28 februarie 2012

SENZAŢIONAL! Jenica se-ntoarce!

Jenica Tabacu s-a înscris în Partidul Poporului - Dan Diaconescu

Zvonurile din ultima vreme legate de revenirea Jenicăi Tabacu în politică s-au transformat în realitate. După ce a fost nevoită să renunţe, pe motiv de incompatibilitate, la funcţia de consilier local obţinută în 2008 pe listele PIN, Jenica Tabacu s-a retras din politică în ultimii ani pentru ca zilele trecute să se înscrie în PP-ul lui Dan Diaconescu, unde a şi fost investită ca vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova. O mutare politică absolut surprinzătoare pentru cei care cunosc activitatea eruditei doamne Tabacu, dar absolut normală din punctul de vedere al ambiţiilor politice de care a dat dovadă în ultimii ani.
Aşadar, Jenica Tabacu s-a întors pe scena politică, iar sursele noastre susţin că noua apariţie nu este una meteorică şi că ea se va concretiza în curând într-o a doua candidatură a doamnei cu pricina la funcţia de primar al municipiului Câmpina.
Vă reamintim că în urmă cu patru ani, Jenica Tabacu a obţinut aproximativ 1600 de voturi pe listele PIN, din partea electoratului câmpinean, după care în calitate de consilier local a participat activ la numirea PSD-istului Ion Dragomir în funcţia de viceprimar.

Cuvântul care înţeapă

După 16 ani

Mă întrebam zilele trecute ce îl mai poate împinge în lupta electorală pe omul de numele căruia, în ultimii 16 ani, nu se leagă nimic măreţ din punct de vedere edilitar în oraşul nostru. Nu am găsit niciun motiv logic, dar în schimb am identificat o sumedenie de ipoteze.
Prima ar fi aceea că eroul nostru se crede iubit şi stimat de o populaţie fermecată de comportamentul său de fată mare.
A doua ar fi faptul că a ştiut întotdeauna să se laude cu realizările altora (foştii primari R.R. Micu, Gheorghe Tudor şi viceprimarul Ion Dragomir), în genul unii muncesc şi alţii se laudă prin ziare şi la televiziune, ceea ce i-a adus un capital de imagine cuantificabil azi, dar nemeritat.
A treia se poate desena pe spatele său ca o emblemă pe care a purtat-o cu mândrie în toţi aceşti ani şi anume zicala românească „capul plecat sabia nu-l taie”. Astfel, ştiind să fie ascultător în preajma celor mai puternici decât el, care mută pionii pe tabla de şah a oraşului, a rămas nesacrificat, aşadar util în continuare pentru un nou mandat.
A patra este linguşeala celor ce trăiesc bine de pe urma lui în calitate de şef ori partener cu acces direct la mari resurse bugetare şi care îi şoptesc la ureche: „Ne aşteaptă al treilea mandat glorios şi nu putem să dăm acum cu piciorul la tot, după ce am asfaltat până şi spaţiile verzi”. E greu să rezişti neinfluenţat într-o astfel de companie „selectă”. 
A cincea ipoteză este aceea în care îşi mai încearcă o dată norocul în faţa electoratului, ca un om prea realizat (fără griji materiale) în ultimele două mandate, care detaşat de greutăţile lumeşti se încântă la gândul că nici de data asta contracandidatul nu ar fi unul pe măsura lui.
Şi în fine, a şasea ipoteză ce i se strânge ca un arici pe după gât, se simte în aer ca o presiune care provoacă frisoane faţă de ceea ce lasă în urmă la discreţia celor care vor dori să-şi bage nasul în poveştile unde s-au înghiţit sume impresionante din banul public. Şi aici este vorba de zeci de miliarde.
Fără să exclud ipoteza candidaturii justificate a unui om care a acumulat, vrând-nevrând, experienţă administrativă - că doar trebuie să fii total neinstruit ca după 16 ani de activitate într-un loc de muncă să nu te pricepi la oarece buchiseală în domeniul tău -, cred că fiecare dintre cele şapte ipoteze se regăsesc în întregul deciziei previzibile a acestui om de a obţine un nou mandat într-o Câmpină care merită mult mai mult decât o conducere discreţionară, susţinută în Consiliul Local de o majoritate nelegitimă, formată din adversari de moarte în campania electorală din 2008. Oare nu a venit timpul să ne asumăm riscul de a încerca şi alte variante?
P.S. Intenţionat nu am nominalizat personajul despre care am făcut vorbire mai sus, pentru că de acum îl ştim cu toţii. Am trăit sub „sceptrul domniei” lui aproape două decenii. E totuşi prea mult!
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

DE CE AVEM PARLAMENT

Scenele de la balconul parlamentului, cu circarii trişti ai opoziţiei făcînd glume de autobază, ne fac să ne întrebăm – a cîta oară?-  la ce bun Parlamentul? Profesorii de politologie vor sări deîndată: el este expresia absolută a democraţiei. În teorie, aşa este. Dar este aşa şi în practica României de azi? Ideea sabotării lucrărilor legislativului este, în sine, profund antidemocratică. S-a vorbit mult de abuzul de ordonanţe, nedemocratic dar impus uneori de o viteză  necesară a reformei pe care parlamentul o ignoră de cele mai multe ori cu o inconştienţă suverană. Dar de abuzul de moţiuni , ridicole în titluri, prost redactate şi copiate din presă unele, nu s-a vorbit mai deloc. Este o axiomă că o democraţie nu există fără o opoziţie autentică şi puternică. Cu o condiţie însă: un cuvînt care trebuie să caracterizeze în aceeaşi măsură puterea ca şi opoziţia: responsabilitate. 

Columbofilul Elvis Arghir a ajuns în conducerea FC Unirea Câmpina

Săptămâna trecută, joi, 23 februarie, în ultima şedinţă de Consiliu local, aleşii noştri au avut atât motive de ceartă, cât şi de amuzament când a venit vorba de proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul PDL Daniel Telegescu. Proiectul cerea numirea unui înlocuitor pe locul rămas vacant în Consiliul Director al FC Unirea Câmpina, în urma demisiei viceprimarului Ion Dragomir. Cum era de aşteptat, pedeliştii s-au înţeles la partid şi au venit cu mutarea în plic (aşa cum procedează în orice situaţie), propunându-l în funcţia vacantă pe consilierul PDL Gheorghe Sandu. Însă, cum socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu aceea din Consiliu, pedeliştii s-au trezit păcăliţi la votul secret în urma căruia cele mai multe nominalizări le-a primit columbofilul Elvis Arghir (propus mai mult la băşcălie), care nu are printre pasiuni fotbalul. Alegerea este cu atât mai amuzantă cu cât Elvis Arghir nu va putea lua parte sâmbăta la meciuri, cultul din care face parte nepermiţându-i acest lucru. Şi uite-aşa, un proiect sportiv care părea serios, lansat cu multe trâmbiţe de primarul Tiseanu şi ai lui, intră încet-încet în derizoriu. Să nu ne surprindă că într-o bună zi, în ritmul ăsta, vom da peste un medic ginecolog la... Poliţia Comunitară!!!

