06 martie 2012

Virgil Guran a fost declarat oficial candidatul USL la alegerile pentru Primăria Câmpina

La sfârşitul săptămânii trecute, a devenit oficială candidatura preşedintelui PNL Câmpina, Virgil Guran, în apropiatele alegeri pentru câştigarea Primăriei Câmpina. Deşi liderul liberal îşi anunţase, de mult timp, intenţia de a candida pentru ocuparea primei demnităţi publice locale, el a subliniat în numeroase declaraţii publice că este gata să renunţe în favoarea candidatului social-democrat, medicul chirurg Călin Tiu, dacă acesta din urmă îl va devansa în intenţiile de vot ale câmpinenilor rezultate din sondajele de opinie.
Conducerea PSD Câmpina (viceprimarul Ion Dragomir, senatorul Georgică Severin), l-a susţinut puternic pe Călin Tiu, dar până la urmă, după mai multe runde de întâlniri şi discuţii aprinse cu colegii de alianţă, a prevalat algoritmul stabilit la nivel naţional, conform căruia, pentru că PSD va da candidaţii pentru Primăria Ploieşti şi Consiliul Judeţean, candidatura la primăria celui de-al doilea municipiu al judeţului revine PNL. Au contat şi rezultatele ultimelor sondaje de opinie la nivel local, care îl situau pe Virgil Guran înaintea lui Călin Tiu. Chiar dacă Tiu era poziţionat după Guran în ultimele sondaje, social-democraţii mizau pe faptul că simpatiile electorale pentru fostul manager al Spitalului Municipal ar fi putut să crească foarte mult până la alegerile locale din iunie, calculele lor fiind întemeiate pe faptul că Tiu a fost aruncat în luptă la un an după ce liderul liberal local şi-a anunţat, pentru prima dată, intenţia de a candida la Primărie. 

Până la urmă, faptul că USL şi-a ales candidatul la Primărie fără certuri şi scandal este o dovadă că alianţa funcţionează bine la Câmpina. De fapt, Prahova este primul judeţ din ţară unde USL şi-a definitivat lista pentru candidaţii la funcţia de primar.
Candidatura omului de afaceri liberal a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul PNL Câmpina, la care au participat, pentru prima dată, reprezentanţii celor trei partide componente ale alianţei. Dacă liderii PSD şi PNL au mai organizat împreună conferinţe de presă, de data aceasta, la “masa prezidiului” adunării a stat şi Dumitru Bolocan, preşedintele PC Câmpina. Chiar dacă organizaţia conservatorilor câmpineni este foarte puţin vizibilă în peisajul politic local, ea nu a fost exclusă din schema alianţei. 
La întâlnirea liderilor USL cu jurnaliştii locali au participat mai mulţi membri ai celor trei partide componente, dintre care s-au remarcat liberalii Daniel Ioniţă, Florin Frăţilă, Rodica Papuc şi Dragomir Enache, dar şi consilierii social-democraţi  Mihaela Neagu Petrovici, Horaţiu Zăgan şi Gheorghe Tudor. Este foarte probabil ca toţi cei şapte amintiţi mai devreme, în fruntea cărora se vor afla viceprimarul Ion Dragomir şi medicul Călin Tiu,  să se afle pe lista USL pentru Consiliul Local. Dat fiind faptul că liberalii au dat candidatul la funcţia de primar, social-democraţii vor avea mai multe locuri eligibile pe această lipsă.
Călin Tiu a lipsit de la această întâlnire, dar senatorul Severin a asigurat asistenţa că lipsa contracandidatului lui Virgil Guran a fost cauzată de necesitatea prezenţei sale la un congres de chirurgie desfăşurat la Barcelona. Parlamentarul câmpinean a avut cuvântul de deschidere al conferinţei de presă, recunoscând că “noi, cei de la PSD, am căutat să ne impunem candidatul, nu vă ascund acest lucru, pentru că eram convinşi că medicul Călin Tiu ar fi avut mai multe şanse. Dar odată ce am convenit asupra candidaturii dlui Virgil Guran ca reprezentant al USL, vă asigur că îl vom sprijini cu toate puterile, pentru că numai uniţi îl vom putea învinge pe actualul primar, care, cu siguranţă, va candida pentru un al treilea mandat. […] Va fi o luptă grea, fiindcă pedeliştii, speriaţi la gândul că vor pierde alegerile, vor încerca iar să le fraudeze şi să cumpere voturi prin orice metodă. Ceea ce-i sperie cel mai tare este că şi-au dat seama, după ultimele scenariile făcute, că prin redistribuiri USL va obţine 50% din locurile din Parlament chiar şi cu doar 45 % din voturile electoratului.”
Luând cuvântul, Virgil Guran a declarat că este optimist şi încrezător în şansele sale, promiţând că “în cazul în care voi fi ales primar, voi fi un primar al tuturor câmpinenilor, nu cum a fost, de două mandate încoace, Horia Tiseanu. Ne aşteptăm la orice lovituri din partea rivalilor noştri politici şi suntem pregătiţi să le contracarăm. Pedeliştii încearcă să ne dezbine, aruncând pe piaţă zvonul că din PNL Câmpina au plecat 200 de membri. Nu este adevărat, au plecat doar doi-trei oameni nemulţumiţi (şi e normal să avem şi nemulţumiţi), dar chiar şi aşa să fi fost, nu era la fel de grav ca pierderea a 200 de locuri de muncă. Or, vedem că, de când este primar Horia Tiseanu, mii de localnici au ajuns şomeri.  În 2004, la începutul primului mandat al lui Tiseanu, în Câmpina erau 20.000 angajaţi, iar acum mai sunt doar vreo 10.000. Eu sunt convins că aş fi un primar mai bun decât cel pe care îl avem acum, fiindcă vă spun sincer: în următorul mandat, mai rău decât în timpul administraţiei Tiseanu nu poate să fie.”
Virgil Guran şi-a exprimat încă o dată mesajul  către alegătorii câmpineni, de a nu uita că “primarul Tiseanu este exponentul răului ce macină azi din temelii ţara, căci susţinându-i intens pe  Traian Băsescu, Elena Udrea şi pe ceilalţi acoliţi ai puterii, el a contribuit la dezastrul actual al României. Cred că este un act de patriotism să realizăm schimbarea.”
Conform protocolului USL Prahova de desemnare a candidaţilor pentru primăriile celor 104 localităţi ale judeţului, PSD va avea 53 de candidaţi-primari, candidaţii liberalilor vor fi 46 la număr, iar în cinci comune, candidaţii la primăriile acestora vor fi daţi de conservatori.

