27 martie 2012

Învinuit de comiterea unor infracţiuni,

 Miercuri, 21 martie, dis-de-dimineaţă, maşini ale Jandarmeriei şi ale Poliţiei au oprit în curtea Primăriei Băneşti, din ele coborând un echipaj de mascaţi. Aceştia au păzit tot timpul uşile, blocând accesul în clădire. Angajaţilor nu li s-a permis intrarea în instituţie decât într-un târziu, pe la ora 11.30. Până atunci, ei au stat cuminţi în curte aşteptând clarificarea situaţiei. De acest tratament nu a fost scutit nici viceprimarului Amelin Mihalache. Primarul Ion Costache însă nu-şi făcea apariţia, iar zvonul că din cauza lui se întâmplau toate acele lucruri devenea, tot mai mult, o certitudine. Toată tărăşenia făcea parte dintr-o acţiune a procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Motivul l-a constituit obţinerea unor noi probe în dosarul instrumentat primarului comunei, Ion Costache, suspectat de fapte de corupţie. Acţiunea forţelor de ordine a fost una de amploare, desfăşurându-se consecutiv şi în alte locaţii: sediul CPGC, locuinţa primarului, locuinţa directorului CPGC etc. Deplasându-ne la domiciliul primarului, aveam să constatăm că în faţa casei sale era parcată o maşină a poliţiei. Apropiindu-ne, ne-am dat seama că automobilul poliţiei era gol. Anchetatorii erau, probabil, înăuntru şi îi puneau primele întrebări primarului, păzindu-l pentru a nu putea comunica în vederea influenţării unor anumite probe ale dosarului. La ora 9.00, această maşină a poliţiei l-a adus pe Ion Costache în curtea Primăriei. Edilul comunei, însoţit de doi procurori, a intrat val-vârtej în sediul instituţiei pe care o conduce, încercând să evite tirul întrebărilor reporterilor ce aşteptau de la el o declaraţie. Înainte de a intra în clădire, Costache a apucat, totuşi, să spună că nu este vinovat, că n-a comis nicio infracţiune. “Pentru ce sunteţi vinovat?”, l-a întrebat un ziarist. “Pentru că exist”, i-a răspuns Costache. Apoi, timp de mai multe ore, anchetatorii primarului l-au interogat în biroul său de la etajul clădirii. Pe la ora 14.30, edilul comunei a părăsit Primăria însoţit de anchetatorii săi. S-a aflat, ulterior, că fusese reţinut, ceea ce înseamnă privarea de libertate timp de 24 de ore, timp în care Costache s-a aflat la arestul Poliţiei Câmpina, pentru a da mai multe declaraţii în faţa anchetatorilor săi. Tot pe la prânz, presa a primit un comunicat din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu următorul conţinut: “Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: 
Pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se află înregistrat dosarul nr. 613/P/2010 în care se efectuează cercetări faţă de un număr de 9 învinuiţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave prevăzute de art. 208 al.1-209 al.1,4 Cod Penal (furt conductă magistrală transport produse petroliere aparţinând Petrotrans şi OMV Petrom), dare de mită prevăzută de art. 255 Cod Penal şi luare de mită prevăzută de art. 254 Cod Penal, trafic de influenţă (art. 257), abuz în serviciu în formă alificată (art. 2481), fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290). În prezent se efectuează 12 percheziţii pe raza localităţii Băneşti, cercetările fiind în curs de desfăşurare”. Aşadar, Costache era cercetat pentru furtul unei conducte petroliere, împreună cu mai mulţi acoliţi.
A doua zi, joi, procurorii au cerut instanţei arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a primarului Ion Costache şi a altor patru învinuiţi. Mandatul de arestare preventivă solicitat a fost obţinut seara târziu. Ulterior, Parchetul a mai emis un comunicat de presă prin care a făcut cunoscute detalii despre infracţiunile pentru care este cercetat Petre Costache: complicitate la furt calificat în formă continuată, luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese. Astfel, din comunicatul respectiv, s-a aflat că Ion Petre Costache, în calitate de primar al comunei Băneşti, a înlesnit sustragerea de către mai multe persoane a unei conducte de alimentare aparţinând societăţii OMV. De asemenea, el a primit, în mai multe rânduri, sume de bani (peste 10.000 de lei), în scopul de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu. Totodată, în calitate de primar, a participat la luarea unei decizii cu privire la atribuirea unor contracte de prestări servicii unei societăţi care aparţine unei rude apropiate.
Despre abuzurile primarului, lumea vorbea de multă vreme, iar publicaţia noastră nu a contenit să tragă semnale de alarmă în acest sens, publicând numeroase articole în care era descris stilul discreţionar în care Costache înţelegea să administreze problemele comunităţii din Băneşti. Faptul că, nu cu mult timp în urmă, PDL l-a nominalizat pe Costache drept candidat pedelist la alegerile din 10 iunie, pentru câştigarea unui al treilea mandat consecutiv de primar, demonstrează, cu asupra de măsură, valoarea ofertei electorale a principalului partid de guvernământ.
Luni dimineaţă, duba care îl ducea pe Ion Costache de la arestul Poliţiei Câmpina la Ploieşti, unde urmează a-şi petrece restul perioadei de arest preventiv, a trecut pe lângă un grup de susţinători ai primarului, localnici care se adunaseră în fata Complexului Recola. Aceştia au fluturat câteva cartoane cu îndemnuri de încurajare adresate edilului-şef al comunei. Prin strigăte mai mult anemice decât disperate, 30-40 de localnici şi-au exprimat ataşamentul fată de Ion Costache, conducătorul lor suprem pe plan local. Mai mult ca sigur, demonstraţia de ataşament a pedeliştilor din Băneşti pentru Ion Costache nici nu a putut fi remarcată de acesta din urmă, căci o dubă a poliţiei nu oferă vizibilitate exterioară pentru cineva aflat înăuntrul ei. Acţiunea, care s-a vrut explozivă, dar nu a reuşit să fie decât uşor fâsâitoare, a arătat, încă o dată, că PDL este disperat şi în stare de a recurge la orice mijloace pentru a se menţine la putere.

Cuvântul care înţeapă

Atunci când primarul nu este şi Dumnezeul mascaţilor

Am cunoscut în anii din urmă mulţi oameni care îşi slujesc semenii din funcţii publice, unele mai importante, altele mai puţin importante. De fiecare dată când am avut de a face cu ei, din diverse motive, am căutat să le descopăr chemarea, să-i înţeleg şi într-un fel să-i clasific după regulile uneori subiective ale conştiinţei mele ce se bazează pe bună credinţă.
Astfel, am identificat câteva tipologii de slujbaşi ai poporului, complet diferiţi în ceea ce priveşte comportamentul social, între care şi cea a primarului care se crede Dumnezeu, un personaj cu totul aparte, emanat de bulversanta noastră societate post-decembristă.
Primarul care se crede Dumnezeu este acela care, înzestrat cu viclenie nativă, îşi construieşte propria devenire publică cu meticulozitate, până în momentul în care se simte de neînlocuit, iar de aici înainte încearcă să stăpânească destine şi bunuri care nu-i aparţin. Promite, ameninţă, iartă, judecă şi acuză pe oricine după bunul plac. Ştie să se facă util, construieşte cu mai mulţi bani publici decât ar fi normal şi are grijă să scoată în evidenţă edificiul şi nu ce se ascunde în spatele acestuia. Devine un fel de tătuc pentru angajaţii din subordine, pe care are grijă să-i fidelizeze, fără să-i responsabilizeze. Despre un astfel de primar am scris la rubrica de faţă în urmă cu aproape un an, atunci când se afla în glorie:

Editorial

ÎN LĂTURI!!!
   
Am ales acest titlu al unui articol maiorescian din 1886 (şi care, în cazul de faţă poate fi citit cu ambele accentuări) apropo de scandalul Antena 1 – Boc. Decăderea presei româneşti mercenarizate a atins astfel un prag dincolo de care nu se mai poate trece. Cauzele sunt însă mai îndepărtate, filmuleţul cu ex-premierul este doar o culme a abjecţiei. Cînd oameni lucizi au atras atenţia asupra cancerului moral reprezentat de televiziunile militante gen Antene şi Realităţi, alţi cetăţeni, orbiţi ideologic, (cea mai teribilă formă de orbire) au premiat din greu realizatori precum  Ciutacu ori Mircea Badea ori Gabi Firea ca „profesionişti”. Strigătele din pieţe, exacerbate de aceleaşi focare de infecţie catodică, pe care orice sociolog-antropolog le-ar fi putut decoda ca potenţial fascistoide („chiorul şi piticul”, de tip „ţap ispăşitor”), mult lăudate de o anume parte a intelighenţiei ca o formă a „spiritului civic” şi „renaşterii societăţii civile”, au ca urmare logică această ticăloşie voyeuristă de care promotorii sloganelor nu par a se ruşina. Cu alte cuvinte, societatea noastră civilă a „evoluat” de la GDS sau Alianţa Civică sau Societatea Timişoara (perimate, spun domniile lor) la strigătele guturale legate de defectele fizice ale oamenilor. Halal!

După două săptămâni, angajaţii de la Petroutilaj au întrerupt din nou lucrul

Vineri, pentru a doua oară în această lună, numeroşi angajaţi ai societăţii Petroutilaj SA, nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salarizare, au întrerupt lucrul şi s-au adunat în faţa întreprinderii pentru a-şi striga nemulţumirile şi necazurile. Cu o zi înainte, întrerupseseră lucrul, dar fără a ieşi în faţa porţilor. Vorbim despre cei peste 100 de muncitori care lucrează “la Pompe”, cum i se mai spune încă, după o vechea denumire a locului, Secţiei material rulant şi utilaje grele, situată lângă calea ferată, la doi-trei kilometri distanţă de Gara Câmpina şi de sediul-mamă al societăţii. Angajaţii acestei secţii erau pregătiţi, ieri, să întrerupă din nou activitatea, mai ales că, aşa cum motivau oamenii, “tot degeaba muncim, că tot nu ne plătesc pentru munca noastră.” În urmă cu vreo două săptămâni, tot lucrătorii acestei secţii (singura, de altfel, în care se mai face producţie de mare valoare), au oprit maşinile şi au părăsit locurile de muncă. Ei au mărşăluit, atunci, până în centrul comunei Poiana, la sediul societăţii, reuşind să-i convingă şi pe alţi salariaţi de acolo să se alăture acelui protest colectiv de muncă.
Vineri, “greviştii” au luat legătura cu colegii lor de muncă din secţiile de prelucrări prin aşchiere de la sediul societăţii, dar aceştia din urmă, la presiunile conducerii, nu s-au alăturat protestelor, nepărăsind locurile de muncă. Motivele ultimei greve spontane a muncitorilor “de la Pompe” sunt aceleaşi ca şi cele din urmă cu două săptămâni. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Nici în situaţia financiară a întreprinderii şi nici în salarizarea angajaţilor. Acestora din urmă le-a ajuns cuţitul la os. Salariile nu s-au mai plătit de trei luni de zile. Practic, de la începutul anului, ei nu au mai primit bani pentru munca depusă în primele trei luni din 2012. De curând, li s-au dat ceva bani, dar în contul activităţii lunii decembrie 2011. Iar de muncă, spun oamenii, a fost. Şi chiar s-a făcut multă producţie.
Aici trebuie să menţionăm că Petroutilaj se află, de câţiva ani, în procedura insolvenţei, care cuprinde două etape: reorganizarea judiciară (în care se încearcă redresarea financiară a societăţii sub conducerea unui administrator judiciar) şi lichidarea (în cazul în care nu se reuşeşte redresarea firmei, aceasta intră în faliment). “Directorul Hortopan ne-a asigurat că şi dacă reparăm un motor, tot o să se simtă la salarizare, pentru că o să încasăm bani. Noi am reparat, de la începutul anului, o mulţime de motoare; şi tot degeaba”, ne spune, îndurerată, o muncitoare. Mulţi dintre protestatari ar dori să intre în şomaj, “numai să ştim că se termină calvarul ăsta şi că putem fi siguri, pentru un timp măcar, că vom primi nişte bani cu care să ne întreţinem familiile.”
Printre nemulţumirile “greviştilor”, ratele la bănci şi imposibilitatea de a beneficia de servicii medicale (societatea nu a mai plătit, de mult, contribuţia la fondul de sănătate), erau printre cele mai frecvente. Oamenii erau indignaţi, de asemenea, de salariile mari ale celor din conducerea uzinei (altădată, una dintre cele mai prospere din întreg judeţul), care se ridică la zeci de milioane de lei, în condiţiile în care sunt muncitori care nu iau, în ziua de salariu, decât trei-patru milioane de lei vechi. 
Vineri, niciun membru al conducerii societăţii nu s-a întâlnit cu protestatarii, principalii directori fiind plecaţi la Ploieşti, la analizarea situaţiei întreprinderii împreună cu administratorul judiciar, şi la Bucureşti, pentru obţinerea unor noi comenzi.
Ieri, înainte de închiderea acestei ediţii, muncitorii de la Pompe s-au deplasat, iarăşi, la sediul societăţii din comuna Poiana Câmpina, pentru negocieri cu cei din conducerea uzinei. Se aude că ar putea urma trimiterea în şomaj a peste 100 de lucrători. În prezent, uzina mai are aproape 400 de angajaţi, dintre care 150 lucrează la Secţia material rulant şi utilaje grele. Se anunţă vremuri încă şi mai grele pentru Petroutilaj SA. 

