21 august 2012

La Câmpina au fost găsite 28 de persoane decedate pe listele electorale permanente

Prefectura judeţului Prahova a reuşit să finalizeze operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente. În acest sens, Prefectura a emis un comunicat de presă, pe 20 august 2012, prin care se arată că Instituţia Prefectului Judeţul Prahova a transmis către Ministerul Administraţiei şi Internelor centralizatorul datelor primite din teritoriu.
Astfel au rezultat înscrise pe listele electorale permanente, la data de 29 iulie 2012, următoarele categorii de persoane:
•    Persoane decedate – 346;
•    Persoane care şi-au pierdut dreptul de a vota – 44;
•    Persoane care au obţinut statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinatate – 9;
•    Persoane care au pierdut cetăţenia română – 0;
•    Persoane al căror act de identitate a expirat şi nu a fost reînnoit – 14.801;
•    Persoane care şi-au schimbat domiciliul fără a fi radiate din lista localităţii rezidenţei anterioare – 45;
•    Persoane care se identifică la un domiciliu într-un numar ce nu se corelează cu suprafaţa locuibilă şi numărul de camere al imobilului – 26;
•    Persoane care şi-au schimbat numele prin căsătorie, divorţ sau pe cale administrativă – 7;
•    Persoanele cu reşedinţa/ domiciliul în străinătate – 920.
În urma verificărilor, au fost identificate în total 16.198 de cazuri de neoperare a înregistrărilor potrivit modificărilor obligatorii impuse de aplicarea legii.
La solicitarea de verificare a persoanelor înscrise în listele electorale permanente nu au răspuns primăriile Bătrâni, Cărbuneşti, Poiana Câmpina şi Proviţa de Jos.
La Câmpina, pe listele electorale permanente au fost găsite 28 de persoane decedate şi 668 de persoane având cărţile de identitate neactualizate.

Cuvântul care înţeapă

Reîntregirea neamului

De mai bine de o săptămână nu mai urmăresc posturile tv de ştiri (nicio legătură cu îndemnul preşedintelui suspendat Băsescu) şi nici un alt gen de emisiune ce aduce în discuţie politica românească. Vreau să îmi detoxific mintea de orice fel de informaţie pro sau contra băsistă, pentru că simt un soi de greaţă faţă de tot ceea ce se întâmplă la nivel instituţional în ţara asta, unde Biblia ajunge să fie un „instrument” de anchetă utilizat într-o formă cel puţin batjocoritoare de către Procuratură. O demenţă totală ce ne arată că am ajuns în pragul pierzaniei spirituale, faţă de care simandicoasele feţe bisericeşti nu iau nici o atitudine.
Fără îndoială există oameni care au fost împinşi să meargă să voteze la referendum, iar aceste cazuri sunt de acord că trebuie anchetate de autorităţi (aşa cum trebuiau anchetate şi la alegerile prezidenţiale din 2009). Dar nu ăsta este fondul problemei, ci faptul că în nemernicia lor, politrucii bolnavi de putere nu recunosc o chestiune simplă şi anume faptul că se războiesc pentru a conduce o listă electorală şi nu un popor viu, cu imense probleme existenţiale.
Ce relevanţă mai are cine este preşedinte de stat ori şef de guvern, din moment ce omul, esenţa patriei, reprezintă doar o cifră mai mare sau mai mică, în funcţie de interesul cuiva? Cum să-i ceri celui ce a ales să spele closete în străinătate ori celui ce o duce mizerabil în propria ţară să mai clameze demnitatea de a fi român şi să aibă încredere în clasa conducătoare? Pe cine poate să mai respecte românul, în afară de părinţii care i-au dat viaţă?
Dacă ar avea onoarea care se presupune că trebuie să o aibă un adevărat şef de stat, Băsescu ar demisiona şi împreună cu el toţi cei care conduc azi România. Ţara are nevoie de un nou început. Un guvern de uniune naţională ar trebui să le dea răgaz românilor să se reacomodeze unii cu alţii (ceea ce poate reînsemna reîntregirea neamului) şi să organizeze alegeri parlamentare şi prezidenţiale în urma cărora să nu mai fie permise traseismul politic, politizarea instituţiilor statului şi nonvaloarea promovată pe criterii politice în funcţii ministeriale. Redresarea economiei, independenţa totală a justiţiei, sănătatea publică, învăţământul, cultura, modernizarea infrastructurii şi a instituţiilor statului să reprezinte priorităţi bine delimitate prin legi pentru cel puţin 20 de ani de aici înainte. Numai aşa cred că mai putem avea o speranţă, pentru că altfel vom rămâne ceea ce am fost şi mai mult decât atât.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

CU CE-AM GREŞIT?
   
S-a întîmplat să-mi recitesc articolele pe care de-a lungul multor ani le-a adăpostit acest colţ de pagină. Am observat că revine cu o insistenţă deloc elegantă stilistic vocabula democraţie. Probabil cuvîntul cel mai des folosit. Datorită convingerii personale că este Everestul pe care societatea românească îl are de cucerit. Şi de pe care tocmai ce ne-am rostogolit în prăpastie, cînd tocmai urcasem pînă pe la jumătate. Să recapitulăm lucruri uitate. Anul 2007, prielnic din punct de vedere economic, al contextului politic intern şi extern: o coaliţie ad hoc impune suspendarea preşedintelui fără nici un motiv, cf. deciziei Curţii Constituţionale. După un referendum în care a cîştigat zdrobitor, Băsescu se întoarce la Cotroceni. Numai că sunt două urmări pe care nimeni nu le analizează serios pînă azi: 1. S-a pierdut un an în care s-ar fi putut face foarte multe reforme ce ne-ar fi fortificat mult mai bine social şi economic pentru întîmpinarea crizei; 2. Nimeni dintre cei care au pus la cale acea lovitură de stat nu a plătit, din punct de vedere politic, cu excluderea din spaţiul public. Asta le-a permis să se refacă, să se întărească, să înveţe din prima lovitură pregătind-o mult mai bine pe cea din 2012.

Ce pregăteşte municipalitatea pentru câmpineni la „Serbările Toamnei”

În urma unei selecţii de oferte organizată de administraţia locală, Asociaţia „Demnitate pentru Comunitate” a câştigat dreptul de a realiza conceptul pe baza căruia se va desfăşura, la Câmpina, ediţia a V-a a “Serbărilor Toamnei”, în perioada 15-16 septembrie.
Asociaţia a venit cu următoarele propuneri: cele două zile de sărbătoare să se desfăşoare într-o atmosferă de carnaval, punându-se în plan central valorile locale şi potenţialul uman şi simbolistic al comunităţii.
Astfel, câmpinenii vor avea parte de momente de spectacol stradal, de parade de carnaval, jocuri interactive şi teatru interactiv. Va fi amenajată  o scenă în aer liber, unde vor avea loc concerte susţinute de talentele câmpinene de toate vârstele, alături de artişti consacraţi. Carnavalul va avea cinci care alegorice, reprezentând elemente solare, telurice, acvatice, geologice şi vegetale, care se vor plimba într-un tur al oraşului. Convoiul alegoric va fi condus de către reprezentanţii oraşului, îmbrăcaţi în costume alegorice.
Unităţile de învăţământ din municipiul Câmpina se pregătesc să reprezinte cele cinci care alegorice, în funcţie de simbolurile specifice profilurilor fiecăruia. Astfel, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” va reprezenta Soarele, Lumina, Focul; Colegiul Tehnic Forestier se va ocupa de Biosferă şi Vegetaţie; Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” va simboliza Bogăţiile Pământului şi Petrolul; Liceului Mecanic Tehnologic îi revin Mişcarea Mecanică şi Transmiterea Mişcării iar liceului Tehnologic Energetic îi revin Apa şi Râul.
„A fost o cerere de ofertă destul de ambiţioasă din partea organizatorilor câmpineni, pentru simplul motiv că bugetul nu este foarte generos. Se doreşte spectacol de stradă, se doresc care alegorice şi concert. Ambiţia noastră este să facem un spectacol care să fie în contact direct cu câmpineanul, cu omul obişnuit. Ştim că este dificil, că este o perioadă complicată, dar sunt momente în viaţa unei comunităţi în care omul, cetăţeanul, trebuie să simtă că aparţine acelui loc, că se poate bucura, se poate destinde, se poate revigora, pentru a încerca mai târziu să găsească soluţii la  problemele de zi cu zi. Revenind la cererea de ofertă, pe baza a ceea ce s-a cerut, am ajuns la un buget rezonabil, spunem noi. Adică, nu umflat, nu subestimat, de 215.000 de lei. Dorinţa organizatorilor - şi cred că este o idee bună - este să se apropie cel mai mult de talentele şi specificul locului” - a precizat Mihaela Căciuleanu (foto), preşedintele Asociaţiei „Demnitate pentru Comunitate”.
Pe lângă toate acestea, Mihaela Căciuleanu promite că vor fi multe surprize pe care nu doreşte să le dezvăluie. Bineînţeles că nu vor lipsi micii şi berea şi, cu siguranţă, voia bună şi dorinţa câmpinenilor de a se distra.
Carmen Negreu

Reţeaua de canalizare a Câmpinei se extinde cu 26.721 metri

În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local a fost aprobată lista cuprinzând numele strazilor din municipiu unde urmează a fi executate lucrări de extindere sau de reabilitare a canalizării.
La sfârşitul anului trecut a fost aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul privind reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare. Faţă de anul trecut, lista cuprinde acum câteva modificări, în sensul în care au fost suplimentate sau diminuate lungimile stradale ale reţelei de canalizare, au fost eliminate tronsoanele care deserveau un număr mic de consumatori şi au fost adăugate noi tronsoane în zonele dens populate.
De asemenea, a fost suplimentat cu cinci numărul staţiilor de pompare necesare în cazul străzilor aflate sub nivelul canalului colector, astfel că pe viitor vor exista 16 astfel de staţii.
În urma finalizării proiectării, reţeaua de canalizare se va extinde cu 26.721 metri.
Pentru extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, municipiul Câmpina va primi 8 milioane de euro, bugetul local acoperind doar 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, adică 151.720 euro.
 
Străzile pe care va fi extinsă reţeaua de canalizare: Aleea Câmpiniţa – 74 m; Aleea Cerbului – 120 m; Aleea Erou Oncioiu Petre – 174 m; Aleea Fagului – 65 m; Aleea Înfrăţirii – 188 m; Aleea Licurici – 198 m; Aleea Parcului – 251 m; Aleea Peştişor – 132 m; Aleea Rândunicii – 158 m; Aleea Salciei – 92 m; Aleea Vânătorii – 172 m; Aleea Violetei – 114 m; Aleea Zefirului – 102 m; B-dul Carol I – 1.872 m; Str. Al.Vlahuţă – 119 m; Str. Ana Ipătescu – 115 m; Str. Arcaşului – 100 m; Str. Arinului – 62 m; Str. Bobâlna – 1.084 m; Str. Buciumului – 142 m; Str. Calea Doftanei – 2.089 m; Str. Cărămidari – 302 m; Str. Carpaţi – 193 m; Str. Ciceu – 202 m; Str. Ciocârliei – 173 m; Str. Conductelor – 116 m; Str. Crişuri – 683 m; Str. C-tin Istrati – 116 m; Str. Dealului – 934 m; Str. Dunărea – 100 m; Str. Erou B. Vasile – 246 m; Str. Fabricii – 596 m; Str. Fermei – 363 m; Str. Florilor – 368 m; Str. Fluieraş – 60 m; Str. Fraţii Goleşti – 313 m; Str. Grădinii – 222 m; Str. Grindului – 124 m; Str. I. Câmpineanu – 427 m; Str. În Luncă – 382 m; Str. Islaz – 408 m; Str. Liliacului – 357 m; Str. Lt.Col.Oprescu – 555 m; Str. Luminii – 220 m; Str. Muncii – 487 m; Str. Muscelului – 532 m; Str. Oradea – 207 m; Str. Panduri – 227 m; Str. Parcului – 350 m; Str. Petre Liciu – 209 m; Str. Pictor N. Grigorescu – 453 m; Str. Plaiului – 353 m; Str. Plevnei – 578 m; Str. Podului – 447 m
Str. Privighetorii – 109 m; Str. Prundului – 477 m; Str. Rahovei – 89 m; Str. Redutei – 99 m; Str. Rezervoarelor – 310 m; Str. Rozmarin – 215 m; Str. Salcâmului – 126 m; Str. Silviculturii – 212 m; Str. Sondei – 319 m; Str. Taberei – 198 m; Str. Târgu Mureş – 192 m; Str. Târnava Mare – 267 m; Str. Târnava Mică – 169 m; Str. Teilor – 387 m; Str. Trandafirilor – 853 m; Str. V. Babeş – 376 m; Str. Văii – 80 m; Str. Viitorului – 182 m; Str. Voila – 3.126 m; Str. Zimbrului – 206 m.

Străzile pe care va fi reabilitată reţeaua de canalizare: Calea Doftanei – 647 m; B-dul. Carol I – 260 m; Str. Mihai Eminescu – 166 m; Str. M. Kogălniceanu – 524 m; Str. Orizontului – 209 m; Str. Republicii – 307 m.