Cuvântul care înţeapă

Noua dilemă

Primăvara lui 2012 îşi face loc cu greu printre nămeţii încă depozitaţi pe străzile atât de reasfaltate şi mai tot timpul franjurate ale oraşului. Cetăţenii cenuşii se împacă tot mai greu cu propria existenţă, iar clasa politică îşi pregăteşte oferta pentru o nouă şarjă de promisiuni electorale pritocite în cuptoarele incandescente ale grupurilor de interse dornice de putere. Se anunţă o vară (un an) de foc, în care el, cetăţeanul, ultima verigă supusă întotdeauna celor mai mari presiuni, într-o societate construită şi condusă greşit, se va afla faţă în faţă cu o nouă dilemă socială şi anume alegerea celor care îi vor reprezenta interesele pentru următorii patru ani la nivel local, judeţean ori naţional. Dramatică şi nefirească povară pe umerii celor care în marea lor majoritate nu mai cred în nimeni şi nimic.
Şi totuşi, noua dilemă electorală îşi face loc tot mai apăsat în mentalul colectiv, ca o rată la bancă de care s-a scârbit, dar pe care însă, într-un fel sau altul tot trebuie să o plătească. Refuzul de a alege îşi are propriile riscuri într-o societate condusă prin votul unei minorităţi predispuse la abandonul de conştiinţă.
Pe cine alegem când nimeni nu ne place?

Editorial

POC, POC, POC...!
   
Abia au trecut două luni din acest an şi preşedintele Băsescu, un personaj politic expirat cred unii, a dat cel puţin trei lovituri care arată că nu şi-a epuizat arsenalul. Le-a dat inclusiv PDL-ului, atenţie! Prima a fost numirea premierului Ungureanu, a doua decizia de a schimba toată garnitura  ministerială a PDL, a treia numirea dlui Meleşcanu la SIE. De fiecare dată, reacţiile opoziţiei au fost mai întîi de stupefacţie, apoi isterice şi lipsite de logică. Evident că retorica cu „jos Băsescu” nu ţine loc de nici o soluţie politică sau economică nici în vremuri normale, nici în vremuri de criză. Ca să nu mai vorbesc de stupiditatea cu sabotarea lucrărilor parlamentului. Care nu a stîrnit deloc, aşa cum cred că s-ar cuveni, reacţia societăţii civile, apărătoare a democraţiei parlamentare. Dl. Ponta (şi-o da seama ce ironie involuntară îi adresează cei ce aşa zicînd îi apreciază recenta „maturizare” a discursului?) susţine că va dona indemnizaţiile de la parlament. Cum să donezi nişte bani cîştigaţi  ilegal, adică pentru o muncă pe care nu ai prestat-o?

