29 mai 2012

Crin Antonescu şi-a întărit sprijinul pentru Virgil Guran, candidatul USL la Primăria Câmpina

În popasul electoral de la Câmpina, preşedintele Partidului Naţional Liberal a fost însoţit de liderii USL Prahova: Mircea Cosma, Mircea Roşca şi Laurenţiu Rebega 

Vineri seara, viata politică a Câmpinei a trepidat puternic în timpul vizitei unor lideri marcanţi ai USL, sosiţi de la Bucureşti şi Ploieşti. Au fost prinşi în febra acestui eveniment reprezentanţii partidelor câmpinene componente ale USL (în special, liberalii), dar nici rivalii lor politici de la PDL nu au stat cu mâinile-n sân, urmărind cu atenţie mişcările de trupe (deloc puţine), pe care organizaţiile câmpinene ale PNL şi PSD le-au desfăşurat cu ocazia acestui eveniment major. 

 Este vorba despre vizita electorală a copreşedintelui naţional al USL, preşedintele PNL, Crin Antonescu (motiv pentru care liberalii locali au trăit mai intens întâlnirea), a preşedintelui PSD Prahova, Mircea Cosma, a şefului filialei judeţene a PNL, Mircea Roşca, precum şi a liderului prahovean al PC, Laurenţiu Rebega.
Motivul pentru care viitorul preşedinte al României - (după toate probabilităţile şi sondajele de opinie, Crin Antonescu nu va putea pierde prezidenţialele din 2014), viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova (Mircea Cosma are, de departe, prima şansă în această bătălie) - , şi ceilalţi fruntaşi liberali şi conservatori ne-au vizitat oraşul a fost sprijinirea lansării oficiale a candidaţilor USL la Primăria Câmpina, la Consiliul Local Câmpina şi la Consiliul Judeţean Prahova (înşiruirea este, desigur, în ordinea prezentării candidaţilor, şi nu a importanţei instituţiilor respective). 
Organizaţiile municipale PNL şi PSD au pregătit cu mare grijă evenimentul. Acesta s-a desfăşurat la Casa de Cultură “Geo Bogza” din Câmpina. Aici, numeroşi membri şi simpatizanţi ai liberalilor şi ai social-democraţilor câmpineni i-au întâmpinat pe liderii politici oaspeţi în mijlocul unei “mări” de drapele galbene şi roşii. 
Înainte de lansarea propriu-zisă de la Casa de Cultură, făcută cu mult fast şi cu o desfăşurare impresionabilă de forţe, la sediul PNL Câmpina a fost organizată o conferinţă de presă la care gazdă a fost liderul liberal local Virgil Guran, candidatul USL la Primăria Câmpina. La întâlnirea cu jurnaliştii a mai participat şi viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina.
Conferinţa a deschis-o, aşa cum se cuvenea, Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina şi contracandidatul cel mai important al lui Horia Tiseanu în bătălia pentru câştigarea Primăriei Câmpina. După ce a mulţumit oaspeţilor politici pentru prezenţă, Guran a cedat microfonul lui Crin Antonescu. Acesta a vorbit despre importanţa votului pentru viitorii reprezentanţi ai administraţiei publice locale, pe care câmpinenii ar trebui să-l dea numai acelor candidaţi care vor putea apăra şi susţine interesul comunităţii oraşului: “Pe 10 iunie, vom alege, înainte de toate, oamenii pe care îi socotim cei mai vrednici de a reprezenta şi servi interesele. Eu sunt aici pentru a-l susţine pe Virgil Guran, un om pe care îl cunosc de mult, pe care îl admir de mult, pentru că este un om puternic, cu curaj, cu personalitate, capabil să se angajeze în bătălii greu de purtat, în care puţini se angajează. O astfel de bătălie este şi bătălia pentru Câmpina, aici fiind unul dintre fronturile cele mai dificile pentru noi toţi, în bătălia politică din apropiatele alegeri locale. Sunt absolut convins că Virgil Guran este un om nimerit să conducă această comunitate. Evident, câmpinenii sunt cei care vor decide, până la urmă, acest lucru. Eu depun doar această mărturie despre un om pe care îl cunosc foarte bine, cu mult înainte de a candida pentru această demnitate, şi în care am toată încrederea.”
Antonescu a mai criticat dur  PDL, “pentru că, după ce a pierdut puterea, este un partid care nu-şi mai asumă identitatea, schimbându-şi nu doar culoarea, dar ascunzându-şi chiar denumirea. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria României. Unde sunt astăzi portocaliii? S-au travestit în diverse nuanţe de verde şi încearcă să vă păcălească din nou. Dar nu vor reuşi!”. 
Liderul liberalilor din România a mai subliniat şi faptul că localnicii nu trebuie să uite, atunci când vor intra în cabina de vot, că primarii pedelişti se fac şi ei vinovaţi de actualul dezastru social-economic al României: “Acei primari pedelişti care vin acum şi cer votul populaţiei sunt şi ei responsabili, alături de Traian Băsescu, Emil Boc, Elena Udrea şi Roberta Anastase, pentru dezastrul economic, social, instituţional pe care îl trăim astăzi în România”.
Întrebat cum comentează decizia Curtii Constituţionale, de declarare în afara Constituţiei a ordonantei guvernului Ponta prin care actualii guvernanţi au decis reîntoarcerea în bugetul statului a sumelor de bani primite, de la fostul guvern Ungureanu, de către primăriile conduse de reprezentanţi PDL, UNPR şi UDMR, Antonescu a declarat că, în opinia sa, ordonanţa respectivă a actualului guvern i se pare în regulă.
În continuare a vorbit Mircea Cosma, care a ţinut să atragă atenţia audienţei despre cum îi copiază adversarii săi politici programul electoral cu care se prezintă, în faţa alegătorilor prahoveni, pentru a obţine un nou mandat în fruntea legislativului prahovean. Cosma a reamintit că “municipiul câmpinean era, cu ani în urmă, un oraş cu o viaţă economică înfloritoare, cu mai mulţi salariaţi decât locuitori, cu o producţie industrială mai mare decât cea a judeţului Sălaj. Acum mai are abia vreo 4.000 de angajaţi. După ce vom câştiga Consiliul Judeţean, vom înfiinţa patru parcuri industriale în Prahova, dintre care unul va fi la Câmpina, cel mai probabil pe o platformă ce aparţine azi SC Petroutilaj SA”.
Luând şi el cuvântul, Mircea Roşca a insistat pe faptul că actuala conducere a Câmpinei trebuie schimbată, “deoarece deţine de prea mulţi ani puterea şi nu a făcut nimic pentru câmpineni. Câmpina este cunoscută ca având cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori, şi sunt convins că  cetăţenii ei îşi vor da seama că este necesară o schimbare şi nu vor mai vota PDL în fruntea administraţiei locale”.
Laurenţiu Rebega a subliniat şi el necesitatea unei schimbări politice atât la nivel local, cât şi la cel naţional, USL fiind singura alternativă viabilă a României.      

După conferinţa de presă, liderii USL şi echipele lor de campanie s-au îndreptat spre Casa de Cultură, unde au fost primiţi cu aplauze şi îndelungi ovaţii de către simpatizanţi. De pe un hol lateral al sălii de spectacole, Guran, Cosma, Roşca, Rebega şi, în final, Antonescu au fost chemaţi şi prezentaţi celor aproape 1.000 de spectatori care au umplut până la refuz sala. Au urmat apoi candidaţii USL pentru Consiliului Local Câmpina, prezentaţi de Virgil Guran, după ce, în prealabil, candidatul de primar liberal a rostit o alocuţiune în care şi-a exprimat convingerea că votul câmpinenilor va fi unul just, corect şi va schimba actuala conducere portocalie a municipiului. În continuare, Mircea Cosma, şi-a prezentat echipa cu care va încerca să câştige majoritatea în Consiliul Judeţean. Primul a fost Mircea Roşca, cel pe care Cosma îl va susţine pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte al legislativului prahovean. Mircea Cosma, mare iubitor de istorie, a făcut în discursul său referiri la românii din Basarabia, la marele cărturar  adoptat de oraşul nostru acum 130 de ani (“pe prispa casei lui Hasdeu, cel care a scris Etymologicum Magnum Romaniae, să îngenunchem de câte ori venim la Câmpina”), la noua sa carte ce a văzut recent lumina tiparului (Cavalerii Ordinului “Mihai Viteazu”), reînnoind promisiunea de a revigora viaţa economică a oraşului prin realizarea unui parc industrial care să atragă investitori importanţi. Crin Antonescu, un orator recunoscut, a însufleţit mulţimea de spectatori şi a îndemnat din nou câmpinenii să voteze candidaţii USL, aducând cuvinte de laudă colaborării sale cu Victor Ponta, preşedintele PSD, colaborare care a făcut posibilă realizarea alianţei politice USL, “lucru la care nici nu ne puteam gândi acum trei ani, pentru care am fost acuzat de mulţi fruntaşi liberali că, din această cauză, îi voi face pe Brătieni să se răsucească în mormânt. Astăzi, vedem că USL este singura cale pentru a învinge puterea portocalie, construcţia noastră politică dovedindu-se perfect valabilă, viabilă şi necesară. Vă asigur că şi atunci când nu vom mai fi împreună, când drumurile partidelor noastre se vor despărţi din nou, peste mai mulţi ani, vom purta pentru colegii noştri din PSD respectul pe care îl merită şi pe care îl purtăm şi în prezent”, a ţinut să sublinieze  Crin Antonescu, în finalul discursului său de pe scena Casei de Cultură.

Cuvântul care înţeapă

Cine stă în spatele cortinei de tinichea?

Campania electorală se apropie de sfârşit şi barometrele sociologice arată că din ce în ce mai mulţi câmpineni îşi doresc schimbarea. Puţini dintre ei ştiu, însă, că schimbarea politico-administrativă a oraşului nu mai este de multă vreme doar  rezultanta voinţei poporului (cetăţeanului) prin votul liber consimţit, ci mai degrabă o lucrare perfidă a jocurilor de interese puse la cale de câţiva păpuşari locali a căror avidă dorinţă de a stăpâni oraşul nu am înţeles-o niciodată.
Cel puţin în ultimele două mandate, administraţia locală a fost condusă numai de oameni „validaţi” în spatele unor cortine de tinichea şi aşezaţi parcă cu mâna în toate partidele politice, pentru a le asigura păpuşarilor liniştea şi amuzamentul de a regiza şi de a urmări în direct un teatru ieftin, unde mascotele nu mişcă un deget fără să fie trase de sfori. Pentru astfel de reprezentaţie grotescă, păpuşarii au aruncat mulţi bani în anii din urmă, susţinând în funcţii cheie diverşi slugoi gata să le asculte şi să le îndeplinească ordinele la cea mai mică adiere a unui apel telefonic. Din păcate, niciun nivel al administraţiei publice locale nu a scăpat neatins de astfel de oameni. Este de prisos să vă mai spun cine sunt ei, pentru că azi au ieşit din nou la lumină, împrăştiaţi prin aproape toate partidele, să ne ceară votul pentru un nou mandat. Sunt aproximativ aceiaşi, cu feţele buhăite de obedienţă şi traista în băţ, din uşă în uşă, la cerşit de voturi. Voturi care odată strânse, ajung în acelaşi coş al păpuşarilor aflaţi la butoane.
Poate mulţi dintre dumneavoastră, cetăţenii oneşti ai acestui oraş, absorbiţi de problemele cotidiene şi mai puţin atenţi la viaţa socială din jur, vă întrebaţi cine stă la butoane, în spatele cortinei de tinichea. Priviţi atent în jur şi le veţi observa umbra cenuşie pretutindeni. Din patru în patru ani îşi trimit slugoii să ne cumpere, sub diverse forme, şi de fiecare dată reuşesc. Apoi se lasă tăcerea pentru un întreg mandat în care alegătorul trebuie să se supună necondiţionat exceselor şi abuzurilor.
Reţeta unei astfel de ciorbe stricate s-a pus la cale şi azi, numai că între timp au apărut câteva ingrediete mai piperate, care nu vor să intre într-o astfel de oală şi pentru prima dată în ultimii ani, câmpinenii au posibilitatea să încerce şi alt meniu, destul de consistent. Nimeni nu poate garanta că va fi cu mult mai gustos, însă cu siguranţă va fi unul proaspăt, fără miros de putregai.