Viorel Dosaru, şeful IJP Prahova: ”De la colegii mei aştept performanţă, nu pierdere de timp”

La sfârşitul lunii iunie, comisarul şef Viorel Dosaru a fost împuternicit, prin Ordin al Ministerului Administraţiei şi Internelor, să preia conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova (IJP).
Viorel Dosaru a evoluat în ierarhia poliţienească pornind de jos, fiind ajutor de şef de post, agent de ordine, agent de poliţie rutieră, ofiţer de rutier, ofiţer judiciar, ofiţer de cercetări penale. Începând cu anul 2001 a fost adjunct  şef de poliţie municipală, răspunzând de ordine publică şi circulaţie timp de cinci ani, apoi şef al Poliţiei Municipale Ploieşti, adjunct al şefului IPJ Prahova, iar ultimul post a fost cel de şef de Logistică. Practic, comisarul şef Viorel Dosaru a venit la conducerea IJP Prahova la scurt timp după schimbările politice care au avut loc la nivelul ţării.

Reporter: La preluarea conducerii IJP Prahova aţi găsit deficienţe în managementul instituţiei? Veţi păstra sistemul de reorganizare aplicat sau veţi face schimbări?
Viorel Dosaru: Nu, nu am găsit deficienţe, dar am o altă abordare a proiectului meu. O să avem o reorganizare până la 1 septembrie, privind activităţile desfăşurate de poliţie în mediul rural. Fiecare post de poliţie va avea minim trei lucrători, şef de post şi doi lucrători. Dar sunt puţine posturile cu trei. Majoritatea au peste patru lucrători. Păstrăm şi secţiile de poliţie rurală, dar de dimensiuni mai mici, din punct de vedere al numărului de personal. În schimb vom avea la fiecare post de poliţie, din fiecare comună, cel puţin trei lucrători care vor lucra numai în comună.
Reporter: Consideraţi, de exemplu, secţia IV Cornu o secţie mare?
Viorel Dosaru: Dacă ne referim ca întindere, da. Dacă ne referim la ceea ce înseamnă probleme operative, nu. În acea zonă, lumea este mai liniştită, ca să spun aşa, decât la Ploieşti sau în zona din apropierea sa.
Redactor: Cum aţi compara gradul de infracţionalitate al municipiului Ploieşti cu cel al municipiului Câmpina?
Viorel Dosaru: Nu se compară! În sensul că în Ploieşti, din cauza densităţii populaţiei, a obiectivelor economice, a posibilităţii ca infractorii să găsească mai uşor un loc pentru a săvârşi o infracţiune, să intervină şi să dispară mai uşor, gradul de infracţionalitate e mai mare decât în Câmpina. La Câmpina, situaţia operativă este mai scăzută, oamenii se cunosc între ei mai bine decât la Ploieşti. Nu avem infracţiuni cu violenţă mare, dacă ne referim strict la Câmpina. Dar, faptul că un mare procent din populaţia Câmpinei este format din foşti poliţişti, elevi la şcoala de poliţie, face să existe  mai  multă ordine decât în altă parte. Populaţia oraşului este, poate, mai educată în a respecta legea decât în alte localităţi.
Reporter: Care credeţi că au fost criteriile pentru care aţi fost numit în această funcţie?
Viorel Dosaru: În primul rând, cred că este vorba de experienţa mea profesională. Sunt în acest aparat poliţienesc de 29 de ani. Am mai spus-o şi cu altă ocazie şi o spun şi acum: nu e nimeni perfect, deci nici eu. Dar am lucrat ajutor de şef de post, agent de ordine, agent de poliţie rutieră, ofiţer de rutier, ofiţer judiciar, ofiţer de cercetări penale. Am făcut şcoala de subofiţeri de la Câmpina, şcoala de ofiţeri de la Băneasa, Academia de la Băneasa. Cred că am un pic de experienţă. Am lucrat la municipiu şapte ani şi Ploieştiul are 235.000 locuitori. Însă, dincolo de răutăţi, poţi să faci o evaluare şi să vezi dacă, plecând de la sergent major şi ajungând comisar şef, experienţa personală şi profesională îşi poate spune cuvântul.
Reporter: Numirea în această funcţie este bătută în cuie?
Viorel Dosaru: Nu, eu sunt împuternicit la comanda Inspectoratului. În momentul în care funcţia va fi liberă, sigur se va scoate postul la concurs şi-atunci voi vedea ce voi face.
Reporter: Nu sunteţi hotărât deja dacă veţi participa la concurs?
Viorel Dosaru: La acest moment sunt hotărât să-mi fac treaba  aici! Dar oricând poate apărea o provocare mai mare decât aceasta.
Reporter: Credeţi că unul din criteriile pentru care aţi fost numit în această funcţie a fost şi faptul că sunteţi prahovean?
Viorel Dosaru: E posibil. Pentru mine, în acest moment, nu cred că mai sunt localităţi, sate din Prahova, în care să nu fi fost. Nu cred că mai există vreo stradă în Ploieşti în care să nu fi ajuns. Cunosc foarte bine Câmpina, pentru că am stat 10 ani la examinări. În plus, cunosc toţi lucrătorii din IJP Prahova, aşa cum mă ştiu şi ei, şi cu bune şi cu rele.
Reporter: Cum îi priviţi acum, de la nivelul funcţiei pe care o deţineţi şi ce pretenţii aveţi de la ei?
Viorel Dosaru: La fel! Pentru faptul că acum vin din serviciul logistic, unde am fost obligat să folosesc resursele la maxim, colegii mei îmi cer să le respect drepturile. E normal. Pe unii i-am evaluat. De exemplu, la Azuga nu va mai fi şef Ionel Paraschiv. Sau pot apărea schimbări  în alte zone, pentru că exigenţele mele sunt mari. Nu accept ca poliţiştii să intre în serviciu şi să spună:  „Dă, Doamne, să nu se întâmple nimic”. Nu! Noi suntem puşi pe stradă tocmai ca să intervenim dacă se întâmplă ceva şi nu să ne rugăm la Dumnezeu să nu se întâmple. Sau, dacă e posibil să se întâmple ceva, poliţia trebuie să fie acolo şi să intervină. Adică nu e o satisfacţie profesională ca după 8 ore de serviciu, de stat pe stradă, să nu fi făcut nimic! Ce ar trebui să se facă? Să se stea de vorbă cu cetăţeanul, să afle că are o problemă, să afle că cineva intenţionează să fure, să afle că cineva urmează să agreseze pe cineva, să legitimeze pe cineva. Teoretic, poliţistul este poliţist, 24 de ore din 24. Ce le cer eu poliţiştilor este să nu fie pasivi, să nu treacă pe lângă ceva ce se întâmplă şi să nu intervină. Şi, dacă un cetăţean îi face cu mâna unui agent care se află în maşină, să oprească să afle de ce i-a făcut cu mâna. Am văzut situaţii când stau de vorbă, în maşină, doi agenţi, care par preocupaţi pentru cei care îi privesc şi care nu sunt atenţi că pe stradă le face semn cineva să oprească. În concluzie sunt mai exigent, pentru că ştiu că se poate mai mult!
Reporter: Să înţeleg că veţi încerca acum să remediaţi toate neregulile pe care le-aţi observat pe linie de serviciu în rândurile actualilor subordonaţi?
Viorel Dosaru: Vă daţi seama că nu pot să le remediez pe toate. Îmi doresc să remediez cât mai multe. Nu sunt un idealist, să cred că pot să rezolv totul sau că atât cât voi conduce acest inspectorat voi schimba totul. Totuşi vreau să schimb ceva, mentalitatea în primul rând, pentru a se vedea că se mişcă ceva, se schimbă ceva.
Redactor: V-aţi conturat nişte obiective pe care vreţi să le atingeţi?
Viorel Dosaru: Am trei obiective. Unul e combaterea evaziunii fiscale. Judeţul Prahova, comparativ cu alte judeţe, nu are o problemă cu ceea ce înseamnă infracţionalitatea judiciară, în sensul că nu avem găşti care să perturbe grav ordinea publică. Dacă am avut aşa ceva, la Hale, i-am arestat pe toţi, nu mai e niciunul în libertate. Suntem un judeţ în care se face evaziune fiscală! Asta este  o problemă principală. Este un fenomen pe care vreau să-l combat. Un alt obiectiv este destructurarea grupărilor infracţionale care au mai rămas, eventual care mai apar. Şi, al treilea obiectiv, asigurarea ordinii publice, prin determinarea poliţiştilor să stea mai mult pe stradă, să se vadă că sunt pe stradă. Ceea ce încerc eu este să-i determin pe colegi să înţeleagă că dacă suntem la muncă, atunci trebuie să muncim.
Redactor: Aveţi acum ocazia de a le transmite un mesaj colegilor dumneavoastră.
Viorel Dosaru: Eu nu vin la serviciu ca să stau degeaba, să treacă 8 ore. Banii pe care îi câştigăm sunt mai mulţi decât cei care se dau în sistemul privat. Aş dori ca fiecare dintre colegii mei să încerce să se autoevalueze. Să se întrebe fiecare dacă face treabă pentru banii cu care este plătit. De la colegii mei aştept performanţă şi nu pierdere de timp. 
Carmen NEGREU

Au început înscrierile la Câmpina Open Mountain Bike

La începutul lunii august, s-a dat start înscrierilor la competiția sportivă Câmpina Open Mountain Bike (MTB) care se va desfășura în toamna acestui an, pe 8 septembrie, pe dealuri prahovene. Competiția de tip ciclism montan se adresează cicliștilor profesioniști dar și amatori și, de asemenea, familiilor (părinți și copii), întrecerile desfăsurându-se pe 6 categorii de vârstă și niveluri de performanță și pe trasee corespunzatoare fiecăreia dintre acestea.
Locația evenimentului se află în Câmpina, în zona platoului Muscel (Start-Sosire), spre localitatea Cornu, iar traseele cuprind, în functie de categoria de întrecere, atât off-road cât și șosea asfaltată.
Categoriile de întrecere sunt Family - 10 km, Copii (12 - 14 ani) – 5 km, Juniori Amatori (15 - 17 ani) – 16-18 km, Juniori Avansați (15 - 17 ani) – 16-18 km, Adulți Amatori – 16-18 km, Adulți Avansați – 35-40 km.
Taxa de înscriere pentru categoriile Adulți Avansați/Amatori este de 50 lei, pentru cei care achită până la data de 31 august, și 70 lei, după această dată. Pentru categoriile Copii, Family și Juniori, taxa este de 10 lei de persoană.
Detalii privind traseele, regulamentul de participare și formularele de înscriere, găsiți pe www.campina-mtb.ro.
“Câmpina Open MTB se află anul acesta la prima ediție, noi dorindu-ne crearea unui eveniment de tradiţie în calendarul sportiv din România, prin care să încurajăm un mod de viaţă sănătos, spiritul de echipă şi respectul față de natură”, declară Adelaide Katerine Tarpan, Director de Dezvoltare al Fundației Romanian Angel Appeal, unul dintre organizatorii evenimentului. “Competiția are, de asemenea, o componentă caritabilă, sumele rezultate din taxele de participare urmând  a fi utilizate pentru un proiect în beneficiul copiilor cu autism”, subliniază Adelaide Katerine Tarpan.  
Competiția Câmpina Open MTB este organizată de Fundația Romanian Angel Appeal care lucrează, din anul 1991 pentru îmbunătățirea vieții copiilor afectați de boli cronice și aflați la risc de excludere socială, și de Asociația E.A.S.C. Caraiman Câmpina, înființată cu scopul de a oferi tinerilor o alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber, prin practicarea activităților sportive în aer liber și prin educarea tinerei generații în spiritul ocrotirii și conservării mediului.
“Ne-am înființat în 1983 cu scopul de a încuraja participarea tinerilor la activități sportive în aer liber și ne bucurăm că putem organiza anul acesta prima ediție a competiției în Câmpina. Cu sprijinul partenerilor și susținătorilor care ni s-au alăturat, vom organiza acest eveniment după toate standardele unei competiții de gen și sperăm că vom avea o  participare numeroasă”, afirmă Alexandru Stoica, Președintele Asociației Caraiman Câmpina
Parteneri: Federația Română de Ciclism, Primăria municipiului Câmpina, Primăria comunei Cornu și Primăria comunei Șotrile.
“Suntem mândri că evenimentul se desfășoară în municipiul Câmpina și ne bucurăm să fim parteneri în organizarea acestei competiții. Încurajăm activitățile sportive în aer liber iar Câmpina și împrejurimile sale oferă mediul plăcut și potrivit pentru acest tip de întreceri. Sperăm ca acest eveniment să devină o tradiție la noi, așa cum au devenit o tradiție și alte evenimente anuale”, declară domnul Horia Tiseanu, Primarul municipiului Câmpina.
Pentru mai multe detalii si pentru înscrieri, vizitați: http://campina-mtb.ro

Fostul internaţional Florentin Dumitru ar putea semna cu CSM

Fostul internaţional Florentin Dumitru este aproape de a semna cu CSM Câmpina. Acesta a jucat în ultimii ani pentru Petrolul şi în prezent, la 35 de ani, ar putea să devină al doilea veteran al echipei antrenate de Victor Roşca, alături de Daniel Chiriţă, care a debutat deja pentru câmpineni în meciul din prima etapă, contra celor de la Avântul Măneciu.