Târgul Mierii, un eveniment reuşit, dar cu un aer de talcioc balcanic

O fi de rău să fii cârcotaş în sens constructiv, adică să fii perfecţionist, să doreşti ca toate lucrurile făcute de oameni să iasă cât mai bine? O fi “de porc” treaba asta?, cum se spune în limbajul argotic despre lucrurile urâte. Nu ştiu sigur dacă e “de porc” chestia cu pricina, dar cârnaţii pe care i-am mâncat la Târgul Mierii 2012, făcuţi pe un grătar încins, aşezat strategic la colţul clădirii gazdă a evenimentului, au fost sigur de porc.
Acum, dacă mă întrebaţi ce-am căutat eu să mănânc mici şi cârnaţi la un târg al mierii, de-al dracului am să vă răspund: ce-au căutat şi americanii în Irak. Că yankeii s-au dus acolo să găsească niscaiva arme nucleare şi s-au pricopsit cu exploatarea unor uriaşe resurse de petrol. Ce, au vrut ei să iasă aşa? Or fi vrut (că au cam vrut), dar aşa s-a şi potrivit. Fiindcă putea să iasă ca-n Vietnam. 
Tot aşa s-a potrivit şi la mine. M-am dus la Târgul Mierii să cumpăr un borcan cu miere de mană (că sortimentul ăsta cică ar fi mai trendy, mai în tendinţi), dar nu am reuşit să-mi răsfăţ papilele gustative cu degustări ale unor produse de la albine, ci doar să-mi umplu burta cu produse de la nişte biete porcine.
Iar asta poate şi pentru faptul că, venind dinspre Casa de Pensii, pe aleea laterală care duce la intrarea în Casa Tineretului (gazda Târgului Mierii în perioada 24-26 februarie), prima “ispită” a fost grătarul cu mici, cârnaţi şi fleici din ceafă de purcel, ce scotea un fum ameţitor şi degrabă producător de apă în gura pofticiosului trecător.
Apoi, pe aceeaşi parte cu grătarul, o tonetă cu produse din carne de porc şi de oaie, numai bune de cumpărat pentru acasă (şorici, cârnaţi, mezeluri, muşchi, pastramă), urmată de o tonetă cu produse din lapte de oaie şi de vacă (brânză telemea sau brânză de burduf în scoarţă de copac, unt, smântână). Vizavi de aceasta din urmă, o tonetă cu şepci şi căciuli (din piele, din blană de vulpe, de iepure, de nutrie şi de multe alte necuvântătoare). Nimic de albine şi de la albine, la primele “standuri” întâlnite. La un eveniment al apicultorilor din judeţ şi din toată ţara. De aia stau şi mă gândesc: oi fie eu prea cârcotaş? Sau la un târg al mierii ar trebui să găseşti doar produse şi utilaje apicole. Nu cărnărie, cârnăţărie, brânzărie, blănărie. O fi şi această desfăşurare de participanţi un semn că, pe acuta criză economică mondială, orice târg de miere este bun pentru unii comercianţi să vândă vizitatorilor produse care nu au nicio legătură cu apicultura.
Ca să mă fac mai bine înţeles. Dacă s-ar fi organizat, în aceeaşi locaţie, un târg al cărţii şi al editorilor de carte, grătarul cu mici şi cârnaţi, nelipsit de la orice talcioc sau serbare câmpenească, ar fi fost tot la fel de bine integrat în peisajul din curtea Casei Tineretului? Încercam să mă gândesc la un târg al mierii organizat în Germania, dar nu-mi puteam închipui amenajarea, la intrarea sa, a unui “stand” cu cârnaţi şi bere.
Chiar dacă nemţii sunt mari mâncători de cârnaţi şi mari băutori de bere. Acest amestec de produse din domenii diverse, la un târg specializat  pe un singur domeniu, ni s-a părut a ştirbi puţin din “ştaiful” evenimentului, care a căpătat astfel aerul unui talcioc balcanic.
În rest, nu putem reproşa nimic acestui târg, care a atras mii de persoane în cele trei zile de desfăşurare. Să mă ierte organizatorii târgului şi cititorii Oglinzii, poate că nici nu am dreptul să cârcotesc atâta, eu, care nu am fost în stare să-mi chivernisesc bine banii drămuiţi de-casă, special destinaţi pentru un borcan cu miere, dar cheltuiţi parţial pe o porţie de cârnaţi şi pe una cu mici. Am zis şi eu aşa, păcatele mele, doar pentru că mi-ar fi fost drag să iasă perfect Târgul Mierii de la Câmpina. Dintr-un puseu de patriotism local. Uite de-aia, aşa perfecţionist cum sunt (tocmai ca să mă simt perfect, am dat mierea pe cârnaţi şi mititei), nu am să ajung niciodată politician. Pentru că alţii nu se mai satură să-şi lingă degetele, după ce-au ajuns la butoiul cu miere al puterii locale, iar eu nici măcar în posesia unui borcan cu miere nu sunt în stare să ajung.
Dar să revenim la Târgul Mierii şi la descrierea desfăşurării sale.  Ultimele trei zile ale săptămânii trecute au transformat Câmpina în capitala mierii, a produselor şi utilajelor apicole. În organizarea Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei” (AAVP), a Consiliului Local şi a Primăriei Câmpina, s-a desfăşurat, la Casa Tineretului, ediţia a şasea a Târgului Mierii, cea mai importantă manifestare de acest gen din România. Conform unor aprecieri făcute anul trecut, în întreaga ţară se desfăşoară anual mai multe târguri ale apicultorilor, dar cel de la Câmpina este cel mai mare şi mai apreciat de către cei din branşă.
Vineri, la ora 11.00, a avut loc inaugurarea Târgului, la care a participat primarul Horia Tiseanu plus câţiva consilieri municipali şi membri din conducerea executivului câmpinean. Spre deosebire de alte editii, când aglomeraţia cea mai mare era înregistrată în prima zi, după care numărul vizitatorilor începea să scadă vizibil, ediţia din  acest an s-a bucurat de o prezenţă numeroasă şi aproape constantă în toate cele trei zile de desfăşurare. Nu or fi fost 10-12 mii de vizitatori din întreaga ţară, cum se aşteptau cei de la AAVP, conform celor scrise pe invitaţie, dar nici prea departe de cifrele avansate nu cred că a fost numărul vizitatorilor. A devenit o tradiţie ca, în prima zi, să se desfăşoare cele mai multe concursuri, cu participarea publicului doritor.
Astfel, vineri, 24 februarie, au fost premiaţi “Cel mai bun degustător de miere” (alesul a fost consilierul municipal Daniel Telegescu, cel care a identificat corect aproape 10 sortimente diferite de miere), “Cel mai mare mâncător de miere” (un localnic care a îngurgitat o carafă cu 1,5 kg de miere în 30 de secunde), “Cel mai dulce primar” (vă lăsăm să ghiciţi cine s-a pricopsit cu această postură, dar vă putem ajuta printr-o nevinovată dezvăluire: iniţialele numelor sale sunt H şi T). Tot în cadrul unor concursuri, au fost evidenţiate, de asemenea, “Cea mai bună miere”, “Cel mai bun articol apărut în 2011 într-o publicaţie apicolă”, “Cea mai frumoasă prezentare de stand”, “Cea mai frumoasă fotografie pe teme apicole”, “Cel mai interesant (inovativ) produs”. Tot ca o noutate, în ediţia 2012a Târgului Mierii, s-au desfăşurat mai multe ateliere de creaţie, cu participarea unui număr însemnat de elevi de la mai multe şcoli din Câmpina. Premiul I în acest concurs cu tematici apicole a fost câştigat, la egalitate, de Şcoala B.P. Hasdeu şi Şcoala Ion Câmpineanu, care au împărţit frăţeşte premiul.  Nu a mai avut loc concursul “Albinel şi Albinuţa”, cu probe de cultură generală din domeniul apicol, dar întocmai ca în precedentele ediţii, printre apicultori şi vizitatori s-a plimbat întruna Albinuţa Nina, mascota Târgului, care a întreţinut atmosfera. Tot vineri, au avut loc nişte preselecţii cu elevi talentaţi în ale cântatului la chitară. Primii trei elevi selecţionaţi au deschis spectacolul de muzică folk oferit, a doua zi, de către cunoscutul cantautor Mircea Vintilă, dar şi de Zoia Alecu şi Ovidiu Mihăilescu.
Tot sâmbătă, a avut loc Adunarea Generală a Federatiilor Apicole din Romania – ROMAPIS, dar şi Balul Stuparilor, la restaurantul Amana Inn din Câmpina. Duminică, 26 februarie, s-a desfăşurat o conferinţă-simpozion: “Apicultura şi provocările crizei”, precum şi o tombolă cu unelte şi echipamente apicole.  Apicultori veniţi din toată ţara au oferit o gamă largă de produse apicole, de la miere (de salcâm, de tei, de mentă, de floarea-soarelui, polifloră, de rapiţă, de mană, cele mai căutate dintre sortimentele de miere fiind ultimele două), până la utilaje apicole şi numeroase produse cosmetice şi farmaceutice pe bază de miere, polen, propolis şi lăptişor de matcă. Foaierul Casei Tineretului s-a dovedit neîncăpător, ceea ce a făcut ca mulţi producători de echipamente şi utilaje apicole să-şi desfacă marfa în foaierul de la primul etaj şi la tarabele din curtea clădirii.
Orice s-ar spune, în afară de cele câteva trăsături de talcioc balcanic amintite ceva mai devreme, Târgul Mierii 2012 s-a dovedit a fi o mare reuşită, care i-a mulţumit deopotrivă pe apicultori şi pe vizitatori.

Câmpina la periferie

Fotoreportajul unui cetăţean nemulţumit

Am primit pe adresa redacţiei un set de fotografii (însoţite de explicaţii) în care sunt surprinse imagini de pe strada Nouă (ce ironie!) din cartierul Turnătorie.
„Bună ziua. Aveţi ataşate câteva fotografii din Municipiul Câmpina, cartier Turnătorie.
Aici sunt «aruncate» câteva containere de gunoi la care au acces, alături de beneficiari (locatari ai blocurilor din apropiere şi ai caselor de pe strada Nouă) şi persoane care trec cu maşina venind din alte zone sau agenţi comerciali, precum şi animale şi păsări. Costin”

Din ciclul “Mă laud fără măsură că vă dau sport şi cultură”

Primarul consideră manifestările cultural-sportive o nouă realizare a administraţiei sale

În Românica noastră cea de tot păcatul, un primar nou ales în funcţie, în primele săptămâni de mandat, indiferent de structura sa interioară, este mai modest, mai ascultător, încercând să înveţe din mers cât mai multe lucruri, chestii, socoteli, şpiluri (ziceţi-le cum vreţi), numai bune să-l ajute în activitatea sa de administrator al localităţii respective. Ei, dar ce te faci că, spre sfârşitul mandatului, primarul nostru (cel din poveste, vreau să zic), ajunge cu capul învăluit de fumuri, chiar fără a trage deloc din ţigară sau pipă. Candidatura sa la un al doilea mandat i se pare nu doar firească, ci chiar necesară, indispensabilă, de-a dreptul crucială pentru bunul mers al comunităţii care l-a ales să o conducă pentru patru ani. “Dacă nu eu, care am căpătat experienţă, atunci cine? Cine să conducă localitatea mai bine decât mine?”, ajunge să se întrebe adesea edilul nostru, în finalul mandatului şi în faţa oglinzii  din biroul său, gândindu-se totodată, cu indignare, cât tupeu au contracandidaţii săi, care, fără nicio experienţă în administraţie, vor să-i ia locul. Dacă aşa stau lucrurile, vă închipuiţi cam câtă indignare şi îngâmfare s-au cuibărit în Horia Tiseanu, aflat de 16 ani în fruntea Câmpinei; opt ani, între 1996 şi 2004, ca viceprimar, şi tot atâţia, apoi, ca primar.
După ce nu a scăpat niciun prilej pentru a se lăuda cu numărul mare de străzi asfaltate, canalizate, precum şi cu mulţimea de parcări şi părculeţe amenajate, Tiseanu a găsit, mai nou, de cuviinţă să înscrie printre “realizărili” ultimului său mandat şi finanţarea zecilor de manifestări cultural-sportive şi educative ce vor avea loc, în 2012, sub egida municipalităţii.
Odată cu votarea unanimă a bugetului local pe acest an, consilierii municipali au aprobat, recent, şi lista cu cele 54 de manifestări organizate de Casa Tineretului, Casa de Cultură “Geo Bogza”, Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati”, Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, pentru toate acestea alocându-se, în total, 623.400 de lei. Primarul Horia Tiseanu a ţinut chiar să sublinieze că, dacă la această sumă se adaugă cele 288 de mii de lei cu care municipalitatea finanţează echipa Unirea Câmpina, pentru returul acestui campionat, plus cele 150 de mii de lei, bani care vor susţine proiectele unor asociaţii şi fundaţii, “într-un an de criză, cum este 2012, vom vedea că, pentru activităţi cultural-sportive şi educative, am alocat peste un milion de lei, ceea ce reprezintă, în opinia mea, o sumă foarte mare, deci un efort considerabil de susţinere a culturii şi sportului.” 
Automulţumirea şi optimismul primarului nu au fost întru totul împărtăşite de viceprimarul Ion Dragomir. Considerând exagerate cheltuielile cu desfăşurarea unor manifestări, cum ar fi spectacolul în aer liber din noaptea dintre ani,  numărul doi din Primăria Câmpina a cerut să fie făcut public modul în care s-au cheltuit cei 113.000 de lei din bugetul local, destinaţi a finanţa specatacolul ultimului Revelion. „Aş vrea să văd şi eu un desfăşurător al cheltuielilor, ca să vedem pe ce s-au dus banii. Am cheltuit pe spectacolul de Revelion circa 26.000 de euro, dar cred că nu a costat mai mult de 15.000-16.000 euro, cu tot cu focul de artificii. Şi afirm acest lucru, fiindcă m-am interesat care sunt tarifele unor focuri de artificii şi onoratiile artiştilor participanţi. Eu nu vreau să acuz pe nimeni din administraţia locală. Pur şi simplu, cred că firma care a organizat spectacolul ne-a prostit”, a declarat, în timpul dezbaterilor din plenul Consiliului Local, liderul social-democraţilor câmpineni.
Şi dacă atitudinea sa critică nu a surprins pe nimeni, dat fiind faptul că venea de la şeful principalului partid de opoziţie local, total neaşteptate au fost acuzele aduse de consilierul PDL Elena Albu, nemulţumită de faptul că “pe lista manifestărilor culturale şi sportive sunt multe acţiuni cu puţini participanţi şi cu impact redus pentru locuitorii Câmpinei. Din păcate, consider că foarte puţine sunt destinate publicului larg, şi mă refer aici la Hora Prahoveană, Serbările Toamnei şi spectacolul de Revelion. În plus, toate aceste manifestări suferă la capitolul promovare. Nu ştim să le facem cunoscute câmpinenilor, lucru care ar trebui să dea de gândit membrilor Comisiei de Cultură, care au iniţiat acest proiect”. Pentru că în PDL este “democraţie”, majoritatea portocalie din legislativul câmpinean a decis să mai taie din cheltuieli, astfel încât următorul spectacol de Revelion (incluzând şi focul de artificii) nu va mai primi 120.000 de lei, cum fusese prevăzut iniţial, ci doar 105.600 lei.
O notă bună pentru alocarea a 10.000 de lei către Teatrul Proiect Câmpina, noul teatru profesionist al oraşului, pe scena căruia joacă nume celebre ale Teatrului Naţional din Bucureşti. 