Mărţişor cu aromă de scorţişoară

Să fie primit!

Săptămâna trecută am sărbătorit cu toţii venirea primăverii, cel puţin din punct de vedere calendaristic. Ca în fiecare an, barbaţii au oferit femeilor din viaţa lor - fie ele mame,  iubite, fiice, colege - o floare, un mărţişor, o atenţie. Nici primarul Horia Tiseanu nu a scăpat ocazia şi le-a oferit câte o lalea doamnelor şi domnişoarelor care joi, 1 martie, se aflau în trecere prin centrul civic. Nimic spectaculos, obicei cu tradiţie am putea spune.  Mai puţin inspirat a fost însă primarul, credem noi, când s-a gândit ce surpriză să le facă   doamnelor care se aflau la domiciliu ori la serviciu.  Nu atât neinspirat, cât  rău sfătuit. 

Mica „atenţie” s-a constituit într-un calendar cu imaginea sa (fotografia ar merita o analiză separată), de care era capsată o punguliţă care părea să cuprindă ceva comestibil la prima vedere. Prezentarea în sine aducea uşor a pomană. Într-un ambalaj specific produselor de cofetărie, mirosind absolut ameţitor a scorţişoară şi având o textură cremoasă... ce putea să fie? Orice! Ei bine, nu era orice. Era „unt de corp solid”, lucru de altfel specificat cu litere extrem de mici pe spatele ambalajului. Dar cine stă să mai citească ambalajul când miroase atât de îmbietor? Au fost, cu siguranţă şi doamne care au făcut acest lucru. Ştim însă cu certitudine că au existat şi femei mai în vârstă care şi-au spus că simţurile nu le înşală şi au gustat maglavaisul, care le-a rămas lipit de cerul gurii.
Calul de dar nu se caută la dinţi, şi-au spus probabil resemnate stimabilele doamne, care de acum se vor gândi de două ori înainte să mai guste din surprizele electorale ale domnului primar. 

“Târgul de bunătăţi” - din nou şi la fel

Sâmbătă şi duminică, “Târgul de bunătăţi” a poposit din nou la Câmpina. Din nou şi la fel. Din nou, fiindcă este a nu ştiu câta oară când firma organizatoare a acestui eveniment comercial poposeşte în Câmpina (am şi pierdut şirul apariţiilor, dar este singura pierdere şi nicio pagubă). La fel, pentru că preţurile sunt la fel de exorbitante ca la prima ediţie a târgului; ba, parcă pentru anumite produse din carne, acestea chiar au mai crescut. La cele două standuri cu produse “made in Italy”, un sortiment de brânză dintr-o regiune italiană costa 130 de lei kilogramul, iar vestitul jambon prosciutto, ce intră în multe sortimente de pizza, atingea astronomicul (pentru marea majoritate a câmpinenilor) preţ de 150 de lei/kg. Un pachet cu nuga de 100 de grame costa 12 lei. În aceste condiţii, nu-i de mirare că mulţi localnici s-au plimbat printre standurile aşezate de-o parte şi de alta a Bulevardului Carol I, foarte puţini oprindu-se să cumpere ceva. Dacă la prima ediţie erau mai multe standuri cu produse alimentare, de la o vreme sunt nelipsite standurile cu articole de îmbrăcăminte (din blană, din piele), foarte scumpe şi ele. L-am sfătui pe primarul Horia Tiseanu să nu mai permită o nouă ediţie a acestui comerţ balcanic cu preţuri occidentale în duminica alegerilor locale. Dacă nu vrea ca şansele la un al treilea mandat să i se subţieze precum buzunarele câmpinenilor simpli care au avut curajul cumpere bunătăţi de la acest târg ce seamănă, din ce în ce mai mult, cu o expoziţie de produse interzise. Interzise celor care nu sunt bogaţi şi nici nu stau bine cu tensiunea şi pulsul inimii.