„Şantierul Cucu” al administraţiei Tiseanu continuă să spargă azi ce a asfaltat ieri


În aceste zile de campanie electorală, picamerul şi freza care decupează asfalt par a fi cei mai buni aliaţi ai administraţiei Tiseanu. Acolo unde te aştepţi mai puţin, se sparge asfaltul nu de mult turnat, pentru ca mai apoi să se întindă iarăşi un strat de bituum fierbinte, cu o frenezie ieşită din comun. Totul pentru alegeri, totul pentru victorie, pare a fi deviza edilului şef Tiseanu, care prin asta nu face decât să ne mai demonstreze, încă o dată, cât de speriat este în faţa scrutinului care va urma.

Balul “Nunta de Aur” a adunat aproape 260 de pensionari îndrăgostiţi


La ultima lor şedinţă ordinară din 2011, consilierii municipali au aprobat taxele şi impozitele locale ce se vor aplica în acest an, dar şi scutirea de la plata impozitului pe clădirea şi terenul deţinute în proprietate a familiilor câmpinenilor pensionari căsătoriţi de minimum 50 de ani. Pentru că 2012 este un an electoral foarte important, primarul Horia Tiseanu s-o fi gândit că n-ar strica să facă pomeni electorale şi altfel decât cu clasica sacoşă portocalie cu alimente. Mai ales că beneficiarii reprezintă un electorat foarte conştiincios, care merită să fie fidelizat, căci se prezintă la vot chiar pe vreme rea, dar şi pe vremuri de criză şi de mare lehamite faţă de clasa politică românească. Horia Tiseanu a încercat probabil să mai repare astfel din impresia generală total nefavorabilă pe care le-a lăsat-o câmpinenilor creşterea cu 20 % a impozitelor şi taxelor locale pe 2011. Până în prezent, peste 180 de cereri au fost primite la Directia Economică din partea celor care au destinele unite de o jumătate de veac, cel puţin. De câteva săptămâni, pensionarii care au sărbătorit  deja “nunta de aur” au fost invitaţi telefonic de către funcţionari ai Primăriei să participe la Balul “Nunta de Aur”, bal care s-a desfăşurat, recent, în foaierul central al Casei Tineretului. Aproape 130 de familii au răspuns invitaţiei, majoritatea “nuntaşilor de aur” fiind născuţi în Câmpina, ori adoptaţi de acest oraş cu multe decenii în urmă. Având în vedere vârsta invitaţilor (nemaivorbind de starea de sănătate a unora dintre ei), meniul nu a fost la fel de bogat ca la o nuntă clasică, dar nici sărac nu se poate spune că a fost: un aperitiv consistent, o friptură, prăjituri la desert, toate “stropite” cu un păhărel de ţuicăla început, un pahar de vin, apă minerală, sucuri. Cuplurile de pensionari îndrăgostiţi pe viaţă au socializat şi s-au simţit bine. Mulţi dintre ei au dansat, fondul sonor fiind asigurat de înregistrări cu muzică de acum câteva decenii şi de şlagăre de altădată cântate de cunoscutul poet şi epigramist local, Al. Ştefan Saşa. Primarul  Horia Tiseanu, însoţit de câţiva consilieri, i-a felicitat pe participanţi  pentru exemplu de viaţă trăită în familie şi în armonie, dăruind fiecărei familii câte o diplomă de onoare şi un album al municipiului.

Criteriile de atribuire a locuinţelor din blocul ANL de lângă Turnătorie

Nu cu mult timp în urmă, consilierii municipali au stabilit criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor de locuinţe şi în repartizarea acestora pentru tineri, în blocul de locuinţe construit prin A.N.L. pe stradaEcaterina Teodoroiu, nr.35, în spatele căminelor de lângă Turnătorie. Blocul respective are 40 de apartamente, distribuite pe două scări, iar aceste apartamente vor fi închiriate tinerilor sub 35 de ani care nu au posibilitatea să-şi cumpere o casă sau care au fost evacuaţi din casele retrocedate foştilor proprietari. Valoarea totală a investiţiei este de 4,6 milioane lei, banii fiind alocaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Vârsta, nedeţinerea altei locuinţe şi angajarea într-un loc de muncă situat pe raza municipiului sunt principalele criterii eligibile pentru  repartizarea locuinţelor. Vor acumula mai multe puncte persoanele căsătorite şi care au copii. În prezent, la Primăria Câmpina există peste 200 de cereri pentru repartizarea unei locuinţe din fondul locativ de stat. Printre criteriile de acces la locuinţe, astfel cum au fost votate de Consiliul Local, sunt importante următoarele menţiuni. Restricţia referitoare la nedeţinerea unei locuinţe în proprietate nu are în vedere locuinţe înstrăinate în urma unei acţiuni de partaj sau locuinţe trecute în proprietatea statului în mod abuziv şi care nu au fost retrocedate în natură. De asemenea, titularul cererii de locuintă trebuie să îşi desfăşoare activitatea în municipiul Câmpina sau în localităţi situate pe o rază de 35 km de municipiul Câmpina. Solicitanţii care îsi desfăşoară activitatea în afara municipiului Câmpina trebuie să facă dovada că au domiciliul stabil, de cel putin un an, în municipiul Campina. În cadrul criteriilor de ierarhizare stabilite prin punctaj, cel mai mare punctaj (10 puncte), îl poate obţine chiriaşul din spaţiul unui fond locativ privat. Starea civilă a solicitantului este şi ea punctată în mod diferit (căsătorit: 10 puncte; necăsătorit: 8 puncte). După numărul de copii aflaţi în întreţinerea solicitantului, acesta poate obţine 2 puncte (pentru 1 copil), 3 puncte (2 copii), 4 puncte (3 copii), 5 puncte (4 copii) şi, în continuare, pentru cei care au mai mult de patru copii, câte un punct pentru fiecare copil. Pentru alte persoane aflate în întreţinere, indiferent de numărul acestora, solicitantul primeşte două puncte. Nivelul de studii aduce şi el un punctaj diferit, cei cu studii superioare primind 15 puncte, cel mai mare punctaj în această categorie.

Dan Diaconescu s-a întâlnit în Centrul Civic cu sute de admiratori

Într-una din zilele săptămânii trecute, pe o vreme ploioasă şi rece, Dan Diaconescu a sosit la Câmpina într-un scurt popas electoral, pentru a se întâlni cu susţinătorii PP-DD (mai mult ai săi, decât ai partidului). Pe o vreme pe care nu-ţi venea să scoţi un câine afară din casă, “domnul Dănuţ” a scos din case circa trei-patru sute de localnici şi locuitori ai comunelor limitrofe. Diaconescu şi-a fermecat alegătorii mai ceva decât Petrache Lupu de la Maglavit. Făcând o scurtă incursiune în timp, menţionăm că, în vara lui 1935, o Românie întreagă îşi aţintise privirea spre comuna Maglavit din Oltenia, unde un gângav păstor,  Petrache Lupu, pretindea că l-ar fi văzut pe Dumnezeu. Aşa cum, cu 80 de ani în urmă, Petrache Lupu promitea sutelor de mii de pelerini veniţi să îl vadă o viaţă veşnică în schimbul pocăinţei, aşa le-a promis Diaconescu susţinătorilor săi o viaţă mai bună în schimbul votului pentru PP-DD. Dar să vă prezentăm şi câteva detalii.
Marţi seara, pe platoul de la Soldat, a avut loc un spectacol artistic în scop electoral, un fel de “pâine şi circ” pe care fruntaşii PP-DD s-au gândit să-l ofere unei mulţimi de câteva sute de alegători zgribuliţi de ploaie şi vânt, în marea lor majoritate admiratori ai emisiunilor OTV. Mulţi dintre spectatori (mai măslinii, după culoarea tenului, şi mai simpli, după vorbire si îmbrăcăminte), au dovedit, la apariţia idolului lor politic, că îl idolatrizează cu adevărat pe Dan Diaconescu, “otevizarea” făcându-i automat fani pătimaşi şi necondiţionaţi ai patronului OTV. Până la sosirea lui Diaconescu, întârziată cu două ore, simpatizanţii săi s-au mai încălzit cu muzica celor din trupa Romania, precum şi cu melodiile interpretate de un taraf local. Diaconescu a poposit pentru prima dată la Câmpina, în această campanie electorală, venind direct din Ardeal, în cadrul unui turneu electoral denumit “Caravana speranţei”. Cei peste 300 de fani, majoritatea oameni simpli (după vorbă, după port – vorba poetului), aşa rebegiţi cum erau, l-au întâmpinat cu urale şi ropote de aplauze, îmbulzindu-se, mai ales femeile, să-l atingă şi să-i ofere flori. Dacă nu ar fi avut gărzi de corp, mulţimea l-ar fi înăbuşit, probabil, cu afecţiunea sa excesivă, pe fondatorul (dar nu şi actualul preşedinte), al PP-DD. După pancarte, erau prin mulţime şi reprezentanţi ai organizaţiilor PP-DD din Sotrile, Poiana Câmpina etc. Cei din stafful lui D.D. au hotărât schimbarea traseului şi sosirea lui Dan Diaconescu în piaţă printr-un gang lateral, după ce maşinile coloanei sale au parcat în spatele blocurilor din dreapta platoului. Lumea, luată puţin prin surprindere de sosirea primului otevist prin spatele scenei, a început să-l aclame în delir. Atâta patos nu am mai văzut din 1996, când o bună parte din electoratul român îşi pusese toate speranţele în principala forţă a opoziţiei de atunci, CDR. Guvernarea CDR-istă a decepţionat, în cele din urmă, precum se ştie. Decepţionaţi s-ar putea să fie, în curând, mulţi dintre susţinătorii PP-DD, dacă acest partid nu va ajunge la guvernare. Iar cel puţin după calculul hârtiei şi al sondajelor, aşa se va întâmpla. Dar în Consiliul local, PP-DD are şanse să trimită doi-trei reprezentanţi.  Este interesant cum va evolua, în următorii ani, fobia românilor simpli, otevizaţi de postul TV al “domnului Dănuţ” şi manipulaţi de discursurile sale electorale. Cel de la Câmpina nu a ieşit din tiparele manipulării cu care Diaconescu ne-a obişnuit deja. Nu au lipsit din cuvântarea acestuia referiri la “ciocoii care tremură de frică în faţa voastră, a poporului, căci ei ştiu că voi sunteţi puternici şi îi veţi pedepsi cu un pumn în bot la vot”, la “părţile din avuţia oraşului care vă vor reveni, pentru că vă aparţin deja”, la “amantele mele din fiecare noapte” (aluzie la spectatoarele care urmăresc programele nocturne ale OTV”, la “marea schimbare care se va produce la Câmpina, prin votarea candidatului nostru, Adrian Piţigoi, la Primărie”, şi multe alte promisiuni umflate ca nişte gogoşi electorale, pe care le puţeţi afla lesne din emisiunile OTV.