Cu modificările solicitate anul trecut, Câmpina susţine, în continuare, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor

Consilierii municipali au aprobat un nou studiu de fezabilitate aferent proiectului “Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Prahova”, împreună cu principalii indicatori tehnico-economici şi documentele impuse de Ghidul Solicitantului, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile acordate acestui proiect. Au mai fost aprobate un acord privind modul de implementare a proiectului în judeţ şi un plan anual de evoluţie a tarifelor. Deoarece României i s-au acordat de către U.E. importante fonduri nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii de mediu, Consiliul Judeţean Prahova, principalul acţionar al parteneriatului, a făcut eforturi susţinute pentru pregătirea unor proiecte fezabile, care să maximizeze accesarea de către judeţul nostru a unor importante finanţări europene.
În acest sens, legislativul judeţean pregăteşte întocmirea proiectului “Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Prahova”. Proiectul respectiv, inclus în  Programul Operaţional Sectorial de Mediu, trebuie aprobat de toate cele 104 administraţii publice locale din Prahova.  El are, ca obiectiv general, dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Prahova, finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Primarul Horia Tiseanu, iniţiatorul proiectului de hotărâre şi cel care a fost mandatat  să voteze din partea Câmpinei în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a informat consilierii câmpineni despre propunerile de modificare a unor documente, pe care municipalitatea câmpineană le-a înaintat, în septembrie 2011, către ADI. Modificările solicitate de executivul câmpinean au fost incluse în noile documentele necesare implementării proiectului de salubrizare sistematizată a judeţului, documente înaintate acum de către ADI spre aprobare Consiliul Local Câmpina, care le-a votat în unanimitate.
Astfel, faţă de modelul propus iniţial de către ADI, s-a modificat zonarea judeţului, înfiinţându-se o a şaptea zonă în jurul staţiei de sortare a deşeurilor de la Câmpina, staţie realizată cu fonduri private de către operatorul local de salubritate Floricon Salub. Câmpina a mai cerut şi obţinut diminuarea diferenţelor dintre tarifele percepute pentru comune şi cele percepute pentru oraşe. Având în vedere că existenţa a şapte zone de salubrizare în Prahova implică existenţa a şapte operatori zonali de salubritate, Câmpina a propus ca toate contractele de concesiune a serviciilor de salubritate aflate în vigoare, încheiate de administraţiile publice prahovene, să se deruleze până la epuizarea lor, până ajungerea lor la termenul de finalizare. În urmă cu 10 ani, Câmpina a încheiat un astfel de contract de concesiune cu Floricon Salub, care este valabil până în anul 2022.

Traian Băsescu şi Horia Tiseanu văd diferit transparenţa totală în administraţia publică

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, recent, transparenţă totală în cheltuirea banului public, în sensul în care (considerăm noi), ar trebui publicate (sau afişate în locuri special amenajate), toate documentele cu care administraţiile locale şi centrale plătesc firmele realizatoare ale marilor investiţii publice.
Nu cu mult timp în urmă, la o conferinţă de presă organizată de PDL Câmpina, primarul Horia Tiseanu a fost întrebat de reporterul publicaţiei noastre cum vede această transparenţă totală solicitată imperativ de către şeful statului şi conducătorul suprem (neoficial) al partidului din care face parte şi edilul-şef al municipiului nostru. “Eu nu am auzit încă de aceste consideraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu vizavi de publicarea sau afişarea nu ştiu căror facturi sau documente de plată către firmele prestatoare de servicii sau de diferite lucrări comandate de primării. Mie mi se pare curios felul cum puneţi problema şi nu cred că dl. preşedinte Băsescu, dacă a făcut afirmaţii referitoare la transparenţa în cheltuirea banului public, le-a gândit  în felul în care le-aţi înţeles dvs. Dânsul a fost mulţi ani primarul general al Capitalei şi, sunt convins, ştie faptul că, într-o primărie, într-o instituţie publică, în general, intră foarte multe facturi, devize ş.a.m.d. Dacă ne-am apuca să afişăm toate facturile în curtea Primăriei, ar însemna să amenajăm sute de metri de panouri în jurul clădirii, pentru a afişa toate documentele de plată către furnizori, pe care consideraţi dvs. că ar trebui să le facem cunoscute. Şi asta, repet, conform unor declaraţii pe care susţineţi că le-a făcut preşedintelui Traian Băsescu, deşi eu, unul, nu l-am auzit pe preşedinte afirmând aşa ceva. Şi vă spun sincer, chiar dacă ar fi cerut aşa ceva, eu nu cred că s-a gândit la interpretarea pe care i-aţi dat-o afirmaţiilor sale. Poate preşedintele o fi spus ceva despre transparenţa în administraţia publică, dar nu l-aţi înţeles corect. Nu cred că există cadrul legal pentru afişarea obligatorie a tuturor acestor facturi. Cine vrea să ştie pe ce cheltuieşte  Primăria fiecare ban din bugetul local, poate cere şi afla acest lucru făcând o cerere pe baza Legii nr.541/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, a răspuns primarul Câmpinei.
Cum îl ştim pe Horia Tiseanu un soldat politic disciplinat, nu-l putem bănui de nesupunere în faţa dorinţelor şefului suprem al pedeliştilor, pe care nu degeaba cei din anturajul său cel mai apropiat îl alintă cu porecla Zeus. Pur şi simplu bănuim că formaţia sa de inginer îl determină pe Horia Tiseanu să gândească în termeni foarte tehnici şi excesiv de concreţi, care îl împiedică să înţeleagă faptul că Traian Băsescu s-o fi gândit, în primul rând, la publicarea cheltuielilor cu marile investiţii publice. Afişarea nu doar a facturilor, ci şi a devizelor de lucrări, ar da posibilitatea contribuabililor locali să vadă cum o investiţie publică începe cu un număr de lucrări (prezente şi în documentaţia tehnico-economică), şi se termină cu mult mai multe lucrări solicitate pe parcurs, din varii motive, care toate măresc valoarea investiţiei şi a sumei plătite firmei prestatoare, din banii publici, adică ai contribuabililor locali.

Ultimele amicale înainte de începerea returului în Liga A Prahova

CSO Plopeni – CSM Câmpina 4-0Miercuri 22 februarie, la Lilieşti, pe un teren acoperit cu un strat consistent de zăpadă, a avut loc partida amicală dintre CSO Plopeni şi CSM Câmpina. Formaţia condusă de Ionică Burchi nu s-a putut baza pe serviciile lui M. Mihai (accidentat) şi camerunezul Blanc, acesta din urmă fiind plecat din tara pentru a-si rezolva probleme personale. Plopenarii au înscris de patru ori, trei dintre aceste goluri venind din faze fixe. După 90 de minute, CSO Plopeni s-a impus cu scorul de 4-0, prin golurile marcate de Puiuleţ (25, 44), Codreanu (60), Huza (75).
CSM Câmpina a jucat la Lilieşti în formula: Boşilcă - Ad. Burchi, Zăpodeanu, Gânju, Stan - R. Burloiu, Ilioiu, Budileanu, Hromei - Stroe, Olteanu. Au mai jucat: Negoiasă, Bej, G. Radu, Vintilă, Grigoraş.

Unirea Câmpina - Conpet Ploieşti 1-0
Joi, 23 februarie, Unirea Câmpina a întrecut la limită divizionara C Conpet Ploieşti. După 0-0 la pauză, elevii lui Costin Plăvache şi Marius Pălăncianu au primit unicul gol al partied, dintr-o lovitură liberă de la 22 m, transformată de Bărăgan.
Unirea a jucat cu următoarea echipă: D. Şandru , Neagu, Filip - Ungureanu, Lambă, Bărăgan, Cernea, Ciobanu. Au mai jucat: T. Ionescu, Dobrescu, Bica, Fl. Stoica.
 
CS Băneşti – CSM Câmpina 1-4
După înfrângerea din campionat, CSM şi-a luat sâmbătă, 25 februarie cea de-a treia revanşă în faţa formaţiei CS Băneşti. După 5-1 şi 2-0, ambele la Băneşti, tot pe terenul noii echipe antrenate de Cristian Dumitru, CSM le-a aplicat o nouă corecţie băneştenilor, administrându-le un scor care ne scuteşte de orice comentariu, 4-1, golurile fiind marcate de Radu Burloiu (2) - (în foto), Andrei Negoiasă şi camerunezul Blanc Miss, în vreme ce golul de onoare al gazdelor i-a aparţinut lui Fl. Ene.
Antrenorii formaţiei câmpinene, Ion Burchi (principal) şi Robert Stoica (secund) au utilizat la Băneşti următoarea formulă: Boşilcă - A. Burchi, G. Radu, Gânju, Cr. Stan (provenit de la AFC Filipeşti) - Stroe, Olteanu, Budileanu, Hromei - Negreanu, Blanc. Au mai jucat: Negoiasă, Bej, Vintilă, R. Burloiu, Zăpodean.

21 februarie 2012

Candidatura USL la Primăria Câmpina va fi oficializată zilele următoare

Conform protocolului USL încheiat la nivel judeţean, candidatura USL Câmpina în alegerile pentru Primărie aparţine PNL. În urma sondajelor realizate, cel mai bine clasat dintre potenţialii candidaţi ai celor două partide componente este liberalul Virgil Guran, omul de afaceri întrecându-l în intenţiile de vot ale câmpinenilor pe social-democratul Călin Tiu, fostul manager al Spitalului Municipal.
Candidatura lui Virgil Guran va fi oficializată zilele următoare, în cadrul unei conferinţe de presă a USL Câmpina.
Pe de altă parte, nici candidatura PDL Câmpina pentru Primărie nu a fost anunţată oficial, deşi se ştie, cu siguranţă, că actualul primar va candida pentru un al treilea mandat. Aşadar, Virgil Guran şi Horia Tiseanu se vor înfrunta la apropiatele alegeri locale, ei fiind candidaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga fotoliul de primar.

Cuvântul care înţeapă

Justiţia divină

Este deja de notorietate faptul că oamenii nu mai au încredere în dreptatea făcută de autorităţi, chestiune demonstrată sociologic prin zeci de sondaje de opinie, în care trei sferturi din populaţia ţării îşi arată constant îngrijorarea în acest sens.
Din nefericire, reforma în instituţiile statului întârzie să apară, iar cei care se confruntă zilnic cu autorităţile se trezesc în situaţia de a rămâne cu „dreptatea în braţe” şi cu speranţa că doar divinitatea ori, în cel mai bun caz, instituţiile europene, le vor rezolva problemele.
Zilnic, în calitatea mea de jurnalist, mă întâlnesc cu astfel de cazuri, în care diverşi cetăţeni cer sprijinul presei, ca ultimă soluţie, în faţa unui sistem politic şi administrativ rigid, care le întoarce spatele.
În cele mai multe situaţii, este aproape imposibilă intervenţia unei anchete jurnalistice, cel mai des întâlnită găselniţă a autorităţilor fiind aceea de obstrucţionare a anchetei, rămânând astfel doar posibilitatea de a prezenta opiniei publice punctele de vedere, poate subiective, ale părţilor vătămate.
Un exemplu în acest sens este şi cel pe care îl aduc acum în atenţia cititorilor, respectând astfel dreptul la liberă exprimare garantat de Constituţia României.

„Justiția Divină!

