28 februarie 2012

SENZAŢIONAL! Jenica se-ntoarce!

Jenica Tabacu s-a înscris în Partidul Poporului - Dan Diaconescu

Zvonurile din ultima vreme legate de revenirea Jenicăi Tabacu în politică s-au transformat în realitate. După ce a fost nevoită să renunţe, pe motiv de incompatibilitate, la funcţia de consilier local obţinută în 2008 pe listele PIN, Jenica Tabacu s-a retras din politică în ultimii ani pentru ca zilele trecute să se înscrie în PP-ul lui Dan Diaconescu, unde a şi fost investită ca vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova. O mutare politică absolut surprinzătoare pentru cei care cunosc activitatea eruditei doamne Tabacu, dar absolut normală din punctul de vedere al ambiţiilor politice de care a dat dovadă în ultimii ani.
Aşadar, Jenica Tabacu s-a întors pe scena politică, iar sursele noastre susţin că noua apariţie nu este una meteorică şi că ea se va concretiza în curând într-o a doua candidatură a doamnei cu pricina la funcţia de primar al municipiului Câmpina.
Vă reamintim că în urmă cu patru ani, Jenica Tabacu a obţinut aproximativ 1600 de voturi pe listele PIN, din partea electoratului câmpinean, după care în calitate de consilier local a participat activ la numirea PSD-istului Ion Dragomir în funcţia de viceprimar.

Cuvântul care înţeapă

După 16 ani

Mă întrebam zilele trecute ce îl mai poate împinge în lupta electorală pe omul de numele căruia, în ultimii 16 ani, nu se leagă nimic măreţ din punct de vedere edilitar în oraşul nostru. Nu am găsit niciun motiv logic, dar în schimb am identificat o sumedenie de ipoteze.
Prima ar fi aceea că eroul nostru se crede iubit şi stimat de o populaţie fermecată de comportamentul său de fată mare.
A doua ar fi faptul că a ştiut întotdeauna să se laude cu realizările altora (foştii primari R.R. Micu, Gheorghe Tudor şi viceprimarul Ion Dragomir), în genul unii muncesc şi alţii se laudă prin ziare şi la televiziune, ceea ce i-a adus un capital de imagine cuantificabil azi, dar nemeritat.
A treia se poate desena pe spatele său ca o emblemă pe care a purtat-o cu mândrie în toţi aceşti ani şi anume zicala românească „capul plecat sabia nu-l taie”. Astfel, ştiind să fie ascultător în preajma celor mai puternici decât el, care mută pionii pe tabla de şah a oraşului, a rămas nesacrificat, aşadar util în continuare pentru un nou mandat.
A patra este linguşeala celor ce trăiesc bine de pe urma lui în calitate de şef ori partener cu acces direct la mari resurse bugetare şi care îi şoptesc la ureche: „Ne aşteaptă al treilea mandat glorios şi nu putem să dăm acum cu piciorul la tot, după ce am asfaltat până şi spaţiile verzi”. E greu să rezişti neinfluenţat într-o astfel de companie „selectă”. 
A cincea ipoteză este aceea în care îşi mai încearcă o dată norocul în faţa electoratului, ca un om prea realizat (fără griji materiale) în ultimele două mandate, care detaşat de greutăţile lumeşti se încântă la gândul că nici de data asta contracandidatul nu ar fi unul pe măsura lui.
Şi în fine, a şasea ipoteză ce i se strânge ca un arici pe după gât, se simte în aer ca o presiune care provoacă frisoane faţă de ceea ce lasă în urmă la discreţia celor care vor dori să-şi bage nasul în poveştile unde s-au înghiţit sume impresionante din banul public. Şi aici este vorba de zeci de miliarde.
Fără să exclud ipoteza candidaturii justificate a unui om care a acumulat, vrând-nevrând, experienţă administrativă - că doar trebuie să fii total neinstruit ca după 16 ani de activitate într-un loc de muncă să nu te pricepi la oarece buchiseală în domeniul tău -, cred că fiecare dintre cele şapte ipoteze se regăsesc în întregul deciziei previzibile a acestui om de a obţine un nou mandat într-o Câmpină care merită mult mai mult decât o conducere discreţionară, susţinută în Consiliul Local de o majoritate nelegitimă, formată din adversari de moarte în campania electorală din 2008. Oare nu a venit timpul să ne asumăm riscul de a încerca şi alte variante?
P.S. Intenţionat nu am nominalizat personajul despre care am făcut vorbire mai sus, pentru că de acum îl ştim cu toţii. Am trăit sub „sceptrul domniei” lui aproape două decenii. E totuşi prea mult!
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