ULTIMA ORĂ
În dimineaţa zilei de ieri, salariaţii de la secţia pompe din cadrul Petroutilaj SA au mărşăluit până la sediul central al uzinei. Aici au încercat sa poarte negocieri cu conducerea societăţii în legătură cu situaţia salariilor restante şi a disponibiliozărilor colective care se preconizează a se face. Managerul general Andrei Hortopan, după câteva schimburi  verbale tăioase cu protestatarii, a părăsit curtea uzinei, retrăgându-se în biroul său în huiduielile mulţimii. Cu protestatarii au ieşit să negocieze directorul CTC şi directorul tehnic. Într-un final, conducerea i-a anunţat că, potrvit planului de reorganizare judiciară a societăţii, întocmit de administratorul judiciar, din cei 369 de angajaţi ai societăţii urmează a fi disponibilizaţi 211. Lista cu persoane ce vor ajunge şomeri urmează a fi întocmită în următoarele cinci zile.

Pasajul de pe DN1, aproape de inaugurare

La sfârşitul săptămânii trecute, la Primăria Câmpina, a avut loc conferinţa de închidere a proiectului „Modernizare Calea Dacia”, cea mai importantă investiţie cu fonduri europene de care va beneficia Câmpina (nu intră în discuţie proiectul de reabilitare a sistemelor de apă, a canalizărilor şi a staţiilor de epurare, derulat prin operatorul regional Hidro Prahova SA). Este vorba despre realizarea pasajului suprateran de la poarta sudică a oraşului nostru, pasaj care va asigura fluidizarea circulaţiei rutiere în această zonă atât de aglomerată a Câmpinei. Totodată, investiţia are darul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Modernizarea infrastructurii rutiere  în această locaţie, care vine şi în sprijinul activităţilor economice, comerciale şi turistice, va facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor şi va reduce considerabil costurile transportului de mărfuri şi de călători. 
La eveniment au participat membri din conducerea Primăriei,  echipa Compartimentului proiecte europene, condusă de Gabriela Barbu, reprezentanţi ai firmelor responsabile cu proiectarea, executarea, avizarea, întreţinerea proiectului. Cuvântul de început l-a avut Gabriela Barbu, după care primarul Horia Tiseanu a subliniat importanta acestei investiţii şi a mulţumit tuturor celor care au contribuit la realizarea sa. “Aş mulţumi şi Uniunii Europene, care ne-a oferit aceste fonduri de valoare mare, pe care nu le-am fi putut asigura din resursele proprii. Vom beneficia de această modernă cale de acces în Câmpina, care este poate unică în lume prin soluţia tehnică propusă de proiectant.” Primarul a mai evidenţiat zvelteţea pilelor (stâlpilor) de sustinere, precum şi sistemul de iluminat al pasajului, care “conferă construcţiei o imagine superbă şi mă face să cred că ne putem mândri cu această investiţie”. 
Horia Tiseanu a mai ţinut să sublinieze că toate procedurile impuse de UE au fost respectate, dar insistenţa cu care a pomenit despre cât de mult şi cât de bine s-a lucrat la acest proiect, cu respectarea riguroasă a tuturor procedurilor (legate de licitaţie, de documentaţia tehnică etc), ne face să credem că a dorit să spele definitiv ruşinea celor 10 miliarde de lei vechi pe care UE nu ni le-a mai decontat, din cauza unor suspiciuni de nereguli în organizarea licitaţiei pentru execuţia lucrărilor. Noi nu am uitat despre acest lucru, aşa cum credem că mulţi câmpineni nu l-au uitat. Autorul proiectului a subliniat şi el unicitatea construcţiei, faptul că “pasajul de la DN1 reprezintă o structură extrem de complicată, dar în acelaşi timp suplă şi foarte modernă, care pune în valoare şi cadrul natural deosebit în care este amplasată”. Recepţia finală a lucrării va avea loc joi, 29 martie. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 25.477.127,02 lei, din care contribuţia UE este de 17.925.421.55 lei. Cheltuielile suportate din bugetul de stat (fonduri nerambursabile), reprezintă 2.383.143,53, municipalitatea câmpineană contribuind şi ea cu 414.460,61 lei.

„Profeţiile” viceprimarului se împlinesc!

Fiica unui consilier local PDL a fost angajată la primărie

La începutul acestui an, viceprimarul Ion Dragomir făcea dezvăluiri incendiare cu privire la administraţia locală şi la clientelismul politic din jurul ei. În seria acestor dezvaluiri s-a încadrat şi anunţul public prin care Ion Dragomir atrăgea atenţia asupra faptului că la Primărie se pregăteşte un post vacant dedicat fiicei consilierului PDL Daniel Telegescu: “Postul liber este cu dedicatie pentru fata lui Telegescu. Si-au depus mai multi dosare pentru acest post, dar, o sa vedeti ca fata lui Telegescu il va ocupa. Este cu dedicatie. Acesta este si motivul pentru care am facut public acest lucru, poate vor organiza un concurs corect”.
„Profeţia” viceprimarului avea să se împlinească la 1 februarie, dată la care Andreea Telegescu a fost angajată la Primăria Câmpina în postul de consilier la Serviciul de Evidenţă a Persoanei.

E vremea curăţeniei şi a florilor!

După o iarnă grea şi geroasă, cu cantităţi apocaliptice de zăpadă căzută, cu troiene uriaşe pe care nici Alecsandri, dacă ar fi  trăit în zilele noastre, nu le-ar mai fi putut descrie cu atâta seninătate şi poezie, a venit vremea reinstaurării domniei primăverii. Căldura de săptămâna trecută, pe care atât am aşteptat-o, i-a scos pe câmpineni, pe cei care locuiesc în apartamente, dar şi în case, la curăţenia de primăvară, la dereticatul prinprejurul blocurilor şi prin curţi. Mare atenţie din partea celor care îşi vor arde resturile vegetale în bătăturile caselor. Nesupravegherea lor, combinată cu o nefericită pală de vânt, poate duce oricând la o mare tragedie. Aşadar, e vremea curăţeniei, dar şi a însămânţărilor şi a plantărilor de flori. Cum ar veni, e vremea să intre în acţiune, în primul rand, lucrătorii de la Floricon Salub şi de la Sera Primăriei. 
Laolaltă cu asistaţii sociali (pe care cei din Primărie ar trebui să-i impulsioneze mai bine; ştiu ei cum), cu cele aproape 190 de asociaţii de proprietari/locatari din municipiu (o duzină de oameni din fiecare asociaţie şi tot ar fi bine), cu lucrătorii Atelierului de reparaţii străzi din cadrul Primăriei. Sigur, în piesa “Curăţenia de primăvară”, actorii principali au fost, dintotdeauna, operatorul local de salubritate, ale cărui maşini vor începe, din nou, să culeagă deşeuri vegetale sistematic, adică după un program prestabilit, şi Sera Primăriei. 
Cum despre acţiunile Floricon Salub v-am mai vorbit, vă vom spune, în cele ce urmează, câte ceva despre activitatea din “capul primăverii” a celor 29 de angajaţi ai serei municipiului, în frunte lor situându-se, de mulţi ani, inginerul Gheorghe Creţu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în horticultură din oraşul nostru. Sera Primăriei Câmpina are o istorie de peste jumătate de veac. O jumătate de veac în care imaginea pozitivă a oraşului dintre Prahova şi Doftana s-a datorat şi acestei unităţi menite a înfrumuseţa peisajul urbanistic al localităţii. Iar activitatea celor de la seră nu a fost niciodată sub aşteptări, dovadă faptul că, întotdeauna, Câmpina a avut renumele unei aşezări curate, înconjurate în bună măsură de ape şi păduri, cu multă verdeaţă atât în exteriorul, cât şi în interiorul ei. “După o iarnă lungă şi grea, suntem pregătiţi pentru pavoazarea oraşului, pentru împodobirea lui cu flori în toate rigolele şi locurile unde se impune acest lucru, astfel încât, până la Sărbătorile Pascale, Câmpina să arate foarte bine. Avem toate dotările necesare: două autocisterne, un tractor cu remorcă, motosape, maşini de tuns gazon şi gard viu, drujbe, dar şi un microbuz pentru transportul personalului muncitor acolo unde este nevoie. Vom avea grijă, de asemenea, de îngrijirea gazonului, a gardurilor vii, a pomilor de pe aliniamentele stradale”, ne-a declarat horticultorul-şef al municipalităţii. 
 Sera, cu o suprafaţă de circa 1000 m.p., a fost modernizată din temelii acum trei ani, când a fost dotată cu centrale termice performante, dar şi cu tâmplărie metalică şi geamuri termopan. Reabilitarea a fost necesară, căci în cea mai mare “maternitate a florilor” din localitate nu mai fuseseră aduse îmbunătăţiri de multă vreme. Aici, după cum am aflat de la interlocutorul nostru, florilor li se asigură toate condiţiile pentru a se dezvolta. După procedeul clasic, în pământul tratat şi aşezat în lădiţe speciale se pun seminţe atent selecţionate, iar după germinarea acestora şi dezvoltarea incipientă a florilor, răsadurile se scot afară, la începutul lunii martie, se pun în nişte ghivece perforate la bază, din care se scot şi se plantează ulterior în locurile corespunzătoare. Florile se produc în două etape: prima, cu flori însămânţate în octombrie, iar a doua, cu flori care apar din seminţe puse în februarie. În interiorul serei, temperatura înregistrează şase-şapte grade Celsius cu plus chiar în nopţile cele mai geroase. În prima parte a primăverii, pe domeniul public al oraşului vor fi plantate în special panseluţe, “bănuţi”, “nu-mă-uita”, lalele. Cum acestea vor dăinui doar câteva luni, ele vor fi înlocuite, la începutul verii, cu begonii, petunii, dalii, crăiţe, crizanteme ş.a.  Acum un veac, Câmpina era cunoscută ca un oraş al florilor. Aşa apare în multe documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Pentru păstrarea acestei reputaţii (municipiul câmpinean încă mai merită “blazonul” amintit ceva mai devreme), un rol deosebit l-au avut, în ultimele decenii, angajaţii serviciului Administrare spaţii verzi, din care face parte şi Sera Primăriei.

