31 ianuarie 2012

Finanţarea clubului Unirea Câmpina ridică multe semne de întrebare

Cele mai aprinse discuţii din cadrul ultimei şedinţe a legislativului municipal s-au purtat pe marginea proiectului de hotărâre privind susţinerea financiară a clubului Unirea Câmpina în returul acestui campionat. Reamintim cititorilor noştri că, din februarie 2011, Consiliul Local Câmpina a încheiat un contract de asociere cu clubul sportiv Unirea Câmpina, apropiat administraţiei pedeliste a municipiului. Finanţatorii privaţi ai grupării sportive sunt trei oameni de afaceri locali: Mărgărit Ciobotaru, Bogdan Mănescu şi Dan Enescu. Primii doi fac parte şi din Comitetul Director, alături de primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul municipal Dan Telegescu. Ultimul îndeplineşte şi funcţia de  manager general al clubului, fiind remunerat cu o  indemnizaţie lunară de 1200 de lei.
Pentru a nu deveni incompatibil cu calitatea de ales local, consilierul Telegescu (foto) nu votează niciun proiect de hotărâre care priveşte clubul de fotbal câmpinean.  În iulie anul trecut, aleşii au aprobat susţinerea financiară a clubului, iar pentru turul campionatului, municipalitatea a alocat echipei de fotbal 180.000 de lei.
Precizăm că Unirea Câmpina ocupă locul I în primul eşalon al fotbalului judeţean, Liga A, la opt puncte de următoarea clasată, cu şanse mari de a promova în a treia divizie a fotbalului naţional, Liga a III-a, acesta fiind, de altminteri, şi obiectivul declarat al echipei şi al asocierii cu municipalitatea câmpineană. La începutul dezbaterilor în legătură cu finanţarea echipei Unirea, consilierul liberal Dragomir Enache a întrebat dacă primarul Horia Tiseanu (aşa cum a suţinut, cu alte ocazii, că analizează atent orice solicitare de bani publici), a analizat şi a găsit justificată solicitarea de 287.424 de lei înaintată de club Consiliului Local, pentru susţinerea echipei în returul acestui campionat. Directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, a declarat că la orice finanţare aprobată echipei s-au vărsat banii respectivi în contul clubului, iar ulterior, s-au adus toate documentele justificative necesare pentru întreaga sumă primită.
Cele mai multe întrebări în legătură cu finanţarea cerută de cei de la Unirea Câmpina a ridicat viceprimarul Ion Dragomir, care s-a arătat surprins de valoarea sumelor privind medicamentaţia sportivilor. Numărul 2 din Primărie a cerut, de asemenea, ca indemnizaţiile celor din conducerea conducerea clubului să fie plătite de către finanţatorii privaţi ai grupării sportive.
Sumele necesare atingerii obiectivelor propuse în returul anului competitional 2011-2012 au fost structurate în cinci capitole. Astfel, pentru meciurile de acasă, s-au cerut: pentru arbitraje - 368 lei, pentru pază protecţie - 100 lei, pentru materiale întreţinere (var, detergenţi, etc) - 100 lei, pentru medicamentaţie şi alimentaţie de efort - 350 lei. În total, 918 lei x 8 etape = 7.344 lei.
Celelalte patru capitole au fost structurate după cum urmează. Meciuri în deplasare: observator - 142 lei; medicamentaţie şi alimentaţie de efort - 400 lei; în total, 542 lei x 9 etape = 4.878 lei. Fiecare masă a lotului compus din 20 de persoane costă 800 de lei, deci 13.600 de lei pentru toate cele 17 etape ale returului.  Cheltuielile pentru premierea jucătorilor au fost prezentate astfel: 1. Primă meci acasă: 50 lei x 8 etape x 16 jucători = 6.400 lei/ sumă netă. 2. Primă meci deplasare: 100 lei x 9 etape x 16 jucători = 14.400 lei/sumă netă.
Solicitarea finanţării contractelor a nedumerit şi ea, întrucât solicitările erau pentru şapte luni, ceea ce l-a determinat pe viceprimarul Dragomir să întrebe dacă nu cumva anul competiţional a fost considerat a avea 13 luni (dacă intră în calcul şi cele şase etape ale turului, pentru care s-au plătit banii ceruţi). Pentru prestări servicii, indemnizaţii şi contractele sportive au fost solicitaţi 235.186 de lei (sumă brută), defalcată după cum urmează: Contracte sportive: 28.899 lei x 7 luni = 202.293 lei; Indemnizaţii: 4.015 lei x 7 luni = 28.105 lei; Prestări servicii: 684 lei x 7 luni = 4.788 lei.
Nemulţumit pentru că primarul a politizat asocierea municipalităţii cu FC Unirea Câmpina, viceprimarul Ion Dragomir a declarat, în timpul discuţiilor, că s-a hotărât să demisioneze, începând cu ziua şedintei, din funcţia de membru al Comitetul Director al clubului. Cum maşina de vot a PDL funcţionează încă foarte bine, finanţarea solicitată de conducerea clubului a fost aprobată.