În ajunul alegerilor locale, administraţia Tiseanu oferă adăpost celor cu probleme sociale deosebite

Chiar dacă nu a fost anunţată candidatura sa oficială (chestie de strategie electorală promovată de PDL, dar şi de alte partide), e mai mult ca sigur faptul că Horia Tiseanu doreşte să obţină un al treilea mandat în fruntea Primăriei. În ajunul alegerilor locale, administraţia Tiseanu pregăteşte un centru pentru găzduirea provizorie a celor fără adăpost, aflaţi în situaţii critice. Foarte frumos s-ar zice, dar apropierea alegerilor ne face să ne gândim că scopul acestui centru social este şi unul electoral. Clădirea unităţii caritabile s-ar fi putut realiza anul trecut (despre acest proiect se vorbeşte de mai multă vreme), dar ce te faci că memoria colectivă, deci cea a electoratului, este destul de scurtă, iar inaugurarea stabilimentului va avea un impact mult mai mare în ajunul scrutinului din iunie 2012. Vorba aia: ce nu face omul pentru nişte voturi în plus?...
Cu riscul de a vorbi cu păcat, noi credem că sub acest impuls a ajuns primarul câmpinean să se îngrijească de cei mai săraci şi mai oropsiţi cetăţeni ai municipiului taman cu câteva luni înaintea alegerilor locale. Din acest punct de vedere, sunt foarte întemeiate insistenţele sale de a se reabilita, în următoarele săptămâni, o clădire din curtea Spitalului de Psihiatrie Voila, în imediata vecinătate a Şcolii Sanatoriale, în vederea transformării acesteia într-un centru social pentru găzduirea (provizorie) a celor cu probleme sociale deosebite şi care n-au un acoperiş deasupra capului.

Pentru realizarea acestui proiect, municipalitatea a alocat 340.000 de lei, o sumă deloc de neglijat, dar care nu era imposibil de alocat şi cu doi-trei ani mai devreme. Lucrările sunt într-un stadiu avansat, clădirea fiind aproape gata la exterior şi cu multe finisări interioare terminate (în foto). Primarul Horia Tiseanu a explicat, cu ceva timp în urmă, în cadrul unei conferinţe de presă a PDL Câmpina, că în acest centru pot fi primiţi sărmanii oraşului aflaţi în situaţii critice, atinşi de nevoi sau de diferite alte boli care îi fac neputincioşi şi incapabili de a se îngriji singuri. Primăria întinde o mână de ajutor şi celor atinşi de etilism, mai exact, celor căzuţi pe stradă, răpuşi de băuturile alcoolice. “Au fost destule voci care s-au opus ideii de a-i ajuta şi de a-i găzdui în centrul social finanţat de Primărie pe cei în stare de ebrietate, prăbuşiţi în diferite locuri pe domeniul public. Având în vedere că şi etilismul este o boală, consider că nu putem să-i abandonăm pe cei care nu au ştiut să se oprească la timp, pe cei care, cum se spune în popor, şi-au băut minţile”, a declarat atunci edilul localităţii. Ulterior, Tiseanu avea să reia subiectul centrului social de la Spitalul Voila şi în dezbaterile din legislativul municipal.
După toate probabilităţile, centrul social va fi gata în următoarele săptămâni, mobilierul necesar fiind deja achiziţionat. Unitatea va avea un regim special, căci nu îi va găzdui permanent pe cei fără adăpost, ci doar pentru o perioadă determinată, astfel încât să existe întotdeauna locuri libere pentru primirea celor aflaţi în situaţii limită. El va funcţiona ca un centru de primire de zi, dar şi de noapte, în această ultimă variantă prezumându-se a se încadra cazurile cele mai urgente. Municipalitatea nu va putea administra centrul, chiar dacă ea l-a construit, căci legislaţia actuală interzice angajările în sistemul bugetar, cu excepţia regulii “la şapte posturi eliberate, un post ocupat printr-o nouă angajare”. Conducerea executivului câmpinean a înaintat o adresă Prefecturii Prahova, solicitând câteva angajări pentru persoanele care vor lucra în acest centru social, dar din cauza prevederilor legislative amintite, sunt slabe speranţe ca solicitarea să fie aprobată. Tocmai de aceea, primarul oraşului se gândeşte la varianta unei asocieri a municipalităţii cu o organizaţie neguvernamentală umanitară, care ar urma să asigure personalul necesar funcţionării şi administrării instituţiei sociale, municipalitatea urmând să vină cu o finanţare care să acopere utilităţile, dar şi norma de hrană pentru cei ce vor fi găzduiţi provizoriu în acest centru.

Începe ecologizarea batalului de pe strada Lacul Peştelui

Pe 2 martie, în sala de conferinţe a Primăriei, a avut loc conferinta de lansare  a proiectului "Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui", cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu.
Este vorba despre singurul batal din proprietatea Consiliului Local. În vecintatea acestuia sunt situate alte batale cu reziduuri petroliere, toate aparţinând Rafinăriei. Tot în proprietatea societăţii “Steaua Română” este şi Lacul Peştelui, lac unde, acum 100 de ani, se putea pescui foarte bine, denumirea acestei ape fiind mai mult decât sugestivă în ceea ce priveşte bogata sa populaţie piscicolă de odinioară. 