DE CE AVEM PARLAMENT

Scenele de la balconul parlamentului, cu circarii trişti ai opoziţiei făcînd glume de autobază, ne fac să ne întrebăm – a cîta oară?-  la ce bun Parlamentul? Profesorii de politologie vor sări deîndată: el este expresia absolută a democraţiei. În teorie, aşa este. Dar este aşa şi în practica României de azi? Ideea sabotării lucrărilor legislativului este, în sine, profund antidemocratică. S-a vorbit mult de abuzul de ordonanţe, nedemocratic dar impus uneori de o viteză  necesară a reformei pe care parlamentul o ignoră de cele mai multe ori cu o inconştienţă suverană. Dar de abuzul de moţiuni , ridicole în titluri, prost redactate şi copiate din presă unele, nu s-a vorbit mai deloc. Este o axiomă că o democraţie nu există fără o opoziţie autentică şi puternică. Cu o condiţie însă: un cuvînt care trebuie să caracterizeze în aceeaşi măsură puterea ca şi opoziţia: responsabilitate. 

Columbofilul Elvis Arghir a ajuns în conducerea FC Unirea Câmpina

Săptămâna trecută, joi, 23 februarie, în ultima şedinţă de Consiliu local, aleşii noştri au avut atât motive de ceartă, cât şi de amuzament când a venit vorba de proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul PDL Daniel Telegescu. Proiectul cerea numirea unui înlocuitor pe locul rămas vacant în Consiliul Director al FC Unirea Câmpina, în urma demisiei viceprimarului Ion Dragomir. Cum era de aşteptat, pedeliştii s-au înţeles la partid şi au venit cu mutarea în plic (aşa cum procedează în orice situaţie), propunându-l în funcţia vacantă pe consilierul PDL Gheorghe Sandu. Însă, cum socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu aceea din Consiliu, pedeliştii s-au trezit păcăliţi la votul secret în urma căruia cele mai multe nominalizări le-a primit columbofilul Elvis Arghir (propus mai mult la băşcălie), care nu are printre pasiuni fotbalul. Alegerea este cu atât mai amuzantă cu cât Elvis Arghir nu va putea lua parte sâmbăta la meciuri, cultul din care face parte nepermiţându-i acest lucru. Şi uite-aşa, un proiect sportiv care părea serios, lansat cu multe trâmbiţe de primarul Tiseanu şi ai lui, intră încet-încet în derizoriu. Să nu ne surprindă că într-o bună zi, în ritmul ăsta, vom da peste un medic ginecolog la... Poliţia Comunitară!!!

