17 ianuarie 2012

Ieri, tinerii câmpineni au pus la cale pe Facebook o manifestaţie de protest

Ieri, cu puţin înainte de închiderea ediţiei, am aflat că iniţiativa de pe Facebook a unor tineri de a organiza o manifestaţie de protest în Câmpina în semn de solidaritate cu restul românilor, prinde contur. Toţi cei care au răspuns chemării şi-au dat întâlnire aseara, la ora 18.30, în zona cunoscută sub denumirea „la Ceas”, în centrul civic. Avizaţi de intenţiile tinerilor, liderii politici locali au declarat, printre altele. Ion Dragomir, preşedintele PSD: „Apreciez iniţiativa câmpinenilor. USL nu are nicio legătura cu asta”. Virgil Guran, preşedintele PNL: „Este o acţiune democratică. Personal, voi participa în calitate de cetăţean”. Horia Tiseanu, preşedintele PDL a declarat în presă că manifestaţia este pusă la cale de PNL, dar cu toate astea speră să nu apară incidente. Amănunte despre această iniţiativă în ediţia viitoare.

O angajată a furat un miliard de lei vechi din fondurile Primăriei Câmpina

Măsurile absurde luate, în ultimii ani, de guvernul Băsescu-Boc, prin care s-au  promovat numeroase concedieri colective şi o reducere excesivă a personalului din sectorul public, şi-au arătat “roadele” şi într-un caz recent, întâmplat la Primăria Câmpina. M.B., o angajată a instituţiei amintite a delapidat din banul public al câmpinenilor, în ultimii doi ani, cel puţin 100.000 de lei. Cazul, mediatizat şi în presa centrală, poate nu ar fi fost posibil (sau, cel puţin, ar fi fost depistat mai devreme), dacă auditul intern al Primăriei ar fi funcţionat. Dar faptul că nu este permisă, în continuare, angajarea unei persoane decât după plecarea din sistemul public a şapte angajaţi ai unităţii respective, a făcut ca, după plecarea celor doi auditori ai Primăriei (unul a ieşit la pensie, iar celălalt are contractul individual de muncă suspendat), să nu existe posibilitatea ca cineva, nou angajat, să le ia locul, preluându-le sarcinile de serviciu. 
 Conducerea Primăriei a încercat să ţină cazul ascuns, dar până la urmă presa de la Bucureşti tot a aflat; se pare, de la surse din cadrul Poliţiei Câmpina. Delapidatoarea, o fostă angajată la Biroul Resurse Umane, şi-ar fi continuat furtişagul dacă nu ar fi fost depistată de o colegă de birou. Gestul ei i-a şocat pe toţi colegii din Primărie, mai ales că făptuitoarea trecea drept o persoană liniştită. Funcţionara, în vârstă de 43 de ani, era singura care se ocupa de întocmirea dosarelor  asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi de plata indemnizaţiilor aferente acestora. Furtul a fost descoperit, la sfârşitul anului trecut, în timp ce făptuitoarea se afla în concediu de odihnă. La solicitarea unei informaţii de către cineva care avea în îngrijire o persoană cu handicap, o colegă de birou a intrat în calculatorul celei anchetate şi s-a crucit de ce a văzut acolo: sume fictive plătite şi tabele cu asistenţi sociali inexistenţi. “Delapidatoarea avea mai multe modalităţi de operare foarte ingenioase. Nu este adevărat că şi-a mărit salariul propriu, cum s-a scris în presa centrală, căci într-o astfel de situaţie, ar fi fost mult mai repede prinsă. Fiind singura persoană care se ocupa de întocmirea statelor pentru plata asistenţilor sociali, după ce obţinea toate semnăturile necesare de la superiori, tot ea  ducea documentele respective la bancă. Înainte de predarea documentelor la bancă, făcea tot felul de modificări şi de falsuri, înregistrând fictiv mai multe persoane, cunoştinţe ale sale, care nu erau asistenţi sociali şi ale căror indemnizaţii şi le însuşea. O altă modalitate era trecerea pe statul de plată a asistenţilor sociali reali cu o lună înainte de începerea propriu-zisă a contractul de muncă al acestora din urmă. Între ianuarie 2010 şi decembrie 2011, a reuşit să delapideze 100.000 lei. După ce am descoperit furtul, am chemat-o de acasă, ea şi-a recunoscut fapta şi a promis că va returna toţi banii furaţi. O parte din ei, vreo 40.000 lei, chiar i-a predat”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina, Mariana Pătraşca. Conducerea Primăriei a anunţat poliţia, care a demarat o anchetă, în cadrul urmăririi penale procurorul de caz solicitând, recent, o expertiză contabilă pentru a putea fi cuantificată cu precizie suma delapidată. Cercetările celor din Primărie asupra documentelor falsificate de către delapidatoare au vizat doar perioada ultimilor doi ani, dar s-ar putea ca primele sume furate să fie chiar mai vechi de doi ani. În acest răstimp, dacă ar fi avut personal angajat, auditul din Primărie ar fi putut efectua controale la Biroul Personal, iar furtul ar fi fost descoperit mult mai devreme. Recunoscându-şi fapta, femeia va fi trimisă în judecată, foarte probabil, pentru acuzaţiile de fals în înscrisuri oficiale şi delapidare, infracţiuni pentru care riscă ani grei de închisoare. Cea mai gravă dintre ele este delapidarea, care se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Cuvântul care înţeapă