În Câmpina, în iulie 2010, a fost amplasat pe un teren de tenis, în mijlocul caselor, un cort festiv pentru nunți.
A fost amplasat la câțiva metri de locuințele aflate în zona zona istorică a municipiului Câmpina, fără autorizație de demolare a terenului de tenis, fără autorizație de construcție și avize de funcționare de la: Primărie, Agenția de Protecție a Mediului, Pompieri, DSVSA, etc.
A produs un zgomot infernal în zilele de sâmbătă și duminică, între orele 18:00 și 6:00 și nu numai.
Locuitorii din jur, deranjați peste măsură, au apelat pe rând la: 112, Poliție, Primărie, Garda de Mediu, Agenția de Protecție a Mediului, Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentației, Prefectură, Jandarmerie, Justiție, etc.
- Serviciul 112 a fost apelat de foarte multe ori;
- Poliția nu și-a făcut datoria și nu a intervenit;
- Primăria nu a vrut să facă nimic și nu a făcut nimic, pentru a opri distrugerea vieții locuitorilor din zonă;
- Primăria, forțată prin zeci de petiții, plângeri și sesizări, de nevoie, s-a făcut că-și face treaba, amendând și sancționând agentul economic vinovat, dar având grijă să „uite” să completeze data pe procesele verbale întocmite;
- Garda de Mediu s-a întrecut în amabilități față de agentul economic vinovat de poluare fonică repetată, dând totuși 2 amenzi, în loc de 50. A dat și 2 suspendări ale activității de restaurant din întreg complexul, dar acestea au fost tratate cu indiferență de proprietarul complexului, care și-a continuat cu nonșalanță activitatea. Garda de Mediu nu a dus la bun sfârșit măsurile dispuse.
- Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentației, a dat din umeri, s-a ascuns printre hârtii și prin propriile proceduri, distorsionând realitatea.
- Prefectura s-a purtat cu amabilitate, (doar în timpul audiențelor), dar acțiunea de a încerca măcar remedierea situației a fost nulă.
- Jandarmeria  este organismul statului constituit în vederea asigurării ordinii și liniștii publice. Acest întreg sistem militarizat, a ascultat la comandă și a executat fidel apărarea vinovaților (agentul economic) și a fost din start împotriva comunității, deranjată de muzica la maxim și de urletele din toiul nopții.
- Mai mult, Jandarmeria a încercat să închidă gura celor care reclamau la 112 perturbarea liniștii sau care aveau curajul să ia atitudine. Împotriva acestora s-au dat amenzi mari (maxime) fără motiv legal, iar împotriva celor ce tulburau grav și repetat liniștea, nu au luat măsuri nici de sancționare, nici de intervenție în forță (potrivit legii), așa cum au demonstrat că sunt în stare, în Piața Universității.
- Justiția a fost ultima speranță a protestatarilor din Câmpina, pentru a li se face dreptate și a-și recâștiga liniștea. Din păcate, nici justiția nu a arătat că este în slujba dreptății, așa cum ar fi normal, într-un stat european. Justiția a părut, până acum părtinitoare. Un exemplu fiind cel prin care procesul verbal de sancționare al Jandarmeriei către cei care își apărau drepturile, nu a fost anulat, deși, chiar jandarmul care a întocmit procesul verbal, a declarat ulterior în scris, că s-a înșelat.
În acest context, de la justiția română nu mai avem prea multe așteptări !!! Speranța noastră se îndreaptă spre justiția europeană.
Dar, iată că totuși, justiție există. A mai rămas doar Justiția Divină, care în seara zilei de 03.02.2012, printr-o hotărâre Corectă și Divină, fără mizerii, curat și imaculat, a trimis tone de zăpadă peste cortul festiv, care au restabilit ordinea și liniștea în Câmpina, desființându-l temporar.
Mă întreb acum, de ce să mai plătim impozite și taxe, să susținem atâtea autorități care nu fac nimic sau care se fac că aplică legea? Mai bine direcționăm acele sume către Biserică, pentru că, în România secolului XXI, Justiția este Divină.
Acesta este un pamflet, care însă este real și crud de adevărat!
D.R.,
Unul dintre cei peste 50 de locuitori terorizați de peste 18 luni, de un cort.”

Din punctul meu de vedere, scrisoarea de mai sus este un strigăt de disperare al unui român care îşi caută liniştea în casa, oraşul şi ţara lui şi tocmai de aceea consider că el, alături de alte milioane de români din această ţară, trebuie să se facă auzit. Că are sau nu dreptate (şi aici nu mă refer la justiţia divină), asta este o altă problemă, pe care instituţiile de drept române ori cele internaţionale ale Europei unite, o vor rezolva într-un final. Păcat este, însă, că trebuie să ajungem în situaţia de a ne plânge la uşi străine.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

ÎN  LĂTURI !!!
   
Am ales acest titlu al unui articol maiorescian din 1886 (şi care, în cazul de faţă poate fi citit cu ambele accentuări) apropo de scandalul Antena 1 – Boc. Decăderea presei româneşti mercenarizate a atins astfel un prag dincolo de care nu se mai poate trece. Cauzele sunt însă mai îndepărtate, filmuleţul cu ex-premierul este doar o culme a abjecţiei. Cînd oameni lucizi au atras atenţia asupra cancerului moral reprezentat de televiziunile militante gen Antene şi Realităţi, alţi cetăţeni, orbiţi ideologic, (cea mai teribilă formă de orbire) au premiat din greu realizatori precum  Ciutacu ori Mircea Badea ori Gabi Firea ca „profesionişti”. Strigătele din pieţe, exacerbate de aceleaşi focare de infecţie catodică, pe care orice sociolog-antropolog le-ar fi putut decoda ca potenţial fascistoide („chiorul şi piticul”, de tip „ţap ispăşitor”), mult lăudate de o anume parte a intelighenţiei ca o formă a „spiritului civic” şi „renaşterii societăţii civile”, au ca urmare logică această ticăloşie voyeuristă de care promotorii sloganelor nu par a se ruşina. Cu alte cuvinte, societatea noastră civilă a „evoluat” de la GDS sau Alianţa Civică sau Societatea Timişoara (perimate, spun domniile lor) la strigătele guturale legate de defectele fizice ale oamenilor. Halal!

Municipalitatea se angajează în accesarea unui nou credit bancar investiţional

Ar fi al cincilea în ultimii şapte ani
 
Mult a fost binecuvântată aşezarea noastră de bunul Dumnezeu. Domnul a înzestrat-o, la înfiinţare, cu o terasă naturală – ca să n-o ajungă inundaţiile şi viiturile dezlănţuite. A făcut să aibă parte de păduri şi ape înconjurătoare, precum şi de cele mai multe zile senine din an – ca locuitorilor săi să li se încălzească trupurile, dar şi sufletele. I-a dăruit “aur negru” în măruntaiele pământurilor sale – pentru o durabilă dezvoltare economică. A înconjurat-o cu nişte dealuri ca zidurile unei cetăţi – ca să n-o afecteze vânturile reci şi ninsorile viscolite. Toate acestea au făcut prosperă aşezarea dintre Prahova şi Doftana, iar de conservarea acestei prosperităţi, de folosirea echilibrată a bogăţiilor acestui oraş ar trebui să avem mare grijă, pentru a nu le pierde precum îşi pierde averea un fiu risipitor. 
Acuma, întrebarea pe care, zicem noi, ar trebui să şi-o pună conducătorii acestui oraş, şi care ar trebui să-i frământe în fiecare zi petrecută în jilţurile puterii efemere, este în ce măsură putem sacrifica actuala putere financiară a Câmpinei pentru dezvoltarea sa intensă. Dezvoltare urbanistică, edilitară şi, în general, pe orice plan posibil şi dorit de comunitatea locală. Cum să procedăm ca să dezvoltăm localitatea, dar nu risipind resursele vistieriei oraşului pe cheltuieli nu inutile, nu insuportabile, dar poate exagerate şi sigur împovărătoare pentru contribuabilii câmpineni ai deceniilor viitoare? Cum să modernizăm Câmpina, dar fără a-i amaneta actuala sa bogăţie prin cheltuieli inoportune (mai ales, pe vreme de cumplită criză economică globală), cum ar putea fi considerate creditele bancare prea numeroase accesate de municipalitate, ale căror rate şi dobânzi le vom plăti noi, dar şi copiii noştri?
În actualele condiţii ale globalizării, când viitorul omenirii este plin de incertitudini, de ce nu ar fi şi cel al municipiului nostru? Asta nu înseamnă oare că moştenirea pe care o lăsăm urmaşilor câmpineni ar trebui să nu fie grevată de multe datorii? 
Hotărât lucru, nu ar trebui să ne batem joc de darurile cu care a fost înzestrată Câmpina, de faptul că istoria sa din ultimele două veacuri a fost arareori urmărită de ghinion. Ce ar putea să însemne un oraş prosper, cu zeci de milioane de lei venituri proprii, cum este Câmpina? Ar putea însemna acest lucru că administraţia locală este liberă să se înhame, cât ai zice “peşte” (sau cât le-ar zice primarul Tiseanu consilierilor săi “OK, băieţi, să mai luăm un credit”), la o nouă linie de finanţare de la una din băncile localităţii. O linie de finanţare care nu te obligă să tragi  banii respectivi decât la nevoie, dar asta nu înseamnă că pentru suma creditată nu plăteşti dobânzi. Că băncile din ce să trăiască, dacă nu din dobânzi.
Istoria accesării creditelor bancare de către municipalitate pentru derularea unor investiţii a început cu anul 2005, adică de la începutul primului mandat al primarului Horia Tiseanu. Înainte vreme, acest lucru nu prea era permis de lege. Profitând de o legislaţie mai permisivă în acest domeniu, edilul oraşului şi consilierii municipali au aprobat accesarea de către Câmpina a patru credite, în ultimii şapte ani, după cum urmează: în 2005 – un credit cu BRD, de 4,125 milioane de lei (adică 41,25 miliarde de lei vechi); în 2007 – un credit cu BCR în valoare de 2,025 milioane de euro (peste 85 miliarde de lei vechi); în 2010 – un credit tot cu BCR, de 4 milioane lei (40 miliarde lei vechi); în 2011 – un credit cu CEC Bank, de 8 milioane de lei (80 miliarde lei vechi).
Să fim bine înţeleşi: banii au fost folosiţi pentru mai rapida derulare a unor investiţii, finanţate de la bugetul local, dar şi din fonduri europene sau guvernamentale. Totuşi, am lansa o întrebare şi o temă de reflecţie: oare nu ar fi mai bine (pentru viitorimea oraşului şi pentru urmaşii noştri pe aceste meleaguri), să nu ne întindem mai mult decât ne permite “plapuma”? “Plapuma” pe care ne-a dăruit-o Cel de Sus prin darurile sale, amintite la începutul acestui articol.
Recent, consilierii muncipali au aprobat accesarea de către administraţia publică locală a unui nou credit bancar investiţional, de 6.000.000 lei, în scopul finanţării reabilitării batalului cu reziduuri petroliere de pe strada Lacul Pestelui, finanţat prin POS Mediu, un program al U.E. Propunerea de contractare a împrumutului pe o durată de 10 ani, cu o perioadă  de graţie de 3 ani, are suport legal, căci în urma acestui nou împrumut, nivelul de îndatorare al Câmpinei ajunge la 12 %. Precizăm că actualul nivel de îndatorare este de 8,5%. Nivelul de îndatorare nu se calculează cu regula de trei simplă, el reprezentând, cu aproximaţie, valoarea creditelor bancare accesate raportate la totalul veniturilor proprii. Directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, consideră că este un nivel suportabil şi perfect legal, având în vedere că gradul de îndatorare al unei localităţi permis de lege este 30%.
Săptămâna trecută, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local, şeful finanţiştilor din Primăria Câmpina a explicat aleşilor locali că “din experienţa anilor trecuţi, a proiectelor europene derulate până acum, rambursarea sumelor avansate de noi constructorilor, sume pe care le primim de la  autorităţile centrale contractante, se face cu multă greutate şi cu întârzieri care ar putea periclita derularea investiţiilor începute de municipalitate.” 
Primarul Horia Tiseanu consideră că “prin această linie de creditare, vom putea asigura rapid finanţarea necesară investiţiei, având în vedere că, în cazul solicitării de credite pentru realizarea unor proiecte europene, se obţine mult mai uşor acordul comisiei din cadrul Ministerului Finanţelor, comisie care avizează creditele solicitate de autorităţile publice. După ce vom primi banii de la ministerul de resort, solicitaţi de noi prin cererile de rambursare, sumele respective le vom putea folosi în realizarea altor investiţii publice, fără să periclităm finanţarea celor aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli din acest an.”
Menţionăm că este vorba despre proiectul ecologizării unui singur batal de lângă Lacul Peştelui, cel care aparţine domeniului public local. Tot în vecinătatea lacului pomenit, mai sunt o mulţime de batale care aparţin Rafinăriei “Steaua Română”, societate ce nu arată deloc că ar vrea să le cureţe.