„Ce-aţi făcut cu iluziile şi speranţele ţării?”

„Generalul  iarna” pare a fi în ultimele zi aliatul surpriză al celor aflaţi la putere. Zăpada abundentă, viscolul şi gerul i-a măturat la propriu din stradă pe opozanţii regimului Băsescu, dar şi ai clasei politice în general. În urma lor a rămas multă nesiguranţă şi ideea că nu toţi românii s-au înecat în propria laşitate. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în continuare şi nici dacă „generalul iarna” a învins definitiv mica revoluţie din ianuarie a românilor. PDL-iştii s-au retras ca nişte lupi răniţi în vizuină, iar opoziţia se gândeşte cum să se folosească de această efemeră (după părerea mea) capitulare pentru a le da lovitura de graţie. Din tot felul de canale murdare ale societăţii au început să apară guzganii profitori ai politicii care, simţind miros de sânge portocaliu, se gândesc deja la caşcavalul puterii oferit cel mai aproape de alegerile locale. De câteva zile urmăresc foarte atent tot ceea ce se întâmplă pe scena politică locală, judeţeană ori naţională şi începe să mi se facă scârbă de tot sistemul ăsta nenorocit  care ne roade din interior ca un cancer (am să public într-o zi istoria acestor nemernicii). Politruci care nu au făcut nimic în viaţa lor pentru cei pe care îi reprezintă şi care nu au schiţat niciun gest de solidaritate cu nemulţumiţii din stradă freamătă azi prin cancelariile stăpânilor, cu gândul la putere. Îşi fac calcule, sondează opinia publică, întocmesc liste şi dau verdicte fără să se gândească nicio clipă la cei mulţi, care s-au săturat să le mai vadă mutrele opărite lipite veşnic de scaunele puterii. Aceste marionete jalnice care se fac că nu înţeleg vrerea poporului de asanare a clasei politice sunt pe punctul de a beneficia din nou de sintagma păguboasă a românului - „să alegem răul cel mai mic”. Învăţaţi cu acest gen de ignoranţă civică, politrucii de serviciu ai naţiei se pregătesc să se urce în cârca noastră, iar de cumva observă prin preajmă oameni cu sentimente nobile şi dezinteresate, fac tot posibilul ca aceştia să dispară.
În materialul de săptămâna trecută scriam că au trecut 22 de ani de la revoluţia din decembrie 1989 şi în societatea noastră nu s-au petrecut multe schimbări. Azi vin şi adaug încă cel puţin 108 ani la cei 22, pentru că, din întâmplare, între timp am dat peste un articol semnat de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul” din 4 ianuarie 1881 (adică acum 130 de ani), în care cel mai mare poet naţional îşi spune părerea despre societatea românească din vremea sa. Textul articolului este destul de lung, însă vă asigur că merită citit cu atenţie, pentru că este perfect valabil şi azi. Lectură plăcută!
Florin Fratila

