25 septembrie 2012

Donaţie în valoare de 500.000 de dolari pentru Spitalul Municipal Câmpina

Prin proiectul C.U.R.E. şi Winchester Church of God din SUA, în colaborare cu Marshall Mckenna, un olandez stabilit de 15 ani în România, care conduce Fundaţia Asociaţia „Mână Deschisă” din Câmpina, a fost donat un container de 40 de tone cu echipamente medicale pentru Spitalul Municipal. Relaţia dintre Spitalul Municipal Câmpina şi americani are la bază o colaborare mai lungă, trecând deja graniţele convenţionalului şi îndreptându-se către o frumoasă prietenie.
„Este o donaţie foarte complexă, în sensul că prietenii noştri din SUA vin de 10 ani aici, în Câmpina. Emilia Rotaru, asistenta şefă a spitalului a fost cea care a intrat într-o relaţie cu dumnealor, aceasta perpetuându-se de la an la an, vizita lor devenind deja tradiţională. Niciodată nu au venit cu mâna goală, întrebându-ne de fiecare dată ce nevoi avem. Acum au cumpărat din ţară un incubator Drager, de înaltă performanţă, pentru nou născuţi. Tot aceşti prieteni au făcut lobby pe lângă organizaţia Project C.U.R.E., care a trimis o persoană la noi pentru a completa un chestionar, pentru a vedea dacă ne încadrăm în criteriile pe care le are în acordarea donaţiilor. Apoi am trimis listele din fiecare secţie a spitalului cu ce nevoi am avea, iar în măsura în care ei au putut să le satisfacă, ne-au trimis acest container cu 40 de tone de materiale sanitare, paturi, echipament medical, consumabile pentru laparoscopie, endoscopie, paturi pentru reanimare cu comenzi electronice, concentratoare de oxigen, cărucioare utilitare, noptiere, dispozitive medicale pentru secţiile de chirurgie şi ortopedie (cârje, bastoane), două mese de consultaţii, una pentru cabinetul de chirurgie şi o alta pentru cel de pediatrie, un aparat laparoscop, lenjerii de pat, prosoape de unică folosinţă, botoşi, echipamente de protecţie. Nu au trimis medicamente, pentru că acestea au un regim special. Valoarea totală a donaţiei se ridică la 500.000 de dolari ” - a declarat Gabriela Grozea, asistent şef secţie obstetrică-ginecologie din cadrul Spitalului Municipal Câmpina, totodată promotorul acestei donaţii consistente.  
Carmen NEGREU

Cuvântul care înţeapă

Smiorcăiala izmeniţilor politici

Am găsit zilele trecute, în cutia poştală, un petec portocaliu de hârtie, pe care era scrisă, aproape telegrafic, o poveste urbană. L-am parcurs şi mi-am dat repede seama că este vorba despre trăirile Albei ca Zăpada şi ale celor şapte pitici izmeniţi din Consiliul Local (în total opt), care imediat după alegerile locale din 10 iunie s-au trezit din somnul dulce al puterii drept pe centura politicii, acolo unde de obicei prestezi mult şi primeşti puţin. Mă refer, desigur, la munca ideologică de partid şi la răsplata cuvenită din partea societăţii!
Scrisorica (petecul de hârtie) celor opt, însăilată la repezeală şi în mare parte mincinoasă, nu este decât expresia neputinţei unor oameni incapabili de dialog, care azi primesc ceea ce au semănat în mandatul trecut, atunci când maşinăria de vot pusă la cale de Alin Moldoveanu şi Horia Tiseanu (adevărata monstruoasă coaliţie, după ce s-au bălăcărit în campania din 2008 ca la uşa cortului) ronţăia imperturbabil până şi ideea de opoziţie.
Iată câteva pasaje din smiorcăiala celor opt izmeniţi politici: „Stimaţi câmpineni, primarul Horia Laurenţiu Tiseanu şi consilierii locali PDL (7) doresc să vă aducă la cunoştinţă situaţia creată în Consiliul Local Câmpina de către consilierii USL (8) şi PP-DD (4), care înfiinţind o «monstruoasă coaliţie» au pornit o acţiune distructivă axându-se mai mult pe abrogarea vechilor hotărâri decât pe iniţierea unor ăproiecte constructive pentru municipiul nostru. Cele mai importante decizii negative ale consilierilor USL şi PP-DD se referă la: retragerea finanţării şi a statutului de asociat din cadrul FC Unirea Câmpina, club promovat în Liga a III-a naţională cu sprijinul Consiliului Local în mandatul trecut; astfel, au dovedit un dispreţ total faţă de iubitorii de fotbal din Câmpina (...). Respingerea propunerii de înfiinţare, în cadrul Spitalului Municipal Câmpina, a unor cabinete cu aparatură modernă (...). Respingerea propunerii primarului de a se realiza în municipiul Câmpina un ansamblu de sere moderne (...)”.
Aşadar, ei sunt albi ca zăpada, iar „monstruoasa coaliţie” le dă peste mâini atunci când vine vorba să dirijeze în continuare banul şi bunurile publice spre găurile negre păstorite de clientela politică portocalie. Patetici şi chiar infantili unii dintre ei, aceşti piraţi deghizaţi în şcolăriţe ingenue, cu fustiţe scurte şi strugurel pe buze, care până mai ieri tăiau şi spânzurau în administraţia publică locală, nu mai impresionează pe nimeni, indiferent de câte smiorcăieli scrise vor arunca pe la uşile oamenilor. Şi ştiţi de ce? Pentru că electoratul s-a prins de făţărnicia politrucilor nesătui, oricare ar fi ei. Stă mărturie în acest sens scrisoarea primită la redacţie (din partea unei familii de câmpineni care a dorit să-şi păstreze anonimatul), pe care o redau integral mai jos. 
Şi pentru că nu sunt deloc adeptul filozofiei mioritice “ba pe-a mă-tii”, mă văd nevoit să le atrag atenţia celor din USL şi PP-DD, care deţin majoritatea politică în Consiliul Local, că înainte de orice fel de vendetă trebuie să respecte electoratul. Căci altfel, care mai este diferenţa dintre izmeniţii de ieri şi cei în devenire (!!!) de azi?!
În virtutea dreptului la replică vă rugăm să publicaţi această scrisoare-răspuns (ataşată) către PDL Câmpina, ca urmare a adresei lor către locuitorii Câmpinei. Fac precizarea clară că niciunul din semnatarii scrisorii NU ESTE MEMBRU sau SIMPATIZANT al vreunui partid politic.
Florin FRĂŢILĂ

Către
P.D.L. – Organizaţia Câmpina
Str. B.-dul Carol I nr. 10, bl. 1D, Prahova
Ca urmare a adresei Dvs., fără număr de înregistrare, remisă locuitorilor municipiului Câmpina prin poşta directă, în calitate de contribuabil al acestui municipiu, vă aduc la cunoştinţă următoarele:
1. Respingerea propunerii consilierilor PDL de către noua majoritate formată prin USL şi PPDD este justificată mai ales ca tardivă. Dacă real s-ar fi dorit de către PDL Câmpina premierea prin burse de performanţă, s-ar fi făcut din mandatele trecute. Astfel propunerea este susceptibilă de a fi demagocică şi populistă, nefiind adoptată anterior de majoritatea PDL.
2. Cât priveşte blocarea anvelopării blocurilor, prespunem doar că materialele folosite nu aveau nimic de-a face cu standardul cost/calitate, cu atât mai mult cu cât în alte lucrări similare realizate prin sprijinul consilierilor PDL, calitatea a lăsat de dorit, mergându-se până la „exfolierea” lucrării.
3. Nu există nici o lege ce obligă o primărie să finanţeze, ca asociat, un club sportiv, indiferent de natura clubului. Primăria poate, cel mult, să premieze performanţa, nu costurile de întreţinere a unui club. Mai mult de atât, în eventualitatea că echipa ar intra în divizia I, nu vedem cum ar finanţa Primăria Câmpina lucrările la un Stadion gen Stadionul Naţional. Aceasta trebuie să fie o iniţiativă a parteneriatului public-privat în cel mai bun caz.
4. Referitor la sere, aducem aminte domnului primar că există un asemenea ansamblu (ca dovadă florile frumoase de altfel, existente în fiecare an în centrul oraşului), sere însă ce NU VÂND şi publicului (cu excepţia crizantemelor toamna), cu alte cuvinte, sere ce funcţionează în regim „închis”. În aceste condiţii, ar fi preferabil sprijinirea unei iniţiative private, care să concureze cu actuala stare de fapt, nu aceeşi Mărie cu altă pălărie.
5. Referitor la Serbările Toamnei, putem spune că, pentru prima dată dupa nişte ani buni, Primăria s-a achitat corect de obligaţiile sale, deoarece atât formaţiile ce au urcat pe scenă cât şi organizarea comercianţilor a fost făcută, pentru prima dată, „cu cap”. E preferabil decât multe manifestări prost organizate să avem câteva, dar de top. Astfel se explică, pentru prima dată şi numărul foarte mare de participanţi, atât comercianţi cât, mai ales, public. Strategia programului „Pâine şi Circ” trebuie regânditâ spre mai multă pâine şi mai puţin circ!
6. Cât priveşte HCL 184/2010, sperăm ca actuala majoritate s-o regândească prin prizma noilor activităţi culturale ce vor fi organizate în Câmpina. E nevoie de un astfel de blocaj al traficului, în măsura în care există şi motivul acestui blocaj, ţinând cont că onor Primăria a anunţat întreruperea programului „prima săptămână din lună mici şi bere” .... pe motiv de poluare a papilelor gustative a celor ce locuiesc în zonă. Păi dacă n-avem mici .... de ce am închide traficul? Curat-murdar domnle.
7. Un spital, fie el şi-al municipiului, nu e un magazin, deci, punctul de comercializare articole ortopedice e un mare ... punct gol, mai ales că există în vecinătate un spital care se ocupă de astfel de probleme (Azuga), iar cu surzenia ... s-avem pardon ... există INTERNETUL care e mai ieftin ca Spitalul ... oricum!
8. Că vorbim de transparenţă decizională ... păi aducem aminte onor aleşilor PDL că inclusiv la spaţii verzi în Câmpina se intra pe pile şi şpagă ... în mandatul vostru. În aceste condiţii, politica „ochi pentru ochi” ... poate vă-nvaţă să nu mai faceţi o astfel de politică la rândul vostru. Nu de alta dar românii au o vorbă: „Ce ţie nu-i place ...” continuarea nu era „fă-o că vei sta la putere toată viaţa”! Felicitari oricum pentru modul exemplar de a vă plânge cetăţenilor. Poate organizaţi şi un referendum pentru a vedea dacă suntem de-acord cu noua politică a Consiliului Local. Sperăm să nu fim nevoiţi să-l contestăm la C.C.R. ... că tot aia e.
Cu stimă,
Un cetăţean câmpinean ... şi nevastă-sa

E aproape sigur: pentru Colegiul Câmpina - Deputaţi se vor înfrunta Virgil Guran şi Alexandru Anghel

Ceea ce ieri părea a fi doar un zvon, astăzi se confirmă aproape 100%: Alexandru Anghel, fiul deputatului Florin Anghel - unul dintre cei mai influenţi politicieni şi oameni de afaceri ai Câmpinei, va candida, în locul tatălui său, la un loc pentru Camera Deputaţilor. Mai exact, va încerca să repete reuşita părintelui său de la precedentele alegeri parlamentare, când acesta din urmă a câştigat colegiul organizat în zona Câmpina “la mustaţă”, doar câteva sute de voturi despărţindu-l de contracandidatul său de atunci, Ioan Simion, preşedintele societăţii Confind, care a reprezentat, în toamna lui 2008, PNL Câmpina. Florin Anghel a pierdut atunci în Câmpina (Ioan Simion l-a devansat cu peste 100 de voturi ale câmpinenilor), dar deputatul PDL a reuşit să câştige categoric, înclinând balanţa de partea sa, în comunele limitrofe Câmpinei, care fac parte din Colegiul 2 Câmpina – Camera Deputaţilor. Astăzi, aceleaşi partide îşi trimit reprezentanţii în câştigarea bătăliei politice pentru colegiul deputăţesc câmpinean. Din partea PNL, va candida liderul liberalilor câmpineni, Virgil Guran, iar din partea PDL, Alexandru Anghel. Teoretic, acesta din urmă, unul dintre cei mai tineri candidaţi parlamentari din judeţ, reprezintă noua alianţă politică urzită în laboratoarele Cotrocenilor: ARD - Alianţa Romania Dreaptă. Dar cum această alianţă este doar de conjunctură, urmând a se destrăma imediat după pierderea alegerilor, putem considera că Alexandru Anghel reprezintă PDL, având la dispoziţie toată forta financiară a părintelui său şi întreaga maşinărie electorală a PDL. Maşinăria activiştilor pedelişti este bine unsă şi încă destul de redutabilă, dar poate fi învinsă printr-un vot masiv al câmpinenilor şi prahovenilor hotărâţi să nu mai permită accederea la putere a PDL, care, prin liderul său din umbră, preşedintele Traian Băsescu, s-a dovedit a fi cel mai despotic şi mai corupt partid din politica românească postdecembristă.
Cele două candidaturi nu au fost prezentate oficial electoratului. Teoretic, ar mai putea fi  schimbări, dar practic, aceste candidaturi vor rămâne bătute în cuie. Tocmai de aceea afirmam, ceva mai devreme, că ele sunt confirmate aproape 100%, deşi, la drept vorbind, în politică, unde compromisul este prezent în orice clipă, cu acest procent nu ar trebui să se lucreze. Cu 100% lucrează numai Dumnezeu. Iar Dumnezeu nu face politică. I-am întrebat recent pe cei doi contracandidaţi cât de sigure sunt candidaturile lor şi ce îi mână în luptă, şi iată şi răspunsurile primite.
 