Românii au aruncat tăcerea

Îmi este greu să comentez ce s-a întâmplat în ultimele zile în România noastră. Ţara fierbe sub presiunea poporului nemulţumit, care a erupt dintr-o dată ca un vulcan în mijlocul unui cimitir al laşităţii.
În 1989, scânteia revoluţiei a fost pastorul reformat Laszlo Tökes, iar azi flacăra s-a aprins odată cu umilirea paramedicului arab Raed Arafat, personaj care s-a transformat în câteva zile într-un simbol pentru români. Cu siguranţă Arafat nu este singurul exemplu pozitiv din ţara asta, însă cei care au ieşit în stradă să-i apere demnitatea s-au regăsit în nedreptatea la care a fost supus acest om şi atunci apele răbdării au ieşit din matcă.
Ceea ce a început destul de timid, ca un protest de susţinere a serviciului public SMURD şi a întemeietorului acestuia, Raed Arafat, s-a transformat foarte repede într-o amplă manifestaţie de protest la nivel naţional împotriva actualei guvernări, care a ajuns să aibă accente dramatice în Bucureşti, unde din păcate am asistat la confruntări violente între o parte a protestatarilor şi jandarmi. Regretabilă şi condamnabilă situaţie.
Partea bună este însă faptul că după 22 de ani de la căderea lui Ceauşescu, românii au aruncat cât colo tăcerea de mormânt care îi îmbrăţişa de ani de zile, ieşind în stradă să-şi ceară drepturile, ceea ce după mine demonstrează că nemulţumirile lor nu se raportează doar la actualul regim politic, ci la întreaga clasă conducătoare a ţării, care şi-a arătat nepriceperea, nesimţirea şi uneori chiar reaua credinţă în ultimele două decenii. Tocmai de aceea cred că manifestaţiile din aceste zile nu pot fi condamnabile (cu excepţia actelor de violenţă provocate sau nu), pentru că odată ce se va fi terminat acest nou episode dramatic din istoria noastră, politicienii trebuie să înţeleagă că poartă toată răspunderea faţă de ceea ce s-a întâmplat şi că de aici înainte vor fi obligaţi să ţină seama cu adevărat de viaţa şi nevoile oamenilor. Altfel, istoria se va repeta.
Faţă de ceea ce se întâmplă în acest moment în ţară îmi este dificil să mai aduc în discuţie ce mi se întâmplă mie, aici la Câmpina, în calitate de jurnalist incomod. Şi totuşi, o fac, pentru că acest subiect are legătură libertatea de expresie şi cu dreptul garantat de Constituţie, de a ne spune opinia într-o ţară democratică membră a Uniunii Europene, care pentru o bună parte dintre politrucii aflaţi azi la putere (în cazul meu cei locali) a devenit o ameninţare care trebuie anchetată. Pe scurt, zilele trecute m-am trezit că sunt anchetat penal în calitate de ziarist pentru insultă şi calomnie. Consilierul local PDL Viorel Bondoc mi-a făcut plângere penală şi mă vrea judecat pentru că am avut curajul să le spun, lui şi celor de la putere, ce gândesc despre ei şi modul lor de a face politică şi administraţie în Câmpina. Vor să-mi închidă gura şi au găsit această cale, care îmi aminteşte de practicile legionare similare din timpul lui Horia Sima şi de perioada stalinistă şi poststalinistă în care libertatea de opinie era doar un vis. Vă mărturisesc că nu mă sperie acest gen de intimidare, ba dimpotrivă, mă îndârjeşte şi am să lupt cu ei aşa cum au făcut-o şi alţii înaintea mea, pentru dreptul de a spune ce gândesc în oraşul şi ţara mea.
Fidel moto-ului rubricii mele (vezi mai sus), nu am calomniat şi nu voi calomnia niciodată pe nimeni, pentru că nu îmi permite nici meseria şi nici educaţia pe care am primit-o. Spun doar adevărul, care supără. Recunosc că sunt scârbit de tot sistemul ăsta nenorocit, însă nu mă las, pentru că vreau să-i ofer copilului meu şansa la un viitor mai drept.
Am fost chemat la poliţie să dau declaraţii şi din păcate nu pot spune (deocamdată nu am voie) ce conţine plângerea penală a acestui Bondoc, însă vă asigur că este vorba de acuzaţii complet neserioase şi nefondate, demne de pâra unui copil dintr-o clasă primară. Cam aşa vrea acest soldat portocaliu să mă înfunde pe mine! Este evident că o astfel de penibilitate nu are decât scopul de a mă şicana şi intimida, însă astfel de tertipuri, care nu au nicio legătură cu statul de drept ori libertatea de opinie, nu mă vor determina să nu mai critic ceea ce este de criticat. Deocamdată atât. Promit să vă ţin la curent cu evenimentele pe parcursul anchetei.