Prin două iniţiative parlamentare, Senatorul George Severin încearcă să micşoreze puterea excesivă a preşedintelui ţării

Zilele trecute, în cadrul unei conferinţe de presă, senatorul social-democrat George Severin a informat jurnaliştii prezenţi despre ultimele sale două iniţiative parlamentare, ambele avându-l drept coautor pe deputatul PNL Cornel Pieptea.  Prima şi cea mai importantă iniţiativă se referă la modificarea Legii referendumului, astfel încât preşedintele României să poată fi demis cu majoritatea sufragiilor celor prezenţi la vot (la referendumul organizat în urma suspendării lui de către Parlament), iar nu cu majoritatea celor înscrişi pe listele electorale, cum prevede legea amintită, în prezent. Se încearcă astfel revenirea la nişte prevederi mai vechi, care au fost schimbate de vechea guvernare portocalie pentru a-l face intangibil pe preşedintele actual Traian Băsescu (Zeus, cum îi spun cei din anturajul său). Conform principiului simetriei juridice, dacă un fapt juridic se face printr-o anumită procedură, cu aceeaşi procedură acest fapt juridic se şi desface. Aşadar, dacă majoritatea alegătorilor prezenţi la un scrutin poate face valabilă alegerea preşedintelui, acesta din urmă poate fi demis prin aceeaşi majoritate.
Potrivit proiectului de lege depus la Senat, iniţiatorii propun modificarea articolului 10 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Astfel, dacă proiectul de lege va fi aprobat de Parlament, demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum. Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege, condiţia de valabilitate a referendumului trebuie să fie aceeaşi pentru toate tipurile de referendumuri. Astfel, asupra problemelor de interes naţional, altele decât demiterea preşedintelui României, precum şi în cazul referendumurilor locale, cetăţenii decid prin majoritatea voturilor exprimate la nivelul ţării, respectiv la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Numai demiterea preşedintelui este aprobată doar dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale. “Cred că este o chestiune de bun-simţ şi sunt convins că iniţiativa noastră va trece de plenul Parlamentului, pentru a se intra în normalitate şi pentru a se reechilibra raporturile dintre puterile statului”, le-a spus Severin celor prezenţi.
Cea de-a doua iniţiativă legislativă a senatorului George Severin şi a deputatului Cornel Pieptea se referă la la modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, în sensul în care se elimină supunerea hotărârilor Parlamentului unui control al Curţii Constituţionale. În legătură cu acest lucru, senatorul câmpinean a declarat: „O hotărâre a Parlamentului este o chestiune politică, de oportunitate, şi nu trebuie  supusă controlului Curţii Constituţionale. Parlamentul este izvorul de drept absolut, pentru că reprezintă forul legislativ suprem al ţării. El poate adopta hotărârile pe care le consideră oportune fără a fi nevoie de o validare a lor de către Curtea Constituţională. Culmea este că acest control al Curţii Constituţionale a fost promovat, acum câţiva ani, de senatorul nostru Dan Sova, un reputat jurist, care a fost animat de intenţii bune, neputându-şi închipui că se va ajunge la interpretări aberante şi abuzive ale Curţii Constituţionale, dominată de oamenii preşedintelui Băsescu.”

De 1 iunie, Teatru Proiect o aduce la Câmpina pe Rodica Popescu Bitănescu



Din motive obiective, piesa de teatru Blocaţi în dormitor nu se mai poate juca, aşa cum a fost anunţat, în ziua de 1 iunie. În locul ei, Teatru Proiect Câmpina a programat, comedia romantică Viaţa de cimtir, în regia îndrăgitei actriţe Rodica Popescu Bitănescu.

Lansare de film la Colegiul Constantin Istrati

"UCIDEŢI ADEVĂRUL"
 
Joi, 24 mai, în Amfiteatrul Colegiului Tehnic "Constantin Istrati", a avut loc lansarea filmului de scurt metraj "Ucideţi Adevărul". "Acţiunea filmului (de 21 de minute, n.r.), se petrece undeva în anul 2020 şi scoate în evidenţă o istorie modernă a persecuţiilor împotriva celor ce mai promovează Adevărul", a menţionat Adi Gliga, regizorul filmului. "Dacă a existat o Inchiziţie cândva, dacă a fost un sistem comunist, dacă au fost tot felul de intimidări ale celor ce promovează Adevărul, va veni din nou o perioadă când cei strâmbi vor încerca să distrugă pe cei drepţi", a mai spus Adi Gliga, unul dintre cei mai buni cântăreţi creştini din România. Artistul, a povestit tinerilor prezenţi în sală că a fost abandonat la 3 ani, a crescut într-un orfelinat, apoi la 18 ani a fost aruncat în stradă. Câţiva ani a trăit printre oamenii străzii, condamnat parcă la nefericire. Dar într-o zi, a găsit Adevărul. De atunci, Dumnezeu i-a schimbat viaţa! "Ştiţi că sunteţi cu toţii speciali? V-a spus cineva că voi, tinerii, puteţi face lucruri extraordinar de frumoase, de valoroase?", a întrebat Adi Gliga liceenii, sfătuindu-i că orice s-ar întâmpla în viaţă, trebuie să rămână în Adevăr!
"De ce Adevărul e ucis? - a întrebat la final prof. dr. Nicolae Geantă, promotorul acţiunii - Pentru că am permis să ne înăbuşe mincinoşii. Minciuna din viaţă, din familii, din politică, din şcoli, din biserici... Rămâneţi întotdeauna în Adevăr! Niciodată nu veţi fi învinşi! O singură viaţă aveţi. Trăiţi-o frumos, nu se repetă!!”
"Tinerii, în jur de 150, au fost foarte impresionaţi atât de film, cât şi de viaţa artistului", ne-a declarat Nicolae Geantă. "Mulţi dintre ei l-au rugat să revină la liceu, i-au scris chiar e-mailuri imediat după eveniment. Am ales să vină Adi Gliga la noi în liceu, pentru că tinerii sunt în căutare de modele morale. De repere. El este unul dintre cei cu impact pentru liceeni. Dacă nu credeţi, întrebaţi-i".

Gând pentru tinerii români

Păşim în fiecare zi pe treptele vieţii şi suntem amalgamaţi în această societate pe care o construim în fiecare clipă şi care, de multe ori ne dezamăgeşte. Suntem derutaţi, avem impresia unei dezamăgiri fără sfârşit, că lucrurile ne trag de la sine după ele. Nu mai avem timp să ne privim în ochi, mergem mai tot timpul cu privirea în asfalt, însă, aşteptăm să se întâmple ceva miraculos, să ne rupă din dansul acesta lunatic al vremurilor şi al condescendenţei noastre. Mai auzim arareori, un bătrânel spunând: „Voi, tinerii, puteţi face ceva…”, îl priveşti consternat, îl aprobi doar mental, continui să mergi şi te întrebi ce poţi face, că de la vârf nu picură decât tăcere şi indiferenţă, că peştele de la cap se împute, că munceşti pe bani tot timpul prea puţini, că munceşti dar nu ştii până când, că munceşti pentru un capitalism sălbatic, or pentru un patron fără scrupule. Că munceşti, până la urmă, fără să trăieşti.
    Şi totuşi, dacă privesti chipurile generaţiei tinere, vezi lumină şi simţi înlăuntrul tău, că de fapt noi, tinerii, putem schimba această realitate urâtă dar, trebuie să luăm atitudine. ATITUDINE. Mai întâi faţă de lucrurile simple. Salută-ţi vecinul chiar dacă te-a inundat, mulţumeşte vânzătoarei chiar dacă e acră sau blondă, cedează locul unei bătrâne în tramvai, nu forţa galbenul, alege calitatea, refuză mediocritatea, informează-te şi vorbeşte în cunoştinţă de cauză, respectă legea şi raportează lacunele ei, respectă valorile autentice şi… zâmbeşte. Mult. Chiar şi în momentele dificile. Asta, la nivel strict personal.

HM Junior Câmpina, campioană judeţeană la juniori

Sâmbătă, 26 mai, începând cu ora 14.00, pe Stadionul Rafinăriei a avut loc returul finalei campionatului judeţean de juniori născuţi 1995 - 1996, între HM Junior Câmpina şi CSM Ploieşti. După 0-0 în partida tur disputată la Ploieşti, tinerii fotbalişti câmpineni au remizat din nou, de această dată pe teren propriu, 1-1, după primele 90 de minute de joc. În urma loviturilor de departajare, HM Junior a obţinut titlul de campioană judeţeană, cu scorul final de 4-2, prilej de mare bucurie, atât pentru fotbalişti, cât şi pentru conducerea tehnico-administrativă a clubului.
Imediat după încheierea partidei, finanţatorul HM Junior Câmpina, Gabriel Baron, a declarat: „Sunt fericit că munca noastră a dat roade. Îi felicit pe copii şi staff-ul tehnic, în special pe profesorul Mircea Hagianu şi sper că odată cu acest rezultat, factorii de decizie din administraţia locală să-şi îndrepte atenţia şi înspre noi, cei care promovăm copiii şi tinerii Câmpinei. Avem nevoie de baze sportive şi materiale corespunzătoare, pentru că altfel ne va fi foarte greu să continuăm ceea ce am început. Am speranţa că în viitorul apropiat sportul local va fi privit altfel de autorităţi”.

CSM Câmpina s-a calificat în finala judeţeană a Cupei României

CSM Câmpina - Petrolistul Boldeşti 2-1

Săptămâna trecută, la Băicoi, a avut loc semifinala fazei judeţene a Cupei României la fotbal, între CSM Câmpina şi Petrolistul Boldeşti, două dintre cele patru echipe angrenate în lupta pentru finala competiţiei. Boldeştenii au deschis scorul în min. 20, prin Pârvu, iar CSM a egalat în min. 80, dintr-o lovitură de pedeapsă transformată de Budileanu. În prelungiri, când toată lumea aştepta loviturile de departajare, Radu Burloiu a adus victoria şi calificarea CSM printr-un gol marcat în min. 120.
În partida cu Petrolistul Boldeşti, Ion Burchi a trimis în teren pentru CSM următorii jucători: Lepădatu - Zăpodeanu, Gânju, G. Radu, Bej - Budileanu, Ilioiu, Burloiu, Vintilă - M. Mihai, Olteanu. Au mai jucat: Chivu, Hromei.

22 mai 2012

Câmpina lui Tiseanu, un fel de şantierul Cucu, unde nu sunt bani, dar e de lucru...

Zilele acestea, în disperarea de a culege cât mai multe voturi de la câmpineni, administraţia Tiseanu rebordurează şi reasfaltează trotuare în mai multe zone ale oraşului. Cu niciun an în urmă s-au efectuat aceleaşi lucrări în zonele respective. Cum se explică prezenta stare de fapt, numai edilul nostru şef ştie!


Tot anul trecut, pe strada Mihai Eminescu, administraţia Tiseanu asfalta, punea borduri şi vopsea în portocaliu gardul de protecţie din faţa blocurilor de aici. Azi, această stradă este din nou excavată, pentru că băieţii „deştepţi” de la firma care a executat lucrarea au astupat cu asfalt toate gurile de canal. Ca-n filmele cu proşti!

A fost trasă la sorţi ordinea candidaţilor câmpineni pentru Primăria Câmpina

Cum se întâmplă, de obicei, la tragerile la sorţi electorale, candidaţii care au cele mai mari şanse nu ocupă primele locuri. Recent, la sediul Biroului Electoral de Circumscripţie Câmpina, a fost stabilită, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinele de vot a partidelor câmpinene care au candidaţi pentru Consiliului Local. Ordinea este următoarea: 1. UNPR, 2. PDL, 3. USL, 4. PNG-CD, 5. Partidul Verde, 6. PER, 7. PP-DD, 8. PRM, 9. ACDR. Conform legii, ultimul pe listă va fi înscris candidatul independent Cătălin Abăluţă, un fost ofiţer de carieră care a activat în cadrul structurilor MAI, astăzi pensionar. Neavând bani pentru afişe si bannere electorale, Abăluţă este primul candidat care a început să bată în porţile caselor şi în uşile apartamentelor, pentru a-şi face cunoscută platform-program, fiind singurul care îşi face, cu adevărat, o campanie electorală door-to-door (din uşă în uşă). Ordinea candidaţilor pentru Primăria Câmpina s-a păstrat, dar ea nu este total identică, deoarece PER nu are candidat la Primăria Câmpina. Prin urmare, locul acestei formaţiuni politice va fi ocupat de reprezentantul PP-DD, următorul în ordinea tragerii la sorţi. Aşadar, alegătorii câmpineni trebuie să ştie că Ciprian Murariu, candidatul organizaţiei municipale a UNPR, va ocupa prima pozitie pe buletinul de vot pentru alegerea primarului municipiului, la apropiatele alegeri locale. El va fi secondat de primarul în funcţie Horia Tiseanu (candidat PDL). În ceea ce priveşte ocuparea primelor două locuri pe buletinul de vot cu candidaţii de primar, o situaţie identică se regăseşte la Bucureşti, unde primul pe buletinul de vot pentru alegerea primarului general al Capitalei este candidatul UNPR, Anghel Iordănescu, urmat de Silviu Prigoană, din partea PDL. Revenind la candidaţii câmpineni,  poziţia a treia va fi ocupată de Virgil Guran, reprezentantul USL. Următorii pe buletinul de vot vor fi înscrişi Liviu Corcodel (PNG-CD), Elvis Arghir (Partidul Verde), Adrian Piţigoi (PP-DD) şi Andrei Istrate (PRM). În total, sunt şapte candidaţi care se vor înfrunta pentru câştigarea fotoliului de primar.