Alexandru Anghel (30 de ani, arhitect): “Candidatura mea este sigură, în acest sens exprimându-se atât conducerea PDL Câmpina, cât şi liderii Filialei PDL Prahova. Ceea ce m-a determinat  să intru în politică şi să candidez pentru un loc în Parlament nu are, în niciun fel, legătură cu obţinerea unor foloase materiale. Nu candidez pentru a obţine avantaje materiale, deoarece am o situaţie financiară foarte bună şi stabilă, fiind acţionar majoritar şi administrator a două firme din domeniul consultanţei în arhitectură şi din domeniul comercial. Candidez pentru că sunt profund revoltat şi indignat de abuzurile comise de actualii guvernanţi USL în ultimele cinci luni, de când sunt la putere. Practic, văzând cum USL încearcă să distrugă instituţii fundamentale ale statului nostru (care, chiar aşa, cu toate imperfecţiunile sale, poate fi considerat un stat de drept), m-am gandit că nu-mi mai rămâne decât două variante de acţiune: 1. Să-mi iau familia şi să plec în străinătate, într-un stat cu democraţie consolidată, unde şi eu, şi ai mei să ne simţim în siguranţă; 2. Să rămân aici, în România, de care mă leagă atâtea lucruri, şi să lupt pentru apărarea statului de drept. Am ales ultima cale şi sunt convins că nu o să-mi pară rău pentru această hotărâre.”
 
Virgil Guran (47 ani, economist): “Am fost desemnat de conducerea PNL, conform protocolului naţional al USL, să candidez la Colegiul 2 Câmpina – Camera Deputaţilor, aşa că eu cred că este foarte sigură candidatura mea. Totuşi, încă nu pot spune că este certă 100%. Trăim într-o lume instabilă, chiar plină de instabilitate politică, nu mai vorbesc de cea economică, morală, sentimentală. Candidez, în primul rând, din dorinţa de a încerca să contribui la redresarea economică a României. Economia romanească este în mare suferinţă, fiind de mai mulţi ani în declin, iar dacă nu o vom redresa cât mai rapid, lucrurile vor lua o întorsătură extrem de gravă şi de periculoasă pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri. Pentru că nimeni nu are dreptul să se joace cu viitorul acestei ţări, mi-am zis că trebuie să mă implic mai mult şi să încerc să ajung în Parlament, unde cred că pot fi de folos în elaborarea unor legi corecte şi benefice, având acumulată o bogată experienţă în domeniul economic. Dacă nu vom deveni mai pragmatici şi mai hotărâţi, riscăm să ajungem în situaţia Greciei. Dar România nu va fi ajutată de UE aşa cum este ajutată azi Grecia. Eu cred că sunt un om responsabil şi voi încerca să ajut, cu toate puterile mele, la stoparea declinului economic şi la redresarea României. Sunt convins că dacă voi ajunge parlamentar voi putea face lucruri bune pentru electorat. Dacă, bineînteles, voi avea parte şi de un context favorabil.”
Câmpina face parte şi din colegiul senatorial Valea Prahovei, pentru câştigarea căruia se vor înfrunta senatorul social-democrat Georgică Severin şi consilierul judeţean democrat-liberal Daniel Neagoe.  
 
Georgică Severin, născut în Câmpina, acum 52 de ani, a fost până la revoluţie profesor de istorie, după care s-a lansat cu success în lumea afacerilor, înainte de a intra în Parlament fiind patronul primului trust de presă câmpinean. Despre candidatura sa ne-a declarat următoarele: “Am declarat deja intenţia mea de a candida la Senat în Colegiul 1 Valea Prahovei, pentru care am susţinerea USL, conform protocolului naţional al alianţei. Candidatura mea are toate şansele să fie confirmată oficial, dar până atunci, nu vreau să mai comentez asupra acestui subiect. Vă pot spune însă care sunt motivele care mă determină să candidez pentru un al doilea mandat de senator: 1. Sunt adeptul unui parlamentarism sănătos, de tip occidental, în care să fie delimitate clar, o dată pentru totdeauna, atribuţiile celor trei puteri din statul de drept: legislativă, executivă şi judecătorească. Acest lucru nu se poate face decât printr-o nouă şi mult mai riguroasă Constituţie, la elaborarea căreia doresc să particip, fiindcă sunt convins că voi putea veni cu propuneri viabile şi constructive. 2. Cred cu convingere că USL va câştiga clar alegerile parlamentare, iar eu, dacă voi ajunge din nou senator, bazându-mă şi pe experienţa acumulată în acest mandat, voi avea sprijinul necesar din partea autorităţilor centrale ca să pot face pentru colegiul meu mult mai mult decât am făcut în ultimii patru ani, în care, o bună perioadă, am fost parlamentar al opoziţiei, nu al puterii, neavând sprijinul şi pârghiile necesare promovării mai multor proiecte benefice electoratului nord-prahovean.”
Daniel Neagoe, originar din Breaza, are 45 de ani şi este inginer de profesie. Deţine o firmă privată. Nu s-a remarcat prea mult în politică, ci mai mult în administrarea unor mari societăţi de stat, cum ar fi Poşta Română, al cărei director a fost până în mai 2012, când a fost schimbat de noii guvernanţi. Este  consilier judeţean PDL. Până la ora închiderii ediţiei, nu am reuşit să-l contactăm telefonic pentru a-i lua o declaraţie. 
A.N.

„După dealuri” – avanpremieră specială la Câmpina

Filmul „După dealuri”, în regia lui Cristian Mungiu, va avea o avanpremieră specială în Câmpina, orașul care a găzduit cea mai mare parte a filmărilor, în iarna lui 2011-2012. Proiecția va avea loc marți, 25 septembrie 2012, de la 18.30, la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina, în prezența regizorului Cristian Mungiu, a actorilor principali și a unora dintre membrii echipei. La eveniment au fost invitate oficialități ale orașului.
Filmul, inspirat de romanele non-ficționale ale Tatianei Niculescu Bran, a fost recompensat anul acesta la Cannes – cel mai important festival de film din lume – cu premiile pentru Cel mai bun scenariu și un dublu premiu de interpretare pentru actrițele din rolurile principale, Cosmina Stratan și Cristina Flutur - și va reprezenta România la premiile Oscar pentru „Cel mai bun film străin”.
Pentru filmul „După dealuri” a fost construită, pe dealul Muscel din Câmpina, o mănăstire folosită ca decor pentru turnarea celor mai multe secvențe. Altele au fost filmate în diferite locuri din oraș, pe care spectatorii din Câmpina le vor recunoaște fără îndoială.
„Am fost foarte inspirați când am ales Câmpina ca localitate principală pentru filmări, deopotrivă pentru că am primit un sprijin necondiționat din partea autorităților, cât și pentru că orașul ne-a oferit multe opțiuni de locații foarte interesante vizual, cu multă atmosferă și prospețime”, spune regizorul Cristian Mungiu.

Carmen Gheorghe, directorul Poliţiei Locale Câmpina:

„Cred că cetăţenii au văzut o deschidere mai mare din partea noastră, comparativ cu celelalte forţe de ordine publică” 

Carmen Gheorghe a fost numită director al Poliţiei Locale din Câmpina în urmă cu trei ani, venind prin transfer de la Ploieşti, unde a condus o structură similară. Este de profesie inginer mecanic, în urma absolvirii Facultăţii Utilaj Tehnologic din cadrul UPG Ploieşti. Şi-a aprofundat studiile, terminând Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Universităţii „Mihai Viteazu” din Ploieşti, deţinând un masterat în domeniul Studiilor Europene şi fiind specializată în Ştiinţe Penale în cadrul Academiei de Poliţie „Al.I. Cuza. Carmen Gheorghe a acceptat să ne acorde un interviu în care am abordat problemele cu care se confruntă Poliţia Locală câmpineană.