A început ridicarea deşeurilor vegetale

A sosit vremea curăţeniei de primăvară şi în oraşul nostru. Împreună cu operatorul de salubritate, municipalitatea a stabilit programul de ridicare a vegetaţiei uscate, acţiune prevăzută să se încheie înaintea sărbătorilor pascale.
Luni, 26 martie: străzile Sondei, Maramureş, Ana Ipătescu, Victoriei, 1 Mai, Puiu Sorin, Aleea Margaretei, Aleea Cutezători, Calea Dacia, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Carol I şi Strada Voila.
Marţi, 27 martie: străzile Tudor Vladimirescu, Milcovului, Democraţiei, Al. Odobescu, Conductelor, Al. Vlahuţă, B.P. Hasdeu, Al. I. Cuza, Orizontului, Ecaterina Teodoroiu, Progresului, Atelierelor, Avram Iancu, Oradea, Făgăraş, Beiuş, Năsăud, Petre Liciu.
Miercuri, 28 martie: parcare Sg. Grigore Nicolae, străzile Goleşti, Cercului, Narciselor, Amurgului, I.L. Caragiale, Mărăşeşti, Mihail Kogălniceanu, Constantin Stere, Zorilor, Bobâlna, Oituz, Voila-Paltinu, Bd. Carol I.
Joi, 29 martie: străzile Vasile Alecsandri, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ardealului, Aleea Scărişoara, parcare BCR, parcare Griviţei (bloc 23I), Badea Cârţan, Bucea, Schelelor, Griviţei, Plevnei, Castanilor, Ion Câmpineanu, Primăverii, Parcului, 22 Decembrie, Strandului, Pictor Grigorescu.
Vineri, 30 martie: Erupţiei, Energiei, B.P. Hasdeu, Zorilor, Ecaterina Teodoroiu, Al. I. Cuza, Podului, Dr. Babeş, Oprescu Adrian, I.H. Rădulescu, Calea Doftanei, Bd. Culturii.
Sâmbătă, 31 martie: cartierul Voila (cu străzile aferente), cartierul Slobozia (cu străzile aferente), străzile Ciocârliei, Rezervoarelor, Târnava Mare, Târnava Mică, În Luncă, Sălaj, Industriilor, Petrolistului, Dimitrie Bolintineanu.

“Victor Ponta a dovedit că poate fi un bun prim-ministru”

- consideră senatorul Georgică Severin

Recent, într-o conferinţă de presă organizată la cabinetul său senatorial situat deasupra BRD Câmpina, senatorul Georgică Severin şi-a reînnoit criticile la adresa principalului partid de guvernământ. De la oferta electorală a PDL, plină de oameni dubioşi sau care au probleme cu justiţia (în ultima categorie înscriindu-se, mai nou, deputatul Mihail Boldea, primarul din Băneşti şi primarul din Secăria), până la protestul parlamentarilor USL, senatorul câmpinean a făcut o analiză aplicată pe principalele evenimente politice din ultimele săptămâni şi pe întrebările ce i-au fost adresate de către ziariştii prezenţi. Nu a scăpat de săgeţile sale critice nici proaspătul candidat PDL pentru Primăria Poiana Câmpina, Alin Moldoveanu; poate, singurul politician din ţară care este, în acelaşi timp, şi consilier de primar, şi consilier de parlamentar. Moldoveanu a fost etichetat mercenar de către Severin, acesta din urmă considerând că prin mutarea forţată (în comuna Poiana şi doar în acte), a celui care îi consiliază pe primarul Horia Tiseanu şi pe deputatul Florin Anghel, a fost lansat “descălecatul mercenarilor politici pedelişti”. Georgică Severin nu s-a sfiit să-l atace dur pe preşedintele Traian Băsescu, considerat  “un găinar disperat” care se agaţă de putere cu orice preţ şi cu orice mijloace, încercând să salveze şi partidul pe care îl conduce ca un dictator, aşa cum conduce România, din 2004 încoace. “La nivelul întregii ţări, oferta electorală a PDL este plină de oameni certaţi cu legea. Cât de disperaţi trebuie să fie preşedintele Băsescu şi apropiaţii săi, cât de disperat trebuie să fii ca partid ca să apelezi la astfel de candidaţi?”, s-a întrebat retoric Severin. 
 Spre finalul conferintei de presă, senatorul câmpinean a făcut mai multe referiri la adresa liderului naţional social-democrat, pe care tot mai multă lume îl consideră viitorul premier al României, după alegerile parlamentare din toamnă: “Victor Ponta este o persoană capabilă să-şi asume sarcina de prim-ministru. Nu m-aş referi aici doar la discursul său din Parlament, rostit la învestitura cabinetului Ungureanu, un discurs responsabil şi echilibrat, ci şi la o vizită făcută în Statele Unite, pe care presa pedelistă a tratat-o cu ironie; că doar nu era să-i recunoască importanţa. Cu puţin timp în urmă, cu sprijinul ambasadei americane la Bucureşti, Victor Ponta a vizitat America însoţit de Titus Corlăţean şi de generalul Opriţoiu. Acolo, preşedintele PSD a avut întâlniri nu cu personalităţi politice care citesc rapoarte, ci exact cu persoanele care fac acele rapoarte, cu consilierii şi strategii din administraţia americană care înfluentează efectiv, prin consilierea pe care o acordă înalţilor demnitari americani, politica externă a SUA. La nivelul Departamentului de Stat (ministerul de externe al SUA – n.red.), el s-a întâlnit exact cu acele persoane, cu acei consilieri, care se ocupă efectiv de România şi care fac recomandări vizavi de politica americană în România. Degeaba te întâlneşti câteva minute, pentru o poză, cu Hillary Clinton, pentru că imediat cum ai ieşit, doamna Clinton cere raportul despre Afganistan, de exemplu, şi te-a uitat. Să nu vă închipuiţi că preşedintele Obama îi tratează pe consilierii săi cum îi tratează Băsescu pe consilierii de la Cotroceni, pe care nu doar că nu-i ascultă, dar mai aruncă şi cu scrumiera după ei. De aceea, consider că vizita lui Victor Ponta a fost foarte importantă pentru el şi pentru România. Şi prin această vizită, Ponta a arătat că merită să fie viitorul premier al ţării. ”

Continuă activităţile la Casa de Cultură

Casa Municipală de Cultură «Geo Bogza» vă invită miercuri, 28 martie, de la ora 16.30, la vernisajul expoziţiei de ceramică pictată aparţinând Ancăi Florea. De la ora 17.00 puteţi lua parte la Conferinţele Cercului Literar, care are ca temă  «Twitteratura, o nouă avangardă?», prezentator Florin Dochia. Pe final, un recital de poezie în interpretarea lui Emanoil Toma.

Conferinţele Cercului Literar la Casa de Cultură „Geo Bogza” (II)

”Epigrama românească de-a lungul timpului”- prezentator Ştefan Al. - Saşa

Moto: „Epigrama este jocul în care inteligenţa musteşte ca şampania” (Şerban Cioculescu)

Epigrama, ca specie a poeziei lirice, este cunoscută încă de la vechii greci când desemna acele scurte inscripţii de pe pietrele funerare sau de pe diverse opere de artă. În literatura universală s-au evidenţiat epigramiştii: Simonide (Grecia), Voltaire (Franţa), Lessing (Germania), Puşkin (Rusia) ş.a., în literatura noastră: G. Topârceanu, G. Ranetti, Cincinat Pavelescu, R. Rosetti, Al. O. Teodoreanu (Păstorel), Tudor Arghezi, Al. Clenciu, iar pe plan local: Petre Luncaşu, Petru Băneşti, Ion Miclescu, Ştefan Al. Saşa.
În acest context, joi, 22 martie, la Casa municipală de Cultură au continuat Conferinţele Cenaclului Literar „Geo Bogza”, cu tema: „Epigrama românească de-a lungul timpului”, susţinută de poetul Ştefan Al. Saşa.
Activitatea, moderată de scriitorul Florin Dochia, a reunit cenacliştii locali şi pe iubitorii de literatură de calitate.
„Trăim într-un secol al tehnologiilor de vârf şi al globalizării, dar şi al luptei pentru resurse - a citat Saşa din lucrarea «Cuvinte despre epigramă» de Sorin Olaru. Lumea de azi este într-o continuă mişcare. De aceea, poate, credeţi că este un demers desuet să ne aplecăm asupra unui subiect ca epigrama. Cu atât mai mult cu cât ea a fost considerată de multe ori o Cenuşăreasă a literaturii. Şi totuşi, epigrama a rezistat timpului (...). Majoritatea vechilor epigrame greceşti şi latine nu sunt decât catrene morale sau madrigale. În ceea ce priveşte epigrama românească, ea s-a dezvoltat de-abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea”.
Lectorul reuniunii a punctat, de asemenea, câteva elemente definitorii ale epigramei: conceptul etimologic (epi - deasupra; gramma - inscripţie), cerinţe (amicală, de bun simţ, lipsită de grosolănie, să nu se lege de defectele fizice) etc.
Conferinţa a continuat cu lecturarea unor epigrame, făcută alternativ de Ştefan Al. Saşa şi Florin Dochia, din care am reţinut: „Partidele de opoziţie: Că-s de margini sau de centru/ Se trudesc, accidental,/ Să producă beţe pentru/ Carul guvernamental” sau „Retrocedare: Am sperat s-o duc mai bine/ Votându-vă pe alde voi,/ Ajuns acum ca vai de mine,/ Îmi vreau speranţa înapoi” - autor Ion Miclescu; „Inegalitate: Trei medici mari l-au operat,/ Dar bietul om a decedat!/ Te miri? Era normal, cum vrei/ Să lupte omul contra trei?” - autor Petruş Luncaşu; „Eficacitate: Eu ştiu c-ai să mă-nşeli de mâine/ Şi, fiindcă n-avem bani de pâine,/ Te rog să-ncepi de-acuma treaba,/ Dar pe dolari, nu pe degeaba” - autor Petru Băneşti.
Un alt moment important al conferinţei l-a constituit prezentarea de către Al. Saşa a recentei lucrări «Trident Quintus», o interesantă retrospectivă de satiră şi umor.
Admirabila reuniune literară, răsplătită cu ropote de aplauze, s-a încheiat cu un set de epigrame din cartea «Forme fixe şi... libertine», de Ştefan Al.-Saşa, în lectura autorului: „Titlu prescurtat: Lumea ştie că o soacră/ Peste tot e poamă acră,/ Da-n această epigramă/ A mea a rămas doar... poamă” sau „Unui medic ginecolog: Când cizmarul n-are ghete/ Şi geambaşul n-are cai,/ Consultându-le pe fete,/ Tu ce trebuie să n-ai?” sau „Explicaţie: De când colegul meu mă sapă/ Trecuta-u ani şi ani de zile,/ El cu lopata-mi face groapă/ Iar eu o nivelez cu pile”.
Theodor MARINESCU

Adversarul CSM-ului s-a retras din campionat!

Duminică, 25 martie, într-o nouă etapă a campionatului Ligii A Prahova, CSM era programată să întâlnească pe teren propriu formația Chimia II Vadu Săpat, „lanterna roșie” a clasamentului. După încheierea colaborării dintre Vadu Săpat și Chimia Brazi,  stafful administrativ al gruparii din campionatul județean a amânat prima partidă din retur, precum și meciul din 16-imile Cupei României, dar și meciul cu CSM Câmpina, decizia lor fiind similiară cu abandonarea competiției. În aceste condiții, retragerea echipei Chimia II Vadu Săpat din campionat după încheierea turului, face ca toate meciurile pe care aceasta ar urma să le desfășoare să fie omologate cu scorul de 3-0 în favoarea adversarelor lor.

Petrolistul Boldești - Unirea Câmpina 1-1

Sâmbătă, 24 martie, dimineaţa, la Boldeşti s-a disputat derby-ul etapei a 19-a din Liga A Prahova, între Petrolistul Boldeşti şi Unirea Câmpina, ocupantele locurilor III, respectiv I din clasament.
În minutul 33, Petrolistul Boldeşti a deschis scorul printr-un şut expediatdin afara careului, care a ajuns direct în vinclul porţii apărate de câmpineanul Şandru.
După pauză, Unirea Câmpina a echilibrat jocul şi a egalat prin Bărăgan, iar câteva minute mai târziu a rămas în inferioritate numerică după eliminarea lui Bica (cumul de cartonaşe galbene).
Unirea Câmpina folosit următoarea formulă de joc:  D. Șandru - A. Stoica, Neagu, B. Șandru, Filip - Bica, Lambă, Bărăgan, Cernea - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: Dobrescu, G. Ghiță, Ungureanu, Coman.