CSM Câmpina a debutat cu dreptul în noul sezon

CSM Câmpina - Avântul Maneciu 2-1 (0-1)

După o serie întreagă de căutări pentru închegarea unui lot competitiv care să facă faţă anul acesta pretenţiilor din Liga A Prahova, CSM Câmpina a debutat cu o victorie în primul meci pe teren propriu, în faţa unui adversar destul de incomod, care i-a pus probleme şi în sezonul trecut, Avântul Măneciu.
Dacă în prima repriză jocul câmpinenilor a lăsat de dorit din multe puncte de vedere, dar mai ales din cel al omogenităţii, ceea ce a demonstrat şi rezultatul de la pauză, 1-0 pentru oaspeţi, în repriza secundă elevii lui Victor Roşca (aflaţi în inferioritate numerică după eliminarea portarului Panaite în min. 20) au ieşit de la cabină mult mai motivaţi, arătând până la finalul partidei că pot juca fotbal de calitate.
Cele două goluri marcate de Bridinel (foto) în min. 62 şi 65 au adus o victorie la limită pentru CSM, dar şi speranţa într-un parcurs mult mai bun pe viitor.

14 august 2012

Exceptând cele mai importante evenimente cultural-artistice, Centrul Civic nu va mai fi închis

La ultima şedinţă a consilierilor municipali, aceştia au decis revenirea la situaţia iniţială, de acum doi ani, a Bulevardului Carol I, adică redarea circulaţiei auto a tronsonului bulevardului central delimitat de intersecţiile cu străzile Mihail Kogălniceanu şi Serg. Maj. Erou Grigore Nicolae. Excepţie fac zilele în care se vor desfăşura evenimente culturale deosebite, cum ar fi Festivalul Toamnei (Zilele Câmpinei), Hora Prahoveană, spectacolul de Revelion etc. Până acum,  din decembrie 2010, în primul week-end al fiecărei luni (ulterior, şi cu ocazia sărbătorilor legale), prin zona amintită era permisă doar circulaţia pietonală. Proiectul de hotărâre respectiv a fost promovat de viceprimarul Ion Dragomir, iar din expunerea de motive a iniţiatorului, se înţelege că acesta a răspuns nemulţumirilor mai multor cetăţeni din zona centrală, care au făcut sesizări la Primărie referitoare „la disconfortul produs prin desfăşurarea evenimentelor în primele zile de sâmbătă şi duminică ale fiecărei luni, dar şi cu ocazia zilelor de 1, 2 Ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 Mai, 1 Decembrie, 25 şi 26 Decembrie.” În urmă cu doi ani, majoritatea pedelistă din Consiliul Local, de la acea vreme, a hotărât blocarea bulevardului central pentru desfăşurarea, pe porţiunea cuprinsă între Hotel Muntenia şi Casa Cărţii (în cele mai multe cazuri), a unor numeroase spectacole muzicale pentru câmpinenii de toate vârstele, târguri diverse (cu bunătăţi, cu flori), şi alte manifestări în aer liber. Abrogarea celor două hotărâri prin care, în mandatul trecut, primarul Horia Tiseanu şi consilierii săi au decis blocarea circulaţiei maşinilor prin zona centrala a oraşului, a stârnit numeroase discuţii contradictorii, consilierii municipali PDL (aflaţi în opoziţie, în prezent), având de răspuns la numeroase critici în legătură cu adevăratul scop al restricţionării, din ultimii doi ani, a traficului rutier în Centrul Civic. 
Noua majoritate din legislativul municipal (formata din cei 12 consilieri ai USL si ai PP-DD), a acuzat, mai mult sau mai puţin direct, reprezentanţii PDL (primarul şi consilierii pedelişti), că, în urmă cu doi ani, au închis centrul oraşului şi pentru a permite unor  firme “portocalii” de partid să organizeze tot felul de manifestări din care să câştige profituri mari, fără a plăti municipalităţii câmpinene banii pe utilităţile de care au beneficiat. Numeroasele manifestări organizate în Centrul Civic au provocat indignarea unor cetăţeni care locuiesc în blocurile din vecinătatea bulevardului, nemulţumiţi de faptul că, în timpul serbărilor organizate de administraţia Tiseanu, poluarea fonică şi fumul de la grătarele cu mici le invadau apartamentele, tulburându-le viaţa de familie şi liniştea căminelor.
Referindu-se la “Târgul cu bunătăţi”, organizat de o firma protejată, se pare, de fosta putere pedelistă, viceprimarul Ion Dragomir a declarat că “târgul era organizat de două persoane private care, deşi încasau sume uriaşe de la participanţi, nu dădeau nici un ban la Primărie. Asta în condiţiile în care executivul local plătea curentul electric şi salubrizarea. În plus, nu existau nici măcar elementare reguli de igienă din partea comercianţilor, fiindcă se uita aducerea unor toalete ecologice, nemaivorbind că nu exista nici măcar o chiuvetă unde să se spele pe mâini vânzătorii care vindeau vizitatorilor produse ecologice.”
Întrebat de consilierul Gena Preda de ce nu a luat măsuri la vremea respectivă, „pentru a preîntâmpina o posibilă epidemie”, viceprimarul s-a apărat susţinând că, prin atribuţiile de serviciu, el nu răspundea de organizarea şi desfăşurarea manifestărilor din Centrul Civic, lucru de care se ocupa Comisia de Cultură a Consiliului Local.
Pragmatic şi tranşant, consilierul Gheorghe Tudor a tras concluzia finală: „Data viitoare, să venim cu un proiect în care stabilim acţiunile pentru copii, cum şi unde se vor desfăşura, ca să terminăm cu tot felul de târguri şi cu acest circ”.
Primarul Horia Tiseanu a negat toate acuzaţiile, considerând că “închiderea circulaţiei din centrul oraşului i-a nemulţumit pe unii patroni de magazine din zona respectivă, acesta fiind motivul pentru care actuala majoritate din Consiliul Local doreşte redeschiderea bulevardului central. [...] Târgul cu bunătăţi nu a fost apreciat de toata lumea, deoarece preţurile erau destul de piperate, dar, în general, manifestările organizate în zona centrală, după închiderea acesteia, s-au bucurat de multe aprecieri, iar noi le-am organizat tot la sugestia unor cetăţeni.”
Nu se ştie nici în prezent care au fost mai numeroase: sugestiile pe care Tiseanu susţine că le-ar fi primit din partea unor câmpineni pentru închiderea zonei centrale şi organizarea în acest loc a unor serbări populare (de către aceleaşi şi aceleaşi firme),  sau reclamaţiile celor nemulţumiţi că aceste manifestări poluatoare fonic şi olfactiv au ajuns să le facă viaţa un calvar. 
Părerile câmpinenilor în legătură cu scopul închiderii centrului, postate pe diferite forumuri, sunt împărţite. Unii proprietari ai blocurilor din Centrul Civic susţin că au făcut numeroase plângeri primarului, reclamând disconfortul provocat de aceste manifestări zgomotoase, iar edilul-şef le-ar fi răspuns că, dacă le-a plăcut să aibă apartamente în centrul oraşului, nu au decât să suporte situaţia. Alţii sunt de părere că manifestările, în special cele pentru copii, ar trebui organizate şi pe mai departe, dar nu în buricul târgului, ci intr-un loc mai retras, eventual într-un parc.  A.N.
Ce înseamnă să fii la putere?

Zilele trecute, într-o întâlnire comună, am discutat cu un personaj politic din sferele puterii centrale şi cu un alt personaj recunoscut drept un important publicist naţional (profesor universitar doctor în Bucureşti) despre un subiect de mare actualitate în zilele noastre şi anume ce înseamnă să fii la putere în România.
Recunosc că am lansat această temă de discuţie din dorinţa de a mă dezmetici în faţa a tot ceea ce se întâmplă azi în societatea românească şi de a putea aplica aici, în micul meu univers, conceptele unei gândiri corecte.
Politicianul a intrat în jocul meu cu răspunsuri uşor ezitante, vădit încurcat şi nepregătit, pe fond, pentru o astfel de discuţie. M-a purtat o vreme prin istoria recentă a politicului, încercând să-şi justifice părerea - care, după mine, era de la început previzibilă - şi anume aceea că a fi la putere înseamnă, în primul rând, să înlocuieşti adversarul politic din sistem (a se înţelege toate funcţiile plătite de stat) şi în al doilea rând să aplici noile programe economice şi sociale  gândite la nivelul partidului deţinător de putere. Nimic despre starea reală a naţiunii ori continuarea a ceea ce a fost bun înainte. L-am întrebat dacă a urmărit cineva vreodată în politica românească strategiile pe termen lung care pot asigura o logică în bunul mers al lucrurilor. Mi-a răspuns că doar punctual, în anumite situaţii de mare obligativitate contractuală ori legislativă faţă de instituţiile europene. Omul era sincer şi mă lăsa să înţeleg că, de fapt, suntem o adunătură cu nepricepuţi cu nasul pe sus, pentru care puterea înseamnă mai mult un orgoliu personal şi infinit mai puţin o reală responsabilitate faţă de ţară.
De cealaltă parte, publicistul, un om cu ţinută morală impecabilă (a se înţelege în afara oricărei suspiciuni de partizanat politic) a răspuns întrebărilor mele pe aceeaşi temă extrem de simplu. Cu tonul unui om care este sigur de ceea ce spune, acesta a subliniat că a fi la putere înseamnă să înţelegi că, odată ajuns acolo, trebuie să te îngrijeşti de tot şi de toţi, indiferent că îţi sunt adversari ori aliaţi. A fi la putere, mai spunea el, înseamnă să ştii ce trebuie să faci pentru oameni şi ţara sau comunitatea pe care o conduci înspre binele acestora.
M-am despărţit de aceşti oameni cu gândul la ce aveam de făcut de aici înainte, în dubla mea calitate de publicist şi într-un fel chiar om politic (nu întâmplător i-am ales pe cei doi interlocutori pentru a discuta pe această temă) şi vă mărturisesc că în acel moment eram tare confuz. Câteva zile mai târziu aveam să înţeleg că am intrat în politică tocmai din dorinţa de a pune în valoare conceptele publicistului, arătate mai sus şi de a estompa, până la dispariţie, principiile oarbe ale politicianului. Mulţi îmi spun că sunt idealist şi, confruntat cu realitatea din politica mioritică, am ajuns deja să simt acest lucru prin faptul că nu mă regăsesc într-o astfel de lume în care trebuie să calci peste cadavre şi să participi la compromisuri. Şi totuşi, ce valoare mai are publicistul din mine, cu toate principiile lui, dacă ele nu pot fi aplicate?
Florin FRATILA

Editorial

NO COMMENT
   
În faţa avalanşei de întîmplări din ultimele săptămîni te simţi aproape paralizat, nu mai există termeni pentru a defini situaţia. E o luptă pe viaţă şi pe moarte din care Ţara va ieşi pulverizată. Ce se vede, deci? Un guvern care nu guvernează, ci se dedică în întregime unui pseudo-recensămînt. Primul ministru a apărut la televizor în două luni cît apărea Boc în doi ani. Un guvern pe care proprii miniştri îl numesc cuib infracţional. Un preşedinte interimar suferind de sindromul borderline (apud Vladimir Tismăneanu), lipsit total de simţul realităţii şi de bun simţ. Conducători care mint cum respiră. Limbaj dublu, nimic nu se potriveşte din ce spunem pentru „Europa” cu ce spunem pentru intern. Şi vina este că ei nu înţeleg, nu sunt informaţi, sunt plătiţi de Băsescu. Norica Nicolai, exilată ca parlamentar european pentru a-i face uitate ilegalităţile în parlamentul autohton şi vorbind măscări despre conducerea UE. Zeci de mii de olteni decedaţi subit în scripte în numai o săptămînă. Primari şi prefecţi supuşi unor presiuni inimaginabile pentru a face un „recensămînt” ilegal, inutil şi fals. Intelectuali orbi. Economia ducîndu-se de rîpă cu o viteză incredibilă. Mugur Isărescu îngrozit şi disperat să provoace o ultimă rază de raţiune politicienilor. Radioul şi televiziunea naţionale plutind într-o supra-realitate „de concediu şi olimpiadă”, fără să informeze populaţia despre ceea ce

Consiliul Local a hotărât:

Lacul Bisericii nu este zonă de plajă şi nici loc pentru scăldat

La prima şedinţă a nou-constituitului Consiliu Local, consilierii noştri municipali au hotărât un lucru pe care ar fi trebuit să-l facă, în urmă cu câteva luni, la inaugurarea zonei de agrement Lacul Bisericii, predecesorii lor în miniparlamentul câmpinean. Printr-o hotărâre aprobată în unanimitate, s-a decis ca în Lacul Bisericii să fie interzis scăldatul, iar aria înconjurătoare lui să nu poată fi folosită ca zonă de plajă. Dar cum mintea românului (consilier) cea de pe urmă este totdeauna mai bună decât la începuturile sale, nu-i chiar o nenorocire nici această întârziere. În primăvară, când locaţia a început să fie folosită de localnici, canicula nu coborâse peste oraş, dar nici aleşii nostri din mandatul trecut nu puteau fi preocupaţi de acest loc mai mult decât de campania electorală. Ca urmare, grija faţă de zona de agrement Lacul Bisericii, pentru amenajarea căreia s-au cheltuit 2,5 milioane de lei din bugetul local, a scăzut până la epuizare. Dar tot e bine ca ea a reapărut la prima şedinţă ordinară a noilor aleşi, iar amenzile care se vor aplica (să sperăm, fără milă) contravenienţilor nu sunt deloc „îngăduitoare”: între 200 şi 1.000 lei, în cazul scăldatului; între 100 şi 500 lei,  în cazul plajei. Cu siguranţă , nu ar fi stricat mărirea cuantumului amenzilor aplicabile celor care nu păstrează curăţenia. Mai ales că tot s-au cheltuit sume cu multe zerouri pentru amplasarea unor camere video de supraveghere a perimetrului lacului, precum şi a părculeţului din vecinătatea sa. Acest sistem de supraveghere video are serverul terminal la sediul Poliţiei Locale, dar noaptea imaginile de identificare sunt greu de obţinut, cu toată supravegherea continuă a zonei de către dispecerii poliţişti. Şi poate din această cauză, „covoarele” din coji de seminţe şi de nesimţire au început să devină un peisaj aproape cotidian. 