Reporter: Au trecut trei ani de când aţi venit la Câmpina, la conducerea Poliţiei Locale. Privind prin prisma funcţiei, cum aţi perceput oraşul, oamenii?
Carmen Gheorghe: Da, am venit pe 10 februarie 2009, iar pe 1 aprilie am sărbătorit primul nostru eveniment, respectiv 4 ani de la înfiinţarea Poliţiei Comunitare, aşa cum i se spunea atunci. Am dorit să marcăm acea zi, totodată fiind un prilej şi pentru mine de a face, oarecum, cunoştinţă cu cetăţenii oraşului. Am avut emoţii la început, pentru că una e să cunoşti oraşul, să ai idee măcar de cartiere, de străzi şi altceva e când nu cunoşti absolut nimic. Când am avut prima întâlnire cu toţi agenţii acestei poliţii, primul meu gând a fost că fiind profesionistă, chiar dacă nu cunosc zona, voi dovedi în scurt timp că o voi cunoaşte, poate, mai bine ca ei. Şi aşa a fost! Mi-am dat silinţa şi am ajuns în momentul de faţă să-mi surprind unii colegi din primărie care mă întreabă de unde ştiu de un anume loc, pentru că ei nici nu au auzit. Eu spun că asta înseamnă să te implici ca să poţi face faţă în viaţa comunităţii în care activezi.
Reporter: În perioada 2005 - 2010 aţi fost director general al Poliţiei Comunitare din Ploieşti. Cum aţi compara activitatea de acolo cu ceea ce faceţi în Câmpina?
Carmen Gheorghe: Vă daţi seama că este o diferenţă foarte mare. Municipiul Ploieşti are 252.000 de locuitori, iar Câmpina are în jur de 33.000 de locuitori. În aceste condiţii, normal că mi s-a părut o lejeritate în activitate. Câmpina este un oraş liniştit, cu oameni care au un simţ civic mult mai dezvoltat decât la Ploieşti. Această concluzie am tras-o imediat, după 3-4 luni de la preluarea funcţiei şi, bineînţeles, şi cu ajutorul dumneavoastră, al mass mediei, când am început să ne cunoaştem. Făcusem apel către cetăţeni, să sune la telefonul pe care îl pusesem la dispoziţie, anunţându-i că pot suna non stop. Lumea a început să ne perceapă altfel şi datorită faptului că le cerusem colegilor mei să încerce să fie mai comunicativi cu cetăţenii, să-i întrebe despre situaţiile cu care se confruntă. Cred că cetăţenii au văzut o deschidere mai mare din partea noastră, comparativ cu celelalte forţe de ordine publică. 
Reporter: A fost dificil să renunţaţi la o parte dintre agenţi, aşa cum cerea legea?
Carmen Gheorghe: Poate că a fost în dezavantajul meu, pentru că la scurt timp după ce am venit la Câmpina, după vreo trei luni, a apărut acea lege care prevedea că trebuie să fie un poliţist comunitar la o mie de locuitori. Astfel că, din 92 de angajaţi am ajuns la 44, preluând patru oameni şi din primărie, care au atribuţii de control şi încă trei oameni, personal contractual, care au atribuţii de pază la muzeul B.P.Hasdeu. Nu mi-a fost uşor când s-a redus personalul. Nu eram de mult timp venită aici. Ajunsesem să-i cunosc aproape pe toţi, pe alţii chiar nu reuşisem să-i cunosc îndeajuns. În aceste condiţii, mi-a fost foarte greu să fac o selecţie. A trebuit să fac o comisie, să apelez la sindicat, să  gândim nişte criterii, pentru că mi s-a părut normal să alegem împreună procedeele de triere a oamenilor. Aşa au rămas cei care se află şi în prezent. Şi, pot să spun că după trei ani de zile, am devenit ca o familie, ne cunoaştem şi bunele şi relele, dându-ne silinţa să ne îndeplinim cum trebuie, totuşi aşa puţini, sarcinile care ne revin.
Reporter: De-a lungul celor trei ani aţi observat în Câmpina o amplificare a problemelor din punctul de vedere al Poliţiei Locale?
Carmen Gheorghe: Nu pot să trag o astfel de concluzie, în ce priveşte înmulţirea cazurilor de încălcare a legii. Poate că acum trei ani nu percepeam aceste fenomene ca fiind numeroase, având efective mai mari de angajaţi. Una era să ai pe un schimb 10-15 agenţi şi altceva e să ai la acest moment 4 agenţi. În mod firesc, volumul de muncă este mult mai mare. Aşa cum vă spuneam, suntem  44 cu mine, cu serviciul control, cu dispecerat. Când spui 44 de agenţi, mulţi se gândesc că aceştia sunt pe stradă. Nu, pe stradă sunt 20 de agenţi, în trei schimburi, plus tura de libere. Fiind o activitate la foc continuu, noi nu avem sâmbete, nu avem duminici, mai sunt şi concediile...
Reporter: Care sunt problemele cu care vă confruntaţi cel mai des?
Carmen Gheorghe: În momentul de faţă mă gândesc la faptul că şi săptămâna trecută şi chiar azi, când vă dau acest interviu, cetăţenii reclamă un anumit fenomen. De ceva vreme ducem o luptă, ceva gen Tom şi Jerry, cu romii care vin şi comercializează diverse produse cum ar fi cătina, socul, ghebele, plante medicinale, refuzând să se ducă în locul special amenajat de primărie, la Autogară, unde au tarabe la dispoziţie. Preferă să stea pe străzi, provocând un disconfort firmelor în faţa cărora se aşează pe jos, alături de coşul cu produse, pentru că vorbesc urât, strigă. Şi e normal că acest deranj nu poate fi suportat zi de zi. Pentru noi această problemă a devenit o prioritate. Dar nu avem soluţie. Noi îi amendăm, însă ei nu plătesc amenzile. Le confiscăm marfa şi o predăm la Direcţia Finanţelor Publice. Este o procedură de predare destul de greoaie, care ne consumă mult timp, dar care trebuie respectată. În schimb, romii apar a doua zi din nou, astfel că amendarea nu este o soluţie. Trebuie gândit altceva. Mai mult de atât, au venit cetăţeni supăraţi să reclame faptul că au cumpărat de la aceşti comercianţi afine, dar când au ajuns acasă au descoperit că de fapt erau fructe de soc. Acum şi fructele de soc sunt folosite pentru dulceaţă, numai că au un preţ mai mic decât cel al afinelor. Le-am spus cetăţenilor în repetate rânduri să nu mai cumpere de la ei, pentru că nu avem ce să le facem vânzătorilor.
Reporter: Se cunoaşte faptul că Primăria a angajat o firmă de pază pentru a suplini munca Poliţiei Locale în ce priveşte zona de activitate, legată de prezenţa romilor ambulanţi. Dacă în zona halei, în faţa Carrefour şi a Big-ului Mic aceştia au dispărut, peste drum, în faţa complexului Romal, romii par a fi la ei acasă, expunându-şi marfa din coşuri. Cum comentaţi?
Carmen Gheorghe: Într-adevăr, Primăria a făcut un contract cu o firmă privată de pază, tocmai pentru că numărul de angajaţi ai Poliţiei Locale a fost redus şi nici angajări nu se pot face. Acest fapt ne mai degrevează de volumul mare de muncă, pentru doar patru agenţi pe tură, cel puţin în zonele centrale ale oraşului. Cunosc situaţia prezentată, dar de săptămâna trecută, firma de pază şi-a extins perimetrul de patrulare şi pe partea cealaltă a Romal-ului.
Reporter: Am înţeles problemele legate de lipsa personalului. Totuşi sunt cetăţeni care acuză faptul că văd doar echipaj mobil, nu şi pedestru.
Carmen Gheorghe: Avem şi echipaj pedestru şi auto. Cetăţenii erau obişnuiţi să vadă 15-20 de oameni pe stradă. Când vorbim de două echipaje, atunci e mult mai greu. E normal să trimit un echipaj auto, dacă e o sesizare să zicem în cartierul Voila sau oriunde în altă parte. Nu-i pot trimite pe jos, pentru că asta înseamnă ca timpul de reacţie să fie nul, riscând să nu mai găsesc nimic la faţa locului sau mai rău, un conflict oarecare să degenereze cu fapte mult mai grave. Legat de greutăţile cu care ne confruntăm tot prin lipsa personalului, aş menţiona  lucrările de modernizare din oraş, unde este nevoie de prezenţa noastră pentru eliberările de parcări, de identificări. Plus că mai avem şi această activitate de blocare a autoturismelor parcate necorespunzător. Ne ocupăm de acest lucru doar într-un anumit interval de timp, când nu sunt nevoită să mă dispensez de personal pentru alte activităţi.
Reporter: Ce mesaj aţi dori să le transmiteţi câmpinenilor?
Carmen Gheorghe: Mi-aş dori să simtă că le suntem aproape, fiind de regulă prima forţă de ordine publică ce intervine la sesizări. Apoi, să ştie că atât eu, cât şi colegii mei, încercăm să empatizăm cu dânşii pentru a le înţelege mai bine problemele, chiar dacă se mai întâmplă să nu ţină de competenţele noastre. Totuşi îi ascultăm şi îi îndrumăm acolo unde trebuie. Mai doresc să se ştie că avem o colaborare foarte bună atât cu jandarmii cât şi cu Poliţia Naţională, pe probleme de ordine publică şi de circulaţie rutieră. 
Carmen NEGREU

Clasa zero din cadrul Colegiului „Nicolae Grigorescu” – o clasă etalon

Clasa zero, din cadrul Colegiului „Nicolae Grigorescu”, ar putea fi considerată oricând un model, având în vedere condiţiile excelente pe care le au micuţii elevi de 6 ani. Aşa cum a reieşit dintr-o discuţie purtată cu Gabriela Tănase, directorul colegiului, s-au făcut eforturi mari atât financiare, cât şi organizatorice, pentru pregătirea acestei clase, pentru ca elevii să beneficieze de cele mai bune condiţii în spaţiul alocat desfăşurării activităţii. Aflată pe o latură a sălii de sport, la demisol, clasa cu cei 24 de copii beneficiază atât de un vestiar propriu, cât şi de grup sanitar adecvat,  iar pauzele se petrec afară, într-un spaţiu îngrădit, separat de cel al elevilor mai mari.
„Într-adevăr a fost un efort în plus, aşa cum cred că au avut toate şcolile. Noi am avut avantajul unui spaţiu care exista deja. Nu a trebuit decât să-l amenajăm şi să-l adaptăm acestui scop. Am făcut amenajările cu fonduri venite prin autofinanţare, prin închirierea sălii de sport după programul de şcoală. Astfel că din banii pe care îi luăm pe chirie, ne gospodărim aşa cum putem. Pentru mobilierul stas, acele pupitre, finanţarea a venit de la Ministerul Educaţiei, adică 200 de lei de copil, pentru o masă şi un scaun. Noi am amenajat special grupurile sanitare pentru aceşti copii, desfiinţând două cabine de duş de la vestiarele fetelor, obţinând astfel cabine separate. Am pus parchet, calorifere, încercând să ne descurcăm cu ce am avut. Toate materialele care sunt pe pereţii sălii de clasă sau în clasă sunt, în cea mai mare parte, procurate de doamna învăţătoare. În vinerea de dinainte de începerea şcolii ne-am amuzat, dar ne-am şi întristat în acelaşi timp, pentru că mi-a mărturisit că salariul dumneaei pe prima lună este epuizat. Şi-a dorit să-i primească pe copii cât mai bine şi cu cât mai multe lucruri de care vor avea nevoie. Este adevărat că va fi sprijinită şi de către părinţii copiilor” – ne- a declarat Gabriela Tănase, directorul Colegiului „Nicolae Grigorescu”.
Venită anul acesta la Colegiul „Nicolae Grigorescu” ca titular, în baza unui concurs, învăţătoarea copiilor, Ileana Briciu, este un cadru didactic bine pregătit care, în ciuda tinereţii, are o experienţă de 17 ani ca profesor în învăţământul primar, participând şi la un curs de formare pentru predarea la astfel de clase, curs ce va continua online, până în luna octombrie a acestui an.
 „Încă din prima zi de şcoală, majoritatea copiilor au spus că e mai frumos decât la grădiniţă. Ideea despre această organizare a clasei pregătitoare, ca şi clasă a ciclului primar, mie mi s-a părut de bun augur, în sensul că în felul acesta îi pot forma pe copii pentru clasa întâi. Când spun asta mă refer la limba română, la matematică şi la exerciţiile grafice care, de cele mai multe ori, nu erau însuşite bine la grădiniţă. Printre ei sunt doar câţiva care împlinesc lunile acestea 6 ani, dar care au venit la cererea părinţilor. Sunt copii foarte isteţi, care ar fi făcut faţă cu siguranţă chiar şi clasei întâi” – ne-a declarat învăţătoarea Ileana Briciu.
Carmen NEGREU