Bugetul Câmpinei din 2012 se ridică la aproape 92 de milioane de lei

La ultima şedintă extraordinară a Consiliului Local, desfăşurată săptămâna trecută, aleşii noştri au aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al Câmpinei din acest an. Valoarea lui, ceva mai mare decât a bugetului din 2011, se ridică la 91,75 milioane de lei. De fapt, nivelul estimat propus prin buget pe partea de venituri pentru acest an este de 88.31 milioane de lei, diferenţa de aproape 3,5 milioane reprezentând-o excedentul bugetar al anului trecut. Şedinţa a început fără şase consilieri, un record de absenteism la votarea bugetului local, dar cvorumul de şedinţă a fost îndeplinit, cu atât mai mult cu cât unul dintre cei şase absenţi iniţiali şi-a făcut apariţia după o jumătate de oră.  
Veniturile proprii ale municipiului, provenite din impozitele şi taxele locale, se ridică la peste 41,24 milioane de lei, ceea ce, în opinia finanţiştilor executivului câmpinean, ar fi un nivel suficient pentru realizarea tuturor obiectivelor pe care administraţia publică locală şi le-a propus în acest an. Veniturilor proprii li se adaugă sumele defalcate din TVA (19,50 milioane de lei) şi finanţările ce vor veni din fondurile europene pentru proiectele comunitare derulate de Câmpina (27,48 milioane de lei). Din categoria veniturilor proprii, au fost evidenţiate principalele trei surse: impozitele şi taxele pe proprietate (13,67 milioane lei), impozitele pe mijloace de transport (3,05 milioane lei) şi veniturile din proprietate (1,23 milioane lei; din concesiuni şi închirieri). Pe partea de cheltuieli, cele mai importante sume sunt prevăzute la capitolele: Învăţământ (19,55 milioane lei), Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică (11,37 milioane lei) şi Transporturi (9,23 milioane lei). 
Defalcate pe subcapitole, fondurile de la Învăţământ vor avea trei destinaţii: cheltuieli de personal (14,98 milioane lei, necesari alocaţiei pentru transportul cadrelor didactice şi drepturilor salariale caştigate în instanţă), cheltuieli cu bunuri şi servicii (4,22 milioane lei, pentru reparaţiile la unităţile de învăţământ) şi burse (0,35 milioane lei vor asigura plata burselor pentru cei mai buni elevi câmpineni). 
Dintre cele 11,376 milioane lei alocate capitolului ,,Locuinte servicii si dezvoltare publica”, cei mai mulţi bani (6,322 milioane lei) vor fi cheltuiţi pe amenajarea a 22 de parcări; majoritatea, parcări mici, situate între blocuri. 
Din cele 9,23 milioane lei alocate Transporturilor, peste 7,7 milioane vor merge la reparaţiile a 33 de străzi. Dacă nu s-ar fi cheltuit, anul trecut, sume uriaşe cu concursul de arhitectură care să schimbe Centrul Civic (un proiect megaloman, despre care primarul Tiseanu vorbeşte tot mai puţin), era posibil ca o bună parte din  mulţimea de străzi şi de parcări, prevăzute a fi reabilitate anul acesta, să fi fost modernizate la această oră, ceea ce ar fi degrevat parţial bugetul din acest an de cheltuielile cu infrastrucura stradală.
La proiecţia bugetului local pentru 2012, conducerea pedelistă a oraşului era convinsă că alegerile locale se vor desfăşura în noiembrie 2012, suprapuse peste cele parlamentare. De aici, probabil, şi numeroasele străzi şi străduţe, parcări şi parcăruţe propuse a fi rezolvate în acest an electoral, pentru a lua faţa electoratului. Revenirea alegerilor locale în matca lor temporală firească - iunie 2012, s-ar putea să mai strice din “realizările” primului pedelist al oraşului, cu toate că Tiseanu păstreză, încă, cele mai mari şanse în bătălia pentru câştigarea Primăriei (pentru a treia oară), dat fiind faptul că această bătălie va fi tranşată dintr-un singur  tur de scrutin.

În încercarea de a le câştiga voturile,

Primarul Câmpinei îi iartă de impozite pe cei căsătoriţi de 50 de ani

După bazinul de înot acoperit, primarul Horia Tiseanu speră să dea lovitura cu un nou bazin intrat, recent, în vederile sale. De data aceasta nu este vorba despre o piscină, ci despre un bazin electoral, “acoperit” cu certificate de căsătorie vechi de cel puţin 50 de ani. Este posibil ca unii dintre câmpinenii căsătoriţi de o jumătate de veac să fie adepţi PDL şi fani Tiseanu, dar edilul municipiului a considerat că este mai bine să le zâmbească frumos tuturor celor din această categorie şi să-i ierte, la fel de frumos, de impozitul pe locuinţă, ca să fie sigur că voturile acestor pensionari uniţi pe viaţă îi vor fi favorabile la apropiatele alegeri locale. Şi s-o mai fi gândit poate primarul nostru cel cumsecade că ar fi nimerit ca PDL să mai diversifice registrul pomenilor electorale cu niscaiva scutiri de dări pentru cuplurile de pensionari veşnic îndrăgostiţi, ca şi pentru cei care au restanţe la plata impozitelor şi taxelor aferente anului 2011. Că s-or fi săturat şi alegătorii de clasica sacoşă cu merinde. 
Astfel, una dintre primele pomeni electorale marca Tiseanu este  scutirea de impozitul pe locuinţă şi pe terenul aferent acesteia de care beneficiază, în acest an, persoanele care împlinesc 50 de ani de la căsătorie. Probabil, scutirea va fi valabilă şi în 2013, pentru că acesta precede 2014, un alt an electoral important, în care vor avea loc alegerile prezidenţiale. Pentru a beneficia de scutirea pomenită, cei care îndeplinesc condiţiile trebuie să facă o cerere la Direcţia Economică a Primăriei. Cei care au sărbătorit deja “nunta de aur” (sau o vor face până la sfârşitul acestui an), sunt mai mulţi decât se aştepta conducerea Primăriei. Până la sfârşitul săptămânii trecute, peste 180 de cereri fuseseră primite din partea celor care au destinele unite de cel puţin o jumătate de veac. Tiseanu şi consilierii săi nu se aşteptau însă ca numărul câmpinenilor căsătoriţi de 50 de ani să fie atât de mare. Noroc că cei asupra cărora s-a coborât, taman în ajun de alegeri locale, milostivenia pedelistă nu au averi şi locuinţe impresionabile, astfel că scutirea lor de impozitele amintite nu afectează colectările la bugetul local. La un impozit mediu de 200 de lei (cele mai multe cupluri cu vechi state de căsătorie deţin apartamente, pentru care impozitele datorate nu sunt mari), ar reieşi o “gaură” în bugetul local de aproximativ 36.000 de lei. Conform unor oficiali ai Primăriei, suma menţionată mai sus nu poate afecta veniturile bugetului câmpinean. De o altă pomană, din seria celor fără număr, fără număr… vorba maneliştilor, vor avea parte cei care au obligaţii restante până la 31 martie 2012. Dacă ei îşi vor plăti obligaţiile principale (impozitele propriu-zise), până la 31 martie 2012, nu vor mai plăti şi majorările şi penalităţile de întârziere (aşa-numitele obligaţii accesorii). Până în prezent, aproape 80 de cereri ale acestor restantieri au fost soluţionate.

Pe platoul Muscel, pescarii şi-au aruncat plumbii undiţelor, dar nu ca să prindă peşte

Cei care au dat curs invitaţiei Clubului Pescarilor şi Iubitorilor de Natură din Câmpina, adresate  pescarilor şi iubitorilor de jocuri în aer liber, pentru o întâlnire sâmbătă, 18 februarie 2012, pe platoul Muscel, nu au avut ce regreta. Şi nici nu au simţit vremea rece, care i-ar fi putut determina să rămână acasă, la căldură. În locaţia amintită, s-a desfăşurat un interesant şi mai puţin obişnuit concurs cu specific pescăresc, compus din două probe: lansare cu lanseta la punct fix şi lansare la distanţă. Este vorba, desigur, de aruncarea plumbului din capătul firului lansetei. Prima probă a avut cea mai mare căutare. După câteva aruncări cu undiţa la punct fix, de încălzire, a început concursul propriu-zis, care a constat în câte cinci aruncări de fiecare sportiv. Tiberiu Ionescu-Balea, preşedintele clubului pescarilor câmpineni, nu este la prima acţiune de acest fel, un concurs identic  desfăşurându-se şi în urmă cu doi ani. Cu toate că la întrecere putea participa oricine, indiferent de vârstă sau de „calificare”, vremea rece nu i-a scos din casă pentru această întâlnire decât pe câţiva dintre cei mai pătimaşi pescari ai Câmpinei. Printre ei, i-am aminti pe secretarul municipiului, Paul Moldoveanu (celebru în branşă pentru somnul uriaş, de circa 2 metri lungime, pescuit în urmă cu mai mulţi ani), dar şi pe doi dintre consilierii locali, Horaţiu Zăgan şi Gheorghe Sandu, membri ai clubului organizator. Nu a lipsit de la manifestare Marian Dulă, preşedintele Comisiei de sport din cadrul Consiliului Local, legislativul câmpinean fiind unul dintre finanţatorii clubului organizator. De la începutul anului, aceasta a fost doua manifestare a clubului câmpinean, după ce, în urmă cu două săptămâni, a desfăşurat în liceele câmpinene o campanie de popularizare a pescuitului, sport în care oraşul nostru a fost bine reprezentat, de-a lungul timpului. S-a încercat, de asemenea, şi sensibilizarea tinerilor către conservarea naturii, cu toate frumuseţile sale, membrii clubului (în care s-au înscris, în ultima vreme, numeroşi elevi câmpineni), promovând nu doar pescuitul, ci şi ecologizarea mediului înconjurător.