Doi câmpineni au şanse mari să ajungă în Consiliul Judeţean

După numărul locurilor eligibile ocupate pe listele electorale ale partidelor câmpinene, nu mulţi concetăţeni ai noştri vor putea accede în legislativul judeţean, după alegerile din 10 iunie. Practic, numai doi localnici vor ajunge, cu siguranţă, în Consiliul Judeţean. Unul dintre ei se va alege dintre principalii candidaţi la Primăria Câmpina: liderul liberal Virgil Guran şi liderul democrat-liberal Horia Tiseanu. Ambii se regăsesc şi pe listele de candidaţi la Consiliul Judeţean. Fiecare dintre cei doi are şanse să câştige fotoliul de primar. Mai exact, după calculul hârtiei, şanse de a ajunge consilieri judeţeni ar avea trei câmpineni: Virgil Guran, Horia Tiseanu şi vicepreşedintele PP-DD Prahova, Jenica Tabacu. Actualul primar în funcţie, liderul PDL Câmpina, ocupă locul al treilea pe lista candidaţilor partidului său pentru ocuparea unui fotoliu în legislativul prahovean. El a fost inclus pe lista PDL, ca şi în cazul altor primari ai oraşelor de pe Valea Prahovei,  pe post de “locomotivă electorală”. Un al doilea câmpinean care ocupă un loc eligibil, de data aceasta din partea USL, este preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran. Aşa cum am menţionat mai devreme, el candidează şi la şefia executivului câmpinean. Pornind cu şansa a doua în bătălia pentru Primărie, el ar avea mai multe şanse de a deveni al doilea consilier judeţean câmpinean. Al treilea candidat din Câmpina care ocupă un loc eligibil pe lista partidului său pentru legislativul prahovean este Jenica Tabacu, director al Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”. Ea ocupă locul al doilea pe lista PP-DD pentru Consiliul Judeţean. Mai sunt trei câmpineni pe listele PDL, PP-DD şi UNPR, dar toţi ocupă locuri absolut neeligibile, fără nicio şansă de câştig. Este vorba despre omul de afaceri Ovidiu Cord, consilier judetean în funcţie (locul 23 pe lista PDL, o poziţie surprinzătoare), Adrian Piţigoi (locul 17 pe lista PP-DD, partid din partea căruia va intra şi în bătălia pentru câştigarea Primăriei Câmpina) şi Ciprian Murariu (locul 9 pe lista UNPR), care va încerca şi el să câştige prima demnitate public a oraşului.  
La şefia Consiliului Judeţean, Câmpina are doar un singur candidat: Florin Marcu, din partea Partidului Verzilor. De altminteri, lista PV pentru Consiliul Judeţean este plină de câmpineni, semn că organizaţia câmpineană a acestui partid meteoric (cu apariţii doar in ani electorali), este importantă, la nivel judeţean. Pentru şefia parlamentului prahovean au fost depuse 10 candidaturi. Cele mai mari şanse de a câştiga un nou mandat are actualul preşedinte în funcţie, Mircea Cosma, liderul PSD Prahova.

“Dacă PDL s-ar fi menţinut la guvernare, alegerile locale ar fi fost fraudate masiv”

consideră senatorul Georgică Severin
Vechea guvernare (PDL-UNPR-UDMR) este, de câteva săptămâni, istorie, dar în acest răstimp, multe nereguli se descoperă în legătură cu vechea guvernare pedelistă. Bunăoară, de ce nu au oficializat pedeliştii rezultatele recensământului din 2011. Că s-a tot amânat termenul de oficializare a datelor statistice, de puteai crede că a fost recenzată întreaga populaţie a Europei. S-a dovedit, până la urmă, că manevra a fost făcută pentru a se prezenta în teritoriu listele electorale supraîncărcate, cu alegătorii înscrişi pe ele într-un număr mult mai mare decât cel real, adică într-un numeric corespunzător rezultatelor recensământului din 2001, când populaţia ţării era mai numeroasă, iar cei cu drept de vot, prin urmare, mai mulţi. Manevra ar fi lăsat loc la posibilitatea fraudării alegerilor de către cei care le-ar fi organizat. Cu toate explicaţiile şubrede şi abracadabrante ale liderilor PDL, naţionali şi locali, a fost evident, în cele din urmă, de ce PDL voia cu orice preţ să se ceară recenzaţilor de la ultimul recensământ, efectuat în toamna lui 2011, codul numeric personal. Veche putere portocalie (deşi am putea spune, mai mult cenuşie, prin nivelul de trai oferit populaţiei României), voia să realizeze o bază de date cu românii care lucrează în străinătate (cei negăsiţi la locuinţele recenzate), al căror vot prin corespondenţă putea fi, astfel, falsificat mai uşor. Că nu degeaba promisese, în mod public, exministrul de externe, pedelistul Teodor Baconschi, un milion de voturi de la românii din diaspora pentru PDL. Frauda a ajuns un lucru obişnuit în ţara noastră, o cutumă atât de înrădăcinată, încât într-un sondaj de opinie realizat de Asociaţia ProDemocraţia în 2009, mai mult de jumătate dintre români credeau că alegerile în România sunt fraudate mereu. La ultima sa conferinţă de presă, senatorul Georgică Severin a dezvăluit jurnaliştilor prezenţi amănunte din culisele reuşitei moţiunii de cenzură care a dărâmat cabinetul Răzvan Mihai Ungureanu, constituind piatra de temelie în formarea noului guvern USL. Severin a explicat care a fost “scânteia” care a aprins decizia conducerii USL de a susţine, cu orice preţ, moţiunea de cenzură îndreptată împotriva cabinetului Ungureanu.
Astfel, conform senatorului câmpinean, liderii USL au hotărât că este momentul să fie schimbată majoritatea parlamentară după ce s-a anunţat că, la Bucureşti, listele electorale au indicat cu 400.000 de alegători mai mult decât populaţia oraşului. Situaţia se regăseşte şi la Câmpina, unde listele electorale conţin aproximativ 33.300 de alegători, în condiţiile in care populaţia municipiului, potrivit ultimului recensământ, este de aproape 34.000 de suflete.
“Ne-am dat seama atunci că, dacă dacă nu schimbăm guvernul Ungureanu, vom avea alegeri falsificate la modul organizat şi centralizat. Cei 400.000 de alegători în plus reprezentau aproape o treime din electoratul bucureştean, dar nimeni nu ştia şi nu-şi putea explica de unde au apărut. Neconcordanţe între cifrele statistice reieşite la referendumul din 2011 şi numericul listelor electorale, care au fost făcute având la bază populaţia rezultată la referendumul din 2001, au existat în toate localităţile. PDL înadins nu a oficializat datele statistice ale referendumului din toamna anului trecut, pentru a putea frauda mai uşor viitoarele alegeri. Neoficializându-se rezultatele referendumului din 2011, s-a putut motiva faptul că nu se putea lucra decât cu rezultatele referendumului din 2001. Înlăturând de la putere cabinetul Ungureanu, am blocat şi nebunia votului prin corespondenţă. De fapt, am înlăturat pericolul prăbuşirii totale a democraţiei româneşti, dând posibilitatea renaşterii şi refacerii prestigiului Parlamentului nostru, care, cu toate imperfecţiunile sale, reprezintă suveranitatea poporului în conducerea ţării şi, prin urmare, cel mai înalt for democratic al României”, a declarat Severin în conferinţa sa de presă.

Blestemul vremii ploioase a lovit, din nou, Festivalul “Hora Prahoveană”

Pană la urmă, evenimentul a fost o reuşită

Ultimele două zile ale săptămânii trecute, Câmpina a fost, pentru a 18-a oară consecutiv, capitala folclorului prahovean, fiind gazda Festivalului judeţean de folclor «Hora Prahoveană». De câţiva ani încoace, însă, evenimentul pare a fi bântuit de blestemul vremii ploioase. Sâmbătă şi duminică, a plouat, ca aproape peste tot în ţară, cu rafale de vânt puternic şi rece. Parcă este un făcut, în ultimii trei ani, desfăşurarea festivalului a avut un duşman neînduplecat în vremea rea. Din această cauză, nu o dată, scena deschisă de la “Fântâna cu Cireşi” (tradiţionalul loc de desfăşurare), era schimbată cu scena Casei de Cultură “Geo Bogza”. Acum, organizatorii au fost inspiraţi când au decis ca Hora Prahoveană – 2012 să nu se mai desfăşoare pe scena de la poalele Muscelului, ci pe o scenă amenajată în întersecţia Bulevardul Carol I – Calea Doftanei, acolo unde se desfăşoară marile spectacole musicale finanţate de către municipalitate (Revelionul, Festivalu Toamnei etc. De partea tehnică s-a ocupat o firmă specializată din Bucureşti, ceea ce a crescut costurile desfăşurării festivalului, pentru care Consiliul Local a alocat 80.000 de lei, necheltuiţi în întregime. Aşa cum am precizat mai devreme, la fel cum s-a întâmplat şi în precedentele trei ediţii, festivalul a avut o audienţă puţin numeroasă, nu din cauză că evoluţiile participanţilor nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, ci pentru că vremea mohorâtă i-a împiedicat pe localnici să iasă din case şi să participe la eveniment. Un lucru îmbucurător a fost faptul că duminică, până la orele prânzului, soarele a fost mai darnic cu meleagurile câmpinene, iar spectatorii au venit în număr mult mai mare decât în prima zi. Organizat de Casa de Cultură "Geo Bogza" din Câmpina, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei, festivalul de muzică şi dansuri populare este considerat de mulţi specialişti cea mai însemnată sărbătoare a folclorului prahovean, popularitatea sa depăşind, de mult, graniţele judeţului. Printre invitaţii din fiecare an se numără cântăreţi de folclor cunoscuţi la nivel naţional, precum şi ansambluri şi tarafuri din Prahova, dar şi din alte zone ale României. Şi la această ediţie a festivalului, au fost prezenţi la Câmpina, ca invitaţi speciali, nume sonore din muzica populară românească, precum Georgiana Lepădat, Vasile Trandafir Vădan, Adela Dumitrache, Bianca Pătrăşcioiu, Mihai Şinca, Constantin Enceanu ş.a. De fapt, la ediţia din acest an, festivalul (inter)judeţean s-a transformat într-unul internaţional. 
Căci pe lângă interpreţii români de muzică populară, au venit doi cântăreţi din Republica Moldova (ce-i drept, şi ei români, dar din afara graniţelor actuale ale ţării), precum şi unul din Macedonia. Acesta din urmă (Nino, pe numele său de botez), a cântat în ambele zile ale festivalului, delectând audienţa cu cântece din folclorul macedonean, atât de bogat în influenţele muzicilor tradiţionale din zona Balcanilor: sârbeşti, greceşti, turceşti. Astfel, se poate spune că ediţia din acest an a avut câteva elemente inedite, care i-au sporit considerabil farmecul. Totuşi, cea mai notabilă premeră a constuituit-o participarea cantăreţului de folclor macedonean şi a unor reprezentanţi ai oraşului macedonean Kumanovo, cu care Câmpina este înfrăţită de câţiva ani. A doua zi, şi-a făcut apariţia şi consulul român în Macedonia, iar primarul Horia Tiseanu a rostit o alocuţiune în care a subliniat “importanţa festivalului şi a continuării acestei sărbători a tradiţiilor folclorice, întrucât cine are tradiţie (deci trecut, istorie), are şi viitor.”  
Din cauza rafalelor puternice de vânt rece din prima zi, nu s-a mai desfăşurat parada formaţiilor folclorice, cum se întâmpla de obicei. A fost singura sincopă în desfăşurarea festivalului, care, pe ansamblu, se poate spune că a constituit o reuşită şi la această ediţie. În cele două zile ale festivalului, au evoluat pe scena special amenajată 15 ansambluri folclorice (în marea lor majoritate, formate din dansatori), la sfârşitul fiecărei zile, având loc recitaluri de muzică populară în interpretarea unor artişti consacraţi. âmpina stă foarte bine la ansambluri folclorice, acest lucru fiind dovedit şi în cadrul festivalului. Apreciată a fost evoluţia Ansamblului folcloric "Ghiocelul" al Casei de Cultură, câştigător al multor premii internaţionale, dar ropote de aplauze a obţinut şi evoluţia Ansamblului folcloric «Ciobănaşul» al Şcolii generale «Ion Câmpineanu». Grupul vocal-folcloric „Mlădiţe câmpinene” a făcut şi el o bună impresie publicului. La fel şi celelalte ansambluri folclorice participante. Ne-au plăcut fetele de la Aluniş. Puiul de român cu tulnic mai mare decât el. Ne-au plăcut, până la urmă, toţi participanţii.