Derularea proiectului de ecologizare a batalului Primăriei a început acum un an, pe 18.01.2011, o dată cu semnarea, la Casa Tineretului, a contractului de finanţare a proiectului de către ministrul Mediului, Laszlo Borbely, şi primarul Horia Tiseanu. Batalul, care va trebui ecologizat până pe 18.01.2013 (doi ani fiind durata derulării proiectului), are o suprafaţă de 8200 de metri pătraţi şi este alcătuit din patru bazine cu reziduuri petroliere acide ce nu pot fi folosite de către agenţii economici. Este prima lovitură dată poluării istorice a oraşului, dar beneficiile ei vor fi limitate de imposibilitatea financiară a Rafinăriei de a-şi rezolva problemele de mediu cauzate de siturile sale poluatoare. Pentru reabilitarea tuturor acestora se estimează că ar fi necesare cheltuieli de circa 100 de milioane de euro, sumă de care nu dispune Rafinăria, mai ales că, de trei ani, unitatea lucrează cu capacităţi de producţie foarte mult diminuate.
Contractul semnat în urmă cu un an de către Borbely şi Tiseanu este primul contract cu fonduri europene pentru decontaminarea siturilor poluate istoric aflate în proprietatea administraţiilor locale semnat de către Ministerul Mediului, care are la dispoziţie, în acest program, 100 de milioane de euro. Prin urmare, şi proiectul de reabilitare a batalului cu reziduuri petroliere aparţinând municipalităţii câmpinene este primul de acest fel ce va fi realizat în România.
Cofinanţările proiectului sunt distribuite procentual, după cum urmează: 85% din fondurile necesare sunt asigurate de Uniunea Europeană, 13% vin de la bugetul statului şi doar 2% de la bugetul câmpinean. Derularea efectivă a contractului va începe în două săptămâni. La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai executanţilor (firma română Ecoplast în parteneriat cu firma germană Bauer), dar şi ai proiectanţilor şi ai supervizorilor. Şefa Compartimentului pentru proiecte cu finanţare europeană, Gabriela Barbu a menţionat că licitaţia pentru contractul de lucrări a fost contestată şi la Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi în instanţă, dar de fiecare dată municipalitatea câmpineană a avut câştig de cauză. Întârzierea lucrărilor cauzată de contestaţiile amintite ar putea duce la o solicitare de prelungire a termenului de derulare a proiectului. Primarul Horia Tiseanu speră ca investiţia să fie gata “pâna anul viitor, pe vremea aceasta”.
În următoarele zile, executantul va începe excavarea unei suprafeţe de circa 8200 m.p., incluzând şi o zonă învecinată batalului respectiv. După eliminarea şi depozitarea deșeurilor de pe întreaga suprafaţă a amplasamentului, se va continua cu excavarea şi tratarea prin desorbţie termică a 5.000 de metri cubi de nămol provenit din cele patru bazine ale batalului. Faza lichidă de deasupra nămolului din batal va fi pompată şi filtrată printr-un strat cu carbon activ. Carbonul activ contaminat şi precipitatul vor fi transferate într-un rezervor de stocare temporar, apoi depozitate într-un depozit autorizat. Batalul se va umple apoi cu nămol tratat termic peste care se va pune un strat de geotextil. În final, totul se va acoperi cu un strat de pământ curat, de 0,35 m grosime, peste care se va aşterne un strat vegetal gros de 0,15 m. La terminarea lucrărilor, şapte puţuri de monitorizare post-remediere vor fi amplasate în jurul perimetrului fostului batal, la o adâncime de până la 8 m.
După ce proiectantul şi executantul proiectului şi-au exprimat convingerea că ecologizarea batalului ar putea fi terminată până la sfârşitul acestui an, conferinţa s-a terminat cu câteva declaraţii ale directorului administrativ al Rafinăriei, Iulian Lungu, care a dorit să ştie cât de public este proiectul tehnic, din dorinţa de a-l putea implementa şi la ecologizarea siturilor contaminate aflate în proprietatea Rafinăriei. “Eu cred că trebuie pusă şi problema identificării riguroase a poluatorului, având în vedere că siturile respective sunt în proprietatea noastră doar de la sfârşitul anilor 1990. Într-adevăr, sunt mai multe situri poluate istoric din cauza activităţii Rafinăriei, dar nu trebuie uitat că, acum o sută de ani, tehnologiile erau mult mai poluante, iar dezvoltarea Câmpinei, în ultima sută de ani, se datorează şi activităţii Rafinăriei”, a mai spus Iulian Lungu, dând de înţeles că Rafinăria nu va putea să ecologizeze siturile poluate aflate în proprietatea sa. Astfel stând lucrurile, poluarea istorică a Câmpinei este imposibil de rezolvat până la sfârşitul anului 2015, termenul limită acordat de UE României pentru rezolvarea totală a problemei, care ar putea fi prelungit.