Etica indignării

Generaţia patimilor

Fac parte din generaţia decreţeilor. A unora veniţi pe lume nedoriţi de părinţi. A celor care nu vedeau portocalele decât de Revelion, iar bananele erau întotdeauna lipsă. Sau verzi. Ciocolata  apărea ca geniile. Era fie chinezească, fie cu margarină de se lipea de cerul gurii. Sunt din generaţia celor ce dormeau în rând la 6 dimineaţa, cu tichetul de pâine în punga de-un leu. A celor ce-au încasat şuturi de la cei cu şapcă comunistă, lunea, la rând la mălai, a copiilor crescuţi fără desene animate, fără curent electric după ora 22, fără apă caldă la robinet. Şi cu calorifere pe post de frigidere. Sunt din generaţia de sacrificiu, ce-a pătimit.
A venit apoi Revoluţia, şi generaţia mea a avut parte de toate: rele, bune, nebune... Veniţi în lume nedoriţi, trăind copilăria lipsiţi şi oropsiţi, cei ce reprezintă generaţia mea nu şi-au mai dorit copii. Au îmbrăţişat filosofia lui “decât să n-am cu ce să-l cresc, mai bine nu-l fac”. De parcă africanii au cu ce să crească pruncii. Şi au câte 6-7 per femeie! Dar cu banii lor puţini, ei cumpără pâine, nu anticoncepţionale!
Paradoxal, cea mai numeroasă generaţie a tuturor timpurilor din România (peste 500.000 copii/ an) a dat naştere la copiii de 4-5 ori mai puţin!!! Am ajuns să fim generaţia cu cea mai scăzută fecunditate din istoria ţării: 1,2 copii/ femeie (2010) – penultimii din Europa! Noi, românii, care în 1910 eram primii (cu 5,4 copii/femeie). Nu mai avem aceeaşi zestre genetică, acelaşi ADN ca moşii noştri? Am devenit sterili?
Am ajuns, azi, doar 19 milioane, conform Institului Naţional de Statistică. Mai puţin cu 21 % decât în ’89. Câteva milioane sunt rătăciţi în diaspora, iar peste 10 milioane avortaţi oficial. De fapt 23 de milioane de români au murit în spanga chiuretajului, în ultimii 60 de ani în România, conform analizelor d-lui V. Gheţău, demograful şef al ţării.
Tinerii de azi, segmentul mic de copii născuţi anual după ’89 (125-130.000/ an), sunt problema fundamentală a României!
Reducându-se numărul de elevi, au început să se închidă şcolile, să se comaseze. Iar abandonul şcolar, analfabetismul, a început să urce-n procente. Cu elevi din ce în ce mai puţini, s-a redus bazinul de selecţie al liceelor. Şi au scăzut standardele. Dacă ieri, admiterea era cu 9.00, azi a ajuns la 5.00. Sau, de trei ani încoace, la 2.00 ori la 1.00! Când cobori standardele la 3.00, elevul de nota 9.00 coboară şi el ştacheta (la 5.00). Iar profesorul lasă garda jos, jos de tot. Prin urmare, absolvenţii sunt din ce în ce mai slab pregătiţi. Liceenii  slabi de azi vor fi studenţii şi profesioniştii de mâine: cei care vor opera (uitând foarfecele în burta pacienţilor), vor face legi, vor pilota avioane, vor proiecta clădiri, vor pune creionul în mâna nepoţilor noştri! Cu profesionişti slabi, ce performanţă să faci? Ce Românie să creşti?
Fiind un segment de patru ori mai mic decât părinţii lor, nu vor putea asigura decât 25 % din totalul forţei de muncă. Şi dacă noi, de patru ori mai mulţi, ne străduim să-i creştem în condiţii optime şi abia reuşim să ne ţinem pensionarii, cum vor reuşi ei, de patru ori mai puţini, să-şi crească pruncii, cum vor reuşi să ne-ntreţină pe noi? Contrabalansarea nu va putea fi decât prin imigranţii din lumea nedezvoltată. Tot săraci, tot fără valori…
Patimile generaţiei noastre încep să se contabilizeze: o Românie îmbătrânită, fără gravide, fără scâncet de prunci, fără şcoli pline. O Românie care a ucis în pântece un nou Hagi, o Nadia, un Eminescu, Brâncuşi sau Wurmbrand.
Dacă nu ne vom opri acum, vom fi o Românie unde bătrânii vor aştepta cu nasul lipit de geam singurul copil, plecat şi-acela undeva, departe. O Românie care va fi călcată de imigranţi: de negri, de chinezi, de musulmani! O Românie unde creştinismul va începe să fie pus la colţ, iar Dumnezeu va fi greu de găsit.

Nicolae GEANTĂ

Un mărţişor muzical oferit de Virgil Guran şi USL Câmpina

Taraful Domnesc & Romeo Văduva

Vineri, 2 martie, USL Câmpina vă invită la Casa Tineretului (sala mare), începând cu ora 18.00, la un spectacol de mare ţinută, un moment folcloric românesc de haiducie, susţinut de grupul vocal bărbătesc Taraful Domnesc, căruia i se alătură îndrăgitul naist Romeo Văduva.
Intrarea este liberă!

Târgul Mierii, Câmpina - 2012

Puţini ştiu că la 8 ianuarie 2012 s-au împlinit 509 ani de la primul târg apicol „organizat” de un câmpinean şi consemnat documentar. Un motiv în plus pentru Asociaţia Apicolă Valea Prahovei, asociaţie profesională a apicultorilor din zonă, să organizeze în perioada 24-26 februarie, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul local, Târgul  Mierii Câmpina 2012.
Evenimentul se adresează pasionaţilor de apicultură,apicultorilor din întreaga ţară, locuitorilor din zonă şi turiştilor de weekend foarte numeroşi pe Valea Prahovei.
Sâmbătă, 25 februarie, în a doua zi a târgului, începând cu ora 15.00, va avea loc un concert de muzică folk, invitaţi fiind Mircea Vintilă, Zoia Alecu şi Ovidiu Mihăilescu. Intrarea este liberă.

10 ani de Club Live

Situat în incinta Casei Tineretului, clubul administrat de Liviu Briciu a fost de-a lungul timului gazda multor recitaluri susţinute de nume grele ale industriei muzicale româneşti, precum Iris, Anca Parghel, Mandinga, Paula Seling şi multe altele.
Sâmbătă, 18 februarie, clubul a aniversat 10 ani de concerte  live şi a făcut iubitorilor de muzică bună o nouă surpriză, aducându-l de această dată în faţa publicului pe Ovi şi trupa The Vagabonds.
Ovi a devenit cunoscut publicului român în 2010, atunci când alături de Paula Seling a câştigat locul al treilea în finala Eurovision. Sâmbătă a încântat spectatorii strânşi în număr nu foarte mare atât cu piese proprii, cât şi din repertoriul internaţional.

14 februarie 2012

Câmpina în continuare sub nămeţi

Realizări minime cu „eforturi maxime” din partea autorităţilor

S-ar spune că, şi în iarna aceasta, Câmpina a scăpat puţin afectată de codurile portocalii de viscol şi ninsoare. Calendaristic vorbind, anotimpul rece se apropie, încet-încet, de sfârşitul său şi este tot mai mică probabilitatea ca iarna să se dezlănţuie, în continuare, cu aceeaşi intensitate cu care a lovit ţara în ultimele săptămâni. Dacă am judeca după cum stau lucrurile în multe localităţi din judeţele calamitate în urma ninsorilor abundente din ultimul timp, localităţi care sunt şi astăzi îngropate în zăpadă, am mânia pe Dumnezeu să spunem că la Câmpina oamenii au fost vitregiţi de soartă. Însă dacă judecăm după câte firme au acţionat la chemarea primarului Horia Tiseanu pentru deszăpezirea municipiului, având în vedere că plăţile s-au făcut din banii contribubililor, iar contribuabili suntem şi noi (şi cititorii noştri, pe care vrem să-i informăm), am putea spune, fără teama de a greşi, că edilul cel cumsecade al oraşului ar fi putut coordona lucrurile (în cazul în care a încercat aşa ceva), mult mai eficient, iar acţiunea de deszăpezire a municipiului nostru  putea să se desfăşoare mai bine şi mai rapid.
De-ar fi să-l întrebăm pe edilul-şef de ce a mers aşa de încet campania de deszăpezire a oraşului, bănuim că acesta ne-ar trimite la viceprimarul Ion Dragomir, care are, printre alte atribuţii, curăţenia oraşului (salubrizare, deszăpeziri, înlăturarea efectelor unor inundaţii etc), şi reparaţiile străzilor. Întotdeauna, când e loc de vreun reproş, e bine ca de el să se ocupe numărul doi din Primărie, pentru numărul unu al executivului local neexistând decât varianta răspunsurilor victorioase. Ori poate Tiseanu ar căuta o scuză în faptul că locuitorii blocurilor din centru nu şi-au parcat maşinile personale în locuri ferite din calea maşinilor şi utilajelor cu care s-a curăţat carosabilul de zăpadă, lucru adevărat, dar care nu poate fi decât o scuză parţială.Una peste alta, grămezi uriaşe de zăpadă adunată sub acţiunea lamelor plugurilor au tronat peste marginile străzilor din zona centrală până spre sfârşitul săptămânii trecute. După ce, luni 6 februarie, primarul Horia Tiseanu a convocat Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru a se pune la punct un plan de acţiune în vederea acţionării cu eficienţă maximă pentru deszăpezirea localităţii, iată că, în ultima zi a săptămânii trecute, situaţia s-a repetat, o dată cu căderile de zăpadă începute de duminică, ninsori care au continuat şi luni. Noroc de la Dumnezeu că precipitaţiile au fost mult mai puţin intense, în comparaţie cu cele de acum două săptămâni.
“Din cauza cantităţii foarte mari de zăpadă am fost nevoiţi ca, pe lângă Floricon Salub, operatorul de salubritate care se ocupă şi de deszăpezirea Câmpinei, să  apelăm la două societăţi din Câmpina, EdilConst şi Ascon, care ne ajută cu utilaje pentru deszăpezirea cartierelor oraşului”, declara luni, 6 februarie, în cadrul unei conferinţe de presăa Primăriei, edilul-şef  al municipiului câmpinean. În timpul conferinţei de presă a PDL Câmpina, de vineri 10 februarie, răspunzând întrebărilor unui ziarist local, nemulţumit că mărirea frontului de lucru prin cooptarea forţele celor două societăţi amintite nu a adus îmbunătăţiri sensibile în curăţarea cartierelor mărginaşe ale municipiului, Horia Tiseanu a răspuns cum ne şi aşteptam, declarându-se mulţumit de activitatea celor două firme chemate în ajutor, care ar fi acţionat cu bune rezultate, după părerea sa, în cartierul Câmpiniţa (firma Ascon) şi în cartierul Slobozia (firma Edilconst). Câmpina nu are, după ştiinta noastră, doar două cartiere, dar despre celelalte cartiere edilul câmpinean nu a suflat o vorbă. Din câte am putut observa, abia sâmbăta trecută s-a reuşit curăţarea totală a Bulevardului Carol I şi a zonei din Piaţa Centrală de munţii de zăpadă adunaţi pe marginea arterelor de circulaţie amintite. 
“Între timp, cele două firme pe care le-am solicitat să ne ajute au devenit patru, unele oferindu-se singure să dea o mână de ajutor. Astfel, o firmă a fratelui consilierului municipal Elvis Arghir ne-a sunat să ne întrebe dacă nu avem nevoie de un buldoexcavator. Bineînţeles că am răspuns pozitiv, apreciind gestul celor din conducerea firmei respective. Trebuie să vă spun că sunt multe firme câmpinene deţinătoare de utilaje propice deszăpezirilor, dar foarte puţine s-au oferit să ne ajute. Ne-a mai ajutat fosta firmă Hamirt, cu care avem încheiat un contract de închiriere a unor utilaje pentru deszăpezire”, avea să declare primarul Horia Tiseanu în  conferinţa de presă a PDL, de vineri, 10 februarie. Până ieri după-amiază, situaţia la Câmpina era sub control, pentru că nici ninsorile căzute nu au fost abundente.
Curăţarea de zăpadă a principalelor artere ale oraşului, finalizată abia spre sâmbătă, s-a realizat parcă la timp pentru a lăsa loc să se aşeze proaspătă, pe carosabil şi pe trotuare, zăpada ultimelor ninsori.
La fel cum, luni 6 februarie, primarul Horia Tiseanu se declarase sceptic în legătură cu “posibilitatea declarării la Câmpina a stării de alertă”, nici situaţia de până ieri nu arăta deloc că ar fi semne îngrijorătoare în acest sens. Aşezarea Câmpinei într-o zonă binecuvântată parcă de Dumnezeu, protejată de cele două lanţuri de dealuri (unul de pe malul drept al Prahovei, iar celălalt situat pe malul stâng al Doftanei), a împiedicat viscolul să înghesuie zăpada ninsorilor căzute pe arterele de circulaţie câmpinene.
Circulaţia rutieră se desfăşura, ieri, cu o oarecare dificultate, generată de stratul de gheaţă format sub ultima ninsoare, dar totuşi în condiţii de siguranţă, nesemnalizându-se cazuri de o gravitate deosebită. Florin Constantinescu, directorul general al firmei Floricon Salub, operatorul principal care acţionează pentru deszăpezirea municipiului, face un nou apel către câmpineni, să-şi limiteze pe cât posibil deplasările cu autovehiculele pentru a nu îngreuna traficul rutier şi activitatea utilajelor de deszăpezire. De asemenea, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice sunt solicitate să parcheze maşinile doar în locurile special amenajate pe raza municipiului; în orice caz, nu în locuri situate în zonele de acţiune a utilajelor.
În continuare, câmpinenii pot suna la numărul de urgenţă 0244/ 332.420, în cazul in care intemperiile le creează probleme deosebite. Numărul este al dispeceratului Poliţiei Locale Câmpina, care funcţionează 24 de ore din 24, iar apelurile localnicilor sunt preluate şi transmise Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, care va decide, în ultimă instanţă, măsurile de intervenţie ce se impun.

