Câmpinei pentru perioada 2011-2017. Un prim rezultat obţinut în urma implementării proiectului a fost cursul de strategii de dezvoltare locală la care au participat 15 angajaţi ai Primăriei, această acţiune considerându-se a contribui la eficientizarea activităţii municipalităţii câmpinene.
Printre rezultatele palpabile au fost amintite realizarea, într-o prezentare grafică de excepţie, a 200 de exemplare din Strategia de dezvoltare completă (în română şi engleză), 300 de exemplare din Ghidul investitorului, broşuri cu Strategia de dezvoltare sub formă de rezumat şi CD-uri cu documentul complet în format electronic. Prin elaborarea acestei strategii, s-a avut în vedere, de asemenea, dezvoltarea capacităţii de încurajare a politicilor publice cu impact asupra dezvoltării locale.
Primarul Horia Tiseanu a evidenţiat că “valoarea strategiei constă nu în materialele tipărite impecabil, ci în portofelul de proiecte menite să îmbunătăţească profund imaginea localităţii, proiecte la care au contribuit cei mai buni specialişti locali din diverse domenii.” Un reprezentant al presei locale şi-a arătat neîncrederea în legătură cu valabilitatea topului primelor 20 de societăţi câmpinene, din care lipsesc firme locale foarte cunoscute. De asemenea, semne de întrebare a ridicat lipsa unei strategii de dezvoltare a sportului câmpinean, într-un oraş cu vechi tradiţii sportive. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, managerul proiectului a precizat că topul respectiv a fost făcut de firma subcontractantă cu datele obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică, care, la rândul ei, le-a primit de la societăţile comerciale prahovene. Conform acestui top, pe primele 20 locuri sunt situate firmele: Cameron Romania SRL, Confind SRL, Lemet SRL, Jeras Prod SRL, Total Aqua Distribution SRL, Neptun SA, Emon Electric SA, Siga &Co SRL, Royal N SRL, Rafinăria “Steaua Română” SA, Fibec SA, Cirex SRL, Energopetrol SA, Edilconst SA, IATSA Câmpina SA, Fibec Metalglass SA, Smith Confind SRL, Erin SRL, Abafil Prod 2005 SRL, Grinseg Construct SRL.

Extinderea Pieţei Centrale s-ar putea realiza în acest an

La începutul anul trecut, administraţia Tiseanu anunţa că se pregăteşte pentru realizarea a două mari investiţii publice: extinderea actualei Pieţe Agroalimentare (hala acoperită denumită şi corpul C1), precum şi o parcare supraetajată ridicată în locul actualului bazar din spatele supermarketului Carrefour Express. Extinderea Pieţei ar fi trebuit realizată, tot în 2011, pe platoul din imediata sa vecinătate, prin construirea unei clădiri (corpul C2), cu parter şi etaj, ce va găzdui sediul serviciului public ce administrează Piaţa, dar şi mai multe spaţii comerciale. Consiliul Local aprobase, încă din decembrie 2010, încheierea unui parteneriat public-privat la care părţi urmau a fi Serviciul Public de Administrare a Pieţei Centrale (SPAPC), din subordinea legislativului municipal, şi un investitor privat ce ar trebuit selectat în urma procedurii de negociere publică în SEAP. Scopul parteneriatului public-privat: înfiinţarea unei societăţi comerciale ce va avea menirea construirii şi administrării corpul C2, urmând ca, la finalul contractului de parteneriat, imobilul să fie remis partenerului public. Conducerea Pieţei Centrale susţinea, anul trecut, că nu vor scăpa de modernizare nici zonele învecinate celor două clădiri. Astfel,  culoarul dintre C1 şi C2 se va acoperi, iar tonetele cu gablonzuri de pe platoul central (tonete a căror funcţionare mai este permisă, în prezent, doar prin plata zilnică a unor tarife de închiriere), vor dispărea din zona Pieţei. Ridicarea corpului C2 şi realizarea parcării supraetajate se vor realiza succesiv, ceea ce va permite mutarea în bazar a tuturor tonetelor exterioare halei alimentare acoperite, pentru a se elibera locul unde se va construi corpul C2. După terminarea corpului C2, se va trece la realizarea parcării supraterane cu cinci niveluri (P+4) pe terenul actualului bazar. În prealabil, pentru eliberarea zonei de sarcini, majoritatea micromagazinelor şi tonetelor din bazar vor fi transferate în corpul C2. La începutul anului 2011, conform proiectului tehnic realizat, costurile construcţiei corpului C2 se ridicau la circa 1,7 milioane de lei, dar astăzi finanţarea obiectivului ar putea depăşi 20 de milioane de lei. Aceşti bani urmează a fi aduşi de partenerul privat. Finanţarea parcării supraetajate se va face cu fondurile proprii ale SPAPC, iar valoarea investiţiei este estimată la 10-12 milioane de lei. Cu toate că, iniţial, corpul C2 era preconizat a fi realizat în 2011, lucrurile s-au complicat după ce firma privată care a administrat în trecut Piaţa, şi care deţine o latură a platoului pe care funcţionează mai multe magazine, şi-a anunţat intenţia de a construi şi ea  o clădire etajată, cu aceeaşi funcţie de complex comercial. Proiectul tehnic a trebuit să fie refăcut, dar în această primăvară sunt toate premisele ca realizarea corpului C2 să fie pusă în practică. Până la extinderea Pieţei Centrale, nici proiectul parcării supraetajate nu va avansa. Dacă nu s-a reuşit cu C2, ceva modernizări s-au realizat în Piaţă, la sfârşitul anului trecut. Astfel, intrarea în Piaţa Agroalimentară a fost acoperită, iar vechile uşi clasice au fost înlocuite cu uşi automate ce funcţionează pe baza unor celule fotoelectrice (în foto).