La inceput, s-a arătat cu degetul spre anumiţi pescari, care îşi mai întreţineau „răbdarea pescărească” şi cu băuturi alcoolice. Dar s-a dovedit ulterior că aceştia nu sunt singurii vinovaţi de faptul că mizeria începe încet-încet să cotropească zona. Am verificat acest lucru într-o seară, în timpul unei plimbări pe marginea lacului. Toate băncile din jurul apei erau ocupate, dar mulţi dintre ocupanţii acestora ronţăiau de zor seminţe, scuipând, bineînţeles, cojile acestora pe jos. Acelaşi „sport” îl practicau şi câţiva dintre cei care se plimbau pe alei. Ronţăiau seminţe şi copiii aflaţi sub supravegherea atentă a unor aşa-zişi părinţi, ocupaţi şi ei – să ne iertaţi - cu aceeaşi îndeletnicire. Ce ar fi putut învăţa acei copii de la părinţii lor “grijulii”? Cum să scuipe cât mai departe cojile de seminţe!? Cum să spargă seminţele fără a-şi face „strungăreaţă”!?
Despre sticlele şi pungile goale aruncate în lac, care pluteau în derivă ca nişte ambarcaţiuni ale urâtului, ca o flotilă a mârlăniei şi a mitocăniei, nici nu mai pomenim; pentru că nu vrem să vă întristăm prea tare. De aceea, credem că pentru a tăia elanul nesimţiţilor care poluează această zonă pitorească, diminuându-i considerabil farmecul, ar trebui stabilite nişte amenzi foarte mari, dincolo de supravegherea permanentă prin sistemul video deja instalat.
Cât de ridicat este nivelul de civilizaţie al câmpinenilor se vede şi din felul în care este murdărită această zona de agrement, altadată mult mai iubită şi mai respectată. Să sperăm că din apa nu prea curată nu va ieşi, la un moment dat, o broască premonitoare, care să sară şi peste nivelul de civilizaţie câmpinean, liniştindu-ne definitiv în privinţa mitului „Câmpina – oraşul cu cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori.” A.N.

Contractul de concesiune a serviciului public de salubrizare a fost reactualizat

La ultima şedinţă, aleşii câmpinenilor au aprobat un act adiţional la contractul de concesiune privind serviciul public de salubrizare, încheiat în decembrie 2002, pe 20 de ani, de către municipalitate cu operatorul Floricon Salub SRL. Promovarea proiectului de hotărâre se impunea în scopul alinierii la legislaţia specifică apărută ulterior încheierii contractului de concesiune nr.16.844/23 decembrie 2002 privind serviciul public de salubrizare (Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor cu modificările şi completările ulterioare, H.G.R. nr.717/2008 pentru aprobarea  Contractului - cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi  publice  cu modificările şi completările ulterioarea, Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor). Cele mai multe dezbateri au avut loc pe marginea articolului 5 din actul adiţional la contractul iniţial de acum 10 ani, articol care prevedea, printre altele, următoarele: „(5) Concesionarul are dreptul să propună ajustarea şi modificarea preţurilor/ tarifelor. [...] (8) Concesionarul are dreptul la exclusivitatea prestării activităţii/serviciului public de salubrizare pe toată aria teritorial - administrativă a municipiului Câmpina. (9) Concesionarul se obligă  să pună în aplicare metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare,  inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare privind achiziţiile  publice, şi să asigure totodată respectarea cerinţelor  specifice din  legislaţia  privind  protecţia  mediului”. Prezent la şedinţă, managerul general al Floricon Salub, Florin Constantinescu, a răspuns tuturor întrebărilor, explicând faptul că ajustarea tarifelor este întemeiată, fiind permisă de legislaţia în vigoare pe baza rapoartelor periodice privind indicele de inflaţie emise de Institutul Naţional de Statistica (INS). 
„În prima decadă a lunii respective, cu documente de la INS bine fundamentate, veneam la Primărie de fiecare dată când era necesară modificarea tarifelor de salubrizare stradală în funcţie de inflaţie. La ultimul lor control, inspectorii Curţii de Conturi nu au comentat asupra indexării tarifelor în funcţie de inflaţie, ci asupra unui punct cam neclar, în opinia lor, care era interpretabil, deoarece făcea referire la ajustarea tarifelor în funcţie de inflaţie printr-o normă permisivă („Se pot ajusta...). iar nu printr-o normă imperativă („Se ajustează... ), ultima variantă fiind socotită mai corectă, deoarece nu lăsa loc la interpretări”, le-a spus consilierilor Florin Constantinescu.
Întrebat cum se regăsesc prevederile INS în documentele de plată ale Floricon, patronul firmei a precizat că „atunci când se aduc la primărie situaţiile de plată, acestea sunt însoţite de documentele INS privind coeficientul de inflaţie, dar şi de un tabel cu toate modificările tarifare”.
Pentru că se fac prea multe documente în fiecare lună, cei de la Floricon au propus ca ajustarea tarifelor de salubritate în funcţie de rata inflaţiei să se facă trimestrial. Florin Constantinescu a mai explicat că „toate cantităţile de deşeuri colectate din oraş sunt facturate pe baza unor bonuri de cântar. Lumea poate fi suspicioasă din acest punct de vedere, dar fără niciun motiv, întrucât problema este destul de simplă. Maşinile noastre aduc deşeuri de pe domeniul public, din toate cartierele oraşului. Toate transporturile sunt bine verificate de oamenii Primăriei, care ştiu din ce cartier au fost aduse respectivele gunoaie. În plus, e foarte greu să încurcăm borcanele, fiindcă, deşi Primăria nu ne-a cerut acest lucru, firma noastră şi-a dotat maşinile cu GPS-uri.”  A.N.                                                                                                               

Se pregăteşte concursul pentru viitorul city-manager al Câmpinei

Recent, legislativul municipal a aprobat criteriile, procedurile şi atribuţiile specifice funcţiei de administrator public al municipiului Câmpina. Funcţia exista, de patru ani, în organigrama Primăriei, iar criteriile pentru ocuparea ei au fost făcute, în 2008, pentru a-i veni ca o mănuşă Jenicăi Tabacu, directorul Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu”. Ea a fost recompensată astfel pentru sprijinul acordat lui Horia Tiseanu în turul doi al alegerilor locale din vara lui 2008. Aceasta nu a mai ocupat postul, cu toate că, neoficial, în perioada 2008-2009, era considerată în Primărie drept un fel de administrator public al municipiului, însărcinat cu coordonarea instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Local.
In stabilirea noilor criterii, consilierul judeţean Jenica Tabacu joacă iar un rol important, deoarece în alcătuirea noii majorităţi din Consiliul Local, organizaţia municipală a „poporenilor” lui Dan Diaconescu  a primit, în urma negocierilor politice care au urmat alegerilor locale, postul de administrator public (city-manager).
Noile criterii s-ar parea că i se potrivesc foarte bine lui Remus Bădulescu, un personaj necunoscut în viaţa publică a oraşului, dar care se aude că ar fi un apropiat sau membru PP-DD. 
Consilierii municipali au aprobat criteriile ce trebuie îndeplinite de persoanele care doresc să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de administrator public al municipiului: 1. Studii superioare – licenţă în management; 2. Cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională; 3. Cunoştinţe atestate de operare PC; 4. Minimum trei ani vechime în  funcţii de conducere; 5. Minimum cinci ani vechime în muncă; 6. Capacitate deplină de exerciţiu atestată printr-o testare psihologică; 7. Lipsa antecedentelor penale. 
Consilierul democrat-liberal Monica Clinciu a propus să fie eliminată condiţia privind licenţa în management, dar amendamentul său a căzut la vot. Viitorul administrator public va încheia cu municipalitatea un contract de management pe o perioadă de patru ani şi va coordona instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Local: Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”, Casa Tineretului, Casa de Cultură “Geo Bogza”, Biblioteca Municipală „C.I.Istrati” ). El se va ocupa, de asemenea, de salubrizarea şi curăţenia oraşului, coordonand şi Serviciul de Administrare Spaţii Verzi, precum şi activitatea operatorului Floricon Salub. A.N.

Un nou reprezentant al municipalităţii în CA al Hidro Prahova SA

La propunerea consilierului social-democrat Mihaela Petrovici, Consiliul Local a aprobat numirea unui nou reprezentant al său în Consiliul de Administraţie al S.C. Hidro Prahova S.A. Ploieşti. Este vorba despre fostul consilier local liberal Dragomir Enache. Acesta are o mare experienţă în problemele administraţiei locale, întrucât a făcut parte din legislativul municipal în precedentul mandat, înainte de această perioadă ocupând şi funcţia de membru al Consiliului Judeţean.  Bineînţeles, consilierii pedelişti au votat împotrivă, deoarece numirea noului reprezentant ar fi însemnat schimbarea celui pe care ei îl agreează (un ilustru necunoscut, Radu Zemora, pe numele său), şi care a ajuns în aceasta funcţie, în mandatul trecut, prin sprijinul conducerii PDL Câmpina. Potrivit expunerii de motive a consilierului Mihaela Petrovici, promovarea proiectului de hotărâre se impune ca urmare a faptului că, de la numirea lui Radu Zemora în Consiliul de Administraţie al S.C. Hidro Prahova S.A. Ploieşti, prin H.C.L. nr.20/25 februarie 2010, acesta nu a informat, cu nici o ocazie, plenul Consiliului Local cu privire la problematica specifică operatorului regional care urmează să reabiliteze şi să extindă reţeaua de apă-canal a oraşului, precum şi să modernizeze staţiile de epurare ale Câmpinei. Practic, participarea lui Radu Zemora la şedinţele Consiliului de Administraţie al Hidro Prahova, pentru care a fost mandatat de aleşii locali, nu a adus niciun beneficiu câmpinenilor. A.N.

După ce a demisionat recent din conducerea FC Unirea Câmpina, Mărgărint Ciubotaru declară:

“Nu poţi avea o echipă de fotbal dacă nu ai susţinere din zona privată”

În prima şedinţă ordinară a Consiliului Local Câmpina, primarul Horia Tiseanu propunea un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să susţină în continuare FC Unirea Câmpina cu suma de 480.000 de lei, pentru turul anului competiţional 2012 – 2013. Proiectul a generat discuţii aprinse, fiind respins de către consilierii USL şi PP-DD, care formează  majoritatea în consiliu. Aceştia au propus varianta unei susţineri parţiale din partea municipalităţii, eventual în proporţie de 40%, restul procentelor revenind finanţatorilor clubului de fotbal.
Între timp,  la FC Unirea au fost purtate discuţii între finanţatorii clubului, în urma cărora Mărgărint Ciubotaru - Mara, cum e cunoscut în mediul fotbalistic câmpinean - a acceptat să-şi dea demisia.