20 martie 2012

Secţia Boli Interne a fost modernizată cu o donaţie de la Kaufland

La sfârşitul săptămânii trecute, a fost tăiată panglica unei noi investiţii de care va beneficia o parte din bolnavii internaţi în Spitalul Municipal. Este vorba despre modernizarea secţiei Boli Interne a spitalului, lucrare realizată cu ajutorul unor fonduri obţinute dintr-o sponsorizare Kaufland România.
Secţia Interne are acum, într-adevăr, o nouă înfăţişare, complet modernizată şi aliniată standardelor europene. Au fost reabilitate şi igienizate complet toate încăperile secţiei (saloane, cabinete medicale, grupuri sanitare ş.a.), printer dotări nelipsind paturi şi lenjerii noi. 
La eveniment au participat conducerea spitalului – manager-general Alexandru Matei, director medical Elena Dumitrescu, director economic Eugenia Burchiu –, împreună cu mai mulţi medici ai secţiei Interne. Cum spitalul este de un an în subordinea municipalităţii, nu au lipsit nici oficialităţile locale: primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, preşedintele Consiliului de Administraţie, Gheorghe Ecaterinescu, câţiva consilieri municipali şi şefii unor direcţii din Primăria Câmpina. Au mai fost prezenţi  preşedintele CJAS Prahova, Roxana Crăciun, reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Mihai Badea, şi deputatul Florin Anghel.
Este a doua secţie modernizată din cadrul celui de-al doilea spital prahovean, după secţia Recuperare, reabilitată complet anul trecut. Costurile investiţiei s-au ridicat la 763.900 de lei, banii provenind dintr-o donaţie Kaufland România în valoare de aproape 200.000 de euro. Retailerul german a ţinut ca fondurile să aibă o destinţie special: reabilitarea Spitalului Municipal.
În cuvântul său de deschidere, managerul general al unităţii spitaliceşti, medicul chirurg Alexandru Matei, a mulţumit administraţiei publice locale şi Roxanei Crăciun pentru sprijinul acordat spitalului. Doctorul Matei a amintit şi de sprijinul acordat unităţii de către deputatul Florin Anghel, cel care a reuşit să obţină pentru Spitalul Municipal fonduri guvernamentale de circa cinci miliarde de lei vechi, bani cu care s-a cumpărat aparatură medicală şi s-au realizat unele amenajări exterioare. Apoi, în alocuţiunea sa, primarul Horia Tiseanu a subliniat că “investiţia nu ar fi fost posibilă fără donaţia firmei Kaufland, care a dorit ca banii să fie în totalitate cheltuiţi pentru modernizarea Spitalului Municipal. Este o investiţie simbolică, ce va schimba  înfăţişarea spitalului şi care va fi urmată, anul acesta, de modernizarea unei alte secţii importante a unităţii. O dată cu lucrările de modernizare a secţiei, am reuşit montarea, în tot spitalul, a 210 ferestre termopan, precum şi a 80 de uşi metalice. Au fost revizuite toate instalaţiile electrice, iar aici trebuie să subliniez montarea dispozitivelor nurse-call, pentru avertizarea asistentelor medicale, în orice moment, de către bolnavii aflaţi în situaţii imprevizibile. Pe lângă modernizarea mobilierului, 165.000 de lei au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea de aparatură medicală performantă, care întregeşte zestrea celei mai moderne secţii a spitalului.”
Roxana Crăciun a vorbit şi ea despre importanţa investiţiei pentru cel de-al doilea spital al judeţului, dând asigurări că “nu vor fi probleme cu plata salariilor personalului unităţii, deoarece CJAS Prahova va asigura, în acest sens, toate alocările de fonduri necesare.”
Deputatul Florin Anghel a vorbit şi el despre faptul că, dintre toate instituţiile importante ale colegiul său, Spitalul Municipal a fost o prioritate, în special după preluarea lui de către administraţia locală.
Panglica inaugurală a fost tăiată  de către primarul municipiului şi şeful secţiei, medicul Virginia Jităraşu-Cornoiu. Managerul spitalului a declinat invitaţia, considerând că panglica trebuie să fie tăiată de reprezentantul principalului beneficiar al investiţiei. Vizitarea secţiei a confirmat faptul că este vorba despre o modernizare radicală. De fapt, prin noile dotări, o parte a spitalului a intrat în normalitate, aliniindu-se la standardele unui spital dintr-o ţară a U.E. Problema este ca această reabilitare să nu fie singulară şi să fie urmată, cât mai rapid, aşa cum a promis şi primarul Tiseanu, de modernizarea Secţiei Chirurgie (presupunem că aceasta va fi următoarea pe lista reabilitărilor), cea mai importantă secţie a oricărei unităţi spitaliceşti. 

Cuvântul care înţeapă

Între delăsarea prezentului şi viitorul turistic luminos

Vremea însorită de la sfârşitul săptămânii trecute i-a scos din case pe câmpinenii sătui de troienele şi gerurile constante ale iernii care tocmai s-a încheiat. Pe străzi, prin parcuri şi în zonele de agrement tradiţionale ale oraşului, sute de cetăţeni au ieşit la plimbare pe jos, cu bicicleta, cu rolele, în timp ce alţii ca ei au preferat „mişcarea” în jurul unui grătar ori sporturile extreme pe motociclete special echipate şi ATV-uri. Cea mai importantă mişcare expansionistă în acest sens s-a petrecut pe dealul Muscel, la Fântâna cu Cireşi, unde duminică, 18 martie, în jurul orei prânzului, era tot atât de multă lume ca într-o zi de 1 mai, altădată sărbătoare muncitorească a câmpinenilor iubitori de mititei pe grătar la iarbă verde. Numai că acum, la mijlocul lunii martie, în loc de iarbă verde, câmpineanul a dat peste o pârloagă neîngrijită, multă mocirclă, zăpadă murdară şi o habă de gunoi în jurul căreia câinii vagabonzi întindeau în voie de tot felul de resturi alimentare, textile şi materiale plastice. Dezolantă privelişte! Ne mai vorbind de zecile de maşini parcate după regula „fiecare unde poate”, din lipsă evidentă de spaţii amenajate, zona zero de la Fântâna cu Cireşi arăta duminică precum o tabără de refugiaţi din cartierele murdare ale oraşului, dispuşi să-şi schimbe pentru câteva ore priveliştea prăfuită din jurul casei cu una aproape similiară în mijlocul naturii. 
 Îndestulat cu o asemenea „ofertă turistică”, eu, călătorul de zi liberă, împins de la spate, ce-i drept, de familie, am coborât pe platoul din zona cartierului ANL, unde am găsit alţi cetăţeni care se plimbau la rându-le printre gunoaie şi dealuri de zăpadă abandonate pe carosabil, în cea mai crasă nepăsare din câte am văzut. Undeva, pe un petec de iarbă înoroiată, câţiva tineri jucau o miuţă fără să le pese de mizeria din jur, iar pe şoseaua rămasă neinvadată de zăpada neagră, trecerea oricărui vechicul cu motor ridica nori de praf. Ieşisem din casă pentru a oferi familiei o gură de oxigen şi ceva plăcut ochiului, iar după 45 de minute mă întorceam cu coada între picioare, bulversat de priveliştea de şantier care face parte din oferta electorală a celor aflaţi azi la conducerea oraşului în proiectul „Câmpina oraş turistic”. Am mai scris şi altădată despre această găselniţă şubredă izvorâtă din minţi odihnite şi nu vreau să reiau subiectul, însă nu pot să nu mă întreb: cât tupeu îţi trebuie, în calitate de prim ales al oraşului, să apari în faţa cetăţeanului, pe la televiziuni, cu o soluţie turistică prin care să promiţi schimbări radicale, când tu nu eşti în stare, de ani de zile, să întreţii singura zonă de agrement cu oarece potenţial în acest sens?
Lovit probabil de subiectivism, am uitat să trec în revistă punctele tari ale gândirii tiseniene cu privire la viitorul turistic luminos al oraşului: bulevardul cu sclipici, noul muzeu al oraşului (ce va fi găzduit de fosta clinică stomatologică Dr. Dinu), Centrul de Informare Turistică născocit de ministresa Udrea şi înghiţit ca o „găluşcă blondă” de administraţia locală. Toate aceste minunăţii se vor a fi, în viziunea lui Tiseanu, coloana vertebrala a turismului câmpinean care, înainte de a reprezenta cai verzi pe pereţi, va înghiţi multe miliarde din bugetul public. Cheltuieli inutile fără vreo contribuţie la bunăstarea comunităţii.
„Câmpina oraş turistic” nu este decât o gogoaşă electorală a unor politicieni lipsiţi de soluţii concrete. Şi asta nu pentru că o spun eu, ci pentru că este evident că un fost oraş industrial nu poate oferi puncte de atracţie turistică de anvergură. Şi chiar dacă s-ar putea face câte ceva în sensul ăsta, punctual vorbind, nu cred că cei aflaţi azi la conducerea oraşului mai au căderea să vorbească despre asta, din moment ce în ultimele două mandate nu au făcut nimic concret. Mărturie stă delăsarea prezentului.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

CHAMPIONS LEAGUE

    Cred că nici o confruntare televizată, nici măcar cele din campaniile electorale, nu a fost mai comentată decît cea dintre Gâdea şi premierul Ungureanu. Aspectul pernicios al presei noastre, despre care am scris şi săptămîna trecută, s-a vădit în atitudinea cu care moderatorul deloc moderat a abordat emisiunea: nu ca pe o o discuţie din care telespectatorul să afle ceva folositor lui (ăsta e scopul presei), ci ca pe un meci de wrestling din care să se vadă ce grozav e el, omul cu nume predestinat. „-«Păi, să mi-i dai dai» - şi-i puse mîna’n gît./Stafie, prost te-ai hotărât!/Pe subt ipingea,/Ţăranul se cam pregătea./Cît ai clipi, cuţitul s-a şi-nfipt./Vezi, cocoşneaţă, că te-ai fript?” (Arghezi) Din păcate, ridicolul în care a fost tăvălit dl. Gâdea nu înseamnă nimic pentru redresarea nivelului presei româneşti. Nu va contribui nici la creşterea gradului ei de cultură, de civilitate, de moralitate şi de bun simţ. Am văzut chiar comentarii năucitoare, eu nu ştiu ce învaţă oamenii ăştia în facultăţile de jurnalism, dar există o prejudecată, se pare extrem de bine înrădăcinată în branşă conform căreia presa ar trebui să fie împotriva puterii, oricare ar fi ea. Nimic mai fals. Presa trebuie să spună adevărul şi punct. Nu să fie pro sau contra cuiva.

Florin Anghel are o ambiţie!

Vrea numai primari PDL în colegiul său

Săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Ploieşti, deputatul PDL Florin Anghel şi-a declarat în faţa ziariştilor ambiţia de a obţine pe Colegiul 2 Deputaţi în care a fost ales, numai primari PDL în toate localităţile. Astfel, acesta a prezentat încă de pe acum candidaţii înlocalităţile de care răspunde. La Câmpina - Horia Tiseanu, la Băneşti - Ion Costache Petre, la Proviţa de Sus - Elena Cosmoiu, la Proviţa de Jos - Mihai Dumitrescu, la Brebu - Dumitru Comăniţă, la Şotrile - Iulian Preda, la Valea Doftanei - Gheorghe Mosor, la Secăria - Iulian Popa şi la Poiana Câmpina - Alin Moldoveanu.
Dacă primii şapte sunt primari în exerciţiu, cotaţi cu oarecare şanse în apropiatele alegeri locale, ultimii doi rămân cu semnul întrebării, având în vedere că la Secăria, Iulian Popa are serioase probleme cu legea, iar la Poiana Câmpina, Alin Moldoveanu apare ca un intrus într-o localitate de care nu îl leagă decât dorinţa acerbă a şefului său, Anghel, de a obţine voturi pentru PDL.
Aşadar, Florin Anghel porneşte la o nouă ofensivă, care are ca scop final un nou mandat în Camera Deputaţilor, prin intermediul notorităţii primarilor.