ULTIMA ORĂ
Azi şi mâine şcolile sunt închise!

Ieri, în conferinţa de presă ce a urmat şedinţelor comandamentului de iarnă la nivel local, primarul Horia Tiseanu a anunţat că în ultimele 24 de ore nu au fost fenomene meteorlogice deosebite, dar stratul de zăpadă depus, în grosime de 20 cm, a determinat o circulaţie greoaie a autovehiculelor. Pe lângă Floricon Salub, care va deszăpezi străzile principale şi cele laterale acestora, au fost solicitate iarăşi aceleaşi 4 societăţi comerciale care au ajutat şi săptămâna trecută la deszăpezirea oraşului. Dacă situaţia o va impune, pe străzile unde lăţimea carosabilului curăţat nu permite circulaţia în ambele sensuri, vor fi amplasate indicatoare de circulaţie cu sens unic.
Cea mai importantă restricţie se referă la închiderea, pentru ziua de azi, 14 februarie şi mâine, 15 februarie (cel puţin), a tuturor unităţilor de învăţământ din municipiu. Se vor organiza echipe de permanenţă care vor acţiona în situaţii de urgenţă şi vor ajuta la deszăpezirea gospodăriilor ai căror proprietari nu pot face acest lucru cu forţe proprii.

Cuvântul care înţeapă

Instinct primar în mijlocul nămeţilor
De mai bine de două săptămâni iarna grea s-a instalat pe tot cuprinsul ţării, aducând cu sine ger năpraznic, zăpadă abundentă şi viscol tăios. Sunt zile întregi de când mii de oameni sunt aproape blocaţi în nămeţi, fără apă, harnă ori asistenţă medicală, iar autorităţile statului s-au dovedit a fi depăşite de situaţie. Traficul rutier, ferovier şi aerian este aproape paralizat într-o Românie prinsă din nou pe picior greşit de furia naturii. Peste toate aceste trăiri disperate ale românilor, prinşi ca într-un cleşte de vreme potrivnică şi sărăcie, tronează autoritatea, care adunată în tot felul de comisii interministeriale, constată neîncetat că trebuie să închidă: străzi, şcoli, gări, aeroporturi, vieţi între patru pereţi, soluţie care cred ei că îi absolvă de orice fel de responsabilitate.
Pe toate canalele media răzbat semnalele celor care îşi aşteaptă salvarea de la autoritate, însă ea, închisă la rându-i într-un birou, emite, în cel mai bun caz, speranţe deşarte, dovadă a neputinţei şi a incapabilităţii de a gestiona o societate lipsită de anticorpi. În astfel de situaţii limită se dovedesc slăbiciunile unui popor adus în pragul falimentului moral şi material, care îşi aşteaptă scăparea de la „tătuc”, în cazul nostru autoritatea statului.
Trecând la concret, nu putem să nu observăm lipsa utilajelor performante de deszăpezire şi a mijloacelor absolut necesare în astfel de situaţii de urgenţă, în condiţiile în care contractele încheiate de autorităţi sunt de trei ori mai mari decât în orice ţară civilizată de pe teritoriul UE.

Editorial

MULŢUMIRI  ŞI  RESET

În iureşul de evenimente al ultimei săptămîni fireşte că nimeni din presă nu s-a mai preocupat de un lucru de elementară civilizaţie: să-i mulţumească dlui. Boc. Aceleaşi injurii, glume strîmbe şi ură. Foarte puţine analize, aş cita-o pe cea a lui Sorin Ioniţă, inventariind aproape exhaustiv plusurile şi minusurile acestei guvernări. Care a pornit o reformă generală a societăţii noastre, pe atît de multe planuri încît nu a reuşit (din multe cauze, unele de care nu este direct vinovată) decît foarte puţine. Dacă am ieşi din logica injuriei, am putea observa că tare bine ar fi dacă am avea mai mulţi politicieni deloc carismatici, dar tenaci, modeşti şi corecţi precum ex-premierul. Din păcate, recunoştinţa nu face parte dintre calităţile noastre. Şi a urmat o serie de lovituri marca Băsescu... Numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu – tip antitetic cu cel al lui Boc – şi mai ales schimbarea totală a guvernului cu unul foarte tînăr pentru obişnuinţele noastre a luat prin surprindere complexul mediatico-politic hrănit de unica lozincă „jos băsescu”. Şi, cum se întîmplă în astfel de ocazii, au început să curgă prostiile.

Se strâng ajutoare pentru sinistraţi!

Nu puţini au fost cei care ne-au întrebat zilele trecute dacă la nivelul oraşului Câmpina se strâng ajutoare pentru sinistraţii din judeţele grav afectate de ninsorile abundente din ultimul timp. Ei bine, începând din această săptămână, un astfel de punct de colectare a fost înfiinţat la fosta unitate de jandarmi din bulevardul Nicolae Bălcescu.
Cei care pot şi vor să întindă o mână semenilor lor  greu încercaţi în această perioadă, pot aduce apă, alimente neperisabile ori pături. Nu se colectează obiecte vestimentare!
Ajutoarele vor fi transportate, pe masură ce se strâng, către zonele afectate la care se poate ajunge.

Astăzi, Consiliul Local este convocat în şedinţă extraordinară

Proiectul ordinii de zi al şedinţei extraordinare a Consiliului local este următorul:
    1. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unui împrumut intern în valoare de 6.000.000 lei.  Iniţiator Tiseanu Horia.
    2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al municipiului Câmpina şi aprobarea bugetelor ordonatorilor terţiari de credite pe anul 2012. Iniţiator Tiseanu Horia.
    3. Proiect de hotărâre privind alocarea unor sume de bani pentru susţinerea financiară a unor manifestări culturale, artistice, sportive şi educative organizate de Consiliul local , în anul 2012. Iniţiatori membrii Comisiei de sănătate, cultură, învăţământ, culte şi tineret, sport şi turism.

Beneficiile unui an electoral

  • În acest an vor fi reparate peste 30 de străzi 
  • Lucrările de reparaţii vor costa aproape 8 milioane de lei

Aproape 8 milioane de lei au fost alocate de către municipalitate pentru reparaţiile unor străzi. Suma a fost prinsă în bugetul pe acest an, la capitolul Transporturi. Este vorba despre circa 7,7 milioane de lei, bani cu care vor fi reparate peste 30 de artere rutiere din oraşul nostru.  Sunt străzi pe care Hidro Prahova SA nu va interveni în acest an. În perioada 2012-2014, operatorul judeţean de apă-canal are întocmit un master-plan în vederea  reabilitării reţelei de aducţiune apă şi de canalizare pe numeroase străzi câmpinene. În afară de străzile ce vor fi reparate, alte străzi urmează a fi modernizate, ele fiind trecute în capitolul Investiţii din bugetul ce urmează a fi aprobat astăzi, în şedinţă extraordinară. Tehnic vorbind, din punct de vedere constructiv, iar nu al derulării procedurilor şi întocmirii documentaţiei, nu există diferenţă între modernizare unei străzi şi repararea alteia. În ambele cazuri se înlocuieşte întregul covor asfaltic, prin repararea unei străzi neînţelegându-se umplerea gropilor cu aşa-zisele plombe.  
De reparaţiile străzilor se ocupă viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina. Poate nu întâmplător, majoritatea pedelistă din legislativul municipal a hotărât să se menţioneze, în proiectul bugetului pe acest an, toate străzile care urmează a fi reparate. Lucrul acesta nu se obişnuia în trecut, dar dorinţa portocaliilor din conducerea oraşului este de înteles în acest an electoral, când fruntaşii locali ai PDL vor să ştie ce străzi anume vor fi asfaltate, ca să se poată lăuda cu această invesţiţie în faţa alegătorilor ce locuiesc pe străzile respective. “Sunt în derulare lucrările de reparaţii ale străzilor, Petrolistului, Republicii, Industriilor, Izvoarelor, Anton Pann şi Dorobanţi, unde mai avem de executat lucrări de 1,8 milioane de lei. Pregătim licitaţia pentru Calea Daciei, care este urgentă, fiindcă dorim să finalizăm lucrarea până la terminarea pasajelor rutiere de acces înspre şi dinspre DN1. În continuare, vom pregăti pentru licitaţie un prim pachet de străzi (nu vom mai licita străzi individuale), din care fac parte Bogdan Vasile, Dimitrie Bolintineanu, Conductelor, Progresului, Petru Rareş, Oradea, Ciceu, Fabricii şi Târgu Mureş, investiţia aceasta fiind în faza de proiectare. Apoi, vom mai pregăti un al doilea pachet cu străzile Primăverii, 22 Decembrie, Ştrandului, Energiei, Podului, Grigore Nicolae, Rahovei, Cercului, Narciselor, Smârdan şi Ecaterina Teodoroiu”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir. Tot la capitolul Reparaţii din bugetul Câmpinei pe acest an sunt incluse realizarea unui sens giratoriu în intersecţia de la Casa Cărţii şi mai multe parcări.