În curând, ne vom putea plimba cu barca sau cu hidrobicicleta pe Lacul Bisericii

Nu cu mult timp în urmă, a fost dată în folosinţă, într-o variantă nouă şi mult modernizată, zona de agrement Lacul Bisericii. Faţă de cum arăta acum doi ani, locul este de nerecunoscut. Aşa curat nu a mai fost de la începutul anilor 1960, când au fost realizate primele amenajări în această zonă foarte iubită şi apreciată de localnici. Cunoscând “spiritul civic” al multor concetăteni, tare ne este teamă că, peste doi ani, zona va fi iar de nerecunoscut, dar în sens invers. Investiţia, aşteptată de mulţi ani, se ridică la aproape 2,5milioane de lei alocaţi de la bugetul local.
Deşi apreciată de multă lume, modernizarea Lacului Bisericii a stârnit şi câteva nemulţumiri. Mai ales după montarea camerelor video prin care întreg perimetrul lacului, dar şi cochetul părculeţ din vecinătatea sa, vor fi supravegheate şi monitorizate permanent din sediul Poliţiei Locale. Nemulţumirile vin de la nişte oameni care, zeci de ani, nu au fost deranjaţi de nimeni, şi care cred că lacul este al lor, fiind special destinat îndeletnicirii care le mănâncă timpul liber. Nemulţumiţi sunt câţiva pescari (nu toţi, fiindcă nu trebuie să generalizăm), care îşi fac veacul aici, consumând adesea băuturi alcoolice şi spărgând zilnic cantităţi uriaşe de seminţe. Pescarii respectivi sunt supăraţi nu doar pe sistemul video de supraveghere, din cauza căruia nu-şi mai pot bea liniştiţi sticlele cu vin şi bere, şi nici nu vor mai putea sparge seminţe cu nemiluita fără a fi amendaţi contravenţional pentru “covoarele” cu coji aşternute în jurul lor. La inaugurare, unul dintre ei era supărat chiar şi pe gardul de protecţie, care îl încurcă, pasămite, la aranjarea undiţelor. Foarte supărăcioşi, unii pescari de lângă albia lacului…Dar la vechile supărări, se va mai adăuga, în curând, încă una şi mai mare. Peste câteva luni, pescarii vor fi şi mai nemulţumiţi pe municipalitate, deoarece  Consiliul Local a aprobat încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu firma câmpineană Euronicotip SRL, în vederea exploatării în comun a Lacului Bisericii. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de cinci ani, pentru perioada martie – octombrie a fiecărui an. Firma cu care municipalitatea a intrat în parteneriat se obligă să aducă, pentru agrement, bărci şi hidrobiciclete. Concret, cei de la Euronicotip vor achiziţiona două hidrobiciclete din fibră de sticlă cu sistem de propulsie clasic şi două bărci de agrement din fibră de sticlă. Hidrobicicletele şi bărcile de agrement vor avea fiecare în dotare două steguleţe,  cu stema Câmpinei şi tricolorul României, precum şi un număr de veste de salvare corespunzător numărului maxim de persoane îmbarcate. Se preconizează şi achiziţionarea ulterioară a două bărci cu telecomandă. Anual, Euronicotip (asociatul secund) va plăti Primăriei (asociatul prim) o cotă de 10% din profitul net.
Municipiul Câmpina se obligă să pună la dispoziţia asociatului său zona de agrement “Lacul Bisericii” (luciu de apă şi terenul necesar amplasării unei construcţii de lemn pentru depozitarea obiectelor de inventar). Municipalitatea are dreptul să ceară, în cazul expirării contractului sau a rezilierii acestuia, restituirea în natură a bunului cu care a contribuit la asociere. De asemenea, inspectorii primăriei au datoria să verifice starea imobilului şi modul de aplicare a derulării contractului de asociere în privinţa angajamentelor asumate. Euronicotip S.R.L. se obligă să asigure personalul necesar desfăşurării activităţii sale şi să permită desfăşurarea, în continuare, a pescuitului sportiv pe lac. Consiliul Local a stabilit prin contract şi tarifele aferente. Acestea sunt următoarele:
- tarif de utilizare a hidrobicicletelor: 7 lei timp de 30 minute/persoană; 13 lei timp de 60 minute/persoană
- tarif de utilizare a bărcilor de agrement: 4 lei timp de 30 minute/persoană; 7 lei timp de 60 minute/persoană
- tarif de utilizare a bărcilor cu telecomandă: 5 lei timp de 30 minute/persoană; 9 lei timp de 60 minute/persoană.
Programul de funcţionare a serviciului gestionat de către Euronicotip va fi următorul:  luni – vineri 11.00 – 19.00; sâmbăta, duminica şi sărbătorile legale 10.00 – 19.00. Tarifele de închiriere vor fi renegociate anual, la solicitarea scrisă a firmei de agrement.

A fost dat în folosinţă un nou părculeţ pentru copii

Pe Bulevardul Culturii, lângă clădirea care va găzdui viitorul Muzeu al Oraşului (unde a funcţionat, mulţi ani, Fundaţia “Dr. Dinu”), un cochet părculeţ pentru copii a fost dat în folosinţă, sâmbătă, în prezenţa primarului Horia Tiseanu şi a viceprimarului Ion Dragomir. Pe circa 5-600 de metri pătraţi, au fost amenajate numeroase locuri de joacă pentru copii la standarde europene. O rachetă, un trenuleţ, plase cu ochiuri mari pentru escalade, carusele, căluţi cu arcuri, turnuleţe cu pasarele, cumpene şi multe alte dotări pot fi folosite, de acum înainte, în acest loc, de către copiii Câmpinei. De remarcat că toate locurile de joacă sunt prevăzute cu covoare din cauciu în jurul lor, astfel încât cei care, din neatenţie, vor cădea de pe scările de acces să nu se rănească. “Părculeţul acesta a fost realizat de Primărie cu ajutorul unor oameni de bine din municipiu, oameni de afaceri şi de succes care iubesc, cu adevărat, acest oraş şi care au asigurat întreaga finanţare. Ne propunem ca, în viitor, tot cu ajutorul acestor oameni inimoşi, să realizăm sau să reabilităm şi alte parcuri şi locuri de joacă, lucru care va degreva bugetul local de cheltuieli însemnate, ce vor putea fi îndreptate astfel spre alte investiţii publice”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir, cel care s-a ocupat îndeaproape de realizarea acestui obiectiv.

14 -20 mai a fost Săptămâna Naţională a Voluntariatului

X-treme Brothers au susţinut campania „Fii activ! Fii voluntar!” a Fundaţiei Zamolxes

Peste 170 de organizaţii, instiţutii şi grupuri de iniţiativă din 34 de judeţe ale ţării şi capitală au organizat în săptămâna 14-20 mai a.c., concomitent, peste 435 de activităţi diverse de voluntariat şi evenimente cu, pentru sau despre voluntari, pentru a marca cea de-a unsprezecea ediţie a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului (SNV).
În oraşul nostru, Fundaţia Zamolxes, a organizat câteva evenimente, care au atras atenţia publicului tânăr. Astfel,  luni şi marţi, în centrul civic, s-a desfăşurat campania de informare „Fii activ! Fii voluntar!” în care s-au prezentat informaţii referitoare la voluntariatul în comunitate, dar şi la nivel internaţional. La această acţiune au fost prezenţi şi baietii de la X-treme Brothers, finaliştii competiţiei "Românii au talent".
Miercuri a fost organizat un Flash mob, la care cei prezenţi au fost invitaţi să danseze pe ritmurile melodiei “Ai Se Eu Te Pego”, iar ziua de vineri a fost rezervată unei dezbateri la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes, aflat în incinta căminelor Petrol. Tinerii au aflat despre importanţa voluntariatului în comunitatea locală, despre proiectele finanţate de Uniunea Europeană şi oportunităţile de dezvoltare personală şi culturală pe care aceasta le pune la dispoziţie tinerilor. Fundaţia Zamolxes a prezentat şi câteva proiecte anterioare în care a implicat atât voluntari români, cât şi străini.

Spectacolul lunii iunie, adus de Teatru Proiect Câmpina

Blocaţi... în dormitor

Piesa este cea mai bună comedie a anului 2012, câştigând şi premiul „Carlos” pentru cea mai bună comedie. Il puteţi revedea jucând pe actorul şi regizorul Dan Tudor. «Blocati în dormitor» este povestea unui cuplu aflat in impas, care încearcă să-şi revitalizeze relaţia apelând la tot felul de fantezii sexuale.
“Este pretextul ideal de a oferi publicului o oră şi jumătate de râs ... ca la teatru, adică alternativa viabilă la stresul, derizoriul televiziunii. Succesiunea de întâmplări comice şi răsturnările de situaţii vă vor ţine sigur cu sufletul la gură şi sperăm noi, cu zâmbetul pe buze!"  - Dan Tudor.
Spectacolul este programat pentru vineri, 1 iunie, la ora 19.00. Biletele se găsesc la Casa de Cultură „Geo Bogza”. Rezervări la  telefon: 0723-265.378, 0746-268.201

15 mai 2012

Administraţia Tiseanu a început campania... de asfaltări



De câteva zile, bulevardul Carol I s-a transformat într-un adevărat şantier. Utilajele acompaniate de o armată de muncitori lucrează la înlocuirea bordurilor şi la asfaltarea trotuarelor. Totul se petrece într-un ritm ameţitor. Administraţia Tiseanu se grăbeşte acum, înainte de scrutinul din 10 iunie, să mai puncteze câte ceva la impresia artistică.