Atmosferă de sărbătoare la Ziua Şcolii Generale “B.P. Hasdeu”

În ultima zi (de lucru) a săptămânii pe care am lăsat-o în urmă, în foaierul Casei Tineretului şi într-o atmosferă de sărbătoare, s-a desfăşurat Ziua Şcolii Generale “B.P. Hasdeu”. În cadrul acestui eveniment, la care a participat un număr impresionant de elevi ai şcolii (mai multe sute dintre aceştia), au fost două momente importante. Primul l-a constituit un carnaval la care şcolarii au prezentat costume foarte bine croite, cu tematici extreme de diversificate (zâne, vrăjitoare, prinţi, cavaleri, piraţi, elfi etc). Al doilea moment al sărbătorii l-a reprezentat un concurs muzical gen karaoke. Prezentarea costumelor de carnaval a fost jurizată de un juriu compus din părinţi şi de o fostă profesoară de limba română a şcolii, aflată acum la pensie. Dimineaţa zilei de vineri a fost rezervată şcolarilor din ciclul primar, în după-amiaza aceleiaşi zile evoluând elevii claselor V-VIII.

Încă din primele minute ale evenimentului, profesorul Cătălin Bercăroiu, directorul unităţii de învăţământ  ce poartă numele marelui nostru savant enciclopedist adoptat de Câmpina la sfârşitul secolului al XIX-lea, i-a impulsionat pe micii şcolari prezenţi, îndemnându-i să participe cu toată energia şi frumuseţea vârstei lor la cea mai importantă sărbătoare a unităţii de învăţământ care îi instruieşte (fosta Generală nr.7). Bineînţeles, respectând disciplina ce se impune în astfel de împrejurări şi ascultându-le pe doamnele învăţătoare în grija cărora se află. Iar copiii au înţeles, dovadă fiind faptul că evenimentul s-a desfăşurat fără nicio nemulţumire. “Mentorul şcolii noastre, al cărui nume îl purtăm cu mândrie şi respect, s-a născut la 26 februarie 1838 lângă Hotin, în Basarabia, provincie românească anexată de Rusia ţaristă în 1812. De aceea, cam în această perioadă, sfârşitul lunii februarie – începutul lunii martie, organizăm în fiecare an, în cinstea naşterii sale, Ziua Şcolii Haşdeu, care a atras mereu foarte mulţi copii din şcoala noastră. Din acest punct de vedere, nici ediţia din acest an nu face excepţie. În prima parte a sărbătorii va avea loc un carnaval, iar apoi, un concurs karaoke. Se vor acorda, desigur, şi premii. Ca în fiecare an, cei mai mici sunt şi cei mai frumoşi şi mai frumos îmbrăcaţi, pentru că mămicile lor se ocupă în mod special de felul în care se prezintă la acest carnaval “, ne-a declarat directorul şcolii, într-un vacarm întreţinut de vocile cristaline ale celor peste 100 de şcolari prezenţi la începutul evenimentului, punctuate de vocile mai grave ale părinţilor şi bunicilor însoţitori, care încercau să mai tempereze elanul debordant al copiilor.

E luni. E teatru!

Luni, 12 martie, începând cu ora 19.00, Teatrul Proiect din Câmpina vă invită la o nouă reprezentaţie, de la care nu ar trebui să lipsiţi: spectacolul Sânziana şi Pepelea, după Vasile Alecsandri.
Un spectacol reuşit, un basm pentru părinţi şi copii deopotrivă. Povestea lui Vasile Alecsandri este simplă: Pepelea (Razvan Oprea), un băiat din popor reuşeşte să o ia de soţie pe Sânziana (Ileana Olteanu), fata lui Papură Împărat (Mircea Albulescu) plus jumătate de împărăţie.
Muzica este interpretată live, pe scenă, de doi chitaristi, „coloana sonoră” a piesei fiind o combinaţie de jazz, muzică românească şi ritmuri care inspiră performanţele de dans, step, pantomimă sau chiar arte marţiale.
Sânziana şi Pepelea poate fi privită şi ca o parodie de basm (un rege cam somnoros, morocănos şi dus de nas de fiica lui, o Sânziană nu tocmai virtuoasă, dar care are şi momentele ei de naivitate care te lasă cu garda jos: "Aş putea să mă sfătuiesc un pic cu păsărica dumneavoastra?" îl întreabă pe Pepelea, refrindu-se la... pasărea măiastră primită în dar de la peţitorul norocos).
Sânziana şi Pepelea este o piesă reuşită, după vizionarea căreia pleci acasă pregătit să începi binedispus o nouă săptămână.