Pentru două zile, la Câmpina, au poposit cei mai valoroşi porumbei voiajori din judeţ

La sfârşitul săptămânii trecute, Câmpina a fost capitala judeţului. Nu în domeniul administrativ, căci oraşul nostru nu va putea atinge nicicând dezvoltarea şi importanţa Ploieştiului, ci în materie columbofilă. Pentru că sâmbătă şi duminică, la Casa Tineretului au poposit cele mai valoroase şi mai frumoase exemplare ale crescătorilor profesionişti  de porumbei din întreg judeţul. Nu în cadrul vreunui concurs sportiv, ci în cadrul unei expoziţii (cu vânzare), organizată, pentru al treilea an consecutiv, de către Asociaţia Columbofilă Profesionistă Prahova (ACPP). Pe holul lateral al Casei Tineretului, în cuşti corespunzătoare, au fost expuşi vizitatorilor 205 porumbei voiajori – yearlingi (în vârstă de un an) şi maturi (cei de peste un an), participanţi, anul trecut, la concursuri naţionale şi internaţionale.
Expoziţia a avut şi un mic sector în care au putut fi admiraţi 20 de porumbei ornamentali (rasele Lahore, Maria Stuart etc), toţi ai crescătorului câmpinean Elvis Arghir. Înfiinţată în primăvara anului 2009 şi condusă de câmpineanul Lucian Cercel, ACPP cuprinde 14 cluburi columbofile din aproape tot atâtea localităţi prahovene, însumând peste 900 de membri. Din componenţa asociaţiei, am aminti clubul Vasile Poienaru plus cele din din Ploieşti, Câmpina (“Dove”), Breaza (“Orizontul” şi “Lăstunul”), Tâgşorul Vechi, , Strejnic, Brătăşanca, Floreşti, Aluniş şi Comarnic. 
“Asociaţia noastră s-a născut din dorinţa de a oferi o mai mare flexibilitate şi echitate sportului columbofil. Pentru a ne atinge scopurile, am organizat zboruri pe rute diverse, la toate categoriile existente: viteză, demifond, fond, mare fond şi maraton. Anul trecut, am participat la zboruri din România, Slovacia, Polonia şi Ucraina. În prezent, suntem la a treia ediţie a Expoziţiei Judeţene Columbofile, după mine, cea mai valoroasă de până acum, atât prin numericul crescătorilor participanţi, cât şi prin valoarea exemplarelor expuse”, ne-a declarat, în prima zi a expoziţiei, Lucian Cercel, care este şi reprezentant al administraţiei publice locale, fiind consilier municipal.
Un alt coleg al său din Consiliul Local, Elvis Arghir, este unul dintre cei mai mari crescători de porumbei din judeţ, cu circa 600 de exemplare deţinute. Pasiunea celor doi a făcut ca acest frumos şi deosebit de atractiv sport, destul de popular în ţara noastră, să se bucure de sprijin din partea municipalităţii câmpinene. În cele două zile ale expoziţiei, aproape 500 de localnici au venit să vadă porumbeii expuşi în zeci boxe, la parterul Casei Tineretului. În prima zi a expoziţiei, preşedintele ACPP a decernat peste 100 de diplome şi cupe celor mai buni crescători participanţi, adică acelora ai căror porumbei au obţinut cele mai bune rezultate la ultimele campionate naţionale şi internaţionale. Cei mai tineri crescători de porumbei ai asociaţiei, premiaţi în timpul festivităţii, sunt Eduard Dincă (10 ani, din Târgşorul Vechi) şi Iulian Târnăuceanu (11 ani, din Filipeştii de Pădure). 