C.S.S. Petrol, un club sportiv uitat complet de autorităţi

Clubul Sportiv Şcolar Petrol, cunoscut, de ceva vreme, după schimbarea denumirii liceului gazdă, drept Clubul Sportiv Şcolar “Constantin Istrati”, are o istorie de peste o jumătate de veac, fiind un reper al sportului câmpinean, în special, al atletismului. Începuturile clubului se pot localiza în 1958, când, la nivelul oraşului, a fost înfiinţată o secţie de atletism condusă de profesorii Vladimir Gavriliţă şi Luca Henegar.
După aceea, la Liceul “Nicolae Grigorescu”, s-a înfiintat Şcoala Sportivă de Elevi, condusă numai de prof. Vladimir Gavriliţă. La început avea doar o secţie de atletism, dar ulterior au fost înfiinţate secţii pentru multe discipline sportive: înot, baschet, volei, tenis de camp, badminton, lupte etc. 

În 1980, SSE a devenit Clubul Sportiv Şcolar Câmpina, condus de prof. Alexandru Grecu, care s-a ocupat în special de înot, dar a avut grijă şi de celelalte secţii. Secţia de atletism a clubului s-a dezvoltat continuu şi a dăinuit în timp, poate şi datorită performanţelor sale. Treptat, celelalte secţii sportive ale clubului au dispărut, cu toate că au obţinut, de asemenea, performanţe notabile de-a lungul timpului, ele fiind desfiinţate din cauza lipsei fondurilor, dar şi a lipsei profesorilor titulari.
Între anii 1986 şi 1991, CSS a fost condus de prof. Liviu Dochia, urmat, în 1997, de prof. Nicolae Pavel, care este şi astăzi coordonatorul clubului. Din 1997, titulatura CSS s-a schimbat, el devenind dintr-un club sportiv al oraşului o secţie de atletism a clubului sportiv al Liceului Industrial de Petrol.  Profesorul Nicolae Pavel ne mărturiseşte că a acceptat această schimbare pentru a beneficia de un sediu şi de o bază sportivă corespunzătoare, capabilă să ofere condiţii optime de antrenament elevilor săi. Pănă a fi găzduit de Liceul de Petrol, clubul a funcţionat, provizoriu, în fosta sală Monovici de pe Bulevardul Culturii, care era preconizată, de pe atunci, a fi demolată.
Cea mai titrată secţie a CSS Petrol a rămas totuşi cea de atletism, condusă astăzi de prof. Nicolae Pavel, alături de care se mai află profesoarele Mihaela Marin şi Jenica Bran. Din anul 1980, profesorul Nicolae Pavel nu a mai părăsit această secţie, obţinând cu elevii săi rezultate foarte bune. Mulţi dintre aceştia sunt multipli campioni naţionali, cu participări notabile la competiţii internaţionale: Campionatele Balcanice, Jocurile Mării Negre, Campionatele Europene, Campionatele Mondiale. Numai la Jocurile Olimpice nu au participat tinerii atleţi ai clubului.
Aruncarea suliţei rămâne proba sportivă cu cele mai multe succese, punctul forte al CSS Petrol, considerat o adevărată pepinieră pentru antrenorii lotului naţional de atletism. După performanţele realizate, cei mai buni sportivi ai clubului sunt suliţaşii Cristian Marinescu (aruncarea suliţei, record personal: 74,56 m, campion naţional al acestei probe în perioada 2000 – 2004) şi Laura Radu (record naţional cu aruncarea de 57,39 m, cu care a cucerit titlu de maestru al sportului). Alţi sportivi merituoşi au fost Andreea Pavel, Eliza Toader, Ionuţ Iorga, Cristina Butufei.
Cu toate că este considerată una dintre cele mai bune din ţară, secţia de atletism a CSS “Constantin Istrati” a fost uitată de autorităţile locale, care nu s-au mai îngrijit să-i acorde, în ultimii ani, fonduri pentru întreţinerea sa, mai ales avându-se în vedere performanţele de excepţie obţinute de elevii legitimaţi aici. Fondurile pentru achiziţionarea materialelor şi articolelor sportive, pentru plata utilităţilor, precum şi cele necesare  salarizării personalului (trei profesori de sport şi un administrator cu jumătate de normă), sunt asigurate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Inspectoratul Judeţean. Însă, cum baza de sport aparţine Colegiului Tehnic “Constantin Istrati” (fostul Liceu Petrol), banii pentru reabilitarea spaţiilor acestei baze sportive trebuie să fie alocate de către Consiliul Local şi Primărie, în subordinea cărora se află unităţile de învăţământ. Legislativul municipal a alocat, nu cu mult timp în urmă, 1,5 miliarde de lei vechi pentru nevoile clubului, dar banii s-au pierdut pe drum şi nu au mai ajuns la beneficiar.
Ca şi cum subfinanţarea nemeritată în care este ţinută secţia de atletism (ce face Câmpina cunoscută în tară şi în lume), nu ar fi de ajuns, Inspectoratul Şcolar Judeţean, nesocotind prevederile Legii sportului, a decis trecerea secţiei de atletism la CSS Sinaia, fără să mai ţină cont de certificatul de identitate sportivă din baza de date a ministerului şi a federaţiei de specialitate, conform căruia secţia de atletism aparţine CSS “Constantin Istrati”. Pe timp de vară, se pot asigura condiţii bune pentru elevii care doresc să practice atletismul de performanţă. Există o sală mare de antrenamente (fosta hală care a adăpostit atelierele-şcoală ale liceului), şi o sală mai mică (în podul Căminului Petrol), pe aceasta din urmă profesorul Nicolae Pavel dotând-o cu un covor de coritan (material sintetic cu bună aderenţă), procurat de la IEFS Bucureşti, de la un professor al său de facultate. Cu ajutor financiar de la minister, sala cea mare a fost dotată cu saltele pentru săritura în înălţime, aparate de forţă, plasă ptr aruncare discului în sală etc. Sunt condiţii optime de desfăşurare a antrenamentelor, dar, din nefericire, numai pe timp de vară. Căci cea mai mare durere o reprezintă lipsa căldurii (vechea centrală termică a cedat şi o centrală nouă este imperios necesară), lipsa duşurilor, a igienizării grupurilor sanitare, în general, şi a spaţiilor de lucru, în general. Ar mai fi de menţionat şi alte dotări necesare, cum ar fi amenajarea unei piste de atletism exterioare şi împrejmuirea cu un gard protector a întregii baze sportive. Sunt dotări care se pot face dacă ar exista puţină bunăvoinţă din partea Primăriei. Din 1997 şi până în prezent, nu s-a realizat nicio igienizare a spaţiilor de lucru (de grupurile sanitare, ce să mai vorbim), nu a fost alocat de către administraţia publică locală niciun ban pentru reabilitarea şi întreţinerea bazei sportive de la Complexul Petrol. Dacă s-ar fi distribuit câte puţin în fiecare an, sume modeste, dar alocate periodic, baza sportivă ar fi arătat altfel astăzi. Şi, cu siguranţă, nu ar fi avut aspectul sumbru pe care îl oferă azi vizitatorilor, înfăţişare care nu-i încurajează deloc pe părinţi să-şi trimită copiii la această secţie de atletism, atât de cunoscută şi de apreciată în întreaga ţară, care oferă o accesibilitate totală elevilor iubitori de atletism din întreaga zonă a Câmpinei.

La Poiana Câmpina, poluarea din satul Pietriş a trecut calea ferată

OMV nu-şi asumă nicio răspundere, 
dar încearcă să înlăture urmările poluării

Sfârşitul anului 2015 este termenul până la care Românica noastră cea de toate zilele şi de toate păcatele (mai nou, şi de toate poluările), trebuie să-şi rezolve problemele de mediu vechi de sute de ani. România are acest termen de la Coana Europa (Uniune Europeană nu prea i-am mai zice, că-s cam multe dezbinări şi destule interese contrare în această aşa-zisă familie europeană). Şi cum, de când a făcut Dumnezeu lumea asta, ţinuturile dintre Carpaţi şi Mare au conţinut înăuntrul lor multe bogăţii naturale, exploatate intensiv şi haotic, cu mijloacele rudimentare ale vremurilor respective, sunt o grămadă de zone în ţară unde, de-a lungul veacurilor, extragerea bogăţiilor subsolului au distrus solul de deasupra acestora. După cumpărarea societăţilor de stat care deţineau siturile poluate istoric, noii proprietari nu prea s-au omorât cu ecologizarea locaţiilor respective, fiind preocupaţi, ca nişte capitalişti strategici şi serioşi, aproape exclusiv cu obţinerea unui profit cât mai mare. Această realitate a fost evidenţiată, în urmă cu un an, la Câmpina, chiar de ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Aşa că, având în vedere costurile extrem de mari ale ecologizărilor, sunt slabe speranţe ca problema poluărilor istorice să se rezolve în următorii patru ani. În zona Câmpinei, sunt multe zone poluate istoric. În afară de batalurile cu reziduuri petroliere acide ale Rafinăriei, în satul Pietriş al comunei Poiana Câmpina a apărut, de un an de zile, o poluare cauzată de valuri  impresionante de noroi de sondă amestecat cu apă sărată, care au ajuns în curţile unor săteni, coborând de pe versantul unui deal deasupra căruia există sonde mai vechi şi mai noi. Apa sărată, care se foloseşte în extragerea ţiţeiului de către sonde, a distrus toată vegetaţia locului, intrând şi în casele oamenilor. Despre această poluare s-a tot scris  în presa judeţeană a ultimelor zile. La sfârşitul săptămânii trecute, situaţia nu se ameliorase, ba dimpotrivă, am putut observa că reziduurile petroliere trecuseră calea ferată, ameninţând să şubrezească rezistenţa terasamentului căii ferate. Pentru că nu vrem să promovăm senzaţionalul ieftin, trebuie să precizăm că nu există posibilitatea producerii unei tragedii în traficul feroviar din zonă, deoarece situaţia este sub control. Am aflat de la câţiva lucrători CFR prezenţi în locaţie, ocupaţi cu efectuarea unor măsurători, că ea nu este o premieră, fiindcă se repetă, prima dată producându-se acum un an. Atunci, tot de la nişte reziduuri petroliere infiltrate pe sub terasamentul CFR, nivelul căii ferate a fost refăcut şi readus la parametrii tehnici de funcţionare cu ajutorul unor utilaje. După noul maxim al poluării, în vederea asigurării siguranţei traficului feroviar, pe porţiunea dinaintea întrării în Gara Câmpina, viteza trenurilor a fost limitată la 70 km/h (de la 110 km/h, cu cât se circula înainte de apariţia noilor infiltraţii).
Deocamdată nu s-a produs nicio alunecare masivă de teren, dar pe dealul din spatele celor trei gospodării afectate, la mică distanţă de casele respective, s-a căscat o falie ameninţătoare, care nu prevesteşte nimic bun. De-un an de zile, valurile de reziduuri petroliere au coborât la vale aproape continuu, pentru ca, la începutul săptămânii trecute, cantităţi impresionante de noroi de sondă amestecat cu apă sărată să se strângă, din nou, în cele trei curţi situate la mijlocul străzii Pietriş. Cele mai afectate sunt gospodăriile familiei Măinică şi Dinescu. De fapt, Cornelia Dinescu, a observat pentru prima oară fenomenul, în aprilie 2011, când curtea sa a fost practic inundată cu apă sărată îmbibată cu resturi petroliere. A anunţat, la vremea respectivă, autorităţile locale şi presa, iar în Pietriş a ajuns chiar o echipă de la o televiziune din Bucureşti, care a făcut un reportaj despre nefericitul eveniment. După aceea, însă, nu s-a luat nicio măsură pentru înlăturarea cauzei poluării. Anul acesta, poluarea a lovit mai puternic gospodăria vecinilor Corneliei Dinescu (familia Măinică). Cum mâlul miroase puternic a petrol, poluarea pare a fi cauzată de activitatea celor câteva sonde aflate pe platoul din partea de sus a dealului învecinat. OMV Petrom, proprietara sondelor, consideră că nu are nicio vină în toată această nenorocire. După cum se aude, conform prevederilor contractului de privatizare, OMV nu răspunde pentru poluările istorice ale sondelor vechi şi nefuncţionale. Mai exact, ea înlătură urmele acestor poluări, dar decontează toate cheltuielile aferente statului român, conform contractului de privatizare încheiat în 2004. Dar ce te faci că, din spusele localnicilor, una dintre sondele situate pe platoul dealului este forată de câţiva ani, deci după cumpărarea Petrom de către grupul austriac OMV. Acest fapt ar putea explica trimiterea rapidă de către OMV a unor lucrători care să cureţe noroiul îmbibat cu resturi petroliere din curţile oamenilor. Sigur, acestea sunt, deocamdată, simple supoziţii. 
Lămurirea cauzelor poluării nu o poate aduce decât o expertiză tehnică, împreună cu prospecţiunile geologice necesare, lucrări care însă ar costa câteva miliarde de lei vechi. La aceşti bani conducerea Primăriei Poiana Câmpina nici nu îndrăzneşte să viseze, veniturile proprii ale comunei abia însumând şapte miliarde de lei vechi. Cum nici OMV nu este dispusă să pună la bătaie această sumă, sinistraţii se gândesc la o acţiune în jusţiţie. Şi această variantă este costisitoare, dar reprezintă singura speranţă a poienarilor cotropiţi de mâlul petrolier în primirea unei juste despăgubiri. “De anul trecut, din aprilie, a început să vină de sus, din pădurea de pe deal, apă sărată cu peliculă de petrol. Am anunţat Primăria, care a trimis o echipă de funcţionari. Aceştia au constatat nenorocirea, dar mai departe, nu s-a întâmplat nimic, nu s-a întreprins nicio măsură care să lămurească a cui este vina. Apa sărată cu mâl şi resturi de petrol a continuat să ne inunde. Anul trecut a ajuns să ne intre şi în case, căci atunci, în aprilie, au venit peste noi valuri de apă sărată, ca la inundaţii. Se vede cât de mare a fost apa, cam un metru adâncime, şi după urmele de tencuială căzută din fundaţia casei. Din aprilie 2011, apă sărată a curs continuu de pe deal în curţile noastre, ca să izbucnească şi mai puternic săptămâna trecută. În curtea vecinilor, la familia Măinică, s-a format chiar un izvor prin care iese apă şi mâl, o bună parte din mizerii ajungând şi în curtea mea. Ce ne îndurerează foarte tare este faptul că Primăria, în loc să ne apere, că am ajuns atât de loviţi de soartă, ne-a trimis o hârtie prin care ne îndeamnă să ne luăm mobila şi lucrurile, să ne părăsim casele şi să ne mutăm în nişte containere, module cum le zic ei. Noi casele nu le părăsim, chiar de-ar fi să ne acopere mâlul cu totul”, ne-a declarat Cornelia Dinescu, supărată că adminstraţia comunei vrea să îi mute pe sinistraţi din casele pe care le-au ridicat cu preţul muncii de-o viaţă.