Târgul Mierii, un eveniment reuşit, dar cu un aer de talcioc balcanic

O fi de rău să fii cârcotaş în sens constructiv, adică să fii perfecţionist, să doreşti ca toate lucrurile făcute de oameni să iasă cât mai bine? O fi “de porc” treaba asta?, cum se spune în limbajul argotic despre lucrurile urâte. Nu ştiu sigur dacă e “de porc” chestia cu pricina, dar cârnaţii pe care i-am mâncat la Târgul Mierii 2012, făcuţi pe un grătar încins, aşezat strategic la colţul clădirii gazdă a evenimentului, au fost sigur de porc.
Acum, dacă mă întrebaţi ce-am căutat eu să mănânc mici şi cârnaţi la un târg al mierii, de-al dracului am să vă răspund: ce-au căutat şi americanii în Irak. Că yankeii s-au dus acolo să găsească niscaiva arme nucleare şi s-au pricopsit cu exploatarea unor uriaşe resurse de petrol. Ce, au vrut ei să iasă aşa? Or fi vrut (că au cam vrut), dar aşa s-a şi potrivit. Fiindcă putea să iasă ca-n Vietnam. 
Tot aşa s-a potrivit şi la mine. M-am dus la Târgul Mierii să cumpăr un borcan cu miere de mană (că sortimentul ăsta cică ar fi mai trendy, mai în tendinţi), dar nu am reuşit să-mi răsfăţ papilele gustative cu degustări ale unor produse de la albine, ci doar să-mi umplu burta cu produse de la nişte biete porcine.
Iar asta poate şi pentru faptul că, venind dinspre Casa de Pensii, pe aleea laterală care duce la intrarea în Casa Tineretului (gazda Târgului Mierii în perioada 24-26 februarie), prima “ispită” a fost grătarul cu mici, cârnaţi şi fleici din ceafă de purcel, ce scotea un fum ameţitor şi degrabă producător de apă în gura pofticiosului trecător.
Apoi, pe aceeaşi parte cu grătarul, o tonetă cu produse din carne de porc şi de oaie, numai bune de cumpărat pentru acasă (şorici, cârnaţi, mezeluri, muşchi, pastramă), urmată de o tonetă cu produse din lapte de oaie şi de vacă (brânză telemea sau brânză de burduf în scoarţă de copac, unt, smântână). Vizavi de aceasta din urmă, o tonetă cu şepci şi căciuli (din piele, din blană de vulpe, de iepure, de nutrie şi de multe alte necuvântătoare). Nimic de albine şi de la albine, la primele “standuri” întâlnite. La un eveniment al apicultorilor din judeţ şi din toată ţara. De aia stau şi mă gândesc: oi fie eu prea cârcotaş? Sau la un târg al mierii ar trebui să găseşti doar produse şi utilaje apicole. Nu cărnărie, cârnăţărie, brânzărie, blănărie. O fi şi această desfăşurare de participanţi un semn că, pe acuta criză economică mondială, orice târg de miere este bun pentru unii comercianţi să vândă vizitatorilor produse care nu au nicio legătură cu apicultura.
Ca să mă fac mai bine înţeles. Dacă s-ar fi organizat, în aceeaşi locaţie, un târg al cărţii şi al editorilor de carte, grătarul cu mici şi cârnaţi, nelipsit de la orice talcioc sau serbare câmpenească, ar fi fost tot la fel de bine integrat în peisajul din curtea Casei Tineretului? Încercam să mă gândesc la un târg al mierii organizat în Germania, dar nu-mi puteam închipui amenajarea, la intrarea sa, a unui “stand” cu cârnaţi şi bere.
Chiar dacă nemţii sunt mari mâncători de cârnaţi şi mari băutori de bere. Acest amestec de produse din domenii diverse, la un târg specializat  pe un singur domeniu, ni s-a părut a ştirbi puţin din “ştaiful” evenimentului, care a căpătat astfel aerul unui talcioc balcanic.
În rest, nu putem reproşa nimic acestui târg, care a atras mii de persoane în cele trei zile de desfăşurare. Să mă ierte organizatorii târgului şi cititorii Oglinzii, poate că nici nu am dreptul să cârcotesc atâta, eu, care nu am fost în stare să-mi chivernisesc bine banii drămuiţi de-casă, special destinaţi pentru un borcan cu miere, dar cheltuiţi parţial pe o porţie de cârnaţi şi pe una cu mici. Am zis şi eu aşa, păcatele mele, doar pentru că mi-ar fi fost drag să iasă perfect Târgul Mierii de la Câmpina. Dintr-un puseu de patriotism local. Uite de-aia, aşa perfecţionist cum sunt (tocmai ca să mă simt perfect, am dat mierea pe cârnaţi şi mititei), nu am să ajung niciodată politician. Pentru că alţii nu se mai satură să-şi lingă degetele, după ce-au ajuns la butoiul cu miere al puterii locale, iar eu nici măcar în posesia unui borcan cu miere nu sunt în stare să ajung.