P.S. Le mulţumesc celor care, aflând despre marea ispravă a soldatului portocaliu Bondoc, s-au arătat solidari cu mine. Aproape toţi m-au sfătuit să am răbdare, că va sosi în curând şi timpul adevărului.

Editorial

NEAMŢUL ŞI ARABUL

E prea multă gălăgie. Şi, cînd e gălăgie, nimeni nu se înţelege cu nimeni. Dacă am face puţină linişte, am putea pricepe ce se întîmplă. După a mea părere, asistăm la o tristă şi gravă victorie a mafiei politico-mediatice asupra societăţii civile, adică exact invers decît ne sunt prezentate lucrurile. Nu societatea civilă este în stradă. Vă mai amintiţi de Klaus Johannis? Cum era el purtat ca prapurii pe la toate televiziunile şi mitingurile, prezentat ca un adevărat mesia, salvator al neamului în contra satanei băsesciene? Aţi mai auzit ceva de el după campania electorală? Partidele care s-au folosit de imaginea excelentă a neamţului l-au abandonat uitării, nu mai aveau nevoie de dînsul. Cam acelaşi lucru se petrece acum cu doctorul Arafat. Preşedintele Băsescu a făcut cea mai mare tîmpenie din cele două mandate, personalizînd  discuţia despre reforma sănătăţii. A suferit în consecinţă cea mai mare umilinţă din cariera sa politică. Dar de aici pînă la a idealiza conflictele stradale calea e lungă.

Corecturi de bunăvoie sau observaţii concrete despre felul în care s-a făcut şi se face încă,  uneori, „cultură” local. Feţele neadevărului  sau despre scrisul „după ureche” (2)

De la afişul de pe gard la manifestarea... inexistentă ca „adevăr documentar”

Între textele prelegerilor ţinute în sala de la parohia Sfântul Nicolae, luni, 9 ianuarie 2012, cu ocazia sărbătoririi aniversării a 509 ani de atestare documentară a aşezării, parte nu au fost decât „biete încropeli însăilate”, prea „puţin cinstite”, citite şi cu alte ocazii. „Remarcăm” aici două: „bâjbâiala” profesorului-muzeograf Alin Daniel Ciupală, care vrea să ne arate, mereu parcă, mai mult decât ştie, lecturând la întâmplare şi textul doamnei profesor Cecilia Caraboi, copiat în mare parte, sârguincios e drept, după documente arhicunoscute, fără elemente de sinteză personală cu referire la activitatea extrem de bogată, de altfel, a fostului Ateneu Popular local „B. P. Hasdeu”, ultimul apărând, la lectură, a fi fost „scris” chiar în dimineaţa dinaintea expunerii. (Nu ştiu dacă o lectură pur şi simplă a textelor-document, nu ar fi fost, poate... mai corectă aici).
Dar în textul audiat al domniei sale s-au strecurat – se întâmplă aşa când suntem atenţi doar „a nu greşi rândul reprodus” fără a ne mai interesa altceva -, o serie de inexactităţi, culminând cu enunţata sărbătorire locală a lui Mihai Eminescu organizată în cadrul Ateneului în vara anului 1929, la comemorarea a 40 de ani (atunci) de la moartea poetului. Numai că ea, manifestarea, a existat doar pe afişul de pe gard al Ateneului. Nu şi în realitate. Dar autoarea expunerii nu ştie asta şi nici nu şi-a propus aşa ceva, prezentând-o ca pe o realitate. Şi până la urmă, cum să o fi ştiut, câtă vreme ia totul „ad litteram” şi atât. Dacă programul citat al activităţii spune aşa, aşa şi trebuie să fi fost. Dar, uite că de data asta n-a fost! Şi vai, astăzi, întrebau unii, ce interes ar mai exista în cercetarea acestui lucru. Dar deh, nu dă rău nici o manifestare Eminescu la Câmpina în istoria activităţii Ateneului local.
Numai că neadevărul enunţat de doamna profesor, oricât de mărunt ar părea el unora astăzi, rămâne un neadevăr. Şi atât. Iar mâine de aici îl vor cita, poate, alţii.  Aşa că... Să nu umplem, aşadar, cum s-a făcut în contemporaneitate până acum, din belşug, istoria locală cu neadevăruri. Ar însemna că fabulăm. Ori fabulaţia nu este adevăr istoric, ci mai degrabă pură aflare în treabă. Propusă, anunţată marelui public, manifestarea a rămas, atunci, doar pe afiş, chemând... Iar ei, organizatorii, şi-au frecat mâinile mulţumiţi, bifând doar în posteritate o activitate pe care, necunoscători, noi ce de astăzi, o prezentăm drept adevăr şi... au plecat în vacanţă.
Lucrul nu îl spun eu, ci înşişi contemporanii vremii. Să-i citim (cităm doar). O notă informativă tipărită local (vezi „ziar-revista” Câmpina, nr. 5/ mai 1929), anunţa „lăudabila iniţiativă” a comemorării poetului „duminică, 23 iunie..., ora 4 p.m., în sala Şcoalei nr. 1 de Băieţi” printr-un „festival” organizat de Ateneul Popular local «B.P. Hasdeu», cu prilejul împlinirii a „40 de ani” de la moartea acestuia.  Nu s-a putut... se intitulează un alt text tipărit în nr. 6/ septembrie 1929 al aceleiaşi „ziar-reviste”, din care cităm relativ la aceasta:  „40 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, n-au putut fi comemoraţi la Câmpina. Nu s-a găsit nu o sală, un public sau un conferenţiar care s-o facă, ci... o instituţie culturală care să ia sub ocrotirea sa, solemnitatea. Afişe mari au fost tipărite anunţând şi, după ele, noi aici am atribuit o zi de comemorare, Ateneului Popular «Bogdan Petriceicu Hasdeu». Dar, aflat într-o vacanţă profundă (trebuie mărturisit cu toată părerea de rău), Ateneul şi-a considerat datoria încheiată prin tipărirea afişului şi a lăsat publicul să vină în două Duminici consecutiv la porţile sale închise”.
      Ion T. ŞOVĂIALĂ
P.S. În sfârşit, în urma sesizărilor noastre de ani de zile, autorităţile locale au îndreptat prenumele greşit scris al poetului de pe placuţa stradală afişată postdecembrist pe strada ce-i poartă numele, colţ cu strada Republicii.