Reporter: De ce aţi demisionat de la conducerea clubului de fotbal Unirea?
Mara: Ce s-a întâmplat de fapt şi de drept…Dacă vă aduceţi aminte de şedinţa de consiliu din iulie, acolo a fost, ca să spun aşa, un conflict politic între consilieri. Din cele spuse a reieşit că noi nu primeam o sumă de bani dacă nu aveam în spate un finanţator, un sponsor care să ne susţină financiar. Acest motiv, invocat de consilieri, mie mi se pare foarte corect. Nu poţi avea o echipă de fotbal dacă nu ai o susţinere din zona privată. Şi abia apoi să te ajute Consiliul cu ce poate. De atunci, eu, împreună cu Dan Enescu şi Bogdan Mănescu am încercat să facem rost de un finanţator mai puternic. Bogdan a găsit acest finanţator, care a avut nişte pretenţii. Acestea au constat în faptul că nu a dorit decât trei membri fondatori pentru echipă, altfel nu acceptă. Nu ştiu motivul pentru care a avut această pretenţie. Vă întrebaţi, probabil, de ce a rămas Bogdan Mănescu. Păi, nu e normal, dacă el este cel care a găsit finanţatorul, dacă este relaţia sa, să rămână în continuare ca membru fondator?! Oricum, relaţia mea cu Bogdan Mănescu e foarte bună.
Reporter: S-a vehiculat ideea că aţi cerut bani pentru a părăsi clubul. Cum comentaţi?
Mara: Să vă spun cum stau lucrurile. În momentul când am auzit aceste pretenţii, i-am spus lui Bogdan că există nişte datorii, nişte lucruri ce trebuie clarificate între noi: eu, el şi Dan Enescu. Am considerat că trebuie să reglăm situaţia înainte de a renunţa la club. Este vorba de banii pe care i-am băgat în club şi pe care trebuia să-i primesc înapoi, partea mea. Lucrurile s-au rezolvat, iar eu şi Dan Enescu am părăsit clubul. Asta a fost conjunctura. Nu s-a putut altfel. Nu am primit o sumă de bani în mod special sau nu am fost „plătit” ca să plec de la club. Nici nu aş fi acceptat ideea ca cineva să-mi propună o sumă de bani ca să renunţ la club. Cât timp va exista această echipă, va rămâne copilul meu. Nu-mi pot vinde, nu-mi pot trăda „copilul”! Eu am primit doar nişte bani, nişte datorii pe care trebuia să le primesc de la ceilalţi finanţatori. Repet, asta a fost conjunctura. Se apropia data când jucătorii trebuiau să fie plătiţi, să-şi primească banii.
Reporter: Din punct de vedere emoţional v-a afectat această situaţie?
Mara: E normal să pleci cu inima îndoită. În prima fază, când am plecat, m-am gândit că n-o să mă mai implic niciodată în aşa ceva, pentru golul pe care l-am avut în stomac şi durerea din suflet. Totuşi, unii oameni de fotbal din oraş mi-au spus că merit mai mult, nu să stau ascuns şi să încerc să fac ceva tot în domeniul acestui sport.
Reporter: Să înţeleg că aveţi puterea să o luaţi de la capăt.
Mara: Sincer, am ceva în plan. Nu ştiu... să facem o echipă mică, pentru că nu mă pot lăsa de microbul ăsta! Dar, sigur, nu în Câmpina. Deocamdată pot spune că există mai multe opţiuni. Aş vrea să vă mai spun că regret foarte multe lucruri pe care le-am spus în oraşul ăsta. Poate, dacă eram mai atent, reuşeam să facem ceva cu Unirea, pentru că oameni buni şi potenţi financiar există în oraş. Poate, chiar din Consiliul Local. A ajuns să-mi pară rău că am adus în această asociere Consiliul Local. Dar cred că echipa o să aibă un parcurs bun.
Reporter: În ciuda sentimentelor de regret, fireşti până la urmă, pentru că părăsiţi echipa, totuşi, cui aţi mulţumi în mod paradoxal, că vă deschide alte orizonturi?
Mara: Nu ştiu… s-ar putea să pară exagerat. Eu am mulţumit Consiliului Local, în alte ocazii, pentru banii pe care i-au dat ca să promoveze echipa în divizia C, dar acum le pot mulţumi celor care nu au vrut să-mi dea bani. Aproape că mi-au luat o piatră de pe inimă, pentru că nu mai ştiam încotro să apuc. Vreau o altă variantă, o altă  logică la un club, vreau altceva. Dacă speri la mai mult şi nu ai, degeaba speri.
Carmen NEGREU

Sorin Oprea, şeful Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA): „Sunt convins că, în maxim doi ani, se va vedea o diminuare a consumului de droguri.”

La începutul acestei luni a avut loc cea de a treia ediţie a Salonului de „Carte, presă şi muzică”, desfăşurat la Centrul Internaţional de Conferinţe „Casino Sinaia”. În cadrul Salonului a avut loc lansarea filmului documentar „Drogurile, viaţa pe contrasens”, realizat de Optimal Media Solution pentru Agenţia Naţională Antidrog (ANA).
Prezent la această lansare, directorul ANA, chestorul Sorin Oprea, a acceptat un interviu pe tema activităţilor desfăşurate de către agenţie, la un an de la preluarea funcţiei. Chestorul Sorin Oprea s-a aflat timp de aproape un an şi jumătate, în perioada 2009-2011, la şefia IJP Prahova.

Reporter: La un an de la preluarea conducerii ANA, ce s-a întâmplat nou în cadrul  instituţiei?
Sorin Oprea: În primul rând, agenţia s-a reformat, în sensul că din subordinea IGPR a trecut din nou în subordinea MAI, ca direcţie de sine stătătoare. Acest lucru a însemnat  revenirea la fostele competenţe, agenţia recăpătând responsabilităţile de bază pentru care a fost înfiinţată în 2002. Odată cu revenirea în acest nou sistem, agenţia a promovat un stil nou de relaţionare cu diverse instituţii şi organisme şi de deschidere faţă de o abordare modernă a problematicii.  Legăturile internationale s-au refăcut, creând astfel o bază nouă în ce priveşte cooperarea dintre România şi statele europene. Începând din luna mai a anului 2011 s-a regândit modul în care sunt prioritizate măsurile în planul de acţiune al strategiei, totodată stabilindu-se cadrul în care strategia viitoare va fi implementată, începând din 2013 până în 2020. Au fost lucruri esenţiale în acest context. Agenţia a crescut din punct de vedere numeric, acela al specialiştilor care au fost aduşi. Mă refer la zona de suport, serviciile financiar, logistic, resurse umane, juridic, toate acestea creând posibilitatea demarării unor activităţi specifice, care să fie cu adevărat susţinute de către o bază structurală puternică.
Reporter: Să înţeleg că aţi găsit un management defectuos?
Sorin Oprea: Agenţia a avut un alt statut până în 2009. După aceea, a trecut în subordinea IGPR, din poziţia de structură centrală a MAI. Lucrul acesta, prin diminuarea numărului de personal, a atribuţiilor, prin reducerea vizibilităţii, a condus la o situaţie negativă. Nu trebuie să căutăm acum vinovaţii ca să justificăm aceste mutaţii nefireşti. Însă, cred că s-a greşit din punct de vedere structural şi organizatoric, în sensul că a trata astfel o instituţie coordonatoare a unui fenomen atât de nociv la nivel naţional, nu a fost un lucru pozitiv. Toate acestea s-au văzut. Nu a mai existat un răspuns coerent  la ceea ce a însemnat coordonarea politicilor antidrog în România şi mai ales apariţia de substanţe noi, cu proprietăţi psihoactive, celebrele etnobotanice, a creat probleme majore. Răspunsul a  întârziat. Iniţiativele legislative, promovarea de campanii de prevenire, colaborarea cu alte instituţii ale statului şi cu societatea civilă nu au mai reprezentat priorităţi şi rezultatele s-au văzut.
Reporter: Sunteţi acuzat într-un ziar naţional că aţi fi „şmenuit” (expresia nu-mi aparţine) datele din raportul naţional privind situaţia drogurilor, înaintat Comisiei europene pentru probleme de justiţie şi afaceri interne. Se face referire că aţi trecut în raport şase proiecte naţionale, dintre care trei ar fi fost desfăşurate de alte ministere, dar care şi le-a arogat ANA. Cum comentaţi?
Sorin Oprea: Da, ştiu. Din principiu, tot timpul am respectat părerea jurnaliştilor, în sensul în care articolele lor au avut la baza o documentare serioasă. În acest sens, faţă de ceea ce a apărut legat de raport, ceea ce nu se cunoaşte, şi îmi pare rău să observ acest lucru, este faptul că în raportul naţional din anul 2011 sunt cuprinse toate activităţile structurilor, ale sistemului naţional instituţional, care au atribuţiii specifice pe droguri. ANA nu s-a substituit nici unuia dintre aceştia. Nu s-a făcut altceva decât ca, în cooperare cu Ministerul Educaţiei, al Muncii, Sănătăţii, să se dezvolte o serie de programe şi proiecte. Ceea ce s-a scris în raportul naţional sunt şi activităţile Ministerului Educaţiei. Nu scrie un cuvânt, în acest raport, că acele programe aparţin ANA.
Reporter: Totuşi, se spune că nu presa s-a sesizat, ci funcţionarii Comisiei europene.
Sorin Oprea: Nu vreau să merg mai departe cu detaliile în această problemă. Nu avem nici un fel de reacţie negativă din partea niciunui for european. Din contră! Privind relaţionarea internaţională, se poate vedea clar, din documentele primite, că lucrurile nu stau aşa. Este doar  părerea jurnalistului. Probabil, la momentul respectiv nu a făcut o documentare completă cu privire la această problemă. Sub nici o formă nu am avut din partea UE nici un fel de reacţie negativă, pe niciun palier de activitate, începând de la colectarea datelor, a interpretării acestora, a modalităţii în care România îşi armonizează  sistemul legislativ, astfel încât să fie parte a Uniunii şi terminând cu schimbul de informaţii, cooperările pe cazuri. În rapoartele pe care noi le avem primite din străinătate de la Biroului pentru Droguri şi Criminalitate de la Viena al ONU, cel al Departamentului de Stat al SUA, al Centrului de Monitorizare pentru Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, foruri care elaborează aceste rapoarte internaţionale importante, niciodată nu a fost făcută o referire negativă la adresa României.
Reporter: S-a făcut referire şi la faptul că agenţia a absorbit fonduri europene în valoare de 21.270 de euro, cheltuind, în schimb, 402.152 euro în campania de distribuire de seringi.
Sorin Oprea: Este o problemă, în special pentru perioada anului 2010. La vremea accea nu eram la ANA. Vreau să vă precizez că suma pentru achiziţii nu este reală. Programul Naţional de Prevenire şi Asistenţă, aprobat prin HG 1102/2008-2012, prevede la capitolul de cumpărare seringi, pentru evitarea riscurilor îmbolnăvirilor asociate consumului de droguri, suma de 500.000 ron. Avem creşteri mari în România la infecţiile cu HIV, cu hepatită de tip B, C şi tuberculoză, toate în rândul consumatorilor de droguri injectabile. ANA a cheltuit 75.000 ron, aproximativ 15.000 de euro. Acest sistem de achiziţie de seringi pentru reducerea riscurilor asociate este un sistem practicat în toată lumea, fiind preluat acum şi în România. După cum se vede, chiar dacă avem o sumă mai mare, aprobată prin lege, s-a cheltuit foarte puţin. Iar în ultimul an ANA a accesat fonduri europene de peste 1,6 milioane de euro.
Reporter: Ultimul proiect iniţiat de Ana este „Prea rebel să fii condus”. Ce alte proiecte aveţi în vedere până la sfârşitul anului?
Sorin Oprea: Acest proiect reprezintă cea mai mare campanie lansată până acum. E unul dintre programele pe care le-am gândit în detaliu, cu implementare în tot ceea ce înseamnă zonă de interes la nivel naţional, în cele 41 de judeţe şi în Bucureşti. Multe dintre activităţi le desfăşurăm în parteneriat cu societatea civilă, cu ONG-urile. Avem şi alte proiecte în derulare până la finele anului. Unul dintre cele mai importante este proiectul „Necenzurat”, care se desfăşoară pentru formarea profesorilor, în domeniul nostru de competenţă, care vor putea preda apoi elevilor problematica drogurilor. Mesajul meu antidrog este, la fel, un proiect permanentizat de ANA în şcoli, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii.
Reporter: Fără să apelaţi la diplomaţie, consideraţi creşterea numărului de consumatori la 4,3% o palmă peste obrazul structurilor de combatere a traficului de droguri?
Sorin Oprea: Cauzele care conduc la această creştere sunt diverse. Cred că nu se poate discuta de vinovăţie, ci de o ineficienţă a unor activităţi, datorată mai multor factori. În principal aceştia nu ţin de instituţiile care sunt implicate în problematica drogurilor. Consider că o analiză atentă a fenomenului şi o reevaluare a sistemului trebuie făcute. ANA, în calitate de coordonator naţional pe droguri, poate iniţia o altfel de  activitate la nivel intern şi o consultare la nivel internaţional. Sunt convins că, în maxim doi ani, se va vedea o diminuare a consumului de droguri, prin luarea unor măsuri coerente şi eficiente. 
Carmen NEGREU