Cârmaciul oraşului şi al pedeliştilor locali a prezentat proiectul de buget pe 2012

La ultima conferinţă de presă a PDL din acest an,  primarul Horia Tiseanu a prezentat principalele direcţii ale bugetului Câmpinei pe 2012. Cred că nici nu mai are rost să-l numim proiect de buget, pentru că, la cât de bine funcţionează maşina de vot portocalie în Consiliul Local, va fi o simplă formalitate pentru legislativul municipal votarea documentului. Aşa că proiectului de buget îi putem spune liniştit chiar buget. 
Încă de la începutul întâlnirii, şi de câţeva ori pe parcursul ei, întâiul mergător al PDL Câmpina a ţinut să sublinieze (ca să le intre bine în cap ziariştilor prezenţi şi să nu uite să ducă mai departe mesajul), că “nu este vorba despre un buget electoral, pentru că noi continuăm, în mare parte, lucrări începute anul trecut (de parcă bugetul pe 2011 nu putea fi tot electoral – n.red.). Este un buget realist, un buget bun, pe care ni-l asumăm. De aceea, îl şi prezentăm la această conferintă de presă a PDL, întrucât noi avem majoritatea în Consiliul Local. Dacă nu am fi avut majoritatea, nu ni l-am fi asumat, căci un alt partid ar fi putut să vină şi să-l modifice. Lucările de investiţii sunt gestionate de PDL, prin ele noi urmărind agenda cetăţeanului.” Ascultându-l pe primar vorbind despre principalele puncte ale bugetului, în valoare totală de aproape 92 de milioane de lei (920 miliarde de lei vechi), mi-am dat seama că viitorul oraşului, chiar dacă nu e roz, ci portocaliu, e pe mâni bune. Cel puţin până la începutul lunii iunie, când alegerile locale vor putea aduce o nouă persoană în jilţul primului demnitar al oraşului. Tiseanu a mai subliniat ponderea importantă din buget (25 de milioane lei) distribuită pentru accesarea şi continuarea unor proiecte cu finanţare europeană. 
Învăţământului i-au fost alocate aproape 20% din valoarea bugetului, mai exact 19,55 milioane de lei, sumă din care aproximativ 15 milioane lei reprezintă cheltuielile de personal, adică salariile şi transportul cadrelor didactice. „Administraţia locală este doar un intermediar pentru plata salariilor cadrelor didactice, fiindcă  fondurile necesare, 14,7 milioane lei, vin de la Guvern prin  Direcţia Finanţelor Publice. În schimb, de la bugetul local vom aloca pentru  transportul cadrelor didactice 288.000 lei”, a mai spus Tiseanu. 
 Au fost pomenite şi lucrările de asfaltare a Bulevardului Nicolae Bălcescu şi a Bulevardului Carol I, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.  Prin PNDI, numai carosabilul se reabilitează, refacerea trotuarelor aferente urmând a se realiza cu fonduri locale. Din aprilie 2012, serviciul de blocare a roţilor autovehiculelor parcate neregulamentar pe domeniul public va reveni Poliţiei Locale, drept pentru care, de la bugetul local, se vor cheltui sumele necesare achiziţionării dotărilor corespunzătoare. Pentru cele două spitale câmpinene au fost alocate 1.210.000 lei; Spitalul Municipal va primi 810.000 lei, iar restul, Spitalul Voila. Vor fi terminate lucrările de iluminat public în sistem economic. Va fi terminată, de asemenea, modernizarea terasei Parcului Culturii, ultimele amenajări urmând a se face cu sume primite de la Fondul de Mediu. Tot anul acesta, se vor finaliza lucrările de modernizare a Lacului Bisericii (inclusiv, parcul alăturat), dar şi cele privind realizarea unui centru pentru primirea unor persoane cu probleme sociale, centru care se va realiza în incinta Spitalului Voila. Edilii oraşului urmăresc şi reabilitarea clădirii de la capătul Bulevardului Culturii (care a aparţinut Fundaţiei Dinu), care va găzdui Casa Căsătoriilor, Muzeul Câmpinei şi mai multe birouri ale Serviciului evidenţa populaţiei.

La Câmpina, problema câinilor comunitari a rămas nerezolvată

În oraşul nostru, oricât s-ar strădui administraţia Tiseanu să ne spună, uneori, că negrul e alb, câinii nu umblă cu covrigi în coadă. Dar patrupedele fără stăpân se plimbă, fără îndoială, într-un număr tot mai numeros, comparativ cu situaţia anilor trecuţi.
Istoria gestionării problemei câinilor comunitari câmpineni îşi are începuturile prin anul 2001, când primarul de atunci, Gheorghe Tudor, a încheiat un contract de parteneriat cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari. Primăria a pus la dispoziţie un teren în suprafaţă de un hectar la marginea oraşului (spre Telega), iar FPCC a construit acolo un adăpost chinologic. Cei de la FPCC prindeau “câinii vagabonzi”, îi sterilizau şi apoi îi eliberau la loc pe străzi.
Ulterior, după ce, în mai multe locuri din ţară, mai mulţi copii şi persoane adulte au fost desfigurate de muşcăturile  unor câini (unii dintre ei cu stăpâni, dar cu stăpâni extrem de indolenţi), autorităţile centrale au înăsprit normele de funcţionare ale adăposturilor pentru câinii comunitari.
În lipsa progreselor, Primăria a reziliat contractul cu FPCC, aceasta a dat executivul local în judecată, iar în urma unui proces lung şi anevoios, instanţele au dat câştig de cauză municipalităţii. În urma eliberării azilului chinologic de către FPCC, Primăria a preluat adăpostul de la marginea oraşului şi apoi a încheiat un contract pentru prinderea şi ridicarea câinilor comunitari cu Parcul Memorial “Constantin Stere” din Bucov. După ce adăpostul de “maidanezi” de la Bucov a devenit neîncăpător, s-a încheiat un contract cu o firmă privată din Boldeşti-Scăieni, această ultimă colaborare încheindu-se şi ea după un timp.
Anul trecut, consilierii municipali s-au hotărât să încredinţeze unui nou administrator gestionarea problemei câinilor comunitari. În ultimii ani, legislaţia privind gestionarea câinilor comunitari a cunoscut numeroase modificări, unele de-a dreptul contradictorii. Primele dintre acestea permiteau eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea lor în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Ulterior, în Legea nr.9 din 2008 se prevedea că „este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”.
Recent, ultimele prevederi în domeniu permiteau eutanasierea patrupedelor fără stăpân, dar cu consultarea comunităţilor locale respective (prin dezbateri, referendumuri etc.). Faptul că o lege trebuie să aibă aplicabilitate generală în aceeaşi măsură, iar prin consultarea comunităţilor locale ar fi putut exista abordări diferite în aplicarea normelor juridice, a fost unul dintre motivele pentru care judecătorii Curţii Constuţionale au declarat neconstituţională legea respectivă, ale cărei prevederi au fost contestate virulent de societatea civilă şi de toţi iubitorii de animale.
În august 2011, aleşii câmpinenilor au adoptat o hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân. O etapă necesară până la organizarea licitaţiei era înaintarea materialelor către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Cei de la ANRMAP au cerut modificarea câtorva clauze ale caietului de sarcini. Una dintre cele mai importante modificări solicitate privea structura organizaţională a viitorului administrator, ANRMAP nefiind de acord ca la licitaţie să participe numai persoane juridice, ci şi cele fizice autorizate. De asemenea, s-a înlăturat obligativitatea impusă de consilierii câmpineni ca licitatorii să aibă o anumită cifră de afaceri, considerându-se că şi acest criteriu este discriminatoriu. Nici pregătirea organizaţională tehnică nu poate fi factor de evaluare, au mai considerat cei de la ANRMAP.
Cu alinierea la cerinţele ANRMAP, Consiliul Local Câmpina a aprobat un nou proiect privind caietul de sarcini, precum şi un Regulament al serviciului comunitar, urmând ca Primăria să pregătească licitaţia care va avea loc în următoarele săptămâni. Trebuie menţionat că legea privind câinii comunitari adoptată, în noiebrie 2011, de Camera Deputaţilor, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi „cipaţi”, a împărţit primăriile din România în două tabere. După declararea legii drept neconstituţională, primarii din marile oraşe acţionează în mod diferit în privinţa gestionării câinilor comunitari. Unii dintre ei, cum este şi primarul din Tulcea, aplică Legea nr. 227/2002, modificată de Legea 391/2006, care permite eutanasierea câinilor fara stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Alţii, cum este şi primarul din Râmnicu-Vâlcea, aplică Legea 9/2008, care nu abrogă Legea 227/2002, dar permite doar eutanasierea câinilor cu boli incurabile.

Invitaţie la teatru

Luni, 27 februarie, Teatrul Proiect Câmpina, ne invită la o nouă seară memorabilă, propunându-ne de aceasta dată o piesă ce are ca temă condiţia actorului în România, o piesă care îmbină comedia cu drama într-un fel care va face, cu siguranţă, deliciul publicului.
Biletele au fost puse în vânzare începând cu această săptămână, iar preţurile variază de la 20 de lei (pentru elevi) până la 50 de lei.

Stand-up comedy la Casa de Cultură

Joi, 23 februarie, de la ora 18.00, Casa de Cultură „Geo Bogza” găzduieşte un spectacol inedit, susţinut de trupa de comedianţi profesionişti Spitalu’ 9. Spectacolul pe care îl vor susţine la Câmpina face parte din cadrul celui mai lung turneu de comedie organizat până acum la noi (107 oraţe).
Spitalu’ 9 prezintă un concept diferit în comedia de la noi. Pe lângă stand-up, spectacolul cuprinde şi momente de parodie muzicală şi pantomimă.
De la întrebările fără răspuns ale lui Cioran, la toate lanţurile lui Guţă, de la stereotipurile vieţii de cuplu, la amintiri din cum era în uter în a treia lună de sarcină, subiectele sunt gândite să te capteze şi să ofere toate premisele pentru un show pe care ar fi păcat să-l ratezi.
Preţul biletelor este de 20 lei pentru adulţi şi 15 lei pentru elevi şi studenţi.

Iubitorii de natură să lase orice plan şi să se întâlnească sâmbătă pe Muscel

Clubul Pescarilor şi Iubitorilor de Natură, un ONG care şi-a făcut, de câţiva ani, apariţia în peisajul câmpinean, lansează o invitaţie tuturor pescarilor şi iubitorilor de natură sau de jocuri în aer liber, să se întâlnească sâmbătă, 18 februarie 2012, la ora 10.00, pe Platoul Muscel. Aici se va desfăşura un concurs cu două probe: lansare  cu lanseta la punct fix şi lansare la distanţă. Prin acest casting (un englezism tot mai la modă şi tot mai uzitat, cu care te poţi fandosi pe orice vreme şi în orice condiţii), se urmăreşte precizia aruncării, dar şi distanţa la care este în stare să arunce concurentul. Participarea este liberă, adică pentru toată lumea doritoare, indiferent de vârstă sau măiestrie. Pentru încălzirea atmosferei (dacă or fi prea multe grade cu minus), se vor depăna poveşti (pescăreşti; cum altfel). Cât de adevărate vor fi acestea, va constata fiecare participant.

O nouă victorie în amical la Băneşti

CS Băneşti – CSM Câmpina 0-2

Învinsă în ultima etapă a turului cu 2-0 la Băneşti, de formaţia locală CS Băneşti, CSM Câmpina  şi-a luat de două ori revanşa în această perioadă precompetiţională. După un prim meci amical câştigat chiar la Băneşti cu 5-1, sâmbătă, 11 februarie, Gânju şi coechipierii săi s-au deplasat din nou la Băneşti, pentru meciul care a constituit şi debutul antrenorului Cristi Dumitru pe banca tehnică a gazdelor.
CSM s-a impus şi de această dată, cu scorul de 2-0, prin golurile marcate de camerunezul Blanc şi de Olteanu, testul fiind considerat util mai ales din punct de vedere al pregătirii fizice de către ambele conduceri tehnice. CSM Câmpina, a jucat în următoarea formulă: Boşilcă - Zăpodeanu, G. Radu, Gânju, I. Burchi - Budileanu, R. Burloiu, Ilioiu, M. Mihai - Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Lepădatu - Hromei, Negoiasă, Bej, A. Burchi, M. Negreanu.