Strategia de dezvoltare locală pentru 2011-2017:

Încă un proiect cu fonduri europene bifat de municipalitatea câmpineană

Nu ştim cât de durabilă este sau va fi dezvoltarea municipiului nostru, dar de strategii şi planuri de dezvoltare durabilă nu a dus lipsă. După planul de dezvoltare durabilă din 2004 (denumit Agenda Locală 21), realizat cu fonduri de la Banca Mondială prin Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, a urmat cel finalizat săptămâna trecută de către Biroul de Integrare Proiecte Europene din cadrul Primăriei Câmpina, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.
Cu ocazia finalizării ultimei strategii locale de dezvoltare durabilă, a fost organizată o conferinţă de presă la care au participat câţiva consilieri municipali, reprezentanţi ai celor două spitale câmpinene, conducători ai unor societăţi comerciale locale importante, dar niciun cetăţean al oraşului. De unde se vede treaba că apetitul câmpinenilor de a influenţa prin propuneri personale realizarea planului de dezvoltare a municipiului pentru următorii ani este aproape nul.
Gabriela Barbu, managerul proiectului, a prezentat auditoriului evoluţia acestui proiect european, demarat anul trecut, şi care vizează promovarea şi dezvoltarea unui plan de dezvoltare durabilă a Câmpinei pentru perioada 2011-2017. Un prim rezultat obţinut în urma implementării proiectului a fost cursul de strategii de dezvoltare locală la care au participat 15 angajaţi ai Primăriei, această acţiune considerându-se a contribui la eficientizarea activităţii municipalităţii câmpinene.
Printre rezultatele palpabile au fost amintite realizarea, într-o prezentare grafică de excepţie, a 200 de exemplare din Strategia de dezvoltare completă (în română şi engleză), 300 de exemplare din Ghidul investitorului, broşuri cu Strategia de dezvoltare sub formă de rezumat şi CD-uri cu documentul complet în format electronic. Prin elaborarea acestei strategii, s-a avut în vedere, de asemenea, dezvoltarea capacităţii de încurajare a politicilor publice cu impact asupra dezvoltării locale.
Primarul Horia Tiseanu a evidenţiat că “valoarea strategiei constă nu în materialele tipărite impecabil, ci în portofelul de proiecte menite să îmbunătăţească profund imaginea localităţii, proiecte la care au contribuit cei mai buni specialişti locali din diverse domenii.” Un reprezentant al presei locale şi-a arătat neîncrederea în legătură cu valabilitatea topului primelor 20 de societăţi câmpinene, din care lipsesc firme locale foarte cunoscute. De asemenea, semne de întrebare a ridicat lipsa unei strategii de dezvoltare a sportului câmpinean, într-un oraş cu vechi tradiţii sportive. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, managerul proiectului a precizat că topul respectiv a fost făcut de firma subcontractantă cu datele obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică, care, la rândul ei, le-a primit de la societăţile comerciale prahovene. Conform acestui top, pe primele 20 locuri sunt situate firmele: Cameron Romania SRL, Confind SRL, Lemet SRL, Jeras Prod SRL, Total Aqua Distribution SRL, Neptun SA, Emon Electric SA, Siga &Co SRL, Royal N SRL, Rafinăria “Steaua Română” SA, Fibec SA, Cirex SRL, Energopetrol SA, Edilconst SA, IATSA Câmpina SA, Fibec Metalglass SA, Smith Confind SRL, Erin SRL, Abafil Prod 2005 SRL, Grinseg Construct SRL.