Editorial

ŢAPUL ISPĂŞITOR

Teoria antropologică spune că mulţimile isterizate nu pot fi potolite decât prin jertfirea unui „ţap” numit ispăşitor, victimă sacrifială a pulsiunilor hoardei. Câţiva prieteni, nedumeriţi, mă întreabă de ce nu sunt de partea manifestanţilor. Câtă vreme cererile lor sunt legitime. Desigur. Şi totuşi... Revăd impozantul tom al lui Elias Canetti Mesele şi puterea. Care are următorul motto: „Cel mai puternic simbol al masei este focul. După ce mistuie tot, trebuie să se stingă”. De acest foc simbolic mi-e frică. După primele vreo două zile, revoltele şi-au pierdut „puritatea” civică, fiind de îndată acaparate de fascinaţia ecranului şi a politicului. Dl. Cornea are cu siguranţă dreptatea logicianului atunci când observă că nu poţi cere în acelaşi  timp guvern de tehnocraţi şi creşterea salariilor, pentru că un guvern tehnocrat nu poate face aşa ceva. Dar mişcările de masse au foarte puţin a face cu logica. Şi tot domnia sa observa că tehnica stigmatului folosită intens în piaţă prin celebrele lozinci cu chiorul şi piticul este specifică mişcărilor extremiste. Remarcabilă reacţia dlui. Ernu, unul dintre corifeii noii stângi extreme de la noi, care, prins pe picior greşit, a negat pur şi simplu existenţa acestor sloganuri, deşi ele au invadat toate transmisiile din pieţe. Este o reacţie, i-aş spune, tipic de stânga, a nega evidenţele neconevenabile. Totuşi, câteva elemente de subtext se cer observate. USL-ul a încercat să oficializeze un fel de alianţă cu această mişcare printr-un protocol. Prevăzând, evident, o finanţare de la buget a asociaţiilor cuminţi. Cineva care a avut răbdare să-l  citească a observat şocat că el prevedea undeva privatizarea serviciilor de urgenţă şi crearea concurenţei. Păi să nu te prăbuşeşti de uimire?

Administraţia Tiseanu a pus în paranteze sărbătorirea Unirii Principatelor Române