Reparaţiile unităţilor de învăţământ au mulţumit pe toată lumea

La Câmpina, reparaţiile şi igienizările care s-au făcut în această vară unităţilor de învăţământ, cu fonduri alocate de către Consiliul Local, au mulţumit, în general, pe toată lumea. Conducerile grădinitelor, şcolilor şi liceelor câmpinene au cerut fonduri mai mari de la Primărie (uneori, poate chiar peste necesităţi, ştiind că, oricum, solicitările vor fi diminuate). Chiar dacă sumele alocate (în limita posibilităţilor), au fost mai mici decât cele solicitate,  lucrările executate de firmele contractante au acoperit necesităţile stringente, iar calitatea execuţiei a fost bună. Aşa stând lucrurile, deschiderea noului an şcolar a găsit toate grădiniţele, şcolile şi liceele în regulă. Lucrări de mică amploare (la acoperişuri), urmează a se executa, în unele locuri, dar această situaţie nu a constituit un impediment pentru deschiderea noului an şcolar în condiţii corespunzătoare. Cea mai mare atenţie a fost îndreptată, ca întotdeauna, spre cele mai mici vlăstare şcolare, vizibil emoţionate, la fel ca şi rudele care le-au însoţit. Anul acesta, o dată cu mica reformă a învăţământului primar promovată de ministrul Ecaterina Andronescu, în simpatiile publicului participant la festivităţi, “bobocii”  claselor întâi au fost serios concuraţi de “bobocii” claselor pregătitoare. Acestea din urmă au fost introduse, pentru prima dată, în sistemul şcolar, dar este posibil ca, anul viitor, ele să revină în sistemul preşcolar, în cadrul grădiniţelor. Şcolile câmpinene au găsit spaţiile şi mobilierele necesare (în special, bănci de mici dimensiuni nou-fabricate), pentru aceste clase pregătitoare. În acest sens, nu s-a înregistrat nicio problemă. De fapt, cu excepţia unor lucrări minore, ce urmează sau sunt în curs de executare, se poate spune că pregătirea unităţilor de învăţământ pentru noul an şcolar 2012-2013 a fost realizată la timp şi în mod corespunzător. Pentru lucrările de reparaţii şi igienizări ale unităţilor de învăţământ, municipalitatea a alocat circa 900.000 de lei.
Cele mai ample reparaţii, în valoare de 255.000 de lei, s-au făcut la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, în mare parte reparaţii interioare pentru extinderea bibliotecii şi amenajarea unor săli de clasă, dar şi reparaţii şi igienizări la grupurile sanitare, precum şi repararea şi înlocuirea unor jgheaburi şi burlane (această ultimă lucrare urmând a fi începută la 1 octombrie şi finalizată în următoarele două-trei săptămâni).
Şcoala Centrală a primit 8000 de lei, care au fost folosiţi pentru verificarea centralei termice (inclusiv avizul ISCIR), vopsirea gardului şi montarea unor indicatoare în caz de pericol. Unitatea de învăţământ a mai primit 8000 de lei pentru predarea unei părţi din arhiva şcolii către Arhivele Statului,  problemă pentru rezolvarea căreia este necesară o sumă mult mai mare, care se speră că va fi obţinută la o viitoare rectificare bugetară.
Sume importante au fost alocate pentru reparaţiile efectuate la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (100.000 de lei pentru  reabilitarea a şase săli de clasă de la etaj – schimbarea pardoselii, zugrăvit,  înlocuit uşi, igienizări), dar şi pentru cele de la Şcoala Generală „Alexandru Ioan Cuza” (122.000 de lei pentru înlocuirea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie PVC, modernizarea faţadelor exterioare, reparaţiile unor garduri şi montarea unor garduri noi ş.a.).
La Liceul Tehnologic Energetic (noua denumire a Grupului Şcolar Industrial Energetic), s-au alocat 50.000 lei, cu care au fost executate următoarele lucrări: reparaţia acoperişului la corpul A (inclusiv atelierele), reparaţiile instalaţiilor termice la corpurile D şi B, vechile centrale termice ale acestor clădiri nemaifiind acceptate de către ISCIR. Conducerea liceului ar dori să obţină fonduri de la municipalitate pentru construirea unei mari şi moderne centrale termice capabile să asigure încălzirea întregului liceu, deci care să poată încălzi toate corpurile de clădiri, unitatea de învăţământ amintită având cele mai multe clădiri, răspândite de-o parte şi de alta a străzii Griviţei.
La Liceul Tehnologic Construcţii de Maşini, 29.000 de lei au fost cheltuiţi pentru revizia unor cazane termice, reparaţii burlane şi montare parazăpezi la corpul C al unităţii. Aici este absolut necesară demararea unei investiţii urgente, de mare importanţă pentru desfăşurarea procesului de învăţământ, şi anume înlocuirea unuia dintre cele două mari cazane ale centralei termice (cazan care nu mai poate funcţiona), cu două cazane mai mici, automatizate, care vor funcţiona în cascadă, făcându-se astfel economii la consumurile de energie, dar şi la personalul de întreţinere.
Alte lucrări importante de reparaţii s-au executat la Şcoala Generală „Ion Câmpineanu” (finalizare asfaltare teren de sport, reabilitare şi vopsit faţadă, reparaţii glafuri etc., cu costuri totale de 102.000 lei), Şcoala Generală „BP Hasdeu” (40.000 de lei pentru înlocuit uşi, igienizare săli de clasă, montat parchet, lucrări de reparaţii grupuri sanitare, execuţie copertină), Grădiniţa nr. 10 „Julia Hasdeu” (montat gresie, igienizări); Grădiniţa nr. 5 (montat gresie, igienizări), Grădiniţa nr. 6 (placare polistiren exterior şi vopsit faţadă), costurile ultimelor trei investiţii amintite ridicându-se la valoarea de 30.000 lei. Pentru înlocuirea acoperişului Grădiniţei nr. 8 au fost necesari 50.000 de lei din fondul pentru situaţii de urgenţă, încă 5000 de lei primiţi de grădiniţă de la Consiliul Local fiind folosiţi pentru reparaţia unei terase. La Grădiniţa nr. 9,  înlocuirea integrală a instalaţiei electrice, înlocuirea parţială a tâmplăriei, reparaţiile acoperişului şi igienizările aferente au costat 23.000 lei.
Lucrările executate în această vară au fost mai mult decât mulţumitoare (şi ca nivel al calităţii, şi ca timp de execuţie), de vreme ce controalele efectuate de reprezentanţi ai Prefecturii şi ai Direcţiei de Sănătate Publică nu au găsit nimic în neregulă. Cu o mică excepţie: inspecţia realizată la Grădiniţa nr. 8 a constatat că toate reparaţiile necesare fuseseră realizate, dar nu se terminase curăţenia şi igienizarea spaţiilor interioare. (A.N.)

Cu toată sărăcia de locuri a ultimei sesiuni de admitere, Şcoala de Poliţie are, în continuare, viitor

Cu toată sărăcia ultimei sesiuni de admitere, cu aproape de 30 de ori mai puţine locuri de admitere pentru candidaţi decât în anii precedenţi, conducerea Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr” nu consideră că meseria de poliţist şi şcolile care îi pregătesc pe agenţii de poliţie nu mai au nicio perspectivă; ba dimpotrivă. La cât de întârziate au fost încadrările pe post ale absolvenţilor a două promoţii din ultimii trei ani, probabil că nici entuziasmul celor îndrăgostiţi de această meserie nu mai este deloc ce era, nu cu mult timp în urmă. Acestei probabile stări de spirit i s-a pus capac prin decizia (oarecum previzibilă), a conducerii MAI de a reduce drastic numărul locurilor de admitere. Practic, acestea au fost mai mult decât decimate, căci de la aproape 1500 de locuri, în anii din urmă, s-a ajuns în sesiunea de admitere septembrie 2012 la doar 50 de locuri. Puţinătatea locurilor de admitere şi scăderea atractivităţii şcolii au făcut împreună ca numărul candidaţilor pe un loc, înaintea probei scrise, să fie aproape acelaşi ca şi în ultimii ani. Media maximă de admitere nu a scăzut nici ea, comparativ cu precedentele sesiuni de admitere. Toate acestea au fost posibile şi pentru că au venit să dea examen cei care şi-au dorit cel mai mult acest lucru, iar foarte mulţi dintre ei erau bine pregătiţi fizic şi teoretic. Dintre cei 280 de înscrişi iniţial, cinci au fost respinşi la controalele medicale, iar 86 au picat la probele de verificare a aptitudinilor fizice.
Astfel, înaintea examenului de testare a cunoştinţelor teoretice, care s-a dat pe 13 septembrie (decalat şi pentru a se scurta perioada dintre probele fizice şi acest examen  scris, reprezentat de un test-grilă la limba română şi o limbă străină), s-a ajuns la normă de aproape 3,5 candidaţi pe loc. Cele mai mari medii de admitere la examenul de cunoştinţe au fost 84 de puncte (din 100) - la bărbaţi, şi 82 de puncte - la femei.
Şcoala de Poliţie din Câmpina s-ar zice că trece printr-o perioadă nefastă, dar conducerea ei nu se plânge şi nu consideră că această perioadă mai puţin atractivă din istoria unităţii ar reprezenta un declin. În acest sens, purtătorul de cuvânt al unităţii, comisarul-şef Valeriu Simion, consideră că “şcoala noastră rămâne în continuare o unitate performantă. Nu avem a ne plânge doar pentru că, pentru o perioadă, locurile de admitere au fost reduse, conform planului de restructurare promovat de M.A.I. Chiar credem că Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” are viitorul asigurat, rămânând, pe mai departe, o unitate de elită a învăţământului mediu destinat Poliţiei Române. Chiar dacă am avut iniţial doar  280 de candidaţi înscrişi pe cele 50 de locuri, după probele eliminatorii (vizita medicală şi probele sportive), procentul celor rămaşi să susţină proba scrisă a fost aproximativ acelaşi cu cel pe care l-am avut în anii precedenţi. Asta înseamnă că am avut mult mai puţini candidaţi, comparativ cu alţi ani, dar cei veniţi au fost bine pregătiţi din punct de vedere fizic şi teoretic. Noi credem că se va reveni, cât de curând, asupra situaţiei de acum doi ani, iar numărul locurilor de admitere în şcolile de poliţie va creşte în viitorul apropiat, o dată cu reînfiinţarea posturilor de poliţie în mediul rural. Este şi va fi mereu nevoie de poliţişti, mai ales că, pe vreme de criză, când nivelul de trai al populaţiei scade simţitor, nivelul infracţionalităţii creşte la cote alarmante şi ia o amploare extrem de periculoasă pentru securitatea cetăţenilor acestei ţări.” A.N.

În prezenţa conducerii şi a profesorilor,

ÎNCEPUT DE AN LA ŞCOALA POSTLICEALĂ
„LOUIS PASTEUR”
 
Luni, 17 septmebrie 2012 după-amiază, Şcoala postliceală „Louis Pasteur”, cu sediul în cartierul de sud al Câmpinei, Slobozia, în prezenţa conducerii, a pofesorilor şi a invitaţilor, s-a deschis anul şcolar 2012-2013. În ambianţa brazilor ce adăpostesc clădirea şcolii, au venit elevii anilor I, II şi III, majoritatea – fete.

Startul
Preşedinta AMUS – proprietara şcolii „Louis Pasteur”, doamna Elena Murariu a deschis evenimentul, precizând câteva obligaţii de bază, ce revin tuturor cursanţilor, iar dl Ciprian Murariu, directorul acestei prestigioase unităţi de învăţământ sanitar, a punctat o altă serie de reguli şi îndatoriri – care, respectate prin disciplină, învăţătură, studiu şi practică exemplară, să  finalizeze specializările cât mai temeinic, de altfel, aşa cum arată rezultatele pe anul 2011-2012. Spiritul de respect reciproc l-am întâlnit pe toată durata deschiderii noului an şcolar, de la ascultarea cu luarea-aminte a cuvântului doamnei preşedintă AMUS şi a directorului şcolii, până la strigarea cataloagelor şi ocuparea claselor pe ani. Bunul-simţ şi buna-creştere, am văzut, coabitează, în rândul „pasteuriştilor”, ca dovezi ale unei educaţii pentru care părinţii acestora şi minunaţii profesori merită felicitările noastre, fiindcă pregătesc cu dăruire hyppocratiană, asistenţi/asistente medicale şi sociale de o valoare indiscutabilă.   
Premii şi îmbrăţişări
De faţă cu doamna Elena Murariu şi dl Ciprian Murariu, diriginţii au acordat premiile celor mai merituoase absolvente, în ordinea III, II şi I, înmânându-li-se Diplome şi obiecte de uz adecvat profilului activităţii lor. Emoţiile s-au succedat în momente de reală bucurie, cu inerentele stângăcii şi rumoarea – ca între colegi – pentru absenţi sau absente.  Premiile au fost preluate de tinerii distinşi de la media 10 la 9,25 sau de mame, de rude sau prieteni/prietene. Festivitatea a relevat profesionalismul şi prestigiul ce călăuzesc, de vreo 15 ani, seriozitatea cu care se învaţă la „Louis Pasteur”, dar şi sentimentul – autentic –  al recunoaşterii publice a valorii absolvenţilor acestei şcoli. Excelenţa pregătirii a elevilor poartă marca „Louis Pasteur”. Ea a motivat relaxarea printre cei 335 de cursanţi şi bucuria revenirii în bancile şcolii. Aplauzele s-au convertit în preţuirea faţă de premiaţi şi premiate. La capătul lui 2011-2012, ceremonia acordării premiilor a stârnit fervoarea asistenţei, protagonştii fiind: Viorica Rău, Alina Petcu, Cornelia Oprea, Adriana Georgeta Stoica, Gina Denisa Marinescu, Mariana Piciorea, Dorina Beatrice Puiu, Cristina Necula, Raluca Marcu, Ioana Sabina Spânu, Marina Elena Roşca, Valentina Niţă, Mirela Porcica, Mihaela Mosor, Florina Cătălina Toader, Nicoleta Zecheru, Lorena Ioana Şerban, Alexandra Loredana Petcu, Iulia Picioreanu,, Oana Roman, Georgiana Stan, Georgeta Davidoiu. Adriana Radu, Ionela Barbu, Maria Rocsana Zamfir, Lăcrămioara Stoican, Lorena Popescu, Irina Voicu, Alina Ivănică, Marius Curăvalea, Ioana Bianca Dilimoţ şi Georgeta Panait.
Un invitat special
Noul şef al comisiei de Cultură în Consiliul Municipal Local Câmpina, dl Florin Frăţilă, directorul hebdomadarului OGLINDA DE AZI, personalitate a vieţii publice locale, a fost invitat la festivitate să spună câteva cuvinte de îndemn şi îmbărbătare în deosebi a „bobocilor” – promoţia anului I. Domnia sa a asigurat şcoala, conducerea ei şi pe elevi, în primul rând, de sprijinul său şi al Consiliului Local, atrăgând totodată atenţia că, peste 3 ani, sănătatea a mii de oameni va fi în mâinile lor şi, fără o pregătire excelentă, siguranţa vieţii acestora nu este posibilă, fără performanţe în învăţătură şi practica profesională, pentru exercitarea a la carte a specializărilor absolvite.
Prioritate: Filosofia educaţională
„Misiunea noastră este dezvoltarea fiecărui elev, la potenţialul său maxim. Punem accentul pe dezvoltarea valorilor promovate prin filosofia educaţională a şcolii şi a competenţelor profesionale – cheie, care îi permit inserţia socio-profesională şi învăţarea pe tot parcusrul vieţii”, se precizeză într-un mesaj trimis redacţiei noastre, de către secretariatul şcolii postliceale „Louis Pasteur”. Şi continuă: „Organizăm cursuri pentru specializările: Asistent Medical Generalist – acreditat prin OMECT nr. 3577/30 III 2009 şi Asistent Medical de Farmacie – autorizat prin OMECT nr. 5586/02 XI 2010, cu o durată de studii de 3 ani”.
Montaigne
Dotarea şcolii cu aparatură, laboratoare şi inventar sanitar-didactic de nivel tehnic modern este completată de numeroase planşe şi desene demonstrative, ca şi unele citate din cărţile unor mari învăţaţi ai lumii. Am citit în cancelaria şcolii, un slogan extras din Montaigne (1533-1592), eminent filozof şi prozator francez, care se termină astfel: „Profesorii să deprindă elevii cu cea mai temeinică învăţătură, cu exigenţa blândeţii”. Pe 17 septembrie 2012 – prima zi a noului an nou şcolar, rezultatele obţinute de elevii şi elevele Şcolii Postliceale „Louis Pasteur” atestă calitatea concretă a pregătirii lor, de la un an la altul, şi după acest străvechi concept pedagogic al lui Michel Eyquem de Montaigne. (Serghie BUCUR)