Povestea cutremurătoare a lui Mihăiţă Căldăraru

Şi-a trăit copilăria în orfelinate, lipsit de căldura mamei. A îndurat bătăi şi a fost abuzat sexual, iar la 18 ani a părăsit centrul de plasament. Acum, Mihai Căldăraru are 25 de ani, se luptă cu sărăcia şi nu îşi găseşte un loc de muncă.

Abandonat într-un orfelinat încă de la naştere, Mihai a crescut printre străini. Nu a simţit doar lipsa dragostei materne, ci şi durerea bătăilor. La vârsta de 13 ani a fost abuzat sexual. Când a împlinit 18 ani a fost reintegrat în familie. „Mi-am regăsit mama, însă, din păcate, este grav bolnavă. Are hepatită C şi este dărâmată. Locuim într-un demisol – eu, mama şi încă cinci fraţi. Tot cu noi stă şi tata, însă el a divorţat de mama. O ducem foarte greu. Subsolul este proprietatea mamei mele. L-a cumpărat după ce i-a fost repartizat de Primăria Sectorului 2, unde a lucrat ca femeie de serviciu”, ne-a povestit Mihai.

A absolvit Şcoala Populară de Artă
„Am reuşit să termin Şcoala de Arte şi Meserii, apoi am absolvit Şcoala Populară de Artă. Am făcut şi un curs de inspector de resurse umane. Trăim din 230 de lei, pensia mea de handicap. Eu sufăr de epilepsie şi hipermetropie la ambii ochi. Numai medicamentele, pentru mine şi mama, ar costa peste 1.000 de lei pe lună, de aceea amândoi ne aflăm în imposibilitatea de a urma tratamentele prescrise. Locuim şapte suflete în două camere mici”, spune tânărul.

Ar vrea să muncească
„Din pricina bolii de care sufăr, angajatorii se cam feresc. Aş vrea să muncesc, dar nu găsesc nimic. Acum sunt voluntar în cadrul unui ONG – Asociaţia Europeană pentru Protecţia Omului şi Protecţia Copilului. Am depus, anul trecut, o cerere la Primăria Sectorului 2, pe raza căruia am domiciliul, pentru o locuinţă socială, dar nu am primit încă răspuns. Voi depune şi în acest an una. Ne-ar trebui şi un ajutor social pentru că trăim de pe o zi pe alta”, susţine tânărul.

Cine vrea să-l ajute pe Mihai Căldăraru poate face donaţii în contul RO31BTRL04401201K33658xx,
deschis la Banca Transilvania, Sucursala Bucur-Obor.

Luna martie, dedicată manifestărilor culturale

În această lună, Casa de Cultură „Geo Bogza” şi Casa Tineretului sunt (co)organizatoarele şi gazdele unei serii importante de acţiuni cultural-artistice, în care literatura, pictura şi sculptura sunt principalele repere ce au fost şi vor fi oferite publicului iubitor de frumos participant.
Dacă sâmbătă, 10 martie, la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”, a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură a Lidiei Nicolae (cu ultimele sale creaţii), concomitent cu prezentarea antologiei „Primăvara poeţilor câmpineni” şi un recital de poezie, „Elegii de pe strada mea”, al lui Florin Dochia, la mijlocul săptămânii trecute, joi, 15 martie, la Casa Municipală de Cultură, s-au desfăşurat conferinţele „Cercului literar” cu tema „Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd”, prezentate de criticul literar prof. Constantin Trandafir.
În următoarea zi, Biblioteca Municipală «C. I. Istrati» - Secţia engleză, ce funcţionează în Casa Tineretului, a găzduit câteva prelegeri interesante despre George Bernard Shaw, cunoscutul scriitor irlandez laureat al premiului Nobel pentru literatură în  1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză, de la Shakespeare încoace. S-a vorbit, de asemenea, despre cultura şi istoria irlandeză. Autorii prelegerilor au fost prof. Bianca Roman şi prof. Cătălin State („Sf. Patrick's day” - incursiune în istoria şi cultura irlandeză), precum şi Codruţ Constantinescu (George Bernard Shaw – între Premiul Nobel pentru literatură şi simpatiile staliniste; Tragicul destin al lui Michael Collins, unul din părinţii fondatori ai Republicii Irlanda). Manifestarea s-a încheiat cu un recital de poezie susţinut de elevii Şcolii «A. I. Cuza», urmat de proiecţia unui film artistic. 
Mâine, 21 martie, la Şcoala de Agenţi de Poliţie «Vasile Lascăr», se va desfăşura „Atelierul de râs”, prezentat de Cercul literar «Geo Bogza» (Ştefan Al. Saşa & Florin Dochia). În următoarea zi, la Casa Municipală de Cultură «Geo Bogza», „Epigrama românească de-a lungul timpului” va fi prezentată de Ştefan Al. Saşa. Tot în cea mai veche instituţie de cultură a municipalităţii vor avea loc, joi, 28 martie, vernisajul expoziţiei de ceramică pictată semnată Anca Florea şi conferinţele Cercului literar: Twitteratura, o nouă avangardă? (prezintă Florin Dochia). Acţiunile culturale ale acestei luni se vor încheia vineri, 30 martie, la Biblioteca Municipală «C. I. Istrati», cu câteva prelegeri susţinute de Florin Dochia şi Liliana Ene, având o temă incitantă: „Nichita Stănescu – Logica ideilor vagi şi metamorfozele poeziei.”

Conferinţele Cenaclului Literar la Casa de Cultură „Geo Bogza”(I)

„Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd” - prezentator C. Trandafir

După debutul cu un interesant program de activităţi (desfăşurat, în paralel, la cele două muzee memoriale „B.P. Hasdeu” şi „Nicolae Grigorescu”), ciclul „Primăvara poeţilor” a continuat joi, 15 martie, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, cu o conferinţă a Cenaclului Literar: „Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd”, susţinută de prof.dr. C-tin Trandafir.
„Am organizat acest ciclu de manifestări, în acest mod  - ne-a declarat poetul Florin Dochia - întrucât el se cuvine să cuprindă pe toţi creatorii de artă şi să intereseze pe toţi consumatorii de artă. Pe de altă parte, cuvântul şi imaginea comunică întotdeauna, se simt bine împreună. Un mesaj artistic este cu atât mai uşor receptat, cu cât asaltează mai multe simţuri, cu cât răspunde mai multor nevoi spirituale”.
Bucuros de reîntâlnirea cu cenacliştii câmpineni, amfitrionul Florin Dochia a trecut în revistă calendarul activităţilor 2012 şi a dăruit invitaţilor recentele publicaţii - „Primăvara poeţilor câmpineni 2012” („O antologie din toate timpurile”) şi revista „Biblioteca de Câmpina”, nr. 4/ 2012.

Noi rezultate frumoase la atletism

Duminică,  18 martie, atleţii aruncători de la Clubul Sportiv Şcolar “C-tin Istrati” din Câmpina au participat la prima competiţie în aer liber din acest an - Campionatul de aruncări lungi al municipiului Bucureşti, organizat de Asociaţia Municipală de Atletism Bucureşti.
Câmpinenii s-au impus la majoritatea categoriilor, deşi au obţinut performanţe sub posiblităţile lor:
- Monica Badea - locul I la suliţă fete junior I
- Iulia Popa - locul I la suliţă fete juniori III
- Darius Călinoiu - locul III la suliţă juniori III
- Ştefan Moise - locul I la suliţă junior I
- Ionuţ Iorga - locul I la suliţă tineret
- Alexadru Albulescu - locul I la disc juniori II
- Robert Muscalu - locul I disc junior I.
După terminarea competiţiei, profesorul Nicolae Pavel, a făcut o scurtă declaraţie despre unul dintre performerii antrenaţi de d-sa, Robert Muscalu, elev al  Colegiului Tehnic “Gheorghe Lazăr” Plopeni, în clasa a XII-a: :  “L-am descoprit pe Robert într-un concurs şcolar la Breaza, în octombrie 2010. Statura herculeană  (2.02 m şi 106 kg)  mi-a atras inediat atenţia. I-am propus să încercăm câteva antrenamente pentru aruncarea discului, iar el a acceptat şi pentru că i-a placut, s-a apucat de treaba. Perseverent, conştiincios şi cu dorinţă permanentă de autodepăşire, Robert a reuşit în numai 6 luni de pregătire să facă ce alţii nu reuşesc în  ani de zile. Azi (18 martie – n.r.) a participat la primul lui concurs de aruncarea discului, nu fără emoţiile inerente. A fost cel mai bun şi a realizat o performanţă care promite mult - 39,70 m cu discul de 1,75 kg. Veţi mai auzi de el cu siguranţă”.