Cuvântul care înţeapă

Plicul cu bancnote mici

De câteva zile a început oficial campania electorală locală şi odată cu ea tot felul de pomeni colective ori individuale zămislite de minţile iscoditoare ale politrucilor avizi de putere. Fie că sunt în opoziţie ori la putere, candidaţii îşi amintesc subit de nevoile oamenilor şi de preocupările lor mai mult sau mai puţin intelectuale, care ar putea fi cuantificate în voturi cu un minim de efort financiar (bugetar). Aşa se face că auzim de excursii obligatorii, bonuri de masă personalizate cu emblema Câmpinei şi semnătura primarului în exerciţiu, serate muzical-distractive în cluburi de noapte, saci cu cartofi expediaţi direct la domiciliul votantului, serbări câmpeneşti în jurul unor furgonete cu alimente, cine explicative şi chiar manifestări culturale unicat dedicate scriitorilor, ultima găselinţă şi poate cea mai surprinzătoare a administraţiei Tiseanu prin intermediul căreia şi-a propus să obţină cu bani publici simpatia intelectualilor. În fapt, este vorba despre premierea scriitorilor câmpineni (concursul „Cartea anului 2011”), aceiaşi faţă de care culturnicii portocalii (acum verzi) au avut o atitudine aproape sfidătoare în toţi aceşti ani, preţuindu-i cam la acelaşi nivel cu al unui asistat social. Nu intru în detalii şi nu vreau să vorbesc despre cei care au organizat această sindrofie intelectuală (Marian Dulă, Viorel Bondoc, Liliana Ene...) şi nici despre cei care au acceptat să participe (în sensul de a primi o astfel de recompensă falsă), însă nu mă pot abţine să nu remarc esenţa întâlnirii respective, izvorâtă din singurele vorbe rostite acolo de primarul Tiseanu, prezent la „festivitatea” de premiere: „Plicul pe care îl primesc scriitorii este aşa umflat pentru că am pus acolo bancnote mici, să pară mai consistent”.
La câteva zile distanţă, unul dintre scriitorii premiaţi,  Codruţ Constantinescu, absent în momentul decernării premiilor (!!!), scria pe blogul personal:
„Despartire necesara
Dupa ce am mai aflat cate ceva din masinatiunile local-campinene, tipic provinciale (un juriu de fatada!) care au avut loc cu ocazia concursului "Cartea anului 2011" am hotarat sa incetez orice fel de colaborare cu institutiile implicate, intr-un fel sau altul. Consider ca subventia acordata anul trecut (una singura-2500 lei- si care nici macar nu a asigurat intreaga suma necesara, restul, de 1800 de lei fiind cofinantarea mea personala), pentru publicarea cartii "In labirint sunt umbre si lumini" (Editura Vremea, BUCURESTI, 2011) generoasa, a fost compensata de cele 50-60-70 (nu le-am numarat) de materiale (studii, recenzii, articole, interviuri) pe care le-am publicat gratuit in Revista Noua din 2005 incoace dar si de serviciile de transport (ruta Ploiesti-Campina) asigurate de subsemnatul, din dragostea pentru R9(!), pe care PMC nu le prea asigura, dar si de cele cateva manifestari in care m-am implicat (as adauga acum, ca prostu). Ion Balu avea perfecta dreptate in adoptarea atitudini sale de raceala si izolare fata de jocurile locale de si din culise pe care le face un singur personaj: Costicla Trandafir, inconjurat de adulatia generala a tamaierilor celor din jur, pe principiul: tu ma lauzi acu' ca te laud si io mai incolo. Trebuie sa ma multumesc cu Bucurestiul si modestele R22, Obs. Cultural si Dilema Veche.O despartire grea dar necesara.Purificatoare.Vitala. Viata culturala in Campina trebuie sa se rezume la ei, pentru ei, catre ei.Se mai intreaba cineva de ce nu mai vine naibii nimeni din urma? Cu astfel de modele , este usor de explicat”.

La prima vedere, supărarea scriitorului Codruţ Constantinescu nu pare a avea nicio legătură cu esenţa celor scoase de mine în evidenţă, însă cred că cele două atitudini formează întregul unei palme peste faţa unor politruci obraznici care se folosesc de slăbiciunile lumeşti ale unor oameni de cultură.

De-ale Photoshop-ului politic

De pe afişe, Jenica Tabacu ne zâmbeşte electoral, 
cu 20 de ani mai tânără

“Reprezentanţii poporului” (adică ai tuturor!?... carevasăzică şi ai mei!?... aoleu!), cum le place să se intituleze liderii PP-DD, au adaptat înţelepciunea noastră populară la nevoile pragmatice ale momentului politic dominat de campania electorală pentru alegerile locale.  Aşa că celebra vorbă “obrazul subţire cu cheltuială se ţine” a ajuns, din prisma pepedediştilor, “obrazul candidatului cu Photoshop se ţine”. Căci altfel, dacă nu s-ar fi băgat Photoshop la greu în poza electorală a Jenicăi Tabacu, nr. 2 pe lista PP-DD pentru Consiliul Judeţean, ne vine tare greu să întelegem cum de poate zâmbi aceasta alegătorilor câmpineni, de pe postere şi bannere, de parcă ar fi întoarsă în timp cu 20 de ani, distinsa doamnă fiind născută pe aceste meleaguri în anul de graţie 1968, anul Primăverii de la Praga.  Să o fi ajutat la această şocantă metamorfoză spiritul invocat al Juliei Hasdeu? Nu credem în această ipoteză câtuşi de puţin. Julia Hasdeu, o fiinţă extraordinară, era o făptură inocentă şi prea delicată pentru a crede în politică şi politicieni.  Se ştie că salutul membrilor PP-DD (oriunde s-ar întâlni), este universalul semn de O.K., de mulţumire absolută a celui ce foloseşte în gestica sa degetul mare îndreptat în sus, cu unghia spre posesor. Cum degetele mâinii, în opinia unora, sunt expresia personalitatii, evidenţiind trăsăturilor caracteristice ale unei persoane, prin inspiraţia lui Dan Diaconescu, salutul pepedediştilor a ajuns siglă de partid şi simbol electoral.  Doamna Jenica, am observat, ţine într-un fel anume degetul mare, adică într-un soi de paralelism cu restul corpului, un paralelism în care unghia nu este îndreptată spre piept, ci spre laterala dreaptă a acestuia. Deocamdată cel puţin, panotajul electoral din oraşul nostru este dominat copios de către reprezentanţii organizaţiei municipale a PP-DD. La intrarea în cartierele Păcuri  şi Broaşte, principalele fief-uri ale pepedediştilor câmpineni, sunt prezente pe stâlpii de electricitate postere şi bannere cu Jenica Tabacu şi Adrian Piţigoi, candidatul PP-DD la Primăria Câmpina. În municipiul nostru, campania electorală s-a desfăşurat, până în momentul de faţă, fără niciun incident. Am putea spune, mult mai liniştit decât la precedentele alegeri locale, când susţinătorii primarului Horia Tiseanu ajunseseră aproape să se ia la bătaie cu fanii lui Alin Moldoveanu, principalul contracandidat al primarului în funcţie, la vremea aceea. Moldoveanu era atunci reprezentant al PNDC, partid dispărut ulterior. Deocamdată, după primele zile ale campaniei electorale oficiale, pe panourile special amenajate de Primărie, şi-au lipit afişele doar patru formaţiuni politice: USL, PDL, PP-DD şi Partidul Verzilor. Şase spaţii de pe fiecare panou au rămas neocupate. 
 Tot spre deosebire de alte scrutinuri (locale sau generale), pe panourile Primăriei nu există afişe rupte sau deteriorate de către susţinătorii partidelor concurente. Excepţie face panoul de lângă Ceas, unde primarul are ochii înnegriţi, ca şi cum ar fi scoşi. Oricum, priveliştea “profanatoare” este estompată puternic de calitatea slabă a imprimării afişului electoral cu chipul actualului edil. Căci de la o recentă aversă însoţită de grindină, toate culorile s-au albit aproape total, iar chipul edilului abia se mai distinge. Afişele celorlalte partide arată însă foarte bine. Tocmai de aceea ne vine în gând o întrebare. Bustul electoral şi fantomatic al lui Tiseanu să fie oare urmarea faptului că, odată trecuţi în opoziţie, departe de pârghiile puterii prin care alocau sume uriaşe din banul public clientelei de partid (o parte din bani întorcându-se prin “parandărăt”), pedeliştii au început să se zgârcească la vopsea atunci când comandă afişe electorale? Tot ce se poate. Dacă ţinem cont de marile bannere, dominaţia panotajului electoral de către PP-DD este şi mai accentuată. Cel puţin deocamdată. Candidatul pepedediştilor la un loc în legislativul prahovean, Jenica Tabacu, fost consilier municipal şi city-manager, apare pe marile bannere (prinse între stâlpii de curent electric ai străzilor), flancată de Dan Diaconescu şi Adrian Piţigoi, candidatul PP-DD la Primăria Câmpina. Acum patru ani, directoarea Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu” candidase la fotoliul de primar, dar şi pentru un mandat în Consiliul Local.  A venit tare din urmă, anunţându-şi candidatura din partea PIN cu puţin timp înainte de începerea campaniei electorale din 2008. A pierdut, cum era de aşteptat, şefia executivului municipal, dar a câştigat, nesperat, două locuri în miniparlamentul câmpinean. Şi atunci, ca şi acum, Jenica Tabacu (numărul 2 pe lista pentru Consiliul Judeţean a partidului său), a beneficiat de fonduri însemnate, ceea ce i-a permis  să ducă o campanie electorală susţinută şi bine organizată. De câteva zile, pe stâlpii Electrica din oraş, cu mici excepţii, numai bannerele şi afişele PP-DD s-au montat, semn că fondurile pepedediştilor au fost strânse din timp. Este aşteptat ca, în următoarele zile, stâlpii de curent electric să fie “populaţi” şi cu afişe electorale ale celorlalte  formaţiuni politice.

Tencuiala pasajului rutier de pe DN1 a început să cadă

După nici o lună de zile de la inaugurare, pasajul rutier de la DN1 începe să arate mai mult a lucrare balcanică, decât a investiţie cu fonduri comunitare şi la standarde europene. Tencuiala laterală a unei pasarele a început să se exfolieze şi să cadă. Fenomenul a fost observat de un reporter de la Max-media.ro. De aici până la sosirea unei televiziuni centrale nu a mai fost decât un pas. Din materialul difuzat de Antena3, am putut afla de existenţa unor vecini ai pasarelelor nemulţumiţi de nivelul de poluare fonică produs de această investiţie foarte importantă pentru comunitatea noastră, în valoare de circa 6 milioane de euro. Nu credem că actualul pasaj rutier ar putea genera o poluare fonică mai intensă decât cea existentă în varianta folosirii vechiului drum de acces în ambele sale sensuri. E curios, totuşi, cum se poate ajunge de la admiraţie la acuze în doar câteva săptămâni. În legătură cu apariţia acestor fisuri în tencuială, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, ne-a declarat: „Ştim de existenţa acelei porţiuni în care a căzut tencuiala de pe un perete lateral al podului. Betonul este încă umed şi încă mai lucrează, din acest motiv apărând exfolieri ale finisajelor de suprafată.  Conducerea Primăriei Câmpina era la curent cu această situaţie, dar faptul  că aceste fenomene se petrec pe suprafeţe mici şi se încadrează în normative, ca defecte în tolerantă, ele nu ridică probleme pentru trafic, întrucât nu afectează structura de rezistenţă a lucrării. Aş mai adăuga faptul că lucrarea are o perioadă de garanţie de 24 de ani, răstimp în care constructorul, la solicitarea beneficiarului, va remedia obligatoriu, pe cheltuiala sa, orice problemă apărută.”
E neîndoios că tencuiala căzută nu afectează structura de rezistenţă a construcţiei şi nu pune în pericol siguranţa şoferilor care traversează cele două poduri peste DN1, dar parcă prea puţin timp s-a scurs până la apariţia primelor semne că lucrările s-au executat, în unele locuri, mai uşurel, mai de mântuială. Într-un stil pompieristic, deşi timp a fost berechet, de-ar fi să ne amintim numai la câte amânări ale inaugurării investiţiei s-a recurs. Iar dacă unele lucrări s-au executat ca pe la noi, auditul trebuia să se realizeze ca pe la ei.