Centrul oraşului Breaza, asfaltat provizoriu din sponsorizări

Săptămâna trecută, Răzvan Bălăşescu, primarul localităţii Breaza, a susţinut o conferinţă de presă la care s-a adus în discuţie stadiul actual al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Breaza, judeţul Prahova”.
Contractul de finanţare pentru proiect a fost încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, acesta fiind autoritate de management prin Agenţia pentru Dezvoltare regională Sud Muntenia, organism intermediar pentru POR 2007-2013. Valoarea totală a proiectului este de 48.209.259,08 lei. Finanţarea este asigurată de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional regional (POR) şi presupune îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale şi reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi urbane, inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură.
„Lucrăm aproape zilnic cu un constructor, reprezentant al primăriei, consultant, diriginte de şantier şi reprezentanţi ai firmelor care asigură utilităţile cetăţenilor, respectiv Hidroprahova, Electrica şi Distrigaz. Este foarte important, pentru că atunci când am început lucrările speciale şi, mă refer la rigole, au fost nişte probleme mari. De ce? Pentru că sunt acele reţele de utilităţi. S-au început lucrările şi pe stradă era doar constructorul. În primele două zile, vreo 10-15 branşamente rupte, pentru că se excava şi se rupeau, neexistând o colaborare între compartimentele de specialitate ale primăriei şi reprezentanţii firmelor de utilităţi. Am reuşit să-i adun pe toţi, s-au marcat branşamentele, lucrându-se manual în zona lor. Din acel moment au trecut 3-4 săptămâni, numărul accidentele de acest gen reducându-se semnificativ” a precizat primarul Răzvan Bălăşescu.
Totodată, acesta a ţinut să explice modul de desfăşurare a unor lucrări de asfaltare centrale, în condiţiile în care, în primăvara anului viitor, vor demara lucrările pentru reţele de canalizare.
„Stratul de asfalt care s-a turnat pe zona centrală a oraşului este unul provizoriu. Am dorit să avem, timp de 8-10 luni, condiţii decente pentru circulaţie. Printr-o înţelegere cu HidroPrahova, am căzut de acord ca gurile de canalizare să fie acoperite cu asfalt şi marcate. La primăvară, vor începe lucrările de canalizare. Tot acest strat de asfalt de acum va fi spart. În mod normal, ridicarea capacelor de canalizare la nivelul asfaltului, m-ar fi costat de 4-5 ori mai mult decât m-ar fi costat acest strat de asfalt. Dar există oricând posibilitatea de intervenţie, iar sistemul de canalizare funcţionează normal. Acest strat de asfalt este susţinut, în mare parte, din sponsorizări, firma constructoare fiind una dintre sponsori. E o chestiune ce ţine de traiul decent într-un oraş. Lucrările de modernizare pentru străzile Ocinei şi Copenhaga sunt suportate din bugetul local. Şi aici va fi spart asfaltul la primăvară. Părţile laterale, care cuprind un număr mare de locuri de parcare, vor fi construite foarte solid şi nu vor fi sparte. Astfel, bugetul local nu va fi afectat de lucrările de canalizare care vor începe în primăvara anului viitor. Am reuşit în această perioadă să atragem foarte multe fonduri din sponsorizări, pe care le folosim pentru crearea acestor condiţii decente, să călcăm şi noi, măcar 10 luni de zile, pe un strat de asfalt corespunzător” a explicat Răzvan Bălăşescu scopul acestui strat provizoriu de asfalt, care a generat discuţii contradictorii în rândul brezenilor, miraţi că se lucrează doar în centrul oraşului. 
Carmen Negreu

Breaza - mesager de seamă al tradiţiilor folclorice

Anul acesta, brezenii se pot mândri din nou cu performanţele ansamblului de dansuri populare „Calabreaza”, care activează în cadrul Centrului Cultural „Ion Manolescu”, condus de Alexandru Cazan. Astfel, în perioada 27-31 iulie 2012, în incinta Teatrului de Vară din Năvodari, în judeţul Constanţa, s-a desfăşurat a treia ediţie a Festivalului Dans Romania Open - Trofeul României 2012. Ansamblul „Calabreaza” a participat la secţiunea de folclor, împreună cu alte 33 de formaţii din ţară, unele fiind înscrise la secţiunea de dans contemporan.
„Am plecat cu gândul să câştigăm şi am reuşit. Am câştigat locul întâi! Nu am luat Trofeul României, premiul fiind acordat la altă secţiune decât cea la care am participat noi. Odată cu câştigarea locului întâi, am câştigat şi un loc de participare la un festival internaţional de folclor, care va avea loc la anul, în Italia. A fost o experienţă deosebită, prezentând în toate cele trei seri, trei suite de dansuri din două zone folclorice, din Prahova şi una din Moldova. Pentru toate cele trei suite am avut costume diferite, specifice zonelor respective. Acest aspect a bucurat juriul, fiind singura formaţie care a avut mai multe costume, în afara celui de prezentare la spectacole, ceea ce ne-a adus un premiu pentru autenticitate. Vreau să menţionez un aspect important şi anume faptul că Breaza a participat la acest concurs şi cu formaţia „Mugur de Breaza” a liceului Aurel Vlaicu, care a câştigat locul II şi dreptul de participare la un festival internaţional” povesteşte cu mândrie Alexandru Cazan, directorul Centrului Cultural „Ion Manolescu”.
În 8 ani de existenţă, ansamblul „Calabreaza”, format din elevi din clasele IX-XII, a fost mereu prezent pe podiumurile unor festivaluri, cu rezultate remarcabile, îndrumat fiind de maestrul coregraf  Nicolae Chiriţă, împreună cu corepetitorul Marian Iorga şi solistul Ninel Cazan. Pentru formaţia „Mugur de Breaza” pregătirea a fost asigurată de către profesoara Maricica Gâţă, cu multă muncă, dar şi cu suflet.
Peste doi ani, ansamblul „Calabreaza” va împlini 10 ani de existenţă, motiv pentru care directorul Alexandru Cazan se gândeşte de pe acum la pregătirile vizând marcarea  evenimentului. În acest sens, Alexandru Cazan intenţionează ca în toate şcolile din cartierele Brezei să existe câte o echipă de dansuri cu costume populare, pentru o defilare de amploare în anul 2014, de până la o sută de copii, la care se doreşte şi participarea veteranilor, a iubitorilor de dans din oraş.
Cu siguranţă, Breaza rămâne un promotor al culturii şi tradiţiilor populare, reprezentând cu succes brezenii, atât în ţară cât şi în afara ei.
Carmen Negreu

07 august 2012

Liderii USL demontează acuzaţiile aduse de conducerea PDL Câmpina

La două zile după conferinţa de presă a PDL Câmpina, în care primarul Horia Tiseanu şi consilierii săi municipali au adus o grămadă de acuzaţii liderilor USL, a venit rândul reprezentanţilor organizaţiilor municipale ale PSD şi PNL să organizeze o întâlnire cu presa.
La conferinţa de presă desfăşurată vinerea trecută la sediul liberalilor câmpineni, aceştia şi colegii lor de alianţă, social-democraţii, au negat toate acuzaţiile ce li s-au adus şi au încercat să răspundă la întrebările retorice ale liderilor pedelişti.
În legătură cu marginalizarea consilierilor PDL din comisiile care vor funcţiona în administraţia câmpineană (altele decât comisiile de specialitate ale Consiliului Local), în legătură cu soarta echipei Unirea, cu atmosfera din timpul referendumului, cu aşa-zisele presiuni la care, conform declaraţiilor primarului Tiseanu, acesta a fost supus din partea unui lider local USL pentru neimplicarea sa în buna desfăşurare a referendumului din 29 iulie etc.
Reprezentanţii USL Câmpina prezenţi la întâlnirea cu ziariştii (liberalii Virgil Guran, Daniel Ioniţă şi Florin Frăţilă, social-democraţii Ion Dragomir, Gheorghe Tudor şi Horaţiu Zăgan), au încercat, în general, să răspundă la toate problemele ridicate  în precedenta conferinţă de presă a pedeliştilor locali. “Ţin să le mulţumesc tuturor câmpinenilor care au votat duminică, indiferent de opţiunea pe care au avut-o, înţelegând că democraţia înseamnă exprimarea liberă a opţiunilor. Cu un primar pedelist,  am obţinut un scor bun la referendum. Am fost acuzaţi că am îndemnat lumea să voteze, lucru pe care nu l-am negat niciodată. În schimb, prin îndemnarea oamenilor să nu voteze, prin boicotarea referendumului, eu consider că PDL a încălcat principiile Constituţiei României. Îndemnul pedelist a prins la mulţi câmpineni. Eu vreau să le adresez acestora din urmă o întrebare. Dacă au putut să refuze a-şi exercita un drept fundamental, constituţional, care ar fi putut să influenţeze viitorul lor şi al acestei ţări, de ce se plâng de diminuarea abuzivă a salariilor, a pensiilor şi a altor drepturi sociale, la care au recurs guvernările pedeliste anterioare?  Cred că dacă am fi avut un dram de naţionalism în noi, am fi ieşit cu toţii la vot. Iar dacă ar fi fost să iasă Băsescu câştigător, nu era nicio supărare. Căci aşa ar fi decis poporul. Iar poporul este suveran în alegerea conducătorilor săi. Aşa, să nu ne mai mirăm că maghiarimea din UDMR stabileşte politica naţională şi ar putea decide, prin boicot, soarta acestui referendum. […] PDL ne-a acuzat că am dus cu forţa oamenii la vot şi că am fi plătit oamenii să se ducă la vot. Nu este adevărat. Nici dacă am fi vrut, nu am fi putut, căci noi nu avem puterea financiară a PDL-ului. Sper ca, în final, să se demonstreze că în România nu mai sunt decât 16 milioane de votanţi, iar Curtea Constituţională să facă dreptate”, le-a spus ziariştilor, la începutul întâlnirii, Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina şi membru al Consiliului Judeţean.
Apoi, Ion Dragomir, liderul social-democraţilor câmpineni, i-a acuzat pe liderii locali ai PDL că nu s-au mulţumit doar să recomande electoratului propriu să nu iasă la vot (cum susţine primarul Tiseanu că s-a întâmplat), ci chiar “au făcut presiuni şi asupra oamenilor care nu sunt pedelişti să nu meargă la vot.” Cea mai gravă acuzaţie a viceprimarului privea faptul că angajaţi ai Primăriei care au votat vor avea probleme de serviciu, fiindcă “primarul este foarte agitat şi nemulţumit, iar din această cauză, mulţi salariaţi ai Primăriei vor suferi, vor fi chemaţi în comisii disciplinare, unde li se vor inventa tot felul de motive. Nu vă pot da nume, dar le veţi afla în curând.” Tot viceprimarul a recunoscut că în anumite comisii care vor funcţiona în cadrul administraţiei locale nu au mai fost propuşi consilieri PDL, deoarece “am vrut să ne asumăm întreaga responsabilitate în legătură cu funcţionarea acestor comisii, în care am dorit să intre numai profesionişti.
În Consiliul Local nu ne-am opus televizării şedinţelor, iar Consiliul Judeţean ne-a ajutat mereu, fără să conteze faptul că, în mandatul trecut, municipalitatea era în întregime a PDL-ului. [...] USL Câmpina nu i-a făcut nicio plângere penală primarului Tiseanu. Am aflat si noi din presă despre acest lucru.”
În continuare, viceprimarul a ţinut să-i răspundă edilului-şef, care declarase presei, cu două zile înainte, că un lider USL local i-a recomandat să stea liniştit la referendum, să nu se implice, pentru că, altfel, Câmpina nu va mai primi fonduri de la Consiliul Judeţean. “Pentru că şi eu mă consider unul dintre liderii USL Câmpina şi s-ar putea înţelege că este vorba despre mine sau altcineva din USL, vă spun că eu nu am făcut şi nu fac aşa ceva. Consider că problemele politice  şi alegerile nu au legătură cu administraţia sau cu fondurile pe care le primeşte o localitate de la bugetul judeţean. Ca să se clarifice situaţia, ar fi bine ca dl. primar să dea nume, când face astfel de afirmaţii,” i-a sugerat viceprimarul şefului său din Primărie.
Consilierul municipal Florin Frăţilă a subliniat, la rândul său, că “boicotul contravine nu doar spiritului Constituţiei, ci chiar Legii partidelor politice. Aşa cum ne acuză PDL-ul că am fi cumpărat votul unor alegători, lucru complet fals, am putea spune şi noi că adversarii noştri, din informaţiile primite, ar fi cumpărat absenţa de la urne a multor localnici, lucru care se putea face mult mai uşor.” Despre hotărârea nefinanţării în totalitate a echipei Unirea, Virgil Guran a afirmat, încă o dată, că nu a fost făcută pentru a îngropa echipa, ci pentru a redirectiona fondurile economisite spre modernizarea unor baze sportive câmpinene, iar dovada că noua majoritatea din Consiliu, formată din USL şi PP-DD, a avut dreptate este faptul că FC Unirea şi-ar fi găsit un sponsor cu care ar putea ieşi din acest impas. “Numai un tâmpit poate să creadă că sprijin sportul politic, după ce atâţia ani, am finanţat din banii mei proprii fotbalul câmpinean”, a conchis liderul liberal.  A.N.  

Cuvântul care înţeapă

Aşadar, se poate!