Turneu de handbal feminin la Câmpina

Sâmbătă, 17 martie, începând cu ora 10.00, Colegiul Naţional “N. Grigorescu” a găzduit un turneu de handball feminine la care au participat echipele de junioare ale cluburilor Rapid Bucureşti, Colegiul Tehnic Media Bucureşti, Colegiul Tehnic Media II Bucureşti şi AS Erigill Proviţa de Sus, în calitate de organizator al turneului – “Cupa Primăverii 2012”.
După competiţie s-au înregistrat următoarele rezultate:
AS Erigill Proviţa de Sus - Colegiul Tehnic Media I Bucureşti 18-16
Rapid Bucureşti - Colegiul Tehnic Media II Bucureşti 15-26
Finala mică: Colegiul Tehnic Media I Bucureşti - Rapid Bucureşti 25-19
Finala: AS Erigill Proviţa de Sus - Colegiul Tehnic Media II Bucureşti 21-28
Clasamentul final a fost următorul:
Locul I – Colegiul Tehnic Media II Bucureşti
Locul II – AS Erigill Proviţa de Sus
Locul III – Colegiul Tehnic Media I Bucureşti
Locul IV – Rapid Bucureşti
Lotul echipei din Proviţa de Sus care a reprezentat zona noastră în competiţie a avut următoarea componenţă: Andreea Apostol, Teodora Groşescu, Sabina Strechioiu, Sorina Duricu, Elena Nechifor, Teodora Bucur, Adelina Filip, Ioana Chilom, Andrada Lupaşcu, Ana Maria Andrei, Ramona Mărăcine, Alexandra Manea, Ioana Duţă, Andra Postelnicu, Andreea Negoiţă, Marta Ivanov, Violeta Andrei (antrenor Mihai Burlacu).

Unirea joacă în Cupa României peste o săptămână

Conform programului şi delegărilor 16-imilor de finală ale fazei judeţene a Cupei României, partida AS Tufeni - Unirea Câmpina se va disputa marţi, 27 martie, de la ora 15.00, la o săptămână după celelalte partide. Şi asta pentru că AS Tufeni a făcut o adresă oficială către AJF Prahova de amânare a jocului, pentru că terenul din localitate nu este practicabil.

Debut cu dreptul în prima deplasare din 2012

Tinereţea Izvoarele – CSM Câmpina 0-3

CSM Câmpina a avut o deplasare lungă în prima etapă a returului, dar a avut satisfacţia unei victorii fără drept de apel, asupra unui adversar pe care l-a învins şi în meciul de debut în Liga A Prahova cu 7-2. Astfel, formaţia din Izvoarele a încasat nu mai puţin de 10 goluri de la băieţii lui Ionică Burchi.
Meciul de la Izvoarele a fost dominat autoritar de CSM Câmpina şi nu s-a pus nici un moment problema învingătorului. Rând pe rând, Olteanu, camerunezul Blanc (foto) şi Hromei, venit din postura de rezervă, au înscris pentru un scor de forfait.
Pentru CSM urmează deplasarea din Cupa României de la Cocorăştii Colţ, meciul fiind programat mercuri, 21 martie, de la ora 15.00, după care ar trebui să primească pe teren propriu replica formaţiei Chimia II Vadu Săpat, o echipă care şi-a amânat partida din prima etapă a returului pentru că încă nu a găsit resursele financiare pentru a continua competiţia.
La Izvoarele, antrenorul Burchi a trimis în teren următoarea formulă: Boşilcă – Zăpodeanu, Gânju, G. Radu, I. Burchi – Budileanu, Stroe, Ilioiu, M. Mihai – Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Hromei, Vintilă, Negoiasă şi Burloiu.

Unirea Câmpina - Carpaţi Sinaia 5-0

În primul meci din returul campionatului Ligii A Prahova, sinăienii le-au dat emoţii celor de la Unirea, sosind cu doar 15 minute înaintea orei oficiale de start a partidei. Jocul a început destul de echilibrat, însă pe parcurs au apărut golurile în poarta oaspeţilor, care au căzut atât din punct de vedere fizic, cât şi tehnic. De remarcat faptul că sinăienii s-au prezentat la meci fără jucători de rezervă, fiind la un pas să nu înceapă partida din lipsă de efectiv. Unul dintre cei 11 jucători înscrişi pe foaia de joc s-a lăsat cu greu convins să intre în teren. În aceste condiţii, Unirea a dominat meciul, reuşind un rezultat fără comentarii.
Lotul utilizat de Unirea Câmpina: D. Şandru - A. Stoica, B. Şandru, Neagu (cpt), Filip - Bica (75 Coman), Bărăgan, Lambă (79 Negotei), Cernea - Nichifor (64 Dobrescu), Ciobanu (70 Ungureanu). Rezerve neutilizate: T. Ionescu - Fl. Stoica, D. Ciobotaru. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
Marcatori: Bica 33, 71, Filip 42, A. Stoica 60, Ciobanu 64.
Cartonaşe galbene: Lambă 11, Dobrescu 77 - Goagă 40, Cârstea 44, Jugănaru 56.
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) - Emil Mateescu, Bogdan Banu (Ploieşti).
Observator: Mihai Ion (Ploieşti).

13 martie 2012

Prea mult zgomot pentru mai nimic:

Proteste cu final fericit la Spitalul Municipal

Joi dimineaţă, de 8 Martie, o asistentă medicală a Spitalului Municipal a sunat la redacţia noastră ca să ne spună că angajaţii unităţii vor intra în grevă, nemulţumiţi de preconizatele măsuri de reducere a cheltuielilor de personal pentru luna februarie, avute în vedere de Consiliul de Administraţie al unităţii. Cum majoritatea personalului din spital este reprezentată de femei, ne-am gândit că ar fi tare interesantă o grevă a angajatelor taman de ziua lor internaţională. Dar, încă o dată, socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. 

Când am ajuns acolo, nu am găsit niciun grup de nemulţumiţi în curtea spitalului, iar în interiorul unităţii activitatea se desfăşura normal. Am aflat că şefii de secţii fuseseră chemaţi la discuţii de către Comitetul Director, pentru a fi dezbătute şi negociate măsuri legale de reducere a cheltuielilor de personal, în vederea evitării unor eventuale concedieri colective şi a intrării unităţii spitaliceşti într-o nouă criză financiară. Scânteia care a aprins focul de paie (căci, până la urmă, anunţata grevă s-a dovedit a fi un foc de paie), a fost comunicatul din ziua precedentă, adresat şefilor de secţii, prin care aceştia erau anunţati de managerul instituţiei că, în urma unei hotărâri a CA, se decisese “reducerea sporurilor pentru gărzile efectuate de medici la limita minimă legală (25% pentru gărzile efectuate în cursul săptămânii, faţă de 50%, cât este în prezent, şi 50% pentru gărzile efectuate în weekend, faţă de 100%, cât este în prezent).” Tot în adresa conducerii spitalului era prevăzută “acordarea unei zile de concediu fără plată în luna februarie, care va fi luată în cursul lunii martie.” Comunicatul cu pricina preciza şi cauzele care au determinat C.A. să se gândească la aceste măsuri: “În urma încheierii contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, pentru anul în curs, a fost contractat un număr mult mai mic de bolnavi, comparativ cu anul trecut, fapt care nu permite încadrarea în cheltuiala de personal în procent de 70% din banii decontaţi de CAS Prahova”, aşa cum prevede legea.
Şefii de secţii şi reprezentanţii sindicatului fuseseră invitaţi de conducerea spitalului la dialog, la discutarea acestor măsuri, dar până la această întrunire, o parte a şefilor de secţii anunţaseră deja presa locală şi judeţeană despre iminenţa declanşării unei greve. Imediat, mai multe ziare şi televiziuni şi-au trimis reprezentanţii ca să “prindă” greva în toată amploarea ei, dar senzaţionalul acestei acţiuni extreme de protest (care se desfăşoară şi ea, totuşi, după anumite reguli şi proceduri prealabile, trebuind să fie anunţată cu două zile înainte), a fost înlocuit cu câteva simple declaraţii ale managerului general medical Alexandru Matei, precum şi ale liderilor sindicali judeţeni veniţi să-şi sprijine colegii de suferinţă.
A doua zi, o nouă întâlnire a conducerii spitalului (la care a participat, de asemenea, primarul Horia Tiseanu şi Gheorghe Ecaterinescu, preşedintele CA), cu şefii de secţii şi liderii sindicali a reuşit să detensioneze complet situaţia, în urma găsirii unor soluţii pentru plata integrală a salariilor angajaţilor în luna februarie. Se pare că un rol determinant l-a avut promisiunea  conducerii CAS Prahova că va suplimenta fondurile decontate Spitalului Municipal.
Am încercat să obţinem un punct de vedere oficial din partea directorului medical, care este şi purtătorul de cuvânt al spitalului, medicul Elena Dumitrescu, pe care cu greu l-am putut obţine, abia a doua zi, vineri, după ce situaţia a redevenit la normal. “Îmi pare rău că nu v-am putut da nicio declaraţie până acum, dar am stat într-o tensiune continuă. Nu ne face nicio plăcere, ba dimpotrivă, să anunţăm posibilitatea unor reduceri salariale ale angajaţilor noştri. Conducerea spitalului a chemat şefii de secţie la negocieri, tocmai pentru că nu vedeam bătute în cuie toate aceste reduceri de sporuri, ci doream să le discutăm cu partenerii noştri de dialog. O parte a reprezentanţilor presei care ne-au contactat mi-a interpretat câteva vorbe date sub imperiul emoţiilor, în sensul că aceste propuneri de reduceri de sporuri au fost deja operate. Poate nici textul comunicatului nostru nu a fost cel mai potrivit. În cele din urmă, cu sprijinul CAS Prahova, a Consiliului Local şi a dlui primar Horia Tiseanu, am găsit soluţii pentru ca sporurile să nu fie reduse şi salariile angajaţilor noştri să fie plătite integral. Ţin să subliniez aici sprijinul continuu pe care l-am avut din partea administraţiei publice locale, în subordinea căreia unitatea noastră se află de un an de zile. Miliardele de lei vechi pe care le-am primit de la legislativul municipal ne-au ajutat de multe ori în situaţii critice, când furnizorii de utilităţi ne amenintau, la poarta spitalului, cu debranşarea unităţii de la aceste utilităţi. Am mai avut perioade când fondurile decontate de CAS Prahova erau insuficiente pentru plata salariilor angajaţilor spitalului, dar conducerea Casei Judeţene, în funcţie de colectările de venituri din teritoriu şi de fondurile primite de la Casa Naţională de Sănătate, ne-a ajutat de fiecare dată să ieşim din impas. Cum a procedat şi acum.”

Cuvântul care înţeapă

Ziua femeii elector

N-aş fi bănuit niciodată ce importante sunt câmpinencele pentru politicieni, dacă nu eram martor, săptămâna trecută, la explozia de manifestări cultural-fripturiste inventate de partidele de la putere şi din opoziţie în cinstea zilei de 8 martie. Gesturi frumoase, dacă luăm în considerare faptul  că femeia, în general, merită mai mult decât primeşte în societatea românească. N-am să aduc în discuţie acum condiţia femeii românce, pentru că ar fi prea mult de polemizat, ci mai degrabă ipocrizia celor care şi-au amintit de femeie într-un an electoral. Ruşinos şi condamnabil să crezi, în calitate de politician, că oferind unei femei o friptură, un pahar de vin şi o oră-două de divertisment, te poţi spăla de păcate pentru ceea ce nu ai făcut un mandat întreg sau, în cazul altora, niciodată, în calitate de persoană publică (a se înţelege politician).
În general nu sunt deloc de acord cu astfel de sindrofii electorale, unde cineva mănâncă, bea şi se distrează gratis, pentru că este evident faptul că cel ce plăteşte (politician la putere ori în opoziţie) aşteaptă la rândul său răsplata, iar de aici începe lanţul slăbiciunilor într-o societate condusă de indivizi a căror competenţă se măsoară în paranghelii electorale ori plase cu alimente. Dar dacă tot s-a împământenit acest nărav nenorocit, cred că politicienii (mai ales cei de la putere) ar trebui să aibă bunul simţ de a sărbători Ziua Femeii în fiecare an cu aceeaşi intensitate, lăsând poate astfel impresia că EA nu reprezintă doar o sursă de vot aparent lesne de obţinut.

Editorial

CÎND MAIDANEZUL DEMOCRAŢIEI E TURBAT...
   