Ca să mai rămână repetentă şi anul acesta la capitolul “Cinstirea marilor înfăptuiri ale înaintaşilor”, administraţia Tiseanu a mai pus o dată în paranteză (ca şi în anii precedenţi, dar ca şi alte administraţii precedente), sărbătorirea Unirii Principatelor, un eveniment crucial din istoria acestui neam, care a constituit practic piatra de temelie a României moderne. Nu-i un lucru prea onorabil pentru conducerea PDL Câmpina, al cărei exponent  şi-o fi zis în sinea lui: Ce rost mai are să le pomeneşti câmpinenilor despre unire (în general) şi despre Unirea Principatelor (în special), când nicicând ţara nu a fost mai săracă şi mai dezbinată în ultimele două decenii? Că dacă multor localnici le-a ajuns cuţitul la os sub falimentara ocârmuire pedelistă, unirea osului cu cuţitul le provoacă prea multă durere câmpinenilor simpli ca să mai vibreze la cuvântul “unire”. Lasă-i în plata domnului (Tiseanu), care va veni (ea, plata), cât de curând, după alegerile din acest an, al naibii de electoral.
Acuma, o unire în rândurile populaţiei s-ar simţi totuşi. E vorba despre unirea forţelor acelora care contestă actuala guvernare (preponderent) portocalie a ţării, dar şi a oraşului, precum şi despre coagularea principalelor partide de opoziţie. Dovezi în acest sens s-ar putea considera manifestaţiile de protest din Piaţa Universităţii şi din zeci de oraşe din ţară (printre care şi al nostru), precum şi buna funcţionare a USL în  teritoriu.
Chiar dacă Prahova nu a fost niciodată hotar între Moldova şi Muntenia, şi nici Câmpina vreun simbol al unirii provinciilor istorice, o mai mare preţuire pentru domnitorul Al.I. Cuza ar putea să aibă administraţia publică locală. Căci Unirea Mică a găsit aşezarea câmpinenilor la stadiul unui târg, pe care primul domnitor al statului român modern l-a ridicat la rang de oraş, în 1864.
Astăzi, puţini câmpineni cunosc acest lucru. Dar nici administraţia actuală (aidoma celor precedente), nu s-a forţat să popularizeze această realitate a istoriei oraşului prin organizarea unor evenimente cultural-artistice. Care nu era musai să fie de amploare, ci doar să existe. Un simpozion şi un spectacol la Casa de Cultură sau la Casa Tineretului se putea organiza, că nu ar fi costat o avere. Nemaivorbind că mai există şi sponsori pe lumea asta. Sigur, s-ar putea spune că localitatea dintre Prahova şi Doftana (menţionată documentar prima dată în anul 1503, consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania în 1593 şi transformată în târg în 1663), merita, prin dezvoltarea la care ajunsese acum 150 de ani, titlul de oraş. Mai ales că, la acea vreme, când satele erau masiv preponderente, iar ţara, eminamente agrară, nu-i trebuiau unei aşezări multe dotări şi standarde ca să devină oraş. 
 Totuşi, un mai mare respect pentru Al.I. Cuza, care a hotărât ridicarea Câmpinei din rândul târgurilor, nu ar strica. Dacă municipalitatea nu a catadicsit să se ocupe de sărbătorirea evenimentului, au făcut acest lucru câteva unităţi şcolare câmpinene, în colaborare cu Asociaţia „Cultul Eroilor” (formată, în majoritate, din cadre militare în rezerva şi în retragere). Astfel, trei lectori din Filiala Câmpina a Asociaţiei “Cultul Eroilor” (lt. col. (r) Gheorghe Nedelcu,  col. (r) Viorel Bondoc şi col. (r) Marian Dulă, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local), au prezentat alocuţiuni interesante în faţa elevilor din trei unităţi de învăţământ câmpinene: Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini şi Şcoala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza” (fosta Generală nr.8). Cea mai importantă manifestare a fost organizată, cum era şi firesc, la şcoala care poartă numele Domnitorului Unirii. Directoarea şcolii, profesoara de matematică Felicia Turosu, ne-a declarat: «Elevii noştri s-au pregătit foarte bine, chiar dacă au avut puţin timp la dispoziţie, reuşind să prezinte în faţa auditoriului un program artistic din care nu au lipsit celebrele scenete “Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”  şi “ Ocaua lui Cuza”, jucate de şcolarii clasei a III-a A. Au mai fost pregătite un montaj de poezii patriotice şi vizionarea documentarului istoric “153 de ani de la Unirea Principatelor”. Aş mulţumi şi pe această cale doamnei profesoare de istorie Elena Vasile, care le-a fost elevilor implicaţi un îndrumător nepreţuit, precum şi domnilor colonei care au prezentat alocuţiunile “Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa românilor” şi “Tabăra militară de la Floreşti Prahova”»..

Cu trupul la PDL, cu sufletul în stradă

Marţi, 24 ianuarie, in urma unei recomandări primite pe email de la un cititor, am găsit pe pagina de internet http://www.ionpetrescu.ro/2012/01/24/nobili-fii-ai-patriei-video/ materialul “Tabăra militară de la Floreşti Prahova”, semnat de consilierul local PDL col. (r) Marian Dulă şi prezentat în cadrul acţiunii desfăşurate local la Şcoala Generală „AI.Cuza”.
Nu mică ne-a fost mirarea citind textul care însoţeşte materialul, în care stimabilul consilier Dulă îşi exprimă suportul moral faţă de „camarazii” prezenţi la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de tânărul locotenent din Câmpia Turzii, care susţinea dizolvarea Parlamentului, invocarea stării de urgenţă şi preluarea administrării statului de către Armată. 
Să fi uitat colonelul că este înregimentat în rândurile partidului de guvernământ sau să fie un semn că nu-i mai convine ce se întâmplă în PDL? Până una alta, consilierul face dovada că aplică cu succes o veche zicală românească:  „Şi cu buzele unse şi cu slănina-n pod”.