Două zile de cultură autentică

  • Lecturi publice
  • Lansare de carte
După o vacanţă binemeritată, Cercul Literar “Geo Bogza” al Casei Municipale de Cultură şi-a reluat activitatea cu două reuniuni interesante. Astfel, vineri, 21 septembrie, în sala mică a aşezământului cultural amintit, s-a reluat ciclul LECTURILOR PUBLICE, onorat de prezenţa a numeroşi cenaclişti invitaţi. Întrebat cu ce gânduri întâmpină noua “sesiune” a lecturilor publice, poetul Florin Dochia, preşedintele Cercului Literar a răspuns: “Cu bucuria de a ne revedea după o vară incendiară şi un an cu deosebire semnificativ şi pentru autorii din zona Câmpina. Ne reamintim că municipalitatea a acordat pentru prima dată premiile «Cartea anului» şi că numeroase producţii pentru cultura scrisă figurează deja în inventarul realizărilor din 2012”.
Amfitrionul a prezentat mai apoi Proiectul măsurilor organizatorice (conducerea cercului, denumirea activităţilor, locul, ziua şi ora desfăşurării acţiunilor, periodicitatea apariţiei “Revistei Noi”, regulamentul concursurilor literare) şi al activităţilor viitoare (Festivalul de poezie, Cartea anului, Colocviile Revistei Noi, Conferinţe, Lecturi publice, Câmpina literare ş.a.).
Într-o atmosferă caldă, cenacliştii şi-au expus părerile/ propunerile privind cadrul organizatoric şi tematic al Cercului Literar, pentru ca mai apoi să citească din creaţiile personale. Au citit: Cătălina Grigore, Florin Dochia, Ştefan Al. Saşa, Diana Marinache, Emil Sude.
 
A doua reuniune literară s-a desfăşurat pe 22 septembrie, la Biblioteca Municipală, având ca obiect lansarea cărţii Mireasa de sare (Ed. Grinta, Cluj Napoca, 2012, 64 p.), autoare Maria Dobrescu. “Versurile Mariei Dobrescu sunt altfel de exerciţiu. În spatele măştii de oxigen poezia este însuşi mijlocul de subzistenţă, peisajul interior al unei călătorii imaginare” - menţionează prefaţatorul cărţii, Călin Sămărghiţan; “Poezia este poezia unui om, nu a unei profesoare de română. Pentru ea cuvântul, în poezie, are o altă valoare. Este colocvială. La ea, tăcerea dintre cuvinte este elocventă” (Florin Dochia); “Cartea se află sub semnul elementului purificator al slatinii, pe care îl susţine încă din titlul «Mireasa de sare». Volumul reprezintă debutul autoarei care mărturiseşte faptul că scrierea «este o bucurie şi certitudinea că poezia poate salva frumuseţea cuvintelor»”  (Marian Dragomir).
După fiecare intervenţie, moderatorul Florin Dochia, inspirat, a lecturat fragmente edificatoare din volum.
Emoţionată, autoarea Maria Dobrescu a mărturisit că multe dintre proiecte le-a realizat împreună cu Liliana Ene, directorul Bibliotecii Municipale, iar altele au fost destinate unor colege de suflet: “N-am crezut că poezia poate să-mi aducă atât de mulţi prieteni” - s-a confesat autoarea, recitând o poezie dragă dânsei: “Peste tine aşez icoane/ la care aş fi vrut să mă închin/ din vârful inimii/ îmi creşte o pasăre/ o hrănesc cu o moarte/ şi aştept/ iarna asta/ mă întreabă de noi/ ridic din umeri/ dau drumul cailor bătrâni/ să se topească/ în anotimpul de sare”. (Theodor MARINESCU)

Meci de fotbal internaţional pe stadionul Rafinăriei!

La sfârşitul săptămânii trecute, pe stadionul Rafinăriei din Câmpina a avut loc un meci de fotbal amical, între echipa formată de nigerienii veniţi să se şcolească în domeniul exploatării petrolului şi echipa de juniori a antrenorului Mircea Hagianu. Meciul amical s-a dorit a fi o Cupă a Prieteniei între două formaţiuni cu un statut sportiv total diferit în ce priveşte abordarea performanţei.
Mircea Hagianu este antrenorul coordonator al Clubului HM Junior Câmpina, având o echipă de băieţi cu vârste cuprinse între 15-16 ani, care ocupă de 6 ani primele locuri în competiţiile prahovene. Ideea unui meci între elevii lui Mircea Hagianu şi nigerienii care au venit să înveţe o meserie la Câmpina a venit din ambele părţi, cei din urmă având un mare entuziasm pentru ceea ce ţine de sport, în special fotbal.
„E un meci amical, un meci între prieteni, pentru o Cupă a Prieteniei. Noi vom încerca să folosim doar o repriză echipa de bază, deoarece în ziua următoare vom avea meci de campionat cu Petrolul Ploieşti. Cel care antrenează atât echipa noastră de juniori, cât şi pe cea a nigerienilor, este fiul meu, Daniel Hagianu” - a declarat înainte de meci patronul Clubului HM Junior Câmpina.
Antrenorul nigerienilor, Daniel Hagianu i-a lăudat pe aceştia, apreciindu-le talentul nativ: „Au calităţi fizice excepţionale, fiindu-mi foarte uşor să-i disciplinez, să-i aşez în teren şi să formez această echipă cu ei, în doar 3-4 luni. Şi copii noştri sunt bine pregătiţi, dar ei nu vor putea juca toţi astăzi sau pe parcursul întregului meci, deoarece urmează a doua zi un meci oficial, în cadrul unui campionat”.
În ciuda pregătirii de performanţă a juniorilor, meciul s-a încheiat cu scorul de 4-0 în favoarea nigerienilor, care au avut în teren jucători cu media de vârstă între 20-28 de ani. Dar nu s-a supărat nimeni, prieteniile închegate dinainte între jucători consolidându-se şi mai mult, ambele părţi câştigând „o cupă a prieteniei şi a păcii” aşa cum s-a exprimat reprezentantul nigerienilor, Mandy Okechukwu, doctor în ştiinţe economice. 
Carmen NEGREU

18 septembrie 2012

Campanie gratuită testare auz

Câmpina în sărbătoare. Câmpina în carnaval

Aflată la a cincea ediţie, sărbătoarea populară a câmpinenilor, Serbările Toamnei, (cunoscută şi sub denumirea de “Zilele Câmpinei”), a adunat în centrul oraşului, în cele două zile de desfăşurare, mai multe mii de participanţi, localnici de toate vârstele, veniţi cu mic cu mare să vadă marele carnaval anunţat de organizatori. Dacă la începutul toamnei lui 2008, la prima ediţie a festivalului, câmpinenii au avut parte de un spectacol retro care a reînviat epoca lui Caragiale, cu personaje cunoscute din opera dramaturgului, dar şi din folclorul românesc, în anul următor, festivalul stradal a fost marcat de un spectacol de muzică şi magie, fără fi lipsit de obişnuitele personaje de atmosferă (statui vii, oameni pe catalige, clovni etc), şi de mai multe zone cu specific meşteşugăresc şi cultural, amenajate în centrul oraşului.
În ediţia din 2010, organizatorii evenimentului au mizat pe un spectacol muzical de mai mare întindere, cu un show dedicat muzicii lui Michael Jackson (pentru omagierea marelui dispărut), şi minirecitaluri ale unor artişti cunoscuţi din showbiz-ul autohton. Anul trecut, am avut parte de o Câmpină medievală ca atmosferă generală a festivalului, ediţia 2011 fiind socotită cea mai neinspirată (cu personaje îmbrăcate în straie de cavaleri pe sub care se zăreau blugi, încălţările fiind veşnicii adidaşi).
În opinia organizatorilor şi a mai multor participanţi, ediţia din acest an a fost cea mai reuşită, chiar dacă bugetul pus la bătaie (2,35 miliarde de lei vechi) nu l-a egalat pe cel de la ediţia din 2008. 
Principala atracţie a festivalului desfăşurat în week-end-ul trecut au reprezentat-o carele alegorice ale celor cinci licee câmpinene, fără de care tema evenimentului - Câmpina în carnaval -, nu-şi avea niciun sens.  În rest, aceleaşi spectacole de stradă ca până acum, cu clovni, mimi, fanfară, parade de carnaval, acrobaţii, actori şi păpuşi, jocuri interactive, numere de street-dance, teatru pentru copii. Cu menţiunea că, pe mica scenă de lângă foişor, au prezentat momente de teatru de copii actori ai unei trupe de artişti profesionişti de la Bucureşti, de la Gruia Dell’Arte. 
 În cele două seri, pe scena de spectacole au urcat cântăreţi consacraţi şi trupe cunoscute: Silviu Biriş, Maria Buză, Trupa Veche, The Sixteens, Vlad Miriţă, Direcţia 5. Focul de artificii de la final a fost înlocuit cu lansarea unei mulţimi de lampioane, la fel de spectaculoasă, spre liniştea animalelor din oraş, care nu s-au mai retras în adăposturi de teama bubuiturilor. Lumea a venit în număr mare, a fost cea mai mare participare de până acum, profitându-se şi de vremea frumoasă din prima zi. Şi în a doua parte a zilei de duminică, când pericolul ploii a dispărut, au venit la sărbătoarea oraşului mii de localnici. Una peste alta, a fost o ediţie reuşită, foarte apreciată de câmpineni, după numărul mare în care aceştia au participat, câmpineni care au uitat, pentru o vreme, necazurile şi problemele vieţii cotidiene, acceptând ca măcar o parte din sărbătoarea Câmpinei să coboare şi în sufletele lor greu încercate. A.N.  