Numărul mare de premii denotă varietatea probelor şi a categoriilor sportului columbofil în oricare competiţie de anvergură. Aproape o treime din porumbeii voiajori campioni naţionali provin de la membrii ACPP. Asociaţia a obţinut, în 2011, rezultate foarte bune pe plan naţional. Bilanţul este cu adevărat impresionant: la categoria porumbei: şase campioni naţionali, opt vicecampioni naţionali şi nouă medaliaţi cu bronz; la categoria laureat: trei campioni naţionali şi doi vicecampioni naţionali; la categoria cluburi: trei campioni naţionali; la categoria crescători: 23 de campioni naţionali, 17 vicecampioni naţionali şi şase medaliaţi cu bronz.
La festivitatea de premiere, au participat viceprimarul Ion Dragomir şi câţiva consilieri municipali (Marian Dulă – preşedintele Comisiei de Sport a Consiliului Local, Horaţiu Zăgan, Marian Nistor şi Viorel Bondoc).
Al doilea edil al municipiului a avut cuvinte de laudă la adresa crescătorilor profesionişti de porumbei din judeţ: “Mă bucur că sunteţi atât de mulţi crescători de porumbei în Prahova şi că o bună parte provine chiar din Câmpina. Vă doresc succes în activitatea dvs, pe care o apreciez foarte mult. Şi bineînţeles, vă urez să izbutiţi în evidenţierea tot mai accentuată a sportului columbofil prahovean la nivel naţional.”
De la un cunoscut crescător de porumbei din Ploieşti, am aflat că unul din leagănele columbofiliei moderne este Belgia, unde, încă din secolul al XIX-lea, au fost create şi stabilizate rase importante de porumbei, care au constituit ulterior material genetic pentru crescătorii din multe ţări, printre care şi România. Printre cei mai mari crescători de porumbei din România postbelică au fost Emil Bodnăraş (un important demnitar comunist, fost ministru al apărării) şi inginerul Corneliu Creţulescu din Bucureşti (în prezent, pensionar octogenar), ambii aducând zeci de exemplare de porumbei voiajori din Belgia.
Tot belgienii se pare că ar fi creat metodele şi formulele care se folosesc azi în concursurile cu porumbei voiajori. Porumbelul voiajor de concurs  are câte un inel la încheietura fiecărui picior: unul, cu datele de identificare, iar celălalt, cu un cip care să oprească ceasul electronic din coteţul în care trebuie să ajungă (acasă, la crescătorul său), după străbaterea în zbor a sute şi chiar mii de kilometri, de la columbodromul în care a fost lansat în timpul concursului. În funcţie de timpul obţinut (timp înregistrat de ceasul din coteţul de destinaţie cu ajutorul unui sistem GPS), el va ocupa şi un loc pe podium. Porumbeii voiajori au fost folosiţi în războaie încă din antichitate, cu toate că porumbelul, una dintre cele mai iubite păsări de pe pământ, reprezintă, de multă vreme, un simbol al păcii. După unele teorii, servicii secrete din anumite ţări îi folosesc şi azi în transmiterea unor mesaje.