Stimate domnule colonel,
Sunt alături de camarazii mei care vor fi astăzi în Bucureşti la manifestaţie. Sunt alături de tânărul locotenent Alexandru Gheorghe de la Câmpia Turzii.
La Câmpina, Asociaţia “Cultul Eroilor” este formată, în majoritate, din cadre militare în rezervă şi în retragere. Un grup de lectori, ai Filialei Campina, vor participa la manifestarile dedicate Unirii Principatelor, din şcolile şi liceele câmpinene. Lt. col. (r) Gheorghe Nedelcu, col. (r) Viorel Bondoc si col. (r) Marian Dulă vor prezenta alocuţiunile: Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa românilor, Armata Română în vremea lui Cuza şi Tabăra militară de la Floreşti. Unităţile de învăţământ care vor găzdui manifestările sunt: Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini şi Şcoala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza”, şcoala care va desfăşura şi un program artistic (sceneta cu Moş Ion Roată şi Cuza, cântece, poezii şi Hora Unirii).
Vă trimit un material despre Tabăra de la Floreşti.
Cu deosebită consideraţie,
col. (r) Marian Dulă

Dacă nu-şi vor achita datoriile la bugetul local,

Beneficiarilor de ajutoare sociale 
le vor fi suspendate drepturile

Conform unor recente modificări ale legislaţiei care reglementează acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestor ajutoare riscă să le piardă în cazul în care nu-şi achită taxele şi impozitele locale. Astfel, la sfârşitul anului trecut, guvernul Boc a modificat legea care reglementează acordarea ajutoarelor sociale prin O.U.G nr.124/2011 şi a introdus obligativitatea ca persoanele care beneficiază de acest tip de sprijin să-şi achite, până la termenul limită, taxele şi impozitele locale. Persoanele care nu se conformează acestei prevederi riscă suspendarea ajutorului social pe o perioadă de 5 luni.
Primarii sunt obligați să informeze autorităţile centrale câți beneficiari de ajutoare sociale sunt datornici la bugetele locale şi care dintre aceștia își vor pierde din această cauză aceste drepturi. Măsura vine după ce în presă au fost semnalate mulțe cazuri în care beneficiari de ajutoare sociale trăiesc în condiții luxoase (vile, limuzine de zeci de mii de euro etc) şi sfidează legile, ignorând orice datorie față de bugetul de stat, dar şi faţă de bugetele comunităţilor în care locuiesc.
Noul act normativ modifică regulile referitoare la titularii ajutoarelor sociale și reglementează situațiile în care aceștia se pot trezi fără banii dați ca ajutor social. Astfel, dacă nu își plătesc la timp taxele și impozitele, beneficiarii ajutoarelor sociale vor fi informați de primari că nu vor mai primi ajutor social. 
Suspendarea dreptului la ajutor social se  face prin dispoziție scrisă a primarului, în luna următoare celei în care se constată că titularul nu și-a onorat obligațiile. Reluarea plății se face numai după achitarea datoriilor, inclusiv pentru drepturile suspendate. La Câmpina, noile prevederi se aplică celor 187 de câmpineni care primesc venitul minim garantat, celor 103 persoane care beneficiază de alocaţie pentru susţinerea familiei şi celor 160 mame care primesc indemnizaţie pentru creşterea copilului. La ultima conferinţă de presă a Primăriei, purtătorul de cuvânt al executivului local, Mariana Pătraşca, a informat că “Direcţia Economică şi Serviciul de Asistenţă Socială  parcurg, în prezent, procedurile de verificare a situaţiei debitelor către bugetul local în cazul persoanelor beneficiare de ajutoare sociale. Direcţia Economică va verifica câte dintre aceste persoane au datorii la bugetul local, iar cei care sunt restanţieri sunt rugaţi să achite aceste sume, pentru a nu risca suspendarea ajutoarelor sociale. Persoanele care nu se conformează prevederilor legale  riscă suspendarea ajutorului social pe o perioadă de 5 luni.”