Dar să revenim la Târgul Mierii şi la descrierea desfăşurării sale.  Ultimele trei zile ale săptămânii trecute au transformat Câmpina în capitala mierii, a produselor şi utilajelor apicole. În organizarea Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei” (AAVP), a Consiliului Local şi a Primăriei Câmpina, s-a desfăşurat, la Casa Tineretului, ediţia a şasea a Târgului Mierii, cea mai importantă manifestare de acest gen din România. Conform unor aprecieri făcute anul trecut, în întreaga ţară se desfăşoară anual mai multe târguri ale apicultorilor, dar cel de la Câmpina este cel mai mare şi mai apreciat de către cei din branşă.
Vineri, la ora 11.00, a avut loc inaugurarea Târgului, la care a participat primarul Horia Tiseanu plus câţiva consilieri municipali şi membri din conducerea executivului câmpinean. Spre deosebire de alte editii, când aglomeraţia cea mai mare era înregistrată în prima zi, după care numărul vizitatorilor începea să scadă vizibil, ediţia din  acest an s-a bucurat de o prezenţă numeroasă şi aproape constantă în toate cele trei zile de desfăşurare. Nu or fi fost 10-12 mii de vizitatori din întreaga ţară, cum se aşteptau cei de la AAVP, conform celor scrise pe invitaţie, dar nici prea departe de cifrele avansate nu cred că a fost numărul vizitatorilor. A devenit o tradiţie ca, în prima zi, să se desfăşoare cele mai multe concursuri, cu participarea publicului doritor.
Astfel, vineri, 24 februarie, au fost premiaţi “Cel mai bun degustător de miere” (alesul a fost consilierul municipal Daniel Telegescu, cel care a identificat corect aproape 10 sortimente diferite de miere), “Cel mai mare mâncător de miere” (un localnic care a îngurgitat o carafă cu 1,5 kg de miere în 30 de secunde), “Cel mai dulce primar” (vă lăsăm să ghiciţi cine s-a pricopsit cu această postură, dar vă putem ajuta printr-o nevinovată dezvăluire: iniţialele numelor sale sunt H şi T). Tot în cadrul unor concursuri, au fost evidenţiate, de asemenea, “Cea mai bună miere”, “Cel mai bun articol apărut în 2011 într-o publicaţie apicolă”, “Cea mai frumoasă prezentare de stand”, “Cea mai frumoasă fotografie pe teme apicole”, “Cel mai interesant (inovativ) produs”. Tot ca o noutate, în ediţia 2012a Târgului Mierii, s-au desfăşurat mai multe ateliere de creaţie, cu participarea unui număr însemnat de elevi de la mai multe şcoli din Câmpina. Premiul I în acest concurs cu tematici apicole a fost câştigat, la egalitate, de Şcoala B.P. Hasdeu şi Şcoala Ion Câmpineanu, care au împărţit frăţeşte premiul.  Nu a mai avut loc concursul “Albinel şi Albinuţa”, cu probe de cultură generală din domeniul apicol, dar întocmai ca în precedentele ediţii, printre apicultori şi vizitatori s-a plimbat întruna Albinuţa Nina, mascota Târgului, care a întreţinut atmosfera. Tot vineri, au avut loc nişte preselecţii cu elevi talentaţi în ale cântatului la chitară. Primii trei elevi selecţionaţi au deschis spectacolul de muzică folk oferit, a doua zi, de către cunoscutul cantautor Mircea Vintilă, dar şi de Zoia Alecu şi Ovidiu Mihăilescu.
Tot sâmbătă, a avut loc Adunarea Generală a Federatiilor Apicole din Romania – ROMAPIS, dar şi Balul Stuparilor, la restaurantul Amana Inn din Câmpina. Duminică, 26 februarie, s-a desfăşurat o conferinţă-simpozion: “Apicultura şi provocările crizei”, precum şi o tombolă cu unelte şi echipamente apicole.  Apicultori veniţi din toată ţara au oferit o gamă largă de produse apicole, de la miere (de salcâm, de tei, de mentă, de floarea-soarelui, polifloră, de rapiţă, de mană, cele mai căutate dintre sortimentele de miere fiind ultimele două), până la utilaje apicole şi numeroase produse cosmetice şi farmaceutice pe bază de miere, polen, propolis şi lăptişor de matcă. Foaierul Casei Tineretului s-a dovedit neîncăpător, ceea ce a făcut ca mulţi producători de echipamente şi utilaje apicole să-şi desfacă marfa în foaierul de la primul etaj şi la tarabele din curtea clădirii.
Orice s-ar spune, în afară de cele câteva trăsături de talcioc balcanic amintite ceva mai devreme, Târgul Mierii 2012 s-a dovedit a fi o mare reuşită, care i-a mulţumit deopotrivă pe apicultori şi pe vizitatori.