Extinderea Pieţei Centrale s-ar putea realiza în acest an

La începutul anul trecut, administraţia Tiseanu anunţa că se pregăteşte pentru realizarea a două mari investiţii publice: extinderea actualei Pieţe Agroalimentare (hala acoperită denumită şi corpul C1), precum şi o parcare supraetajată ridicată în locul actualului bazar din spatele supermarketului Carrefour Express. Extinderea Pieţei ar fi trebuit realizată, tot în 2011, pe platoul din imediata sa vecinătate, prin construirea unei clădiri (corpul C2), cu parter şi etaj, ce va găzdui sediul serviciului public ce administrează Piaţa, dar şi mai multe spaţii comerciale. Consiliul Local aprobase, încă din decembrie 2010, încheierea unui parteneriat public-privat la care părţi urmau a fi Serviciul Public de Administrare a Pieţei Centrale (SPAPC), din subordinea legislativului municipal, şi un investitor privat ce ar trebuit selectat în urma procedurii de negociere publică în SEAP. Scopul parteneriatului public-privat: înfiinţarea unei societăţi comerciale ce va avea menirea construirii şi administrării corpul C2, urmând ca, la finalul contractului de parteneriat, imobilul să fie remis partenerului public. Conducerea Pieţei Centrale susţinea, anul trecut, că nu vor scăpa de modernizare nici zonele învecinate celor două clădiri. Astfel,  culoarul dintre C1 şi C2 se va acoperi, iar tonetele cu gablonzuri de pe platoul central (tonete a căror funcţionare mai este permisă, în prezent, doar prin plata zilnică a unor tarife de închiriere), vor dispărea din zona Pieţei. Ridicarea corpului C2 şi realizarea parcării supraetajate se vor realiza succesiv, ceea ce va permite mutarea în bazar a tuturor tonetelor exterioare halei alimentare acoperite, pentru a se elibera locul unde se va construi corpul C2. După terminarea corpului C2, se va trece la realizarea parcării supraterane cu cinci niveluri (P+4) pe terenul actualului bazar. În prealabil, pentru eliberarea zonei de sarcini, majoritatea micromagazinelor şi tonetelor din bazar vor fi transferate în corpul C2. La începutul anului 2011, conform proiectului tehnic realizat, costurile construcţiei corpului C2 se ridicau la circa 1,7 milioane de lei, dar astăzi finanţarea obiectivului ar putea depăşi 20 de milioane de lei. Aceşti bani urmează a fi aduşi de partenerul privat. Finanţarea parcării supraetajate se va face cu fondurile proprii ale SPAPC, iar valoarea investiţiei este estimată la 10-12 milioane de lei. Cu toate că, iniţial, corpul C2 era preconizat a fi realizat în 2011, lucrurile s-au complicat după ce firma privată care a administrat în trecut Piaţa, şi care deţine o latură a platoului pe care funcţionează mai multe magazine, şi-a anunţat intenţia de a construi şi ea  o clădire etajată, cu aceeaşi funcţie de complex comercial. Proiectul tehnic a trebuit să fie refăcut, dar în această primăvară sunt toate premisele ca realizarea corpului C2 să fie pusă în practică. Până la extinderea Pieţei Centrale, nici proiectul parcării supraetajate nu va avansa. Dacă nu s-a reuşit cu C2, ceva modernizări s-au realizat în Piaţă, la sfârşitul anului trecut. Astfel, intrarea în Piaţa Agroalimentară a fost acoperită, iar vechile uşi clasice au fost înlocuite cu uşi automate ce funcţionează pe baza unor celule fotoelectrice (în foto).

Pentru două zile, la Câmpina, au poposit cei mai valoroşi porumbei voiajori din judeţ