În Anul Caragiale, Bibioteca Municipală a adus în prim-plan două personalităţi ale literaturii române:

Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale

Intrată în tradiţia manifestărilor culturale, aniversarea unor personalităţi a fost primită cu mult interes de către publicul câmpinean.
„Organizăm astăzi, 27 ianuarie, acest simpozion comun - ne-a mărturisit Liliana Ene, directorul Bibiliotecii Municipale -, pentru aniversarea celor două personalităţi ale literaturii române, deoarece de foarte multe ori îl evocăm în luna ianuarie doar pe Mihai Eminescu, uitând oarecum de I.L. Caragiale. M-am gândit că ar fi interesant să ne amintim de cei doi scriitori în cadrul unui eveniment comun, având în vedere că de-a lungul vieţii lor, drumurile li s-au intersectat în nenumărate rânduri”.
În această atmosferă, Consiliul local şi Primăria Câmpina, împreună cu Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati”, au pregătit simpozionul „Eminescu şi Caragiale”, apreciat unanim de întreaga asistenţă.
Activitatea - la care au luat parte primarul Horia Tiseanu şi consilierii Marian Dulă şi Viorel Bondoc, precum şi alţi numeroşi oameni de cultură si nu numai - a debutat cu proiectarea şi comentarea unor documente din viaţa şi activitatea poetului Mihai Eminescu de către istoricul Alin Ciupală. Dintre imagini am reţinut portretele: Mihai Eminescu, Raluca Eminovici, Veronica Micle, fraţii şi surorile lui Eminescu, cărţile „Istoria literaturii române” de G. Călinescu, „Lumină de lună”, „M. Eminescu - Opere”, „Viaţa lui Eminescu”; fotografii: Teiul etc.
Simpozionul, bine conceput structural, a alternat recitalul poeziilor eminesciene cu scenete din opera lui Caragiale („O scrisoare pierdută” şi „Five o’clock”), programul fiind realizat de elevii Şcolii din Şotrile sub coordonarea profesoarei Maria Dobrescu.
Printr-o veritabilă dizertaţie, prof.dr. Christian Crăciun a oferit în continuare spectatorilor o interesantă temă - „Eminescu fără calificative”.
Cu toate că tema se referea la un singur scriitor (Eminescu), dl. Crăciun a realizat o admirabilă aserţiune: Eminescu - Caragiale: „Cele două personalităţi sunt două feţe ale culturii româneşti. Nu întâmplător cei doi au fost contemporani. Fiecare, în felul său, a fost genial”.
Cultura românească, consideră criticul literar C. Crăciun, este o cultură obsedată de propria sa identitate. „Ceea ce îi aseamănă pe Eminescu şi Caragiale - remarcă acesta - este extraordinara luciditate. Amândoi sunt formidabili scriitori de tranziţie”.
În acelaşi ton, criticul şi istoricul literar prof.dr. Constantin Trandafir, extinzând tema iniţială „Caragiale” şi la „Eminescu”, face câteva precizări utile legate de abordarea comună a celor două personalităţi: „Fiinţa noastră este marcată de cultura caragialo-eminesciană. Toate culturile europene au o structură polară. Această polaritate dă o anumită deschidere culturii noastre. Una ar fi idealul, alta destinul. Cele două tensiuni nu se despart. Eminescu era un om foarte energic, Caragiale era cinic, într-o oarecare măsură, dar de o emotivitate profundă. Avea o percepţie a muzicii de înaltă calitate. Trăim în Caragiale şi visăm în Eminescu”.
Monologul din „O noapte furtunoasă”, pe un text adaptat de prof. Diana Marinache, coordonat de bibliotecara Anda Miroiu şi interpretat de eleva Liliana Padeanu, de la Şcoala Generală „A.I. Cuza” din Câmpina, a încheiat o superbă reuniune literară închinată marilor noştri scriitori, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale.
Theodor MARINESCU

Viceprimarul Ion Dragomir a demisionat de la FC Unirea Câmpina

La ultima şedinţă a Consiliului Local s-a discutat şi despre asigurarea finanţării pentru FC Unirea Câmpina în returul actualei ediţii a campionatului judeţean. Au fost destul de multe contre între consilieri, iar viceprimarul Ion, membru al Comitetului Director al clubului, a anunţat că demisionează din această funcţie. Pe lângă demisia lui Dragomir, principalul subiect care a încins spiritele a fost acela că managerul general al clubului Daniel Telegescu, consilier local, primeşte o indemnizaţie de 1.000 lei pentru funcţia din cadrul clubului, bani care provin din bugetul local. Aşa stand lucrurile, mulţi dintre aleşii locali au fost de părere că Telegescu trebuie să renunţe negreşit la una din aceste două funcţii.