Iniţiatoarea Festivalului Toamnei consideră că recenta ediţie a evenimentului a fost cea mai reuşită

Directoarea Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”, Jenica Tabacu, a fost, în perioada 2008-2009, preşedintele Comisiei de Cultură din Consiliul Local. Ea a avut ideea organizării Festivalului Toamnei ca sărbătoare populară a Câmpinei, deci a tuturor câmpinenilor, indiferent de vârstă, statut social ori nivel de instruire. Aşadar, prima ediţie a Festivalului a fost organizată şi sub coordonarea Jenicăi Tabacu. În opinia ei, această a cincea ediţie a celei mai importante sărbători a municipiului, cu cea mai numeroasă participare de până acum, a fost şi cea mai reuşită. Curios şi predestinat parcă este şi faptul că Mihaela Căciuleanu, preşedintele Asociaţiei “Demnitate pentru comunitate”, care a câştigat proiectul organizării evenimentului din week-end-ul trecut, în urma unei selecţii de oferte, a fost  cea care a organizat şi prima ediţie a manifestării, desfăşurată sub “zodia Caragiale”.
Duminică, în a doua zi a carnavalului, Jenica Tabacu ne-a mărturisit de ce i-a plăcut cel mai mult ediţia din acest an a Festivalului Toamnei: “Ediţia a cincea a Serbărilor Toamnei a avut o temă nouă, tema carnavalului. În centrul oraşului, publicul a putut admira prestaţia clovnilor, a dansatorilor, a actorilor purtători de măşti şi deghizaţi în diverse personaje, a majoretelor care sugerau atmosfera de la Moulin Rouge. Momentele s-au derulat alternativ, în mai multe puncte din Centrul Civic, unul dintre cele mai importante fiind Foişorul. Aici, câmpinenii au putut asculta arii celebre din muzica de odinioară, dar au putut urmări şi piese de teatru. De asemenea, recitalul Fanfarei Consiliului Judeţean a făcut deliciul multor localnici. O altă noutate a Festivalului au fost momentele de street-dance, foarte bine primite. Au dansat printre trecători membrii unei trupe fantastice, buni profesionişti, care au încântat oameni de toate vârstele. Au fost, de asemenea, acrobaţii pe bicicletă foarte interesante, cu traversări peste persoane culcate la pământ, aceste acrobaţii constituind o altă premieră pentru Câmpina. Publicul spectator a putut urmări, de asemenea, evoluţiile artistice ale unor tineri localnici (amatori, dar şi profesionişti), care au urcat pe scena de spectacole amenajată special. Nemaivorbind aici despre trupele celebre şi cântăreţii cunoscuţi care au dat minirecitaluri în cele două seri. Spectacolul a fost captivant şi interesant, momentul culminant reprezentându-l parada carelor alegorice ale celor cinci licee câmpinene. În ambele zile ale carnavalului, pe trasee mai lungi sau mai scurte, aceste care alegorice au defilat în ovaţiile mulţimii de pe margine, accentuând atmosfera de carnaval.  Fiecare car alegoric a reprezentat câte o temă şi câte un liceu. Colegiul “Nicolae Grigorescu” a avut drept simbol soarele, elementele solare reprezentând inteligenţa şi iubirea. Liceul Petrol a avut ca temă pământul şi bogăţiile sale. Liceul Forestier a fost reprezentat printr-un aranjament simbolizând biosfera. În fine, Liceul Energetic a avut ca simbol apa, iar tema carului alegoric al celor de la Mecanică 2 a fost mişcarea mecanică. Cum spunea cineva din public, carele au fost magnifice, aşa ceva nemaivăzându-se la Câmpina. Elevii de pe carele alegorice, foarte frumos costumaţi, au fost şi ei o pată de culoare. Trebuie subliniată participarea unor artişti profesionişti de la mai multe teatre bucureştene. Nu am avut artişti amatori. Şi, de fapt, nici nu se poate vorbi despre amatorism în organizarea şi desfăşurarea acestei sărbători. Remarcabili au fost cei de la “Gruia dell’Arte” din Bucureşti. Eu cred că fiecare câmpinean s-a bucurat cu acest prilej şi a petrecut măcar câteva ore fără stres şi fără a se mai gândi la problemele cotidiene de viaţă. În ultimii ani, de pe faţa românilor a cam dispărut zâmbetul. De aceea, rolul acestei sărbători a Câmpinei este de a ne ajuta să socializăm, să comunicăm, să zâmbim şi să fim mai buni.”
Jenica Tabacu nu a pregetat să îi dojenească uşor şi pe cârcotaşii care s-au îndoit de frumuseţea şi reuşita Serbărilor Toamnei 2012, aceştia considerând exagerată, mai ales pe vreme de criză, suma de 235.000 de lei alocată festivalului. “Sunt unele voci care susţin că nu există niciun profit economic de pe urma Serbărilor Toamnei. Nu ştiu cât profit au făcut comercianţii prezenţi, dar în opinia mea, profitul publicului spectator, al oamenilor care au participat în număr foarte mare la acest eveniment, s-ar putea măsura în mai multe zâmbete, într-o generală bucurie şi tonifiere a spiritelor şi sufletelor câmpinenilor prezenţi, mulţi dintre ei greu încercaţi de criza economică fără sfârşit. Aşadar, nu se poate cuantifica exact acest beneficiu popular, dar Serbările Câmpinei, cred eu, au avut un rol important şi benefic, iar semnalul cel mai evident pe care l-am primit în acest sens a fost faptul că lumea a participat la sărbătoare într-un număr record. Aş putea spune că a fost ediţia cu publicul participant cel mai numeros, ediţia cea mai reuşită.”

Tinerii câmpineni cu care ne mândrim

Ca la fiecare ediţie, şi în acest an, în cadrul Festivalului “Serbările Toamnei”, au fost premiaţi cei mai buni elevi la învăţătură şi la sport. Este vorba despre premierea elevilor medaliaţi la ultimele olimpiade, dar şi a elevilor cu rezultate deosebite la recente competiţii sportive naţionale şi internaţionale. Să-i prezentăm pe rând.
Dintre liceenii olimpici, s-au distins cel mai mult Ionuţ Cosmin Covrig (Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada internaţională de Limbă, Literatură şi Spiritualitate Românească) şi  Miruna Bara (Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, premiul I la Olimpiada naţională de Limba engleză). Alţi patru elevi de liceu s-au remarcat prin menţiuni obţinute la olimpiade naţionale: Adela Raţ – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică; Ioana Uliliuc – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică; Remus Năstase – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Geografie; Alexandra Tănase – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Limba franceză. Au mai fost evidenţiaţi, de asemenea, patru şcolari olimpici: Vlad Moldoveanu – Şcoala Centrală, locul al II-lea la Olimpiada naţională de Fizică; Andrei Lukacs – Şcoala Centrală, premiu special la Olimpiada naţională de Limba română; Daniela Crăciunoiu – Colegiul Tehnic Forestier, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică – şcoli tehnice; Bianca Tudor – Colegiul Tehnic Forestier, premiu special la Olimpiada tehnică interdisciplinară.
Nu doar cei mai sârguincioşi elevi au fost premiaţi, ci şi dascălii care i-au pregătit pentru a face performanţă. Profesorii premiaţi alături de elevii lor au fost: Oana Merca – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Dana Ştefan – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Adriana Frâncu – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Mihai Alecu – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Nataly Coman – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Sânziana Dumitran – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Monica Nistorescu – de la Şcoala Centrală; Laura Popa – de la Şcoala Centrală; Elena Necula – de la Colegiul Tehnic Forestier; Daniela Şovăială – de la Colegiul Tehnic Forestier.
Nu au fost uitaţi la această premiere cei mai buni elevi sportivi, majoritatea legitimaţi la Clubul AIKO şi CSS “C.I. Istrati”. Sportivii premiaţi pentru rezultatele lor deosebite au fost: Ştefan Buzaş – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, vicecampion naţional la ciclism; Robert Barbu – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, vicecampion mondial la lupte universale; Ioana Maghiar – Grupul Şcolar Energetic, Olimpiada naţională a sportului şcolar, tenis de masă; Costin Bădiceanu – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional, locul al II-lea la Campionatul European, locul al III-lea în Cupa României; Sergiu Niţu – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Mihai Anghel – CS AIKO, karate, locul al III-lea la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Antonio Chiriac – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul European şi locul al III-lea în Cupa României; Andrei Ghiţeanu – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul European şi locul I în Cupa României; Theodora Tătaru – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I la Campionatul European; Alexandra Anghel – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Alexandra Sandu – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Ana Iulia Oprescu – CS Sport Horse, echitaţie – sărituri peste obstacole, locul al II-lea la Campionatul Naţional; Daniel Motoroiu – Radioclubul municipal, radioamatorism, locul al III-lea la Campionatul naţional de fonie juniori; Alexandru Albulescu – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la aruncarea discului şi locul al III-lea la aruncarea greutăţii; Ionuţ Iorga – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la aruncarea suliţei; Monica Badea – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al III-lea la aruncarea suliţei; Florin Burcea – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la 400 m; Silviu Marin – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al III-lea la octatlon şi locul al III-lea la hexatlon; Vanesa Manasia – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la triatlon.

Cuvântul care înţeapă

Regimentul de ciori

Când scriu aceste rânduri mă aflu încă sub influenţa Serbărilor Toamnei, o manifestare care pentru mine poate reprezenta un punct de cotitură în activitatea de ales local pus în situaţia de a gestiona relaţia dintre autoritate şi cetăţean sub toate aspectele ei.
Lăsând la o parte faptul că cea de a cincea ediţie a Serbărilor Toamnei s-a remarcat printr-un format cu totul special faţă de anii precedenţi şi că a fost una dintre cele mai populare manifestări de stradă din ultimii ani (şi aici mă refer la miile de oameni care au umplut până la refuz Centrul Civic în cele două zile de sărbătoare), mă văd nevoit să scot în evidenţă un aspect care mi-a lăsat un gust amar, ca să nu spun mai mult.
Încă din faza de proiect, efortul autorităţilor şi al profesioniştilor organizatori de spectacole s-a concentrat pe eliminarea conceptului de bâlci – talcioc, care nu defineşte Câmpina, oraşul în care au trăit B.P. Hasdeu, N. Grigorescu, I.H. Rădulescu, C. Istrati, G. Bogza, Alexandru Tudor – Miu şi multe personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti.
Din păcate, lucrurile nu au stat chiar aşa, pentru că din primele momente de după ceremonia oficială de deschidere a sebărilor şi-a făcut apariţia, de nicăieri, un adevărat regiment de ciori (a se înţelege înaripate croncănitoare şi nu altceva) care a ocupat (abuziv, se înţelege) fiecare colţişor de spaţiu public oferind „servicii” dintre cele mai diverse. În mai puţin de o oră, spectacolul stradal gândit de organizatori s-a transformat într-un bâlci cu dramatice accente suburbane, atât la propriu, cât şi la figurat. Numai intervenţia fermă a oamenilor legii a mai curăţat puţin locul, însă nu pentru multă vreme. Ameninţate de bastoane, ciorile apăreau şi dispăreau, exact ca în filmul lui Hitchcock. Ceea ce a urmat după acest conflict nu mai poate fi povestit aici (fără dovezi), pentru că ţine de complicitatea anumitor personaje cu funcţie din urbea noastră. Ca un fel de concluzie, mai pot spune doar atât: în Câmpina, nimic nu este întâmplător.

P.S. În aceste două zile de serbări am stat foarte mult pe stradă, printre oameni, în marea lor majoritate de calitate. Din păcate, am avut ocazia să-i cunosc şi pe ceilalţi, scandalagiii, beţivii, hoţii, care şi-au permis să tulbure grav liniştea celor din jur, să tâlhărească şi să distrugă bunuri publice. Cu această ocazie, am înţeles multe despre concetăţenii mei şi tocmai de aceea cred că Serbările Toamnei vor rămâne, repet, un punct de cotitură în activitatea mea ulterioară din administraţia publică.
Florin FRATILA

Editorial

O MINCIUNĂ PATRIOTICĂ?