La sfârşitul săptămânii trecute, Câmpina a fost capitala judeţului. Nu în domeniul administrativ, căci oraşul nostru nu va putea atinge nicicând dezvoltarea şi importanţa Ploieştiului, ci în materie columbofilă. Pentru că sâmbătă şi duminică, la Casa Tineretului au poposit cele mai valoroase şi mai frumoase exemplare ale crescătorilor profesionişti  de porumbei din întreg judeţul. Nu în cadrul vreunui concurs sportiv, ci în cadrul unei expoziţii (cu vânzare), organizată, pentru al treilea an consecutiv, de către Asociaţia Columbofilă Profesionistă Prahova (ACPP). Pe holul lateral al Casei Tineretului, în cuşti corespunzătoare, au fost expuşi vizitatorilor 205 porumbei voiajori – yearlingi (în vârstă de un an) şi maturi (cei de peste un an), participanţi, anul trecut, la concursuri naţionale şi internaţionale.
Expoziţia a avut şi un mic sector în care au putut fi admiraţi 20 de porumbei ornamentali (rasele Lahore, Maria Stuart etc), toţi ai crescătorului câmpinean Elvis Arghir. Înfiinţată în primăvara anului 2009 şi condusă de câmpineanul Lucian Cercel, ACPP cuprinde 14 cluburi columbofile din aproape tot atâtea localităţi prahovene, însumând peste 900 de membri. Din componenţa asociaţiei, am aminti clubul Vasile Poienaru plus cele din din Ploieşti, Câmpina (“Dove”), Breaza (“Orizontul” şi “Lăstunul”), Tâgşorul Vechi, , Strejnic, Brătăşanca, Floreşti, Aluniş şi Comarnic. 
“Asociaţia noastră s-a născut din dorinţa de a oferi o mai mare flexibilitate şi echitate sportului columbofil. Pentru a ne atinge scopurile, am organizat zboruri pe rute diverse, la toate categoriile existente: viteză, demifond, fond, mare fond şi maraton. Anul trecut, am participat la zboruri din România, Slovacia, Polonia şi Ucraina. În prezent, suntem la a treia ediţie a Expoziţiei Judeţene Columbofile, după mine, cea mai valoroasă de până acum, atât prin numericul crescătorilor participanţi, cât şi prin valoarea exemplarelor expuse”, ne-a declarat, în prima zi a expoziţiei, Lucian Cercel, care este şi reprezentant al administraţiei publice locale, fiind consilier municipal.
Un alt coleg al său din Consiliul Local, Elvis Arghir, este unul dintre cei mai mari crescători de porumbei din judeţ, cu circa 600 de exemplare deţinute. Pasiunea celor doi a făcut ca acest frumos şi deosebit de atractiv sport, destul de popular în ţara noastră, să se bucure de sprijin din partea municipalităţii câmpinene. În cele două zile ale expoziţiei, aproape 500 de localnici au venit să vadă porumbeii expuşi în zeci boxe, la parterul Casei Tineretului. În prima zi a expoziţiei, preşedintele ACPP a decernat peste 100 de diplome şi cupe celor mai buni crescători participanţi, adică acelora ai căror porumbei au obţinut cele mai bune rezultate la ultimele campionate naţionale şi internaţionale. Cei mai tineri crescători de porumbei ai asociaţiei, premiaţi în timpul festivităţii, sunt Eduard Dincă (10 ani, din Târgşorul Vechi) şi Iulian Târnăuceanu (11 ani, din Filipeştii de Pădure). 
Numărul mare de premii denotă varietatea probelor şi a categoriilor sportului columbofil în oricare competiţie de anvergură. Aproape o treime din porumbeii voiajori campioni naţionali provin de la membrii ACPP. Asociaţia a obţinut, în 2011, rezultate foarte bune pe plan naţional. Bilanţul este cu adevărat impresionant: la categoria porumbei: şase campioni naţionali, opt vicecampioni naţionali şi nouă medaliaţi cu bronz; la categoria laureat: trei campioni naţionali şi doi vicecampioni naţionali; la categoria cluburi: trei campioni naţionali; la categoria crescători: 23 de campioni naţionali, 17 vicecampioni naţionali şi şase medaliaţi cu bronz.
La festivitatea de premiere, au participat viceprimarul Ion Dragomir şi câţiva consilieri municipali (Marian Dulă – preşedintele Comisiei de Sport a Consiliului Local, Horaţiu Zăgan, Marian Nistor şi Viorel Bondoc).
Al doilea edil al municipiului a avut cuvinte de laudă la adresa crescătorilor profesionişti de porumbei din judeţ: “Mă bucur că sunteţi atât de mulţi crescători de porumbei în Prahova şi că o bună parte provine chiar din Câmpina. Vă doresc succes în activitatea dvs, pe care o apreciez foarte mult. Şi bineînţeles, vă urez să izbutiţi în evidenţierea tot mai accentuată a sportului columbofil prahovean la nivel naţional.”
De la un cunoscut crescător de porumbei din Ploieşti, am aflat că unul din leagănele columbofiliei moderne este Belgia, unde, încă din secolul al XIX-lea, au fost create şi stabilizate rase importante de porumbei, care au constituit ulterior material genetic pentru crescătorii din multe ţări, printre care şi România. Printre cei mai mari crescători de porumbei din România postbelică au fost Emil Bodnăraş (un important demnitar comunist, fost ministru al apărării) şi inginerul Corneliu Creţulescu din Bucureşti (în prezent, pensionar octogenar), ambii aducând zeci de exemplare de porumbei voiajori din Belgia.
Tot belgienii se pare că ar fi creat metodele şi formulele care se folosesc azi în concursurile cu porumbei voiajori. Porumbelul voiajor de concurs  are câte un inel la încheietura fiecărui picior: unul, cu datele de identificare, iar celălalt, cu un cip care să oprească ceasul electronic din coteţul în care trebuie să ajungă (acasă, la crescătorul său), după străbaterea în zbor a sute şi chiar mii de kilometri, de la columbodromul în care a fost lansat în timpul concursului. În funcţie de timpul obţinut (timp înregistrat de ceasul din coteţul de destinaţie cu ajutorul unui sistem GPS), el va ocupa şi un loc pe podium. Porumbeii voiajori au fost folosiţi în războaie încă din antichitate, cu toate că porumbelul, una dintre cele mai iubite păsări de pe pământ, reprezintă, de multă vreme, un simbol al păcii. După unele teorii, servicii secrete din anumite ţări îi folosesc şi azi în transmiterea unor mesaje.