Consiliul Local se ia la trântă cu guvernul Ponta

Cum era de aşteptat, în ajunul alegerilor, trebuia rectificat bugetul câmpinean pentru alocarea sumelor de bani necesare finanţării organizării şi desfăşurării scrutinului de la 10 iunie 2012. Nimic rău în treaba asta, toate bune şi frumoase, numai că de la 3 mai, data când primarul Horia Tiseanu a iniţiat HCL de rectificare, şi până la desfăşurarea şedinţei extraordinare a legislativului municipal, de la mijlocul săptămânii trecute, au trecut câteva zile, răstimp în care guvernul Ponta a trecut de la vorbe la fapte. Acest lucru a însemnat că Victor Ponta, după ce a anunţat că va lua înapoi de la administraţiile locale şi judeţene banii necheltuiţi din sumele alocate ca pomană electorală de către precedentul cabinet Ungureanu, s-a şi ţinut de cuvânt. Reamintim cititorilor noştri că, din fondul de rezervă al guvernului României, ce trebuia cheltuit doar în situaţii de urgenţă, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a alocat, la începutul lunii trecute, 650 de milioane de lei aproape numai primăriilor şi consiliilor judeţene PDL, UNPR şi UDMR. Cu toate că noul premier Victor Ponta anunţase că are de gând să ia înapoi banii necheltuiţi de reprezentanţii administraţiilor din teritoriu, puţini au crezut că va trece atât de repede la fapte. Înainte cu o zi de şedinta extraordinară a Consiliului Local Câmpina, membrii guvernului Ponta aprobaseră o ordonanţă de urgenţă prin care blocau sumele respective în trezoreriile administraţiilor localeşi hotărau returnarea banilor către bugetul de stat în trei zile. În aceeaşi zi în care a fost emisă, această OUG avea să fie şi publicată în Monitorul Oficial, ceea ce însemna că îşi producea efectele din ziua respectivă. Luat prin surprindere, edilul municipiului câmpinean nu a mai avut timp să sune adunarea consilierilor, pentru a aproba cheltuirea celor 600.000 de lei “ungureni”. El nu a mai putut decât să se conformeze deciziei actualilor guvernanţi, hotărâţi să închidă toate robinetele de risipire a banului public. Primarul Horia Tiseanu, înainte de a se trece la votarea proiectului său, a anunţat în plenul miniparlamentului câmpinean că propune un amendament: să fie returnaţi actualului guvern banii primiţi de la precedentul guvern. “De la guvernele precedente, am primit multe sume de bani, care au fost investite în cofinantarea proiectelor europene, în bazinul de înot didactic, blocurile ANL pentru tineri şi în multe altele. Eu îmi fac datoria şi vă propun să scoatem din cadrul rectificării de astăzi cei 600.000 lei, dar decizia vă aparţine. E un lucru urât ce face acum guvernul Ponta, şi anume să ia un cadou primit de la guvernul Ungureanu. Nu iei niciodată înapoi un cadou făcut, dar nu avem ce face”, le-a spus edilul-şef consilierilor locali. Consilierii câmpineni pedelişti, ca să-şi arate muşchii în faţa actualilor guvernanţi, au votat împotriva amendamentului, dar au fost şi consilieri USL care s-au abţinut. Astfel, a fost aprobat proiectul de hotărâre în forma sa iniţială, elaborată pe 3 mai 2012, înainte de blocarea banilor “ungureni”. Varianta iniţială a proiectului de hotărâre prevedea includerea celor 600.000 de lei, pomană electorală, în bugetul de cheltuieli. Spiritul de frondă al consilierilor câmpineni a fost ca un teatru ieftin, ca o regie neinspirată. “Trânta” cu guvernul s-a dat doar  pentru o mai bună imagine în faţa electoratului câmpinean, căruia trebuia să i se arate că aleşii locali au grijă de banii bugetului local, indiferent dacă aceştia sunt colectaţi de la contribuabili sau cadorisiţi, pe criterii electorale ilegale, de către autorităţile centrale. O luptă pentru “impresia artistică”, fără nicio finalitate, deoarece, oricum, banii necheltuiţi puteau fi blocaţi şi, ulterior, recuperaţi uşor din Trezorerie de către Ministerul Finanţelor. Prin rectificarea bugetară, s-a aprobat alocarea a 183.000 lei pentru organizarea scrutinului din 10 iunie. Din această sumă, 113.000 lei sunt repartizaţi pentru cheltuielile de personal, iar 70.000 lei, pentru cheltuieli materiale. De asemenea, au mai fost alocaţi 35.000 de lei Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” ( în vederea achiziţionării de mobilier pentru o sală de curs şi amenajării unui grup sanitar pentru clasa pregătitoare) şi 8000 de lei Şcolii Generale „Ion Câmpineanu” ( pentru introducerea sistemului video de supraveghere la bacalaureat).

Noi spaţii comerciale lângă hipermarketul Kaufland

Langă hipermarketul Kaufland, s-au deschis, la sfârşitul săptămânii trecute, cinci spaţii comerciale importante, ale unor firme de renume naţional şi internaţional. Este vorba despre Takko fashion, Deichmann, Flanco şi Lem’s, la care se adaugă a cincea farmacie din lanţul Medimfarm. Takko (specializată pe confecţii) şi Deichmann (specializată pe încălţăminte) sunt firme germane, chiar dacă denumirea primei galerii comerciale are rezonanţe asiatice. Vineri, 10 mai, în ziua deschiderii, au fost multe promoţii şi mulţi clienţi vizitatori sau cumpărători. În general, toată lumea a fost mulţumită de felul în care erau expuse şi vândute produsele. Cel puţin după pliantele împărţite cu perseverenţă de lucrătorii săi, firma Deichmann are renumele de a fi nr.1 în Europa, cu 156 de milioane de perechi de încălţăminte vândute în întreaga lume, în anul 2011. Firma, înfiinţată în 1913 de către Heinrich Deichmann, este prezentă în 22 de ţări, posedând un lanţ de 3100 de magazine în care lucrează 30.000 de angajaţi. Apariţia acestor galerii comerciale, într-o combinaţie specifică înfiinţării fiecărui hipermarket Kaufland, este un câştig important pentru ridicarea nivelului de calitate al comerţului câmpinean. După ce multă lume şi-a luat adio de la sosirea celor de la Lidl la Câmpina, în aceeaşi incintă cu Kaufland, a apărut iar zvonul potrivit căruia aceste galerii comerciale nu vor împiedica apariţia, în vecinătatea lor, a unui hipermarket Lidl. Om trăi şi om vedea.

Concert aniversar la 22 de ani de la înfiinţarea Societăţii Filarmonice Câmpina

Societatea Filarmonică din Câmpina vă invită marţi, 29 mai, de la ora 18.00, în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza”, la un concert aniversar - 22 ani de la înfiinţare.
Pe scenă se va afla Orchestra Academică a Societăţii Filarmonice din Câmpina (formată din studenţi), dirijată de conf.univ.dr. Dumitru Goia şi masteranzii clasei de dirijat orchestră pe care o conduce în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
În program: W.A. Mozart, Serenada în Sol Major KV 550 (Mica serenadă) - dirijor Răzvan Apetrei; W.A. Mozart, Divertisment pentru orchestră de coarde Fa Major KV 138 - dirijor Roman Baltag; L.v. Beethoven, Concert pentru pian nr. 3 în Do Minor - solist Viniciu Moroianu, dirijor Dumitru Goia.

Duminică, micii pianişti s-au întrecut la Festivalul-concurs de interpretare pianistică “Julia Hasdeu”

Duminică, în trei locaţii din municipiul nostru (Casa de Cultură „Geo Bogza”, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” şi Sala Praznicală a Parohiei „Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia), s-a desfăşurat Festivalul-concurs de interpretare pianistică “Julia Hasdeu”. Manifestarea, care a ajuns la a XIV-a ediţie, este dedicată în exclusivitate copiilor cu vârste cuprinse între şapte şi 14 ani. Festivalul-concurs „Julia Hasdeu” este organizat sub egida UNESCO de către Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina. Istoria acestui festival naţional pentru copii a început acum 13 ani, iar notorietatea sa a crescut an de an. Menţionăm că, la acest festival-concurs, organizat încă de la începuturile sale în Câmpina,  multe vedete ale showbiz-ului românesc şi-au adus copiii, de-ar fi să-i amintim în acest sens doar pe Ioan Gyuri Pascu şi pe Adrian Minune. Festivalul reprezintă singurul concurs din ţară care nu are taxă de participare. Singura obligaţie a participanţilor este să se înscrie cu un desen sau cu o lucrare literară. Şi bineînţeles, cu prezentarea obligatoriei a fişei de înscriere cu repertoriul pe care concurentul respectiv îl va interpreta. Organizatoarea festivalului, prof. univ. Sanda Hârlav Maistorovici (de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti), ne-a mărturisit că, prin această condiţie de înscriere, s-a urmărit ca participarea micilor pianişti să nu depindă de situaţia materială a părinţilor, punându-se accent pe descoperirea şi dezvoltarea tuturor abilităţilor creative ale elevilor noştri. S-a considerat că un copil talentat la pian are înclinaţii artistice şi în alte domenii (arte plastice, literatură). Cele mai valoroase desene şi creaţii literare sunt premiate şi popularizate. Cu atât mai mult sunt premiaţi cei mai buni interpreţi ai muzicii de pian. “Încercăm să punem în valoare şi să promovăm compozitorii români, deoarece România are tradiţie în acest domeniu. Toţi concurenţii sunt obligaţi să prezinte o piesă din repertoriul românesc pentru pian. Se acordă menţiuni şi premii (în diplome, nu în bani).  Avem patru jurii, compuse din profesori care au chiar elevi în concurs. Nu suntem de acord cu ideea că din juriu trebuie să facă parte numai profesori care nu au elevi concurenţi, fiindcă noi considerăm că nu în acest fel se obţine un maxim al obiectivităţii. Şi apoi, vrând-nevrând, actul artistic generează păreri subiective în orice situaţie”, ne-a mai declarat Sanda Maistorovici. Festivalul-concurs “Julia Hsdeu” a fost şi în acest an o reuşită, la el participând aproape 250 de concurenţi din toată ţara.

„Meciul cu Unirea se va decide doar pe teren”

Mult aşteptatul derby de azi, dintre CSM şi Unirea, are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, rivalitatea dintre cele două cluburi şi pe de alta, cele trei puncte puse în joc, care ar putea decide campioana Ligii A Prahova.
În ultima vreme, pe marginea acestui subiect s-au făcut o serie întreagă de speculaţii, despre care preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Urmează un meci important pentru Câmpina şi au apărut unele voci care susţin că ar fi diplomatic ca noi, CSM Câmpina, să pierdem acest meci. Eu respect echipa Unirea, le doresc să câştige campionatul, dar niciodată n-am să le cer jucătorilor mei să se dea la o parte. Vom merge să jucăm corect, aşa cum am făcut-o în toate meciurile. Dacă sunt oameni care consideră că nu merit să mă voteze pentru că nu ne dăm la o parte în acest meci, atunci eu prefer să fiu corect şi să pierd aceste alegeri, pentru că minciuna şi hoţia trebuie stopate în toate domeniile şi mai ales în sport. Promit că, din punctul meu de vedere, meciul se va decide exclusiv pe terenul de joc”.

Victorie pe final

CSM Câmpina - Dero Ploieşti 2-1

Lipsa de formă prin care trece CSM Câmpina în ultima vreme şi-a spus cuvântul şi duminică, 13 mai, când elevii lui Ionică Burchi au primit vizita pe teren propriu a ploieştenilor de la Dero. Jocul încâlcit şi absenţa câtorva titulari au făcut ca CSM să deschidă scorul abia în minutul 78, printr-un gol superb marcat de fundaşul central Octavian Gânju. Zece minute mai târziu, când toată lumea aştepta fluierul de final al centralului, oaspeţii au obţinut o lovitură de la 11 m, ca urmare a unui henţ în careu a unuia dintre apărătorii câmpineni. Lovitura a fost executată de portarul oaspeţilor, Niţu, care a restabilit egalitatea pe tabela de marcaj: 1-1.
Remiza ar fi fost un rezultat echitabil după aspectul jocului, însă în min. 90, mijlocaşul Bogdan Ilioiu a înscris golul victoriei pentru CSM, în urma unei acţiuni care nu anunţa mai nimic.
Cu cele 3 puncte acumulate în extremis, CSM Câmpina rămâne pe locul trei în clasament, în aşteptarea derby-ului local de azi, cu rivalii de la Unirea.
Imediat după meci, preşedintele clubului, Virgil Guran, a declarat: „Am asistat la încă un meci slab făcut de echipa noastră şi asta mă nemulţumeşte profund. Îi felicit pe băieţi pentru rezultat, însă pentrujoc nu. Sper ca echipa să-şi revină până marţi, când avem o deplasare extrem de importantă la Unirea. Ţin foarte mult să facem o figură frumoasă în acest joc şi să demonstrăm că nu întâmplător ocupăm locul 3 în clasament”.
Marcatori: Gânju 78, Ilioiu 90 - Nițu 88-11m
CSM Câmpina: Boșilcă - G. Radu, Gânju, Zăpodean - Bej, Budileanu, Ilioiu, Burloiu (71 Negoiasă), M. Mihai (46 Stoica) - Vintilă, Hromei. Rezerve neutilizate: Lepădatu - Stroe. Antrenor: Ion Burchi.
Dero Ploiești: Nițu - Vostache, A. Mihai, I. Grigore, Fl. Ion - Dobrinoiu, Roșu, Bălan, Savu - Dumitrache (89 Enache), Dragomir (46 Iacob). Rezerve neutilizate: Neagu, Onea, Mărgărit. Antrenor: Vasile Andronache.
Cartonașe galbene: Hromei 69, Bej 87 - A. Mihai 45+1, Savu 66, Roșu 79, Dumitrache 82, Dobrinoiu 90+1.
Arbitri: Laurențiu Piciu - Andrei Bobeică, Andreea Popa (Ploiești).
Observator: Marian Deaconu (Ploiești).