Preşedintele    Băsescu a minţit. În apariţiile sale după lunga perioadă de tăcere, în discursul din faţa ambasadorilor şi în cel din întîlnirile de la Bruxelles. Ideea lor centrală a fost: în România democraţia a ieşit victorioasă, instituţiile au rezistat încercării de lovitură de stat. Sigur că preşedintele nu putea spune altceva, că singurul mesaj care era în interesul României acesta este, spre deosebire de insanităţile şi falsurile pe care le spun porta-vocile vulgare ale puciştilor. Dar aici, pentru noi, putem analiza la rece peisajul de după cutremur. De după sucombarea în numai cîteva zile (asta este prin sine însăşi o indicaţie despre cît de fragil este) a statului de drept în România. Care instituţii au rezistat? ICR-ul? Radioul şi televiziunea publice? Avocatul poporului? Institutul de investigare a crimelor comunismului?  Parlamentul? Arhivele Statului sau Monitorul Oficial? Miile de şcoli şi spitale şi alte instituţii cărora li s-au schimbat peste noapte conducerile? Administraţiile locale care au „făcut” peste 100% votanţi la referendum? Inspectorii şcolari care au „obţinut” procente aiuritoare la bacul din toamnă? Ministerul de interne care nu ştie cîţi votanţi avem? Curtea Constituţională? Unde totul a depins, la urma urmei, doar de un vot? Justiţia, căci despre ea este vorba pînă la urmă? Doar pentru că au avut cîţiva oameni să facă anchete care nu s-au mai făcut niciodată asupra fraudării votului?

Evenimente nedorite la Serbările Toamnei

Cele două zile  dedicate Serbărilor Toamnei câmpinene, nu au reuşit să treacă fără ca mojicia unora şi lipsa de conştiinţă a altora, să nu păteze frumuseţea unor manifestări ce au necesitat nu doar bani, ci şi multă muncă din partea organizatorilor. Chiar dacă acţiunile desfăşurate în cele două zile au fost monitorizate de către mai multe categorii de forţe de ordine, cu un număr de efective mai mult sau mai puţin alocate în astfel de situaţii, bădărănia unora şi stilul de viaţă infracţional al altora, au reuşit cu greu, ce-i drept, să-şi facă loc printre cetăţenii veniţi să se bucure de sărbătoare.
 
„A fost un sfârşit de săptămână, cu multă activitate din partea poliţiştilor locali şi cred că şi din partea jandarmilor şi a poliţiei naţionale. De ce? Probabil pentru că societatea noastră, prin anumite persoane care o reprezintă,  nu este obişnuită sau nu ştie să se comporte la astfel de evenimente. Când spun asta, mă refer strict la faptul că o noutate pentru Câmpina au fost acele care alegorice, frumos împodobite, ce reprezentau specificul unor unităţi de învăţământ din oraş, trebuind şi acestea să fie păzite de către poliţiştii locali pentru a nu fi distruse. Pentru că foarte mulţi doreau să se fotografieze lângă sau în aceste care, să pună mâna, să se urce în ele, pentru noi au devenit o prioritate de a le păzi. O altă situaţie neplăcută a fost la momentul lansării lampioanelor, unii neînţelegând că până la urmă acestea trebuie să se înalţe în aer şi nu să fie luate acasă. Astfel că o mare parte dintre cei prezenţi la acest moment deosebit au plecat acasă cu un lampion, două. Ba mai mult, în timp ce organizatorul spectacolului de lampioane era ocupat să le împartă, să-i instruiască pe cetăţeni cu ceea ce au de făcut, cineva i-a furat telefonul mobil din haină. Un alt aspect regretabil ar fi că spre finalul acestei manifestări am găsit câteva portofele, doar cu acte, probabil furate şi aruncate după ce fuseseră golite de bani. Probabil că cetăţenii, au uitat să fie mai precauţi. Una peste alta, au fost destule aspecte care ţin de educaţie, de conduita noastră cetăţenească. Totuşi, pot spune că atât noi, ca poliţie locală, cât şi jandarmii şi poliţia naţională, am căutat să stăpânim foarte bine fenomenele care puteau deranja aceste serbări frumoase, deosebite, până la urmă. Noi am asigurat paza asupra obiectivelor care ţineau strict de atribuţiile împărţite de către organizatori, la scenă, carele alegorice, având şi câte trei patrule în cele două zile de manifestări” - a declarat Carmen Gheorghe, directorul Poliţiei Locale Câmpina.
Dincolo de monitorizarea manifestărilor culturale din timpul Serbărilor Toamnei, Poliţia Locală a fost angrenată de către Poliţia Naţională a municipiului, în prinderea unui infractor periculos. Astfel că în noaptea de sâmbătă spre duminică, poliţiştii, al cărui week end a fost la fel de bogat în evenimente deosebite, au primit o sesizare telefonică în jurul orei 01.30, prin care li se aducea la cunoştinţă că pe o bancă de pe strada Eminescu zace o bătrână. Patrula Poliţiei Locale s-a deplasat la locul respectiv, unde a constatat că într-adevăr, o bătrână de 73 de ani din Telega fusese bătută şi supusă de către un tânăr la perversiuni sexuale. Poliţiştii locali au făcut apel la experienţa şi sursele lor de informare, prin care au reuşit în scurt timp să-l depisteze pe S.C. de 30 de ani din Câmpina, ieşit de curând din închisoare şi să-l predea Poliţiei Naţionale, cea ce le aduce, cu siguranţă, o bilă albă în ce priveşte activitatea desfăşurată.
Carmen NEGREU

Asfaltările marca Tiseanu gâfâie tot mai tare

Nu este un secret pentru nimeni că, sub precedentele două mandate ale lui Horia Tiseanu, au fost asfaltate numeroase străzi ale Câmpinei, cele mai multe din întreaga perioadă de după Revoluţie; dacă luăm, desigur, ca reper temporal oricare interval de opt ani de după 1989. Dacă o fi doar meritul lui Tiseanu în chestia asta, bravo lui! Dacă or avea şi alţii din executivul local merite în cauză, bravo şi lor! Mult mai puţină ovaţionare (spre deloc), am transmite pentru calitatea de doi bani a bordurilor, dar asta e o altă poveste, asupra căreia vom reveni cu alt prilej. Toate bune şi frumoase, numai că, în cel de-al treilea mandat al celui mai longeviv demnitar câmpinean postdecembrist, s-ar părea că asfaltările marca Tiseanu au început să gâfâie. Bineînţeles că străzile nu sunt asfaltate de edil, dar ne-am permis să denumim aşa asfaltările ultimilor ani, deoarece Tiseanu şi-a asumat mereu meritul modernizării infrastructurii stradale a municipiului. 


Şi când spunem că lucrările au început să gâfâie, ne gândim că ele sunt, din ce în ce mai des, terminate cu gropi între porţiunile asfaltate. Exemplul cel mai bun şi cel mai recent îl oferă asfaltarea străzii Simion Bărnuţiu, pe care se află sediul Ambulanţei Câmpina. În faţa porţii Ambulanţei, chiar în porţiunea dintre trotuare, parte integrantă a străzii, este o groapă de dimensiuni considerabile, a cărei “gură” de-abia aşteaptă să “ronţăie” arcurile amortizoarelor de la maşinile Ambulanţei. Asfaltările “gâfâie” şi pentru că termenele lor de finalizare se lungesc mai ceva decât urechile măgarului. Lărgirea carosabilului învecinat parcării din faţa Casei Tineretului, pe o lungime de 80-90 de metri, nici acum nu este gata, deşi lucrările au început de trei săptămâni. Dacă facem un mic calcul aritmetic, rezultă o medie de circa 5,5 metri asfaltaţi pe zi. Subliniem că nu este vorba despre asfaltarea unei străzi obişnuite (cu 5-6 metri deschidere), ci doar de micşorarea lăţimii trotuarului din zonă cu circa un metru şi lărgirea carosabilului cu aceeaşi dimensiune. Iată de ce credem că asfaltările marca Tiseanu au început să gâfâie. Şi nici nu a început bine cel de-l treilea mandat al edilului-şef. Dacă situaţia nu se schimbă, nici nu vrem să ne gândim cum se vor simţi asfaltările la sfârşitul celui de-al treilea mandat Tiseanu. A.N.

Noile comisii de lucru ale municipalităţii nu au niciun consilier PDL

Noua majoritate din Consiliul Local formată din consilierii USL şi PP-DD (majoritate care nu-i dă pace primarului Horia Tiseanu, întrucât edilul nu mai poate manevra Consiliul aşa cum o făcea în mandatul trecut), şi-a asumat răspunderea de a conduce oraşul prin forţe proprii. Adică fără a apela la serviciile consilierilor municipali PDL, grupaţi acum în noua opoziţie din miniparlamentul câmpinean, chiar dacă executivul local este condus de preşedintele PDL Câmpina. Cu o singură excepţie, organismele de lucru ale administraţiei publice locale (consiliile de administraţie ale unităţilor spitaliceşti şi de învăţământ, precum şi comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local, dar şi din afara lui), sunt formate în exclusivitate din consilieri municipali PSD, PNL şi PP-DD. În Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal au fost aleşi consilierul judeţean  Virgil Guran (preşedintele PNL Câmpina) şi viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina), supleanţi fiind consilierii Adrian Piţigoi (PP-DD) şi Rodica Papuc (PNL). În Consiliul de Administraţie al Spitalului Voila au fost trimişi, prin votul majorităţii din legislativul municipal, consilierii Elena Albu (PDL; singura excepţie de care vă vorbeam mai devreme) şi Luminiţa Dumitrescu (PP-DD), cei doi avându-i ca supleanţi pe Daniel Ioniţă (PNL ) şi Mihai Tifigiu (PP-DD). Comisia care se va ocupa de organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor publice pentru închirierea unor terenuri din domeniul public sau privat al municipiului este compusă din: primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, consilierii locali Gheorghe Tudor (PSD), Luminiţa Dumitrescu (PP-DD), Daniel Ioniţă (PNL) şi Horaţiu Zăgan (PSD). Reprezentanţii Consiliului Local în consiliile de administraţie ale unităţile de învăţământ sunt, în totalitate, consilieri ai USL şi ai PP-DD, după cum urmează: Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” – Luminiţa Dumitrescu şi Daniel Ioniţă; Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”- Rodica Papuc, Viorica Stănică şi Horaţiu Zăgan; Colegiul Tehnic Forestier – Mihaela Neagu Petrovici, Adrian Piţigoi şi Florin Frăţilă; Grupul Şcolar Energetic – Gheorghe Tudor, Mihai Tifigiu şi Călin Tiu; Grupul Şcolar Construcţii de Maşini – Ion Dragomir, Rodica Papuc şi Adrian Piţigoi; Şcoala „Ion Câmpineanu” – Mihaela Neagu Petrovici şi Luminiţa Dumitrescu; Şcoala Centrală – Mihai Tifigiu şi Florin Frăţilă; Şcoala „B.P. Hasdeu” – Luminiţa Dumitrescu şi Gheorghe Tudor; Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” – Rodica Papuc şi Viorica Stănică; Grădiniţa cu program prelungit nr.8 – Rodica Papuc; Grădiniţa cu program prelungit nr.9 – Gheorghe Tudor; Grădiniţa cu program prelungit şi normal „Iulia Hasdeu” – Ion Dragomir.  A.N.