Lansare de carte

Emanoil Toma: Libertatea de a fi lichele

Într-o atmosferă caldă, de mare sensibilitate, cu un evident rafinament intelectual - cultivat alternativ de Florin Dochia, moderator şi Eusebiu Ştefănescu, actor -, poetul, eseistul şi romancierul Emanoil Toma ne-a dăruit cel de-al şaisprezecelea volum realizat de domnia sa.
Noua carte, „Libertatea de a fi lichele”, apărută la Editura Amanda Edit (2011), a fost lansată joi, 12 ianuarie, în cocheta sală (devenită bar) a Cinematografului „Central” din localitate, în prezenţa iubitorilor de cultură din Câmpina, Floreşti, Buşteni şi Ploieşti.
Cu o ţinută elegantă, cu o voce baritonală, Emanoil Toma a deschis reuniunea literară dedicată marelui nostru poet, Mihai Eminescu, a mulţumit invitaţilor pentru prezenţă, sponsorilor, gazdei Cătălin Roman şi a anunţat numele lectorilor: Florin Dochia, Christian Crăciun, Serghie Bucur şi Eusebiu Ştefănescu.
„Aud un fâşâit - îşi începe speech-ul poetul Florin Dochia - parcă sunt valurile mării... Şi o veste bună... a fost prins înţepătorul de femei... Pe Bebe Toma l-am prins din nou... Romanele lui sunt nişte romane rele... Personajele sunt la fel... Bărbaţii sunt infideli, iar femeile «cuminţi»” şi recomandă iubitorilor de cultură să citească această carte... noaptea, pentru a avea mai multă imaginaţie interpretativă. De asemenea, moderatorul consideră că „Emanoil Toma nu iartă nimic. Nu se iartă nici pe sine. Este poate al treizecilea «poliţist» scăpat de arestare...” (Aplauze).
În aceeaşi notă de subtilitate, prof. dr. Christian Crăciun a remarcat: „Eu întotdeauna nu găsesc un microfon la nivelul meu (aplauze prelungite). Am vorbit la majoritatea cărţilor lui Bebe. Pe Toma n-ai de unde să-l apuci, fiindcă este foarte alunecos. Toma are un formidabil talent de a-şi măcina opera. Este o carte a unui prozator extrem de aplicat, om care are foarte puţină răbdare. Se bucură drăceşte când descoperă ceva rău. De aceea trebuie să-l descoperi în roman”. Christian Crăciun consideră că scriitura lui Emanoil Toma are un caracter „torenţial”, cu o coeziune a esteticii care „ţine”, însă linia epică nu este foarte bine marcată. Îl compară pe autor cu un entomolog care îşi ordonează cu migală insectele, după care le studiază amănunţit. Cartea, apreciază dl. Crăciun, se citeşte cu mare plăcere. O lectură extrem de atractivă. (Aplauze).
Sobru, sistematic, cursiv, publicistul şi graficianul Serghie Bucur a vorbit despre mişcarea culturală din Câmpina şi, în special, despre istoria literaturii locale. Totodată, a scos în evidenţă „combustibilul energetic deosebit ce-l carcaterizează pe Bebe”, care a făcut demonstraţia unor talente deosebite. Totuşi, îl consideră „un scriitor grăbit”. Cartea lui Emanoil Toma - apreciată ca o lucrare îndrăzneaţă - l-a dus cu gândul pe Serghie Bucur la scriitorii Liiceanu şi Eugen Barbu.
În contrast cu nota critică a cărţii, catrenele axiologice concepute şi prezentate de cunoscutul epigramist Ştefan Al. Saşa au fost însoţite de ropote de aplauze: „Apropos de titlul volumului - O libertate democrată/ Ce-i la români în evoluţie,/ De aceea trebuie stipulată/ Şi-n actuala constituţie” sau „Toma Emanoil, scriitor consacrat - După intrarea în uniune/ Lui i s-ar cuveni, v-o jur,/ Aşa cum toată lumea spune/ Un Nobel sau măcar Goncourt!”
Pline de farmec, cele două poeme închinate poetului naţional Mihai Eminescu şi respectiv scriitorului Emanoil Toma au fost recitate magistral de către cunoscutul actor Eusebiu Ştefănescu şi răsplătite cu apauze prelungite. În „contra-partidă”, Saşa i-a oferit actorului catrenul cu titlul „Actorul Eusebiu Ştefănescu ne-a onorat cu prezenţa”: „Când scriitorul ce-i lansat/ E-un autor aşa marcant,/ Bineînţeles că-i invitat,/ Şi-al scenei româneşti gigant”.
Când nimeni nu se mai aştepta, la finalul recitării, vocea vibrantă, academică a d-lui Ştefănescu a întrerupt aplauzele cu: „Îl declar pe Bebe Toma cetăţean de onoare al sufletului meu”.
Theodor MARINESCU