Tinereţea Izvoarele - Unirea Câmpina 0-2

Înaintea derby-ului local cu CSM, Unirea s-a deplasat în acest sfârşit de săptămână la Izvoarele, pe terenul unei formaţii aproape retrogradate.
Câmpinenii s-au impus încă din prima repriză, înscriind prin Filip şi Bărăgan, pentru ca după pauză să rateze alte numeroase ocazii, scorul rămânând cel stabilit în primele 45 de minute. În jocul de la Izvoarele, antrenorul Costin Plăvache a trimis în teren pentru Unirea pe: D. Șandru - Zecheru, Neagu, B. Șandru, Filip - A. Stoica, Lambă, Bărăgan, Cernea - Bica, Ciobanu. Au mai jucat: Ungureanu, Nichifor, Dobrescu și Coman.

08 mai 2012

Partidele câmpinene şi-au desemnat candidaţii

Recent, partidele câmpinene şi-au desemnat candidaţii pentru apropiatele alegeri locale. Primii care s-au prezentat la Biroul Electoral Câmpina au fost “verzii”.
Partidul Verde a fost, până de curând, incolor în peisajul politic local. Ca, de altminteri, şi la nivel judeţean sau naţional. PV, care nu a reuşit o unificare totală a partidelor ecologiste, PER păstrându-şi identitatea, apare, ca multe alte partide mici, numai în ajunul unor alegeri; fie ele locale, parlamentare sau prezidenţiale. Organizaţia câmpineană a partidului a fost “resuscitată” de Elvis Arghir, un om de afaceri prezent de opt ani în legislativul municipal, actualmente independent, fost consilier liberal, fost consilier democrat, fost candidat PD la Primăria Câmpina (în 2004), fost candidat PNL la şefia executivului câmpinean (în 2008), fost… Tocmai asta e, că Elvis Arghir a tot fost şi ar vrea să mai fie. După ce liberalii i-au retras sprijinul politic, în urmă cu doi ani, era clar că un loc eligibil pentru el pe lista USL era de domeniul utopiei. Aşa că omul nostru s-a gândit să-şi facă partid ca să se pună primul pe liste. Drept pentru care Arghir va candida la Primăria Câmpina din partea PV, fiind totodată şi primul pe lista candidaţilor acestui partid la Consiliul Local; eterna reţetă a politichiei româneşti. Principala achiziţie a sa este consilierul municipal Florin Marcu, care a părăsit, de curând, PDL. Marcu este singurul câmpinean care candidează la şefia Consiliului Judeţean. El ocupă totodată şi locul second pe lista candidaţilor-consilieri, pe locul al treilea fiind poziţionat Mircea Călin. Arghir, membru al cultului Adventist de ziua 7,  se bazează pe voturile adventiştilor şi ale penticostalilor din zonă.
Imediat după “verzi”, s-au prezentat la BEC reprezentanţii USL. Conform sondajelor, USL ar obţine cam 60% din sufragii pentru Consiliul Local, ceea ce înseamnă cel puţin 10 consilieri municipali. Adică o majoritate confortabilă în miniparlamentul câmpinean. Virgil Guran, liderul liberalilor câmpineni şi candidatul USL la Primăria Câmpina, este primul pe lista pentru Consiliul Local. Îl urmează viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina, consilierul social-democrat Gheorghe Tudor (fost primar în mandatul 2000-2004), liberalul Daniel Ioniţă (informatician, director general), Mihaela Neagu Petrovici (medic, consilier PSD), Florin Severius Frăţilă (jurnalist, directorul revistei “Oglinda”, PNL), Horaţiu Zăgan (inginer, director tehnic, consilier PSD), Rodica Mariana Papuc (inginer, manager, PNL), Călin Iulian Tiu (medic, PSD), Dragomir Enache (inginer, pensionar, consilier PNL). 
Conservatorii câmpineni deţin locuri neeligibile pe listă (după activitatea şi importanţa organizaţiei lor municipale), liderul PC Câmpina, Dumitru Bolocan, fiind poziţionat abia pe locul 12. De remarcat este faptul că medicul chirurg Călin Tiu, pe care PSD l-ar fi vrut candidat propriu la Primăria Câmpina, a coborât de pe locul 3 (poziţie pe care o ocupa într-o primă variantă a listei), pe locul 9.
Partidul Ecologist Român nu are candidat la Primărie, dar a prezentat o listă aproape completă, cu 21 de candidaţi, pentru Consiliul Local, primele trei locuri fiind ocupate de Mihai Leonard Cîrcioreanu, Mircea Orţan şi Mihai Dinu Lăcătuş.
Primarul Horia Tiseanu, care îşi împarte şansa de a fi reales aproape în mod egal cu Virgil Guran (USL), ocupă şi primul loc pe lista PDL Câmpina la Consiliul Local. El este urmat, pe această listă, de omul de afaceri Ovidiu Cord şi de consilierii municipali democrat-liberali Marian Nistor, directorul Pieţei Centrale, Gena Preda, Marian Dulă, Elena Albu, Daniel Telegescu, Monica Iosefina Clinciu, Viorel Gheorghe Bondoc şi Lucian Cercel. Potrivit sondajelor, PDL ar obţine doar vreo patru consilieri, ceea ce înseamnă că Tiseanu va trebui să încerce o coabitare greu de suportat, adică să administreze oraşul cu un miniparlament câmpinean ostil.
Organizaţia municipală a Partidului Poporului – Dan Diaconescu, şi-a desemnat candidatul la Primăria Câmpina. Acesta este consilierul Adrian Piţigoi, un apropiat al Jenicăi Tabacu, directorul Muzeului “B.P. Hasdeu”, cea care conduce din umbră PP-DD Câmpina. Piţigoi este şi primul pe lista de candidaţi-consilieri, fiind urmat de Luminiţa Dumitrescu, Viorica Stănică şi Mihai Tifigiu.
Liviu Corcodel, care iniţial încercase să negocieze candidatura sa la Primărie din partea PP-DD, a eşuat în demersul său, nefiind sprijinit de Jenica Tabacu.  Corcodel a ajuns totuşi candidat de primar, dar din partea PNG-CD, partidul lui Gigi Becali fiind şi el scos la luminile rampei politice în ajun de alegeri, după o absenţă de patru ani. Pe lista PNG-CD pentru Consiliul Local, Liviu Corcodel (fost membru al PDL, PSD, PP-DD), este urmat de Raluca Nicoleta Bucur şi Vasile Nechifor.
Partidul “România Mare” îl are drept candidat de primar pe Andrei Istrate (32 de ani), cel mai tânăr candidat la prima demnitate publică a Câmpinei. El este şi primul candidat-consilier, fiind urmat de Tănase Satnoianu (preşedintele PRM Câmpina) şi Emil Apostolescu.
UNPR Câmpina va fi şi el prezent la alegerile din 10 iunie cu un candidat la Primărie (Ciprian Murariu) şi o listă completă cu candidaţii la Consiliul Local. Primul pe lista candidaţilor-consilieri este tot Ciprian Murariu, urmat de Auraş Chivu (liderul organizaţiei municipale a partidului) şi Dănuţ Căpăţână.

Cuvântul care înţeapă

Câte mandate de speranţă mai are viaţa noastră?

Peste două zile va începe, oficial, perioada de campanie electorală pentru alegerile locale 2012. Alianţele politice şi partidele şi-au desemnat candidaţii pentru funcţia de primar, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, oferind electoratului şansa de a alege cea mai bună soluţie. Dar care este cea mai bună soluţie într-o vreme de profundă criză morală, economică şi socială? Cine sunt aceia care, odată ajunşi la putere, vor acţiona în primul rând în slujba comunităţii şi abia după aceea pentru propriul interes personal, de partid ori de gaşcă? Iată doar dintre întrebările care se aprind zilnic în mintea şi sufletul românului umilit în propria ţară.
Oamenii nu mai cred în nimeni şi nimic şi ăsta este cel mai profund pericol la care se supune societatea românească. Am încercat în lungul periplu al întâlnirilor mele cu semeni din toate categoriile sociale să aflu cum ne putem vindeca de această boală a neîncrederii însămânţată în fiinţa naţională de o mână de politruci nenorociţi, care au batjocorit totul în jurul lor. Încă nu am găsit o reţetă miraculoasă care să genereze cel puţin o stare de amnezie propice unui nou început bazat pe morală şi etică socială. Românul are nevoie de un moment zero în care autoritatea (locală, judeţeană, naţională) să instituie principiul bunei credinţe, care să ajungă la fiecare individ (a se înţelege categorie socială) pentru a-i rezolva neajunsurile şi a extirpa răul făcut până acum. Numai aşa ne vom putea redobândi încrederea unii în alţii şi vom putea merge împreună mai departe. Mulţi dintre aceia care au recunoscut ca imperios necesar acest moment zero al românilor se întreabă care este mecanismul prin care putem separa bobul de neghină în politica românescă, până la urmă sursa tuturor relelor. Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de complex, pentru că ţine în bună măsură de implicarea fiecărui cetăţean în viaţa comunităţii, dar şi de educaţie. Nu poţi separa bobul de neghină dacă eşti total dezinteresat de ceea ce se întâmplă în jurul tău şi nu îţi exerciţi opţiunea de a alege ori dacă alegerea pe care o faci se bazează pe interesul imediat. Nu te poţi gândi la o viaţă mai bună din momentul ce îţi alegi conducători ce şi-au demonstrat caracterul duplicitar ori neputinţa de a construi ceva în activitatea lor privată, aşa cum nu te poţi baza în fruntea cetăţii pe un conducător şantajabil, meschin şi supus oricând compromisului în urma căruia numai el şi gaşca lui să o ducă mai bine. Nu te poţi mulţumi în Câmpina cu două, trei străzi asfaltate şi bordurate, cu o zonă de promenadă în jurul unui luciu de apă şi un pasaj rutier (toate făcute cu mult mai mulţi bani decât era nevoie - în 16 ani de mandat!!!), în timp ce oraşul moare din punct de vedere economic, iar forţa de muncă migrează pe capete.
La ora când scriu aceste rânduri în Parlamentul României se discută aprins pe marginea învestirii noului Guvern USL. Un alt mandat, o nouă speranţă. V-aţi făcut vreodată calculul câte mandate de speranţă mai are viaţa noastră? Iată o temă de meditaţie care ar putea influenţa decisiv rezultatul alegerilor locale şi parlamentare din acest an.
P.S. Culmea sfidării şi a nesimţirii!!! Candidatul PDL pentru Primăria Băneşti este Livia Costache, soţia actualului primar arestat Petre Ion Costache. Iată la ce se pretează această specie de politruci, care mişună de ani de zile prin vieţile noastre.
Florin FRĂŢILĂ