S-au împlinit 99 de ani de la moartea inventatorului şi aviatorului Aurel Vlaicu

În urmă cu 99 de ani, pe 13 septembrie 1913, inventatorul şi aviatorul român Aurel Vlaicu părăsea această lume, căzând cu avionul pe care îl construise şi pe care îl pilota, în apropierea localităţii Băneşti din judeţul Prahova. Dorea să traverseze munţii Carpaţi şi să ajungă la Hunedoara, unde aveau loc serbările asociaţiei Astra. Născut în urmă cu 130 de ani, în satul Binţinţi de lângă Orăştie, Aurel Vlaicu a fost una dintre cele mai luminate minţi ale inventicii aviaţiei româneşti. El şi-a obţinut diploma de inginer în 1907 în Germania iar în acelaşi an, fiind înrolat în armata austro-ungară, construieşte un planor pe care montează o cameră foto automată, reuşind să creeze în acest fel primul aeromodel de recunoaştere destinat unor scopuri militare. În timp, încurajat şi ajutat de către autorităţile şi personalităţile vremurilor, Aurel Vlaicu construieşte patru avioane botezate Vlaicu 1909, Vlaicu 1, 2 şi 3.
Săptămâna trecută, pe 13 septembrie, autorităţile din Băneşti împreună cu membrii Clubului de Iacări Acrobaţi, Vulturii Tricolor, Gheorghe Coman, preşedintele Asociaţiei ARPA şi alţi invitaţi de marcă, au comemorat 99 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost Aurel Vlaicu, printr-o slujbă de pomenire susţinută de trei preoţi şi au luat parte la activităţile specifice acestui moment.
 „De fiecare dată îi aducem omagiu acestui mare, mare aviator. Din păcate, în zilele noastre sunt tot mai puţini oameni care mai cunosc semnificaţia acestei zile. Nu ne preocupă trecutul, ne uităm valorile. Asta este durerea cea mai mare! Noi încercăm să mai facem câte ceva. Vom face aici, un muzeu «Vlaicu». Mă bucură faptul că domnul primar a prins din zbor ideile noastre, programele noastre şi sper să ne sprijine” a spus Gheorghe Coman preşedintele Asociaţiei ARPA Câmpina.
Primarul localităţii Băneşti, Gheorghe Stoica, a subliniat faptul că în curând se va construi un muzeu pe locul unde se află monumentul ridicat în cinstea lui Aurel Vlaicu, ce-i va purta, bineînţeles, numele: „Împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Mircea Cosma şi preşedintele asociaţiei ARPA «Aurel Vlaicu» Câmpina, Gheorghe Coman, am iniţiat un proiect privind înfiinţarea unui muzeu aviatic, ce se va ridica aici, în spatele monumentului. Vor fi aduse avioanele lui Aurel Vlaicu, modelele unu, doi şi trei, precum şi primul MIG care a fost folosit de aviaţia română. Dorim ca acest muzeu să poată fi inaugurat la anul, tot pe 13 septembrie, când vom comemora o sută de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu” .
Marele inventator Justin Capră, prezent la comemorare, a ţinut să facă precizări importante cu privire la moartea lui Aurel Vlaicu: „Cred că a fost un simbol naţional. Vlaicu a luat nişte premii, reprezintă o personalitate naţională şi internaţională. Sigur, n-a fost el primul care a făcut un avion. A fost şi Traian Vuia, şi alţii, dar primul realizat în ţară a fost al lui. E bine de reţinut că Aurel Vlaicu nu a murit căzând. Am citit raportul medical, din care reiese că a murit în aer, făcând congestie cerebrală. El a vrut să aterizeze aproape de Băicoi dar nu a putut din cauza unor pomi. A ajuns la Câmpina, a început să i se făcut rău şi s-a întors. El a murit pe drumul de întoarcere de la Câmpina, alunecând pe o aripă, înainte de impactul cu solul.”
Omagiul adus lui Aurel Vlaicu a fost marcat de o demonstraţie aviatică, desfăşurată de către Iacării Acrobaţi şi Vulturii Tricolori de la Aeroclubul României. (Carmen NEGREU)

11 septembrie 2012

O factură de 90 de miliarde lei vechi pune jar sub tălpile administraţiei

Când se părea că, odată cu inaugurarea obiectivului, au dispărut ghinioanele ce au urmărit realizarea pasajului suprateran de la poarta sudică a municipiului (prima licitaţie a lucrărilor a generat contestaţii puternice şi procese lungi cu contestatorii, câştigate de  Primărie în final, urmate de penalizări din partea inspectorilor UE şi alte controale neplăcute), primarul Horia Tiseanu a demolat chiar el aparenţa amintită mai devreme, ce tindea să se transforme într-o certitudine.
La finalul ultimei şedinţe a Consiliului Local, edilul a informat adunarea aleşilor locali despre faptul că firma Cast SRL din Băneşti, care a câştigat, împreună cu un consorţiu italian, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor, a trimis o factură suplimentară la primărie prin care constructorul care a realizat cea mai mare parte a lucrărilor solicită să i se plătească nici mai mult, nici mai puţin decât 8,9 milioane de lei (aproape 90 de miliarde de lei vechi).  Iar asta după ce municipalitatea a plătit firmei Cast 17 milioane de lei, aşa cum prevedea contractul de execuţie.
“Zilele trecute, cu mult după finalizarea proiectului derulat cu fonduri europene, Cast SRL ne-a trimis la Primărie o factură prin care solicită să le mai plătim, în afara celor 17 milioane plătite deja conform contractului, 8,9 milioane de lei, contravaloarea, spun ei, a unor lucrări efectuate în plus, care au înglobat şi mai multe materiale de construcţii decât fusese prevăzut iniţial. Este o factură pe care noi nu o recunoaştem şi nu o vom achita, deoarece pentru lucrările şi materialele suplimentare de care vorbesc cei de la Cast nu există o dispoziţie scrisă din partea proiectantului, aşa cum se procedează în mod legal la astfel de lucrări. Nu există nici o modificare a proiectului. La pasajul suprateran, dirigenţia de şantier a fost asigurată de o firmă din Bucureşti, iar această firmă nu-şi asumă în nici un fel suplimentarea de material”, le-a spus Tiseanu consilierilor municipali. 
Într-adevăr, cel mai mare proiect european accesat de municipalitatea câmpineană a fost încheiat la sfârşitul lunii martie. Inaugurarea pasajului a avut loc în prima jumătate a lunii aprilie. Din succesiunea firească a faptelor, se poate spune că cei de la Cast s-au trezit cam târziu să mai ceară nişte bani pe presupuse lucrări executate suplimentar. Iar solicitarea lor nu miroase deloc bine.
Pe 4 august, Cast SRL a trimis la registratura Primăriei o factură şi o situaţie de lucrări care, pasămite, ar fi fost executate în plus faţă de proiectul iniţial. O atitudine cu atât mai greu de înţeles cu cât, dacă ar fi să dăm crezare unui zvon care circulă intens în ultimii ani, firma din Băneşti este firma cea mai dragă primarului Tiseanu, care se pare că ar fi sponsorizat chiar şi campania electorală a PDL Câmpina, la ultimele alegeri locale. Nemaivorbind de faptul că, după finalizarea unui proiect cu fonduri europene, este interzis cu desăvârşire să se mai facă plăţi de către beneficiarul lucrărilor proiectului către constructorul care a realizat lucrarea respectivă.
De fapt, debutul pretenţiilor suplimentare ale celor de la Cast a avut loc în primele zile ale lunii iunie, când diriguitorii constructorului au chemat reprezentanţii Primăriei la o conciliere, pretinzând, încă de atunci, că li se mai datorează circa 30 de miliarde de lei vechi (3 milioane de lei noi). Reprezentanţii primăriei au refuzat negocierea, argumentând temeinic cu documente că municipalitatea îşi îndeplinise toate obligaţiile contractuale şi făcuse toate plăţile necesare. Primăria a refuzat să plătească factura trimisă de Cast la începutul lui august 2012, iar acum se aşteaptă reacţia conducerii firmei constructoare.
În plenul legislativului municipal, Horia Tiseanu a solicitat acordul consilierilor pentru angajarea unui avocat specializat în litigii comerciale. “Vă cer acordul pentru angajarea unui avocat specializat, pentru că, mai mult ca sigur, Cast Băneşti ne va da în judecată pentru neachitarea acestei facturi”, le-a cerut Tiseanu consilierilor, iar aceştia au fost întru totul de acord. Totuşi, mai mulţi consilieri au opinat că se impune ca serviciile juridice aferente să nu mai fie prestate de avocatul Constantin Pănoiu, care a mai reprezentat municipalitatea în câteva cauze, în trecut, ci Primăria să angajeze un alt avocat plătit cu un onorariu de succes. A.N.

Cuvântul care înţeapă

Să facem economie la „sfânta” şpagă...

De mai bine de trei săptămâni mă aflu în faţa unei dileme pe care conştiinţa refuză cu obstinaţie să o soluţioneze. Principiul care stă la baza acestei nehotărâri este raportul între ceea ce spui şi ceea ce faci în viaţa publică, ca subdiviziune a moralităţii.
Lupta mea interioară derivă din faptul că până nu de mult combăteam în această rubrică obiceiul celor care deţin puterea locală de a risipi prea mulţi bani publici pentru organizarea de spectacole stradale, iar azi sunt chiar eu în situaţia de a fi parte la o astfel de hotărâre favorabilă în ceea ce priveşte manifestările cultural-artistice prilejuite de zilele oraşului – Serbările Toamnei.
N-am să fiu ipocrit, să invoc drept scuză a deciziei mele faptul că am fost obligat de anumite împrejurări politice (aşa cum s-a şi întâmplat, într-o anumită măsură) să accept organizarea unei astfel de manifestări, pentru că adevărul este acela că la baza deciziei mele, în calitate de preşedinte al comisie de specialitate a Consiliului Local, a stat doar gândul de a le da posibilitatea câmpinenilor, o dată în an, să se simtă sărbătoriţi în calitatea lor de cetăţeni care trăiesc, muncesc şi plătesc taxe aici şi nu în altă parte. Cum ar fi fost ca noi, cei aleşi, să ne lăudăm că facem economie la buget, tocmai când vine vorba de sărbătoarea lor, a câmpinenilor? Păi de ce să nu economisim banul public eradicând şpăgile şi comisioanele încasate de pe urma lucrărilor publice, care însumează anual, după părerea mea, de zece ori contravaloarea spectacolului stradal ce va avea loc peste câteva zile?! Nu, noi trebuie să strângem cureaua doar când vine vorba de cetăţeni, ca să le dăm impresia că suntem responsabili!
Dacă asta înseamnă să faci politică  - administraţie locală şi din acest motiv se găsesc tot soiul de farisei să mă critice, mă tem că nu sunt deloc potrivit într-o astfel de postură. Mi-am promis atunci când am plecat pe acest drum, al celui ales în conducerea urbei, că voi fi întotdeauna de partea cetăţeanului şi aşa va rămâne. Ştiţi de ce pot să-mi permit o astfel de aroganţă? Pentru că nu mă interesează „sfânta” şpagă, care de obicei le închide gura politrucilor cu musca pe căciulă.
P.S. În ultima vreme lucrez intens la ceea ce va reprezenta în curând debutul meu editorial. Un volum de eseuri şi publicistică, inspirat în mare măsură de viaţa social-politică a oraşului. Recitind manuscrisele din trecut, mi-am limpezit gândurile, regăsind astfel calea (o vreme pierdută) pe care trebuie să o urmez, aceea a bunei credinţe faţă de semenii mei. Singura care mă poate apăra în faţa eventualelor greşeli ori naivităţi.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

DOUĂ TIPURI  DE DISCURS

Toată vara aceasta ne-au bubuit în cap picamerele discursului politic intern distrugând tot ce se construise cu chiu cu vai în 20 de ani, discurs caracterizat prin violenţă, precaritate intelectuală, ticăloşie sfidătoare, minciună fără scupule. O ţară întreagă simte nevoia de linişte. Aveam foarte multe subiecte despre care aş fi vrut să scriu azi, dar am ales să pun în paralel două tipuri de discursuri, unul care se lăţeşte pandemic la noi, altul de aiurea. În SUA s-au desfăşurat recent aşa numitele Convenţii ale celor două partide, în care se desemnează candidaţii la preşedinţie. La Convenţia Democraţilor a vorbit, de exemplu, doamna Michelle Obama, soţia preşedintelui (vă închipuiţi la noi o soţie de preşedinte implicată profund în politică?). Doamna Obama a spus la un moment dat: trebuie să muncim mai mult şi să fim mai uniţi! Aţi văzut vreun politician român de top care să-i îndemne pe compatrioţi să muncească mai mult? Ar fi sinucigaş. Nimeni nu l-ar vota. Cît despre unire....acum cînd o jumătate a ţării vrea să o dea afară pe cealaltă, cum să vorbeşti despre aşa ceva? Acum cîţiva ani preşedintele Băsescu a  lansat formula  şocantă că suntem un popor neperfomant. S-ar fi putut isca profunde discuţii despre această percutantă caracterizare, totul a degenerat în băşcălia gălăgioasă care ţine loc de inteligenţă autohtonă. Oricum, ceea ce vedem: de la sport la olimpiadele şcolare, de la economie la cultură şi politică este că performanţele noastre (cîte sunt) sunt strict individuale, nimic de ordin instituţional, colectiv.