Câmpina la periferie

Fotoreportajul unui cetăţean nemulţumit

Am primit pe adresa redacţiei un set de fotografii (însoţite de explicaţii) în care sunt surprinse imagini de pe strada Nouă (ce ironie!) din cartierul Turnătorie.
„Bună ziua. Aveţi ataşate câteva fotografii din Municipiul Câmpina, cartier Turnătorie.
Aici sunt «aruncate» câteva containere de gunoi la care au acces, alături de beneficiari (locatari ai blocurilor din apropiere şi ai caselor de pe strada Nouă) şi persoane care trec cu maşina venind din alte zone sau agenţi comerciali, precum şi animale şi păsări. Costin”

Din ciclul “Mă laud fără măsură că vă dau sport şi cultură”

Primarul consideră manifestările cultural-sportive o nouă realizare a administraţiei sale

În Românica noastră cea de tot păcatul, un primar nou ales în funcţie, în primele săptămâni de mandat, indiferent de structura sa interioară, este mai modest, mai ascultător, încercând să înveţe din mers cât mai multe lucruri, chestii, socoteli, şpiluri (ziceţi-le cum vreţi), numai bune să-l ajute în activitatea sa de administrator al localităţii respective. Ei, dar ce te faci că, spre sfârşitul mandatului, primarul nostru (cel din poveste, vreau să zic), ajunge cu capul învăluit de fumuri, chiar fără a trage deloc din ţigară sau pipă. Candidatura sa la un al doilea mandat i se pare nu doar firească, ci chiar necesară, indispensabilă, de-a dreptul crucială pentru bunul mers al comunităţii care l-a ales să o conducă pentru patru ani. “Dacă nu eu, care am căpătat experienţă, atunci cine? Cine să conducă localitatea mai bine decât mine?”, ajunge să se întrebe adesea edilul nostru, în finalul mandatului şi în faţa oglinzii  din biroul său, gândindu-se totodată, cu indignare, cât tupeu au contracandidaţii săi, care, fără nicio experienţă în administraţie, vor să-i ia locul. Dacă aşa stau lucrurile, vă închipuiţi cam câtă indignare şi îngâmfare s-au cuibărit în Horia Tiseanu, aflat de 16 ani în fruntea Câmpinei; opt ani, între 1996 şi 2004, ca viceprimar, şi tot atâţia, apoi, ca primar.
După ce nu a scăpat niciun prilej pentru a se lăuda cu numărul mare de străzi asfaltate, canalizate, precum şi cu mulţimea de parcări şi părculeţe amenajate, Tiseanu a găsit, mai nou, de cuviinţă să înscrie printre “realizărili” ultimului său mandat şi finanţarea zecilor de manifestări cultural-sportive şi educative ce vor avea loc, în 2012, sub egida municipalităţii.