De ce nu sunt de acord cu oamenii de bine din societatea civilă care susţin că sancţionarea Antenelor ar fi un atentat la libertatea presei? Sigur, manualul aşa spune: cu orice preţ libertatea presei trebuie să fie neîngrădită de intruziunea politicului. Asta e teorie. Dar tot teoria spune că presa trebuie să fie cîinele de pază al democraţiei. Or, poate cineva susţine cu mîna pe inimă că presa din România este o mare susţinătoare a valorilor democraţiei? Cum poate apăra o presă funciarmente nedemocratică valori democratice? Asta abia justifică punerea în discuţie a pericolului pe care îl reprezintă aceste instituţii de presă la adresa fiinţei naţionale. Antenele sau Realităţile sau OTV nu sunt instituţii de presă ci hibrizi monstruoşi pseudo-politici, pseudo-jurnalistici de neidentificat într-o clasificare onestă. O presă devenită instrument de luptă politică de gherilă nu este presă pentru că nu răspunde la nici unul dintre comandamentele de minimă onestitate profesională pe care le presupune Informarea corectă a publicului. Pe de altă parte, CNA-ul, care ar trebui în principiu să împiedice asemenea dereglări este el însuşi doar un cîmp de luptă politică. Este şi asta una dintre cauzele majore ale degradării pînă la insuportabil a abatorului nostru audio-vizual.

Alin Moldoveanu lasă Câmpina pentru... Poiana

Apropiatele alegeri locale readuc în atenţia opiniei publice un personaj politic care în ultima vreme a cam dispărut din prim-planul actului decizional al puterii locale, Alin Moldoveanu, fostul contracandidat al lui Horia Tiseanu în alegerile locale din 2008 şi actualul său consilier personal, care deţine în acelaşi timp şi funcţia de şef de cabinet al deputatului Florin Anghel.
După ce aproape a pierdut controlul asupra foştilor colegi din PNDC (Monica Clinciu, Gena Preda, Florin Marcu, Dan Telegescu), alături de care a intrat în 2008 în Consiliul Local Câmpina, Alin Moldoveanu a ales, din câte se pare, varianta exilului administrativ, intenţionând să candideze la funcţia de primar al comunei Poiana Câmpina din partea PDL, decizie care se înscrie, evident, în folosul deputatului Florin Anghel care cât de curând va avea nevoie de voturi din localităţile limitrofe Câmpinei pentru un nou mandat de parlamentar. Eventuala candidatură a lui Alin Moldoveanu la Poiana Câmpina va contrabalansa oferta USL, care încă nu şi-a desemnat candidatul.

Urmând exemplul Jenicăi Tabacu, consilierii locali Luminiţa Dumitrescu şi Adrian Piţigoi au trecut la PP-DD

În PP-DD-ul câmpinean se produc importante mişcări de „trupe” de la o vreme încoace. După ce s-a înscris în partidul lui Dan Diaconescu, Jenica Tabacu a fost numită, din câte se pare, şi preşedinte al filialei Câmpina, mutare confirmată de primarul Horia Tiseanu la petrecerea organizată de PDL cu ocazia zilei de 8 martie, când acesta a prezentat-o invitaţilor pe fosta adversară din campania electorală trecută drept şefa PP-DD-ului local. Revenirea Jenicăi Tabacu în prim-planul politicii locale nu a rămas fără urmări. Zilele trecute, consilierii locali Luminiţa Dumitrescu şi Adrian Piţigoi s-au înregimentat şi ei la Partidul Poporului, demonstrând astfel intenţia clară de a obţine un nou mandat sub steagul altui partid de nişă. Rămâne de văzut în ce măsură câmpinenii vor digera această nouă găluşcă electorală, care nu face decât să justifice reacţia celor ce susţin reforma clasei politice al cărei prim pas ar trebui să fie stoparea, prin mijloace democratice, a migrării de la un partid la altul.

Brânză se ocupă de recuperarea socială a prostituatelor

Recunoscut deja drept un politician „surpriză”, foarte  inventiv când vine vorba să adune voturi din diaspora în contul PDL, deputatul William Brânză a şocat din nou opinia publică zilele trecute, după ce a fost surprins oferind flori prostituatelor românce din Sicilia. Brânză susţine că le-a vizitat pe acestea cu ocazia zilei de 8 martie pentru a le îndemna să meargă pe calea cea bună (a bisericii) şi să renunţe la practicarea celei mai vechi meserii din lume. Un gest creştinesc, vrednic de aplaudat, care dacă n-ar trăda ipocrizie, ne-ar putea da speranţe că individul politic chiar ar putea fi util societăţii. Doamne ajută! 

Până cel târziu în 2013, Câmpina va mai avea un muzeu

Deşi nu este clar stabilită tematica sa, proiectul unui muzeu al oraşului nostru prinde din ce în ce mai mult contur. Unii l-ar vrea un muzeu al istoriei exploatărilor petroliere pe aceste meleaguri, alţii l-ar vrea cu tematici istorice generale, cu prezentarea evoluţiei Câmpinei de la o simplă vamă, acum 500 de ani, la un important centru economic şi cultural. În orice caz, un lucru este sigur: primarul Horia Tiseanu este hotărât să înfiinţeze, cât mai repede posibil, Muzeul municipiului Câmpina, exprimându-şi această intenţie de vreun an de zile. Probabil ideea i-a venit după ce s-a hotărât să transforme Câmpina în staţiune turistică, iluminat de ideile de promovare a turismului românesc emanate de eminenţa cenuşie şi blondie a PDL, Elena Udrea, ex-ministresa de la MDRT, aflată şi astăzi la butoane, chiar dacă nu în prima linie a guvernului. 

Într-un proiect schiţat în linii mari încă din 2011, conducerea executivului câmpinean consideră că viitorul muzeu al localităţii noastre ar trebui găzduit de clădirea de mari dimensiuni, situată pe Bulevardul Culturii nr. 27, acolo unde, în urmă cu ceva vreme, a funcţionat Fundaţia şi Şcoala Postliceală Sanitară „Dr. Dinu”. Primăria Câmpina a câştigat în instanţă imobilul, după un proces îndelungat cu fundaţia amintită.  De fapt, în acest imobil, pentru reabilitarea căruia municipalitatea a alocat, din bugetul pe 2012, suma de 800.000 de lei, vor fi mutate, până la sfârşitul anului, Serviciul de evidenţă a populaţiei şi Casa Căsătoriilor. Motivele sunt cunoscute: serviciul amintit funcţionează în clădirea Poliţiei Municipale, iar oficierea căsătoriilor în altă locaţie decât holul central al Primăriei este bine venită, pentru a proteja pereţii şi tavanul holului amintit de stropii şampaniei ţâşnite din sticlele desfăcute de proaspeţii însurăţei. Ulterior acestor mutări, se va înfiinţa aici Muzeul Oraşului, după consultări cu istoricii câmpineni şi după ce zestrea muzeului se va fi încropit cât de cât.
Cu toate că ştia de planurile primarului, consilierul Elvis Arghir a venit, la ultima întâlnire a aleşilor, cu un proiect de hotărâre privind înfiintarea Muzeului Câmpinei pe strada Panduri, în fostele ateliere ale Şcolii Generale “Al.I. Cuza”. În viziunea lui Arghir, cea mai potrivită denumire pentru muzeu este “Aurel Vlaicu”, iar înfiinţarea sa în acest loc ar fi mai rentabilă, fiindcă locaţia respectivă se află lângă cele două mari puncte de atracţie turistică ale Câmpinei: Castelul “Iulia Hasdeu” şi Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”. Elvis Arghir nu a reuşit să-şi promoveze proiectul de hotărâre, aşa că varianta agreată de primarul Horia Tiseanu, pentru care acesta nu a făcut încă un proiect de hotărâre, a rămas singura viabilă.
Istoricul Alin Ciupală, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ideii înfiinţării unui muzeu al Câmpinei ne-a declarat că “trebuie avute în vedere şi respectate mai multe condiţii până la înfiinţarea unui muzeu. În primul rând, trebuie consultată şi respectată legea de organizare a muzeelor, o lege recentă şi complicată. Muzeul trebuie să aibă un spaţiu generos de expunere şi un la fel de generos spaţiu de depozitare. În timp, se presupune că instituţia îşi va face o zestre bogată de documente şi obiecte legate de istoria oraşului, iar acestea nu pot fi toate expuse integral, o parte trebuind a fi conservată în spaţii corespunzătoare. După părerea mea, un muzeu al oraşului interesează într-o măsură mai mică turiştii care vin din alte zone ale ţării, aceştia peferând, la recomandarea ghizilor însoţitori, arhicunoscutele noastre muzee Hasdeu şi Grigorescu. Aşadar, acest muzeu eu îl văd ca pe un muzeu destinat mai mult câmpinenilor. Prin urmare, el trebuie să aibă săli unde să se organizeze săptămânal reuniuni, lansări de carte, expoziţii de artă, conferinţe etc. S-ar putea amenaja aici şi o sală care să găzduiască un fel de club-cafenea, unde câmpineanul să vină, să răsfoiască presa din ziua respectivă, să socializeze cu ceilalţi vizitatori; eventual, să bea şi o cafea. Nu mi se pare, însă, deloc fericită găzduirea muzeului în aceeaşi clădire cu alte instituţii.”

Două asociaţii câmpinene – “beneficiarele” indemnizaţiei senatorului Georgică Severin

Recent, la o întâlnire cu presa locală, întrebat cui va dona indemnizaţia sa de senator, parlamentarul câmpinean Georgică Severin a precizat că printre opţiunile sale se află mai multe ONG-uri din localitate care se ocupă cu îngrijirea copiilor bolnavi şi sărmani. “Banii îi voi dona unei fundaţii din zonă. O să dau detalii la momentul potrivit. Deja mă gândesc la patru organizaţii umanitare cu activitate bogată în domeniu. Iniţial, m-am gândit să împart indemnizaţia mea de 4200 de lei acestor organizaţii, dar mi-am dat seama că suma ce ar reveni fiecăreia ar fi destul de mică şi nu ar ajuta prea mult. Am câteva propuneri, venite de la apropiaţi ai mei, dar aştept propuneri chiar din partea dvs, a presei. Dacă greva noastră, a parlamentarilor USL, va dura mai mult, poate voi reuşi să ajut toate organizaţiile care mi-au fost recomandate, până în prezent”, a declarat Severin jurnaliştilor prezenţi.
Zilele trecute, am primit un comuncat de presă în care se precizează  că “senatorul PSD Georgică Severin şi-a donat indemnizaţia pe luna februarie Asociaţiei Sindrom Down si Asociaţiei A.I.S.I., ambele din municipiul Campina, conform deciziei USL ca toţi aleşii să direcţioneze banii încasaţi în perioada protestului parlamentar către ONG-uri sau persoane aflate în dificultate. Protestul opoziţiei are ca scop schimbarea liderului Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, stoparea funcţionării Parlamentului prin ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspundere, încetarea recunoaşterii ca partid parlamentar a unei formaţiuni care n-a participat la alegeri (e vorba despre UNPR – n.red.).
Senatorul Georgică Severin a ales să depună banii în contul unei asociaţii care se ocupă de persoane ce suferă de sidromul Down şi în contul unei asociaţii care se ocupă de copii defavorizaţi, oameni pentru care fiecare ajutor contează, având în vedere gravele probleme din sistemul sanitar şi din sistemul de protecţie socială, probleme care s-au accentuat sub actuala guvernare. Bănuim că, din dorinţa de a face cât mai mult bine (dar şi de a-şi mări capitalul electoral şi numărul de simpatizanţi), după ce le va ajuta şi pe celelalte două fundaţii recomandate de prieteni, senatorul câmpinean îşi va direcţiona viitoarele sale indemnizaţii tot către persoane juridice care au mare nevoie de bani şi ale căror scopuri benefice comunităţii locale le recomandă pentru a fi donatarele senatorului.
De formaţie profesor de istorie, parlamentarul ar putea pune pe lista următoarelor sale donaţii unităţi de învăţământ subfinanţate (eventual, o şcoală dintr-o comună săracă arondată Câmpinei). N-am fi îndrăznit să-i sugerăm această donaţie, dacă nu ar fi declarat, la ultima conferinţă de presă a USL, că jurnaliştii pot oricând să vină cu propuneri de donaţii pe care să le transmită secretarei sale, Lavinia Ipate, la cabinetul senatorial situat deasupra BRD Câmpina. Un lucru îl putem anticipa, fără teama de a greşi: senatorul Severin, un ateu declarat, nu va face donaţii bisericilor.