Cealaltă femeie din viaţa mea

În urmă cu câteva săptămâni am ieşit să iau cina în oraş cu… o altă femeie! Şi culmea, a fost ideea soţiei mele! "Ştim amândoi că o iubesti !" - mi-a zis jumătatea mea, luându-mă prin surprindere. “Viaţa e foarte scurtă, dedică-i şi ei puţin timp”. Cealaltă femeie era... Mama, vaduvă, singură de câţiva ani. Din nefericire, jobul, copiii, obligaţiile familiale, nu-mi permiteau s-o văd decât ocazional. La câteva zile după întâlnire, bătrâna a plecat singură la o plimbare fără întoarcere. La cer. (Nu mama mea a murit, dar m-a şocat o astfel de mărturie!)
Ritmul alert al vieţii cotidiene ne împinge să trăim un regim de fast-food, o întâlnire instant cu acelea care ne-au crescut pe braţe. Uneori, zile sau săptămâni întregi nu le auzim glasul, deşi telefoanele noastre au multe minute gratuite. Ne petrecem timpul sporovăind cu prieteni plictisiţi, iar mamelor noastre nu le mai spunem de mult nicio poveste, deşi urechile lor bătrâne sunt deschise să audă glasurile copiilor iubiţi. Intrăm pe atâtea uşi în fiecare zi, dar pragul mamei dragi nu l-am mai trecut de multă vreme.
Stau mamele noastre la ţară, lipite cu nasul de geamul rece al iernii, cu ochii pironiţi la drumul trecătorilor. Dar fiul sau fiica, drăguţii ce umpleau gălăgios odinioară casa, nu se ivesc deloc. Coboară atâţia din autobuze, din autoturisme. “Ai noştri, nici azi n-au venit!”. Şi mai şterg o lacrimă cu colţul basmalei. Apoi, cu mâinile zbârcite de ţărâna colhozului sau a prafului din uzine, duc doi dumicaţi spre gura ce încă ştie să sărute. Doi dumicaţi, căci pită este din belşug, iar pofta... pe apa sâmbetei s-a scurs. Dar nodurile... au rămas în gât.
Aşteaptă mamele noastre prin garsoniere cu pereţii reci, învelite cu trei pături şi-ncălţate în ciorapii groşi de lână. Le-ar fi puţin mai cald căci afară miroase a ghiocei, dar indiferenţa noastră coboară termometrele sufletului. Răscolesc timide albumele cu fotografii şi în perete agaţă cu bolduri o poză sepia de vreme, când băietul era premiantul clasei, iar copila a avut rolul Zânei bune.
Sunt mame singure, pitite printre munţi de medicamente şi candele ce ard şi ziua la doişpe  pentru cei pe care casa sau ţara asta n-a mai putut să-i încapă. Iar peste kilometri depărtării s-a aşternut plumbul dezinteresului nost’ cel de toate zilele.
Sunt mame care ne-aşteaptă cu genunchii tociţi pe podelele bisericii din sat, cu psaltirea pe colţul mesei încărcate cu muşcate, care ne pun proptele la Domnul prin rugăciuni. Iar vorbele lor sărace, dar izvorâte din inimi bogate, aduc perdele de protecţie divină, zilnic, peste noi.
Sunt mamele noastre dragi care aşteaptă rătăcitorii, cu braţele deschise, la poartă. Şi ele, şi Dumnezeu. Sunt femeile acestea din viaţa noastră de care trebuie să nu mai uităm. Sau măcar nu aşa de des...
Se apropie ziua de 8 Martie. E ziua Mamelor noastre! Nu ştim dacă vor mai prinde alta... Ce facem pentru ele? (nu numai azi !!!).
Ţineţi minte prieteni, Dumnezeu iartă, dar timpul nu! 
Nicolae Geantă

Ziua lui B.P. Hasdeu la Muzeul memorial din Câmpina, între celebrare şi nesimţire