Odată cu votarea unanimă a bugetului local pe acest an, consilierii municipali au aprobat, recent, şi lista cu cele 54 de manifestări organizate de Casa Tineretului, Casa de Cultură “Geo Bogza”, Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati”, Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, pentru toate acestea alocându-se, în total, 623.400 de lei. Primarul Horia Tiseanu a ţinut chiar să sublinieze că, dacă la această sumă se adaugă cele 288 de mii de lei cu care municipalitatea finanţează echipa Unirea Câmpina, pentru returul acestui campionat, plus cele 150 de mii de lei, bani care vor susţine proiectele unor asociaţii şi fundaţii, “într-un an de criză, cum este 2012, vom vedea că, pentru activităţi cultural-sportive şi educative, am alocat peste un milion de lei, ceea ce reprezintă, în opinia mea, o sumă foarte mare, deci un efort considerabil de susţinere a culturii şi sportului.” 
Automulţumirea şi optimismul primarului nu au fost întru totul împărtăşite de viceprimarul Ion Dragomir. Considerând exagerate cheltuielile cu desfăşurarea unor manifestări, cum ar fi spectacolul în aer liber din noaptea dintre ani,  numărul doi din Primăria Câmpina a cerut să fie făcut public modul în care s-au cheltuit cei 113.000 de lei din bugetul local, destinaţi a finanţa specatacolul ultimului Revelion. „Aş vrea să văd şi eu un desfăşurător al cheltuielilor, ca să vedem pe ce s-au dus banii. Am cheltuit pe spectacolul de Revelion circa 26.000 de euro, dar cred că nu a costat mai mult de 15.000-16.000 euro, cu tot cu focul de artificii. Şi afirm acest lucru, fiindcă m-am interesat care sunt tarifele unor focuri de artificii şi onoratiile artiştilor participanţi. Eu nu vreau să acuz pe nimeni din administraţia locală. Pur şi simplu, cred că firma care a organizat spectacolul ne-a prostit”, a declarat, în timpul dezbaterilor din plenul Consiliului Local, liderul social-democraţilor câmpineni.
Şi dacă atitudinea sa critică nu a surprins pe nimeni, dat fiind faptul că venea de la şeful principalului partid de opoziţie local, total neaşteptate au fost acuzele aduse de consilierul PDL Elena Albu, nemulţumită de faptul că “pe lista manifestărilor culturale şi sportive sunt multe acţiuni cu puţini participanţi şi cu impact redus pentru locuitorii Câmpinei. Din păcate, consider că foarte puţine sunt destinate publicului larg, şi mă refer aici la Hora Prahoveană, Serbările Toamnei şi spectacolul de Revelion. În plus, toate aceste manifestări suferă la capitolul promovare. Nu ştim să le facem cunoscute câmpinenilor, lucru care ar trebui să dea de gândit membrilor Comisiei de Cultură, care au iniţiat acest proiect”. Pentru că în PDL este “democraţie”, majoritatea portocalie din legislativul câmpinean a decis să mai taie din cheltuieli, astfel încât următorul spectacol de Revelion (incluzând şi focul de artificii) nu va mai primi 120.000 de lei, cum fusese prevăzut iniţial, ci doar 105.600 lei.
O notă bună pentru alocarea a 10.000 de lei către Teatrul Proiect Câmpina, noul teatru profesionist al oraşului, pe scena căruia joacă nume celebre ale Teatrului Naţional din Bucureşti. 

Cu modificările solicitate anul trecut, Câmpina susţine, în continuare, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor

Consilierii municipali au aprobat un nou studiu de fezabilitate aferent proiectului “Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Prahova”, împreună cu principalii indicatori tehnico-economici şi documentele impuse de Ghidul Solicitantului, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile acordate acestui proiect. Au mai fost aprobate un acord privind modul de implementare a proiectului în judeţ şi un plan anual de evoluţie a tarifelor. Deoarece României i s-au acordat de către U.E. importante fonduri nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii de mediu, Consiliul Judeţean Prahova, principalul acţionar al parteneriatului, a făcut eforturi susţinute pentru pregătirea unor proiecte fezabile, care să maximizeze accesarea de către judeţul nostru a unor importante finanţări europene.
În acest sens, legislativul judeţean pregăteşte întocmirea proiectului “Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Prahova”. Proiectul respectiv, inclus în  Programul Operaţional Sectorial de Mediu, trebuie aprobat de toate cele 104 administraţii publice locale din Prahova.  El are, ca obiectiv general, dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Prahova, finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Primarul Horia Tiseanu, iniţiatorul proiectului de hotărâre şi cel care a fost mandatat  să voteze din partea Câmpinei în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a informat consilierii câmpineni despre propunerile de modificare a unor documente, pe care municipalitatea câmpineană le-a înaintat, în septembrie 2011, către ADI. Modificările solicitate de executivul câmpinean au fost incluse în noile documentele necesare implementării proiectului de salubrizare sistematizată a judeţului, documente înaintate acum de către ADI spre aprobare Consiliul Local Câmpina, care le-a votat în unanimitate.
Astfel, faţă de modelul propus iniţial de către ADI, s-a modificat zonarea judeţului, înfiinţându-se o a şaptea zonă în jurul staţiei de sortare a deşeurilor de la Câmpina, staţie realizată cu fonduri private de către operatorul local de salubritate Floricon Salub. Câmpina a mai cerut şi obţinut diminuarea diferenţelor dintre tarifele percepute pentru comune şi cele percepute pentru oraşe. Având în vedere că existenţa a şapte zone de salubrizare în Prahova implică existenţa a şapte operatori zonali de salubritate, Câmpina a propus ca toate contractele de concesiune a serviciilor de salubritate aflate în vigoare, încheiate de administraţiile publice prahovene, să se deruleze până la epuizarea lor, până ajungerea lor la termenul de finalizare. În urmă cu 10 ani, Câmpina a încheiat un astfel de contract de concesiune cu Floricon Salub, care este valabil până în anul 2022.

Traian Băsescu şi Horia Tiseanu văd diferit transparenţa totală în administraţia publică

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, recent, transparenţă totală în cheltuirea banului public, în sensul în care (considerăm noi), ar trebui publicate (sau afişate în locuri special amenajate), toate documentele cu care administraţiile locale şi centrale plătesc firmele realizatoare ale marilor investiţii publice.
Nu cu mult timp în urmă, la o conferinţă de presă organizată de PDL Câmpina, primarul Horia Tiseanu a fost întrebat de reporterul publicaţiei noastre cum vede această transparenţă totală solicitată imperativ de către şeful statului şi conducătorul suprem (neoficial) al partidului din care face parte şi edilul-şef al municipiului nostru. “Eu nu am auzit încă de aceste consideraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu vizavi de publicarea sau afişarea nu ştiu căror facturi sau documente de plată către firmele prestatoare de servicii sau de diferite lucrări comandate de primării. Mie mi se pare curios felul cum puneţi problema şi nu cred că dl. preşedinte Băsescu, dacă a făcut afirmaţii referitoare la transparenţa în cheltuirea banului public, le-a gândit  în felul în care le-aţi înţeles dvs. Dânsul a fost mulţi ani primarul general al Capitalei şi, sunt convins, ştie faptul că, într-o primărie, într-o instituţie publică, în general, intră foarte multe facturi, devize ş.a.m.d. Dacă ne-am apuca să afişăm toate facturile în curtea Primăriei, ar însemna să amenajăm sute de metri de panouri în jurul clădirii, pentru a afişa toate documentele de plată către furnizori, pe care consideraţi dvs. că ar trebui să le facem cunoscute. Şi asta, repet, conform unor declaraţii pe care susţineţi că le-a făcut preşedintelui Traian Băsescu, deşi eu, unul, nu l-am auzit pe preşedinte afirmând aşa ceva. Şi vă spun sincer, chiar dacă ar fi cerut aşa ceva, eu nu cred că s-a gândit la interpretarea pe care i-aţi dat-o afirmaţiilor sale. Poate preşedintele o fi spus ceva despre transparenţa în administraţia publică, dar nu l-aţi înţeles corect. Nu cred că există cadrul legal pentru afişarea obligatorie a tuturor acestor facturi. Cine vrea să ştie pe ce cheltuieşte  Primăria fiecare ban din bugetul local, poate cere şi afla acest lucru făcând o cerere pe baza Legii nr.541/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, a răspuns primarul Câmpinei.
Cum îl ştim pe Horia Tiseanu un soldat politic disciplinat, nu-l putem bănui de nesupunere în faţa dorinţelor şefului suprem al pedeliştilor, pe care nu degeaba cei din anturajul său cel mai apropiat îl alintă cu porecla Zeus. Pur şi simplu bănuim că formaţia sa de inginer îl determină pe Horia Tiseanu să gândească în termeni foarte tehnici şi excesiv de concreţi, care îl împiedică să înţeleagă faptul că Traian Băsescu s-o fi gândit, în primul rând, la publicarea cheltuielilor cu marile investiţii publice. Afişarea nu doar a facturilor, ci şi a devizelor de lucrări, ar da posibilitatea contribuabililor locali să vadă cum o investiţie publică începe cu un număr de lucrări (prezente şi în documentaţia tehnico-economică), şi se termină cu mult mai multe lucrări solicitate pe parcurs, din varii motive, care toate măresc valoarea investiţiei şi a sumei plătite firmei prestatoare, din banii publici, adică ai contribuabililor locali.