Amical de lux

Azi, începând cu ora 11.00, CSM Câmpina va susţine un meci amical de pregătire în compania echipei ploieştene Petrolul, condusă de Vivi Răchită. Petroliştii se vor deplasa la Câmpina cu tot lotul de jucători avut la dispoziţie, în ideea de a efectua un test util înaintea perioadei de cantonament care va începe pentru ei în curând.
La rândul lor, elevii lui Ionică Burchi, obişnuiţi deja cu antrenamentele fizico-tactice de o săptămână, îşi propun un meci bun în compania mult mai titratei adversare din prima ligă românească, în care să capete mai multă experienţă şi, de ce nu, să obţină un rezultat surpriză care să le ridice moralul înaintea returului dificil care îi aşteaptă în Liga A Prahova. Aşadar, iubitorii fotbalului sunt aşteptaţi azi pe arena de la Poiana Câmpina.

Meci de verificare

CS Băneşti - CSM Câmpina 1-5

Sâmbătă, 14 ianuarie, CSM Câmpina a întâlnit la Băneşti, într-un meci amical de verificare, formaţia din localitate. Fără mulţi titulari, cu o echipă în care a jucat şi preşedintele Dinu Radu, băneştenii nu au dat o replică consistentă CSM-ului.
În finalul unei prime reprize destul de echilibrate, CSM-ul a deschis scorul prin Ilioiu. Imediat după pauză, Filote a adus egalarea, după care camerunezul Blanc Ndatang, Grigoraş, Negreanu şi Negoiasă ducând scorul la 5-1 pentru câmpineni.
CS Băneşti: Veselu – Burlacu, Cristache, Gorgan, Rădoi – Creţu, Iancu, Albu, Filote – Dinu, Geambaşu. Au mai jucat: Lungu, Bucuroiu. Antrenor: Aurel Covrig.
CSM Câmpina: Boşilcă – Ad. Burchi, G. Radu, Zăpodeanu, Grigoraş – Budileanu, Ilioiu, M. Mihai, Olteanu – Blanc Ndatang, Vintilă. Au mai jucat: Lepădatu – Negoiasă, I. Burchi, Negreanu, Hromei, Dârstaru. Antrenor: Ion Burchi.
Arbitri: Ştefan Călăraşu (Câmpina) – Vasile Burlacu (Brebu), Andrei Nedelcu (Câmpina).
După meciul de azi, cu Petrolul, CSM Câmpina va continua seria antrenamentelor şi a meciurilor amicale, urmând a intra în cantonament la Valea Doftanei începând cu 6 februarie.

Mihai Safta părăseşte CSM Câmpina pentru arbitraj

În pauza de iarnă, în afara de camerunezul de 18 ani Blanc Ndatang, la CSM Câmpina vor mai sosi şi alţi jucători, dar vor pleca 5 sau 6, astfel încât lotul va avea în componenţă 22 de jucători, care vor avea şansa reală de a juca în retur.
Printre jucătorii care se despart în această iarnă de CSM se află şi fundaşul Mihai Safta, fiul fostului arbitru asistent divizionar Constantin Safta, alegând să se dedice carierei de arbitru. Şi cum urmează să arbitreze chiar la nivelul primului eşalon al campionatului judeţean, Mihai Safta nu putea să continue să joace la acelaşi nivel.

Secundul Covrig asigură banca tehnică la Băneşti

După plecarea lui Opaţchi de la CS Băneşti, conducerea administrativă a clubului a numit ca antrenor interimar pe secundul Aurel Covrig. Acesta s-a mai ocupat de conducerea tehnică a formaţiei şi are avantajul că îi cunoaşte foarte bine pe jucători. Preşedintele Dinu Radu a declarat în acest sens că Aurel Covrig este doar o soluţie temporară, care să coordoneze echipa în această perioadă de pregătire, urmând ca atunci când se va găsi o soluţie viabilă, să fie numit alt antrenor.
În perioada următoare, CS Băneşti va mai susţine un meci amical la Cornu, pe 22 ianuarie, după care va intra într-o perioadă de pregătire centralizată.