Ar fi interesant să vedem odată o carte sau un studiu despre Semnificaţia naşterii lui B.P.Hasdeu. Eu unul aş citi-o sau l-aş citi cu plăcere. Obligatoriu şi alţii. Persoane însemnate, nu spun care. Suficient să spun numai că naşterea concitadinului nostru a fost, în 1988, punctul de pornire al mişcării de renaştere naţională a românilor din Basarabia. Şi să amintesc câte dificultăţi am întâmpinat, în acelaşi an 1988, pentru sărbătorirea de la Câmpina. Din causa Paranoicului.
Dar a dat Dumnezeu de s-au schimbat vremurile, în 1989. Şi am putut organiza Zilele Bogdan Petriceicu Hasdeu (Zilele Hasdeu, la început), în jurul datei de 28 Februarie, inclusiv, Sărbătoarea Iuliilor (Sărbătoarea celor 2 Iulii), la 2 Iulie, şi Zilele Iulia Hasdeu, în jurul datei de 14 Noembrie, inclusiv (n-am mai apucat să fac şi Zilele Alexandru Petriceicu Hasdeu şi Tadeu Petriceicu Hasdeu, mutându-mă consilier pentru învăţămînt, cultură, culte şi patrimoniu la Prefectura Prahova). Cu date fixe, după modelul nemţesc. Pentru că trebue să iei aminte la experienţa şi la reuşitele altora, recunoscuţi ca mai buni. M-am gândit astfel că, oricine, având în minte aceste date, poate veni la Câmpina pur şi simplu. Fără să deranjeze neapărat vreo autoritate, Muzeul Hasdeu, vreo agenţie de publicitate etc. etc.

La Câmpina, performanţa în atletism se răsplăteşte cu… indiferenţă

In zilele de 2 şi 3 martie 2012, aruncătorii de greutate de la Club Sportiv Şcolar  Constantin Istrati din oraşul nostru, Alexandru Albulescu şi Adrian Goşu , antrenaţi de prof. Nicolae Pavel , au paricipat la etapa finala a Campionatului National de juniori II,  desfăşurat în sala de atletism “Lia Manoliu” din Bucureşti, în compania celor mai buni 25 aruncători  juniori II (16-17 ani) din ţară.
După o întrecere palpitantă , câmpinenii au reuşit să se autodepăşească , ambii sportivi reusind performante de peste 15,00m.  Alexandru Albulescu -  15,26 m, performanţă cu care  a urcat pe podiumul de premiere , obţinând medalia de bronz, iar Adrian Goşu , cu 15,06 m, a ocupat locul al IV-lea.

 In cursul săptămânii trecute, poliatloniştii  junior  III (14-15 ani), pregătiţi   de antrenoarea Jenica Bran,   au participat la etapa finală a Campionatului Naţional de probe combinate . Silviu Marin cu 3325 puncte la hexatlon a obţinut medalia de argint, iar Bodan Chivescu , cu 2996, la aceeaşi probă, a ocupat locul IV.
Vă reamintim faptul că, în ciuda acestor performanţe, elevii sportivi  din sectia de atletism a CSS  se pregătesc de peste 15 ani de zile  în cele mai mizere condiţii: fără încălzire în spatiile de lucru  şi în vestiarele elevilor şi profesorilor , fără apă la grupurile sanitare  şi fără igienizare. Şi asta în condiţiile în care Primăria Câmpina a fost sesizată vizavi de aceste aspecte negative în repetate rânduri, fără să ia vreo măsură.

Cupa Mărţişorului la şah

Sâmbătă, 3 martie, Clubul Copiilor, în parteneriat cu CSM Câmpina, a organizat Cupa Mărţişorului la şah pentru copii. Au participat tineri din Câmpina, Proviţa de Sus, Poiana Câmpina şi Urleta.
După partide viu disputate, participanţii împărţiţi pe două grupe de vârstă, s-au clasat după cum urmează:
Grupa 5 - 10 ani:
Locul I - Matei Alexandru, 16 p (Şcoala Ion Câmpineanu, Câmpina) şi Radu Rareş, 16 p (Şcoala Poiana Câmpina); Locul II - Chiţu Alina, 14 p (Şcoala Centrală); Locul III - Horja Ştefan, 12 p (Grădiniţa Poiana Câmpina) şi Gratie Vlad (Şcoala Ion Câmpineanu)
Grupa 10 - 15 ani:
Locul I - Horja Alexandru, 20 p (Colegiul Nicolae Grgorescu) şi Voiculescu Andrei, 20 p (Şcoala Proviţa de Sus); Locul II - Groşescu Cristian, 18 p (Şcoala Proviţa de Sus); Locul III - Şinca Vlad, 16 p (Şcoala Poiana Câmpina)
Arbitri: Nicoleta Coler, Mihaela Moldoveanu. Organizator: Ion Nicolae.