Unirea Câmpina şi-a prezentat programul şi noutăţile din echipă

Săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă organizată la stadionul "Rafinăriei", preşedintele FC Unirea Câmpina, Mărgărint Ciobotaru a prezentat programul şi noutăţile echipei sale înaintea reluării campionatului. “În ceea ce priveşte lotul de jucători, în afară de Andrei Ciobanu, au mai venit Victor Dobrescu, Georgian Ghiţă şi Bogdan Negotei, care vor trebui să confirme în meciurile amicale din această perioadă. În ciuda unor zvonuri apărute, vreau să spun clar că nu va pleca nimeni din lotul nostru”.
Unirea Câmpina îşi continuă pregătirile sub comanda antrenorilor Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu, în cantonament la hotelul de la Casa Tineretului până vineri, 3 februarie. În această perioadă vor susţine încă două meciuri amicale: miercuri, 1 februarie, de la ora 11.00, pe teren propriu cu Chimia Brazi, din Liga a III-a, iar vineri, 3 februarie, în încheierea cantonamentului, pe teren propriu, cu formaţia CS Ştefăneşti, din Liga a III-a".

Înotând prin zăpadă

Precizia Breaza - Unirea Câmpina 1-3

Înotând la propriu prin zăpadă pe un teren din Floreşti, Unirea Câmpina a disputat zilele trecute un meci amical în compania celor de la Precizia Breaza. Cu toate condiţiile vitrege, câmpinenii s-au impus cu scorul de 3-1 prin golurile marcate de Bărăgan, Cernea şi Nichifor. Bărăgan a ratat şi o lovitură de 11 metri.
Precizia Breaza: D. Voinea - Cârstei, Soreanu, Cazan, Brânzea - Bădărău, M. Dumitru, Cojocaru - Urdea, Șovăială. Au mai jucat: Herăscu, Constantin, Ad. Pavel, Fl. Voinea, A. Dumitru, Pădurice, Nica, Ionescu, Basma. Antrenori: Cornel Vasile (principal), Robert Istrati (secund).
Unirea Câmpina: D. Şandru - A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru - Bica, Bărăgan, Lambă, Cernea - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: T. Ionescu - Dirişor, D. Ciobotaru, Coman, Fl. Stoica, Ungureanu, Negotei. Antrenori: Costin Plăvache (principal), Marius Pălănceanu (secund).

CSM Câmpina a plecat în cantonament la Valea Doftanei

CSM Câmpina a plecat ieri într-un stagiu de pregătire centralizată la Valea Doftanei. Cantonamentul se va încheia sâmbătă, 4 februarie, atunci când elevii lui Burchi vor susţine un meci amical, pe stadionul „Poiana”
în compania formaţiei Viitorul Axintele, care evoluează în Seria a II-a a Ligii a III-a.
În privinţa achiziţiilor de jucători, preşedintele clubului, Virgil Guran, ne-a declarat: „A

A venit şi prima înfrângere

AFC Filipeşti - CSM Câmpina 4-2

Joi, 26 ianuarie, într-un meci amical disputat la Filipeşti, AFC Filipeşti (Liga a III-a) a învins cu scorul de 4-2 formaţia CSM Câmpina, locul al patrulea în Liga lu' Lică. Golurile au fost marcate de G. Bociu, Iacob, Constantinescu, Ene, respectiv, Olteanu, M. Mihai.
AFC Filipeşti:  Panaite - I. Dumitru, Aristan, Ionescu, L. Radu – Bociu, Micu, V. Iacob, Cantemir – M. Ene, Conac. Au mai jucat: Constantin – Docea, Constantinescu, Băcioiu, Rob, Al. Andrei. Antrenor: Florin Stăncioiu.
CSM Câmpina: Boşilcă – Zăpodeanu, Gânju, G. Radu – A. Burchi, Ilioiu, Budileanu, Stroe, M. Mihai - Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Bej, Grigoraş, Dârstaru, Burloiu, Hromei. Antrenor: Ion Burchi.