Fie că vrem ori nu, sportul rege, fotbalul şi politica au fost şi vor rămâne, în România, o sursă interminabilă de controversă între suporterii/ susţinătorii rivali şi nu numai. Tot românul se pricepe la fotbal, mai cu seamă la politică, dar foarte puţini înţeleg cât de nefastă este implicarea politicului în fotbal şi în sport, în general, într-o societate ca a noastră, divizată şi pasională până la absurd, în care apartenenţa/ simpatia pentru o formaţie/ formaţiune s-a transformat într-un adevărat război româno-român.
Implicarea politicului în fotbalul local, căci despre asta este vorba, a început odată cu finanţarea discreţionară, într-un an electoral, din bugetul public, a FC Unirea Câmpina de către puterea portocalie care deţinea controlul absolut în administraţia locală mandatul trecut şi a continuat până în zilele noastre, când aceiaşi oameni (de data asta aflaţi în minoritate) au găsit de cuviinţă să-şi continue opera de „mecenat” pe spinarea contribuabililor, promovând un proiect de hotărâre în Consiliul Local în urma căruia multe alte miliarde de lei urmau să ajungă în conturile clubului ai cărui adevăraţi proprietari nu aveau în buzunare decât dragostea pentru fotbal. În principal, justificarea PDL-iştilor de a finanţa în continuare proiectul fotbalistic Unirea a fost legată de performanţă, motiv absolut acceptabil, dacă FC Unirea nu ar fi reprezentat, din păcate, în lunile din urmă, un adevărat agent electoral cu implicaţii politice părtinitoare absolut scandaloase ale unora dintre conducătorii clubului. Sigur că sportivii nu au nicio vină pentru faptul că munca şi imaginea lor au fost folosite în astfel de scopuri, pe bani publici, însă din punct de vedere principial ei trebuie să înţeleagă faptul că politica nu are ce să caute în sport.
Finalul spectacolului sinistru pus în scenă de PDL-işti s-a consumat, după cum se ştie, în prima şedinţă de Consiliu Local a acestui mandat, atunci când proiectul de finanţare pentru FC Unirea a fost respins cu argumente temeinice de actuala majoritate USL – PPDD, care nu s-a mai arătat dispusă să îmbrace în bani publici o echipă cu proprietari fără bani. Cu banii ce ar fi trebuit îngropaţi într-o altfel de performanţă efemeră, administraţia locală îşi propune şi chiar este obligată să construiască/ achiziţioneze baze sportive, de care să beneficieze copiii şi tinerii câmpineni care azi şi în urma acestor lipsuri nu se mai regăsesc în propriul lor oraş. Dincolo de toate aceste argumente, care în prezent sunt înfierate cu veninul de rigoare de către devoratorii de bani publici prin conferinţe de presă, site-uri media şi reţele de socializare, pe termen lung oraşul va avea de câştigat edificii (stadioane, terenuri de sport) care vor rămâne spre folosinţă generaţiilor următoare.
Faptul că decizia majorităţii actuale din Consiliul Local a fost una corectă s-a dovedit în scurt timp, pentru că azi, din câte se pare, FC Unirea Câmpina şi-a găsit un investitor privat care îi va suporta, cum este şi normal, toate cheltuielile. Aşadar, se poate!
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

PE CINE PUNEM ÎN LOC...

Pînă acum puciştilor le-a ieşit aproape totul. Sigur, folosirea cuvîntului „pucişti” este incorectă politic şi mi-ar putea aduce aspre sancţiuni. Dar tot ce se întîmplă de două luni încoace este nu doar ilegal, este şi imoral. Acum un ceas, Ministrul de Interne Rus şi-a anunţat demisia, ca şi ministrul delegat pentru Administraţie. Din cauza presiunilor politice. Asta spune tot despre ceea ce înseamnă cu adevărat această aberantă numărătoare a votanţilor după ce  votul a avut loc. În discuţii cu amici foarte anti-Băsescu, m-a izbit următorul „argument”: să-l schimbăm pe matroz, după aia vedem noi. Dintr-un scrupul de „obiectivitate” unii recunosc nulitatea patentă a dnilor. Ponta & Antonescu, dar aruncau în aer această teorie cu prioritatea absolută a schimbării cu orice preţ a preşedintelui ales. La întrebarea mea: şi pe cine puneţi în loc? – venea răspunsul citat mai sus, care pe mine unul mă năuceşte. Cît de orb trebuie să fii ca să nu vezi că această obstinaţie de a-l înlocui înainte de vreme nu numai că nu a rezolvat nici una dintre problemele grave ale ţării, ci le-a agravat pînă în pragul colapsului!

Consecinţele unei campanii de influenţare a votului

Săptămâna trecută, presa online făcea trimitere la faptul că şase primari PDL din Prahova au dosare penale întocmite în urma unor plângeri făcute în baza legii referendumului, pentru tentativă de influenţare a votului şi mită electorală. Printre cei şase primari se regăsea şi numele primarului Horia Tiseanu, fapt pentru care acesta a considerat că trebuie să lămurească lucrurile într-o conferinţă de presă.


„Eu eram citat împreună cu primarul de la Băicoi şi Apostolache, că am fi încălcat articolul 54 din legea 3/2000. Nu mi-a venit să cred. Înţeleg că articolul de lege este legat de mita electorală. Am înţeles că s-a făcut un dosar, că se fac cercetări de către poliţia judeţeană. Pun şi eu nişte întrebări acum. Dacă se constată un astfel de lucru, nu se face o plângere la Parchetul local sau la Poliţia Română din localitatea respectivă? De ce se face acest lucru la Ploieşti? De ce apare domnul Mircea Cosma în conferinţă de presă să anunţe acest lucru, şi nu apare şeful PSD, şeful PNL din Câmpina, care să fie nemulţumiţi de acţiunea mea, poate că într-adevăr, dânşii cred că eu am făcut aşa ceva. Vreau să vă spun că este o manevră de intimidare securisto-comunistă la adresa mea şi a primarilor PDL. N-am făcut aşa ceva, nu mi-a permis să fac acest lucru nici la alegerile locale şi la nici un fel de alegeri, să dăm bani pentru a câştiga voturi. Cu atât mai mult, noi nu aveam de ce să dăm bani, pentru că noi nu invitam oamenii la vot. Dacă cei de la USL sunt bănuiţi de noi că au dat bani ca să iasă oamenii la vot, noi chiar că nu am fi avut de ce să dăm bani. Iar eu personal, niciodată nu am avut această intenţie şi nu m-am pretat la această manevră josnică, de a cumpăra electoratul cu 50 de lei sau cu 100 de lei sau 20 de lei sau cât am auzit că era «preţul» acum la referendum”, a declarat primarul Horia Tiseanu.
Nu-i poate contesta nimeni cele spuse, pentru că de regulă, în astfel de situaţii, acolo unde se întâmplă, acţionează trepăduşii. E firesc să nu-şi „murdărească” mâinile candidaţii şi să tragă şpaga în mod direct unei anume părţi a electoratului care pun, hai să nu zicem botu’, ci „preţ” pe astfel de practici în care apar cozonaci, vin şi sau bani.
Primarul Horia Tiseanu a explicat în continuare că s-a interesat la poliţia municipiului dacă are vreo plângere penală, de unde a primit un răspuns negativ. A mai spus că presupune o difuzare de fluturaşi electorali din care reieşea că PDL îndeamnă să iasă lumea la vot,  să voteze împotriva demiterii preşedintelui Băsescu, bănuind opoziţia pentru această acţiune.
„Noi am făcut o plângere simplă la poliţie, pentru difuzarea acestor fluturaşi. Nu am făcut la Parchet. Nu ştiu dacă are caracter penal sau nu. Legea poate să-şi spună cuvântul. Probabil e o faptă penală dacă difuzezi fluturaşi în timpul pauzei de campanie electorală” a mai spus Horia Tiseanu.
Întrebat cum va decurge colaborarea cu Consiliul Local, respectiv cu viceprimarul Ion Dragomir care e şeful filialei PSD Câmpina, având în vedere aceste frecuşuri politice şi plângeri pe la poliţie, primarul Horia Tiseanu a declarat:
„Eu pot colabora, după cum doresc dumnealor să colaborăm. Dacă vor să avem un conflict la cuţite, o să avem un conflict la cuţite. Şi vreau să vă spun că am experienţă şi o să le creez mari probleme şi n-o să-mi creeze mari probleme mie. Vorba lui Mircea Cosma, acum preiau o informaţie de-a lui, eu sunt alesul poporului. Adică, dacă eu am fost ales de către câmpineni ca primar, câmpinenii mă respectă şi-atunci, orice-ar fi, primăria o conduce primarul şi nu viceprimarul sau altcineva. Cu viceprimarul n-am decât să lucrez bine. I-am dat astăzi dispoziţia prin care i-am delegat nişte sarcini şi l-am rugat foarte mult să se ocupe de ele, mai bine decât s-a ocupat în mandatul trecut, pentru că lucrurile trebuie să evolueze. În legătură cu Consiliul Local, vom colabora după cum doresc dumnealor. Noi o să mergem înainte cu hotărârile pe care dorim să le propunem pentru binele comunităţii. Dacă dumnealor nu doresc să le voteze, noi facem imediat o conferinţă de presă, găsim şi alte metode de a le aduce la cunoştinţa câmpinenilor faptul că proiectele noastre sunt respinse doar pe criterii politice.” Poate într-o zi va explica primarul pe ce criterii s-a scos anul trecut de pe ordinea de zi a şedinţei, un proiect al Clubului Eco Alpin Caraiman, prin care se dorea un parc cu trasee pentru biciclişti, în vecinătatea terenului concesionat unei firme cu ştaif, unde aceasta se străduieşte în van, de vreo doi ani, să facă un parc public pe o suprafaţă de 86.000 mp.
Cert este că dihonia ivită la vârfurile conducerii de stat se împrăştie ca o apă neagră şi urât mirositoare în restul ţării, năclăind conştiinţa românilor. Cei din PDL, inclusiv primarul Horia Tiseanu, consideră drept morală recomandarea făcută românilor, aceea de a nu ieşi la vot. Pentru unii politicieni, morala este precum guma de mestecat: o mesteci, o savurezi, îţi cureţi dinţii şi o scuipi când îşi pierde gustul, după care încerci altă pastilă. Sau altă morală.
Carmen Negreu

Revoluţie în genetica politicii câmpinene:

În Consiliul Local, lupii pedelişti de ieri sunt pe cale de a fi transformaţi în oiţe

Imediat după aflarea rezultatelor de la referendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, încurajaţi de neîndeplinirea cvorumului (de aproape 9,2 milioane de alegători) impus iniţial acestui referendum, situaţie care îl făcea ca şi reîntors la Cotroceni pe Băsescu (astăzi, lucrurile s-au schimbat radical, dar asta e o altă poveste), primarul Horia Tiseanu şi consilierii săi au organizat rapid o conferinţă de presă.
La întâlnirea cu liderii pedelişti, noi, ziariştii locali (sau măcar o parte dintre ei; şi în Câmpina există “o anumită parte a presei”), ne-am simţit extrem de importanţi. Dacă ne este permisă o mică paranteză, întotdeauna, înaintea unor scrutinuri populare, dar şi puţin după acestea, presa este privită cu mai mult respect, cu mult mai mult respect, fiind curtată asiduu de către politicienii partidelor implicate în alegerile respective. În perioadele amintite, oamenii din presa română nu mai sunt consideraţi nici “găozari”, nici “ţigănci împuţite” (am citat aici dintr-un clasic în viaţă şi în suspendare). În orice campanie electorală şi puţin după terminarea ei, orice jurnalist, cât de mic şi neînsemnat ar fi, îşi primeşte porţia de zâmbete (fariseice, desigur), din partea politicienilor interesaţi să fie prezentaţi într-o lumină favorabilă. Apoi, la câteva zile, brusc, zâmbetele şi amabilităţile politicianiste ale celor care câştigă alegerile dispar.
Cu atât mai importanţi ne-am simţit la întâlnirea cu conducerea PDL Câmpina, cu cât liderii pedelişti au încercat să ne impresioneze (iar, prin noi, şi electoratul), plângându-ni-se că li se întâmplă (pe nedrept, se înţelege), o grămadă de chestii urâte, venite de la nişte adversari politici la fel de urâţi. La un moment dat, părea că noi, nişte bieţi ziarişti de provincie, eram oficiali U.E. de rang cel mai înalt (eu m-am simţit, credeţi-mă, ca un barosan, ca un baros, sau chiar ca un Barroso), iar în faţa noastră se aflau, de fapt, Băsescu şi toată conducerea centrală a PDL, care nu mai pridideau cu informări şi lamentări rostite de gurile lor parcă fără miros de usturoi, ca nişte acuzaţii slobozite precum jeturile depresurizate din gurile de sifon. Mi-am alungat senzaţia psihedelică printr-o scurtă scuturătură de cap şi o lungă ciupitură de picior, ca să realizez din nou că în faţa noastră se afla doar conducerea PDL Câmpina, coborâtă sub patrafirul presei locale ca să mărturisească nu păcatele ei (cum altfel), ci păcatele adversarilor politici care le-au luat locul în conducerea legislativului municipal.
Şi uite-aşa, am aflat de la fruntaşii pedelişti câmpineni că reprezentanţii locali ai USL, dimpreună cu cei din PP-DD, au pus mâna pe Consiliul Local şi îi marginalizează pe consilierii PDL. De parcă noi am fi lipsit, în mandatul trecut, de la şedinţele aleşilor noştri. De parcă nu am fi văzut aceeaşi atitudine autoritaristă din partea PDL în perioada 2008-2012, când avea o majoritate zdrobitoare în Consiliul Local. O atitudine de forţă, de luare în derizoriu a proiectelor de hotărâri venite din partea opoziţiei de atunci, de lipsă de dialog cu consilierii pesedişti şi penelişti din mandatul trecut, aflaţi astăzi la putere în miniparlamentul Câmpinei, după ce, în precedenţii patru ani, au făcut o neputincioasă opoziţie. O asemenea “noutate” mărturisită nouă de liderii pedelişti (un fel de secretul lui Polichinélle), ar fi putut fi egalată doar dacă Tiseanu şi consilierii săi ne-ar fi vestit că a murit Gheorghiu Dej.
Prin noua majoritate pe care au format-o cu cei de la PP-DD, reprezentanţii USL în Consiliul Local au arătat, deocamdată, dorinţa de a fi foarte autoritari şi de a-şi asuma întreaga răspundere pentru toate viitoarele acţiuni legislative necesare unei bune guvernări locale. S-ar zice că acum e vremea lor, de vreme ce aşa a hotărât, prin vot democratic, “poporul câmpinean”. Cât de deschişi spre dialog cu actuala opoziţie pedelistă din Consiliul Local vor fi social-democraţii şi liberalii vom afla în viitorul apropiat. Eu, unul, sper să nu ne întoarcem la vechile metehne, dar nu bag mâna în foc, nici măcar un vârf de deget, că nu se va întâmpla aşa. Până atunci, nu putem decât să remarcăm revoluţia petrecută în genetica politicii câmpinene, o dată cu transformarea foştilor lupi consilieri pedelişti în nişte oiţe mistuite de răzbunare şi de revenirea vremurilor trecute. A.N.