Ultimele amicale înainte de începerea returului în Liga A Prahova

CSO Plopeni – CSM Câmpina 4-0Miercuri 22 februarie, la Lilieşti, pe un teren acoperit cu un strat consistent de zăpadă, a avut loc partida amicală dintre CSO Plopeni şi CSM Câmpina. Formaţia condusă de Ionică Burchi nu s-a putut baza pe serviciile lui M. Mihai (accidentat) şi camerunezul Blanc, acesta din urmă fiind plecat din tara pentru a-si rezolva probleme personale. Plopenarii au înscris de patru ori, trei dintre aceste goluri venind din faze fixe. După 90 de minute, CSO Plopeni s-a impus cu scorul de 4-0, prin golurile marcate de Puiuleţ (25, 44), Codreanu (60), Huza (75).
CSM Câmpina a jucat la Lilieşti în formula: Boşilcă - Ad. Burchi, Zăpodeanu, Gânju, Stan - R. Burloiu, Ilioiu, Budileanu, Hromei - Stroe, Olteanu. Au mai jucat: Negoiasă, Bej, G. Radu, Vintilă, Grigoraş.

Unirea Câmpina - Conpet Ploieşti 1-0
Joi, 23 februarie, Unirea Câmpina a întrecut la limită divizionara C Conpet Ploieşti. După 0-0 la pauză, elevii lui Costin Plăvache şi Marius Pălăncianu au primit unicul gol al partied, dintr-o lovitură liberă de la 22 m, transformată de Bărăgan.
Unirea a jucat cu următoarea echipă: D. Şandru , Neagu, Filip - Ungureanu, Lambă, Bărăgan, Cernea, Ciobanu. Au mai jucat: T. Ionescu, Dobrescu, Bica, Fl. Stoica.
 
CS Băneşti – CSM Câmpina 1-4
După înfrângerea din campionat, CSM şi-a luat sâmbătă, 25 februarie cea de-a treia revanşă în faţa formaţiei CS Băneşti. După 5-1 şi 2-0, ambele la Băneşti, tot pe terenul noii echipe antrenate de Cristian Dumitru, CSM le-a aplicat o nouă corecţie băneştenilor, administrându-le un scor care ne scuteşte de orice comentariu, 4-1, golurile fiind marcate de Radu Burloiu (2) - (în foto), Andrei Negoiasă şi camerunezul Blanc Miss, în vreme ce golul de onoare al gazdelor i-a aparţinut lui Fl. Ene.
Antrenorii formaţiei câmpinene, Ion Burchi (principal) şi Robert Stoica (secund) au utilizat la Băneşti următoarea formulă: Boşilcă - A. Burchi, G. Radu, Gânju, Cr. Stan (provenit de la AFC Filipeşti) - Stroe, Olteanu, Budileanu, Hromei - Negreanu, Blanc. Au mai jucat: Negoiasă, Bej, Vintilă, R. Burloiu, Zăpodean.