Lansare de carte

Emanoil Toma: Libertatea de a fi lichele

Într-o atmosferă caldă, de mare sensibilitate, cu un evident rafinament intelectual - cultivat alternativ de Florin Dochia, moderator şi Eusebiu Ştefănescu, actor -, poetul, eseistul şi romancierul Emanoil Toma ne-a dăruit cel de-al şaisprezecelea volum realizat de domnia sa.
Noua carte, „Libertatea de a fi lichele”, apărută la Editura Amanda Edit (2011), a fost lansată joi, 12 ianuarie, în cocheta sală (devenită bar) a Cinematografului „Central” din localitate, în prezenţa iubitorilor de cultură din Câmpina, Floreşti, Buşteni şi Ploieşti.
Cu o ţinută elegantă, cu o voce baritonală, Emanoil Toma a deschis reuniunea literară dedicată marelui nostru poet, Mihai Eminescu, a mulţumit invitaţilor pentru prezenţă, sponsorilor, gazdei Cătălin Roman şi a anunţat numele lectorilor: Florin Dochia, Christian Crăciun, Serghie Bucur şi Eusebiu Ştefănescu.
„Aud un fâşâit - îşi începe speech-ul poetul Florin Dochia - parcă sunt valurile mării... Şi o veste bună... a fost prins înţepătorul de femei... Pe Bebe Toma l-am prins din nou... Romanele lui sunt nişte romane rele... Personajele sunt la fel... Bărbaţii sunt infideli, iar femeile «cuminţi»” şi recomandă iubitorilor de cultură să citească această carte... noaptea, pentru a avea mai multă imaginaţie interpretativă. De asemenea, moderatorul consideră că „Emanoil Toma nu iartă nimic. Nu se iartă nici pe sine. Este poate al treizecilea «poliţist» scăpat de arestare...” (Aplauze).
În aceeaşi notă de subtilitate, prof. dr. Christian Crăciun a remarcat: „Eu întotdeauna nu găsesc un microfon la nivelul meu (aplauze prelungite). Am vorbit la majoritatea cărţilor lui Bebe. Pe Toma n-ai de unde să-l apuci, fiindcă este foarte alunecos. Toma are un formidabil talent de a-şi măcina opera. Este o carte a unui prozator extrem de aplicat, om care are foarte puţină răbdare. Se bucură drăceşte când descoperă ceva rău. De aceea trebuie să-l descoperi în roman”. Christian Crăciun consideră că scriitura lui Emanoil Toma are un caracter „torenţial”, cu o coeziune a esteticii care „ţine”, însă linia epică nu este foarte bine marcată. Îl compară pe autor cu un entomolog care îşi ordonează cu migală insectele, după care le studiază amănunţit. Cartea, apreciază dl. Crăciun, se citeşte cu mare plăcere. O lectură extrem de atractivă. (Aplauze).
Sobru, sistematic, cursiv, publicistul şi graficianul Serghie Bucur a vorbit despre mişcarea culturală din Câmpina şi, în special, despre istoria literaturii locale. Totodată, a scos în evidenţă „combustibilul energetic deosebit ce-l carcaterizează pe Bebe”, care a făcut demonstraţia unor talente deosebite. Totuşi, îl consideră „un scriitor grăbit”. Cartea lui Emanoil Toma - apreciată ca o lucrare îndrăzneaţă - l-a dus cu gândul pe Serghie Bucur la scriitorii Liiceanu şi Eugen Barbu.
În contrast cu nota critică a cărţii, catrenele axiologice concepute şi prezentate de cunoscutul epigramist Ştefan Al. Saşa au fost însoţite de ropote de aplauze: „Apropos de titlul volumului - O libertate democrată/ Ce-i la români în evoluţie,/ De aceea trebuie stipulată/ Şi-n actuala constituţie” sau „Toma Emanoil, scriitor consacrat - După intrarea în uniune/ Lui i s-ar cuveni, v-o jur,/ Aşa cum toată lumea spune/ Un Nobel sau măcar Goncourt!”
Pline de farmec, cele două poeme închinate poetului naţional Mihai Eminescu şi respectiv scriitorului Emanoil Toma au fost recitate magistral de către cunoscutul actor Eusebiu Ştefănescu şi răsplătite cu apauze prelungite. În „contra-partidă”, Saşa i-a oferit actorului catrenul cu titlul „Actorul Eusebiu Ştefănescu ne-a onorat cu prezenţa”: „Când scriitorul ce-i lansat/ E-un autor aşa marcant,/ Bineînţeles că-i invitat,/ Şi-al scenei româneşti gigant”.
Când nimeni nu se mai aştepta, la finalul recitării, vocea vibrantă, academică a d-lui Ştefănescu a întrerupt aplauzele cu: „Îl declar pe Bebe Toma cetăţean de onoare al sufletului meu”.
Theodor MARINESCU