S-a încheiat proiectul Grundtvig

Săptămâna trecută, primăria Câmpina a încheiat proiectul Grundtvig, care s-a derulat pe o perioadă de 24 luni. Proiectul a fost finanţat cu fonduri europene în valoare de 20 000 de euro, fiind destinat unui grup format din 30 de persoane, tineri proveniţi din şase ţări: Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia, Cipru şi bineînţeles, România. „Proiectul a avut drept scop organizarea de întâlniri şi schimburi de experienţă între tinerii cu vârste între 18 şi 30 de ani, vizând realizarea a minim 24 de mobilităţi, dintre care 16 să fie efectuate de aceşti tineri. S-au purtat discuţii despre problemele pe care le au tinerii de azi din ţările şi oraşele partenere, Cipru fiind lider de proiect.  De exemplu, în Lituania, s-a discutat despre şomaj şi posibilităţile de angajare, în România s-a discutat despre voluntariat şi de ce la noi nu există o tradiţie în a se desfăşura activităţi de voluntariat. În alte ţări s-a discutat despre păstrarea tradiţiilor populare, costume, muzică, dansuri, bucătărie. Fiecare partener a avut de realizat materiale de promovare. Noi am realizat un CD cu cântece pe care le-au transmis tinerii din ţările partenere. Am avut compoziţii proprii. De la noi, am lucrat cu Alexandra Căpitanu, care a avut o melodie compusă de ea şi cu cei de la Sixteens, fiind de acord să punem o melodie de a lor pe acest CD. Am mai avut un CD cu mituri şi legende populare. Am ales participanţii dintre cei care activează în ONG-uri, în general voluntari care au desfăşurat proiecte şi care au participat cu fundaţia Zamolxes, cu Asociaţia de Dezvoltare Turistică Valea Prahovei, cu cei care au făcut proiectul de la Lecturi Urbane timp de şapte ediţii, în general tineri care au vrut să participe la viaţa societăţii civile şi care au avut un aport în viaţa socială a Câmpinei” a declarat Gabriela Barbu, coordonatoarea proiectului.
Tinerii câmpineni s-au arătat entuziasmaţi de proiectul la care au participat, având prilejul să cunoască locuri şi oameni, participând la acţiuni care le-au îmbogăţit spiritul şi universul cultural. C.N.

Primarul oraşului Breaza, Răzvan Bălăşescu, la început de mandat

Redactor: Cum vă simţiţi în calitatea de primar, pe care aţi dobândit-o de puţin timp?
Răzvan Bălăşescu:  Asta mi-am dorit, să lucrez în administraţie publică. Într-adevăr e foarte mult de lucru. Nu e ceva ieşit din comun, dar chiar îmi place.
Redactor: Cum v-au primit angajaţii primăriei şi consilierii?
Răzvan Bălăşescu:
Marea majoritate m-a primit bine, dar am simţit şi persoane cărora le era frică de necunoscut. Încă din primele zile am avut o discuţie cu ei. Le-am spus cum vreau să lucrăm ca prieteni, colegi, să fim o echipă. După această discuţie am luat nişte măsuri, fiind înţelese, de unii, cu totul altfel de cât ar fi trebuit. De exemplu, avem personal din poliţia locală care activează la biroul de informaţii, la intrarea în primărie, având relaţii cu publicul. I-am rugat pe aceştia să vină îmbrăcaţi în civil. Cineva m-a întrebat dacă trebuie să predea uniforma. Mi-am dat seama că unii au au înţeles că dacă vor apărea civili, mă pregătesc să-i dau afară. Eu am făcut această schimbare pentru că am avut mai multe recomandări faţă de ţinuta vestimentară a celor care au relaţii cu publicul şi să nu mai fie vizibilă uniforma de poliţist. Nu am considerat că e vreo problemă, pentru că ei îşi fac în continuare datoria de poliţişti locali. Vreau să vă precizez că personalul din primărie, în proporţie de peste 80%, este bun şi foarte bun, dar nu au fost organizaţi cum trebuie. Singurele compartimente unde nu a trebuit să fac modificări, au fost birourile de financiar-contabilitate şi ADPP. În rest, trebuia să lucrez cu aproape o sută de inşi, ceea ce nu e posibil. I-am aranjat pe compartimente şi la ora actuală conduc cu patru persoane, acestea fiind secretarul oraşului, şeful serviciului financiar-contabil, şeful de la achiziţii publice şi investiţii şi subsemnatul. O mică parte dintre angajaţi se află în procesul de evaluare. Se pare că avem nişte probleme cu cei care lucrează la gospodărirea oraşului, la transporturi. Ştiam aceste lucruri de ceva vreme, dar mi-am spus că până nu am dovezi concrete să nu iau decizii. Se pare că sunt ceva probleme cum ar fi nerespectarea programului de lucru, pot spune că sunt şi nişte lipsuri ale unor materiale, fiind deja anchete în derulare, mai sunt probleme şi cu alcoolul, cu disciplina. A intervenit comisia de disciplină, luându-se măsurile de rigoare, restul personalului percepând pozitiv aceste acţiuni, asta fiind o dovadă că sunt oameni serioşi care chiar doresc să muncească. Cât despre consiliu, pot să vă spun că prima şedinţă a decurs excelent, fiind foarte bine pregătită. Am lucrat cu fiecare comisie în parte, proiectele trecând în unanimitate. Discuţiile sunt libere, decente. A fost o atmosferă constructivă.
Redactor: Care a fost primul lucru pe care l-aţi făcut în plan administrativ, ca primar?
Răzvan Bălăşescu:
Cum spuneam, primul lucru a fost discuţia cu personalul primăriei, iar al doilea lucru a fost începerea unei curăţenii în oraş, activitate care s-a văzut, s-a concretizat foarte repede. Am mobilizat forţe ale primăriei şi ale firmei care ne asigură serviciile de salubritate. Vreau să vă spun că a doua zi după învestitură, mai mulţi cetăţeni au venit şi mi-au spus, domnule, n-am văzut aşa ceva de foarte mulţi ani. Am discutat cu cei de la firma de salubritate şi i-am rugat, să spunem, ca în schimbul contravalorii serviciilor pe care le plătim, să ne facă o sponsorizare. Am dorit ca acest lucru să se concretizeze printr-o maşină de spălat şi periat asfaltul. Pentru mine, această acţiune este ceva normal, ca în fiecare dimineaţă, măcar axul central şi străzile lăturalnice, mai importante, să fie curate. Bineînţeles că nu am lăsat descoperite celelalte zone. De asemenea, au fost curăţate şi primenite intrările în oraş, s-a vopsit pasarela de la Podu Vadului, de la Comarnic.
Reporter: La preluarea funcţiei aţi găsit nereguli în scriptele primăriei?
Răzvan Bălăşescu:
Se desfăşoară nişte audituri interne. În următoarea lună va veni un control de la Curtea de Conturi. Atunci vom vedea foarte clar cum stau lucrurile. Ce nereguli am observat până acum? Avem unul dintre proiectele cu finanţare europeană. Este vorba de reabilitarea şi modernizarea a 22 de străzi. Există deja o corecţie de 5%, asta însemnând o valoare de 1.200.000  ron, aplicată de către un control venit de la Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale. Pe mine chiar mă doare sufletul că trebuie să dăm aceşti bani de la buget. E o corecţie aplicată pentru modul în care a fost efectuată licitaţia, a stabilirii unor criterii pentru constructor. Probabil că acolo au fost presiuni, nişte influenţe politice. Fostul primar a acceptat o procedură impusă. Modul cum a fost făcută licitaţia pentru constructor, indicatorii care au fost acceptaţi în cadrul licitaţiei, se pare că a fost defectuos. De fapt, documentele spun totul. Deocamdată aşteptăm controlul Curţii de Conturi şi raportul ei final. Totuşi, legat de acest proiect, vreau să vă mai spun că managerierea sa a fost de slabă calitate. Şeful proiectului este primarul, alături de alţi factori, cum ar fi o firmă de consultanţă, diriginte de şantier, proiectant. Pe lângă aceştia sunt responsabilii de utilităţi ca Hidroprahova, Distrigaz, Electrica. Când am devenit la rândul meu şeful proiectului, se lucra în următorul mod: pe străzi nu se afla decât constructorul şi, din când în când, dirigintele de şantier. Nu se poate lucra în acest fel! Au început să lucreze la rigole şi în prima zi s-au rupt  în jur de zece branşamente de apă, două de gaze, având pagube pe o lungime de aproximativ 200 de metri. De ce? Pentru că amplasamentul respectiv nu a fost predat. Am adunat toţi factorii implicaţi, s-au marcat branşamentele, traversările şi alte aspecte care ţin de reţelele de utilităţi şi s-a început să se lucreze în alt stil în zonele respective. Vreau să vă spun că de două săptămâni şi jumătate nu am mai avut nici un incident. Astfel, dacă toţi factorii implicaţi lucrează în echipă, e imposibil să nu iasă o treabă bună.
Redactor: Să atingem vechea problemă a Brezei, apa. Cum afectează canicula oraşul?
Răzvan Bălăşescu:
E o problemă foarte mare! Avem zilnic sesizări din partea cetăţenilor. În primul rând avem problema secetei, sursa de apă din râul Prahova fiind diminuată. Pompele funcţionează la maxim dar nu reuşesc să facă faţă, fiind şi consumul mare şi debitul scăzut, nereuşind să umplem bazinul de apă din zona Uzinei Hidrojet. În cartierul Capul Câmpului sunt probleme cu apa, din cauza presiunii. Sperăm ca după ploile care au fost şi care vor mai veni, să crească debitul de apă. Într-un an şi jumătate, maxim doi, va fi făcută aducţiunea de apă de la Paltinu. Au mai fost două încercări, dar nu au fost finalizate. Există deja aprobat un proiect al Consiliului Judeţean, cu bani europeni, în care Breaza e prinsă cu lucrări de canalizare şi cu această aducţiune de apă. Proiectul ar trebui finalizat la sfârşitul anului 2014, rezolvând astfel problema apei la Breaza.
Redactor: Aveţi vreun proiect anume să zicem, de suflet, pentru Breaza?
Răzvan Bălăşescu:
Vă spuneam într-un alt interviu că prima mea pasiune a fost arhitectura. Mă frământă şi vreau să rezolv împreună cu studenţii de la Facultatea de Arhitectură, amenajarea centrului civic. Asta nu înseamnă că nu iau în calcul şi zonele periferice, dar vreau să construiesc această „inimă” a Brezei. Sper ca până la sfârşitul lunii august să organizăm un concurs cu cei de la arhitectură, urbanism şi peisagistică, cu tema „Organizarea Centrului Civic” şi sper să adunăm 60-70 de schiţe de proiect în acest scop, putând alege ce e mai bun pentru Breaza. În plus, vreau să promovez oraşul. Am deja mai multe contacte cu agenţii, cu persoane specializate în promovarea locurilor şi acţiunilor din comunităţi. Chiar vreau să afle toată lumea despre Breaza şi lucrurile bune care se află aici.
Carmen NEGREU