20 martie 2012

Secţia Boli Interne a fost modernizată cu o donaţie de la Kaufland

La sfârşitul săptămânii trecute, a fost tăiată panglica unei noi investiţii de care va beneficia o parte din bolnavii internaţi în Spitalul Municipal. Este vorba despre modernizarea secţiei Boli Interne a spitalului, lucrare realizată cu ajutorul unor fonduri obţinute dintr-o sponsorizare Kaufland România.
Secţia Interne are acum, într-adevăr, o nouă înfăţişare, complet modernizată şi aliniată standardelor europene. Au fost reabilitate şi igienizate complet toate încăperile secţiei (saloane, cabinete medicale, grupuri sanitare ş.a.), printer dotări nelipsind paturi şi lenjerii noi. 
La eveniment au participat conducerea spitalului – manager-general Alexandru Matei, director medical Elena Dumitrescu, director economic Eugenia Burchiu –, împreună cu mai mulţi medici ai secţiei Interne. Cum spitalul este de un an în subordinea municipalităţii, nu au lipsit nici oficialităţile locale: primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, preşedintele Consiliului de Administraţie, Gheorghe Ecaterinescu, câţiva consilieri municipali şi şefii unor direcţii din Primăria Câmpina. Au mai fost prezenţi  preşedintele CJAS Prahova, Roxana Crăciun, reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Mihai Badea, şi deputatul Florin Anghel.
Este a doua secţie modernizată din cadrul celui de-al doilea spital prahovean, după secţia Recuperare, reabilitată complet anul trecut. Costurile investiţiei s-au ridicat la 763.900 de lei, banii provenind dintr-o donaţie Kaufland România în valoare de aproape 200.000 de euro. Retailerul german a ţinut ca fondurile să aibă o destinţie special: reabilitarea Spitalului Municipal.
În cuvântul său de deschidere, managerul general al unităţii spitaliceşti, medicul chirurg Alexandru Matei, a mulţumit administraţiei publice locale şi Roxanei Crăciun pentru sprijinul acordat spitalului. Doctorul Matei a amintit şi de sprijinul acordat unităţii de către deputatul Florin Anghel, cel care a reuşit să obţină pentru Spitalul Municipal fonduri guvernamentale de circa cinci miliarde de lei vechi, bani cu care s-a cumpărat aparatură medicală şi s-au realizat unele amenajări exterioare. Apoi, în alocuţiunea sa, primarul Horia Tiseanu a subliniat că “investiţia nu ar fi fost posibilă fără donaţia firmei Kaufland, care a dorit ca banii să fie în totalitate cheltuiţi pentru modernizarea Spitalului Municipal. Este o investiţie simbolică, ce va schimba  înfăţişarea spitalului şi care va fi urmată, anul acesta, de modernizarea unei alte secţii importante a unităţii. O dată cu lucrările de modernizare a secţiei, am reuşit montarea, în tot spitalul, a 210 ferestre termopan, precum şi a 80 de uşi metalice. Au fost revizuite toate instalaţiile electrice, iar aici trebuie să subliniez montarea dispozitivelor nurse-call, pentru avertizarea asistentelor medicale, în orice moment, de către bolnavii aflaţi în situaţii imprevizibile. Pe lângă modernizarea mobilierului, 165.000 de lei au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea de aparatură medicală performantă, care întregeşte zestrea celei mai moderne secţii a spitalului.”
Roxana Crăciun a vorbit şi ea despre importanţa investiţiei pentru cel de-al doilea spital al judeţului, dând asigurări că “nu vor fi probleme cu plata salariilor personalului unităţii, deoarece CJAS Prahova va asigura, în acest sens, toate alocările de fonduri necesare.”
Deputatul Florin Anghel a vorbit şi el despre faptul că, dintre toate instituţiile importante ale colegiul său, Spitalul Municipal a fost o prioritate, în special după preluarea lui de către administraţia locală.
Panglica inaugurală a fost tăiată  de către primarul municipiului şi şeful secţiei, medicul Virginia Jităraşu-Cornoiu. Managerul spitalului a declinat invitaţia, considerând că panglica trebuie să fie tăiată de reprezentantul principalului beneficiar al investiţiei. Vizitarea secţiei a confirmat faptul că este vorba despre o modernizare radicală. De fapt, prin noile dotări, o parte a spitalului a intrat în normalitate, aliniindu-se la standardele unui spital dintr-o ţară a U.E. Problema este ca această reabilitare să nu fie singulară şi să fie urmată, cât mai rapid, aşa cum a promis şi primarul Tiseanu, de modernizarea Secţiei Chirurgie (presupunem că aceasta va fi următoarea pe lista reabilitărilor), cea mai importantă secţie a oricărei unităţi spitaliceşti. 

Cuvântul care înţeapă

Între delăsarea prezentului şi viitorul turistic luminos

Vremea însorită de la sfârşitul săptămânii trecute i-a scos din case pe câmpinenii sătui de troienele şi gerurile constante ale iernii care tocmai s-a încheiat. Pe străzi, prin parcuri şi în zonele de agrement tradiţionale ale oraşului, sute de cetăţeni au ieşit la plimbare pe jos, cu bicicleta, cu rolele, în timp ce alţii ca ei au preferat „mişcarea” în jurul unui grătar ori sporturile extreme pe motociclete special echipate şi ATV-uri. Cea mai importantă mişcare expansionistă în acest sens s-a petrecut pe dealul Muscel, la Fântâna cu Cireşi, unde duminică, 18 martie, în jurul orei prânzului, era tot atât de multă lume ca într-o zi de 1 mai, altădată sărbătoare muncitorească a câmpinenilor iubitori de mititei pe grătar la iarbă verde. Numai că acum, la mijlocul lunii martie, în loc de iarbă verde, câmpineanul a dat peste o pârloagă neîngrijită, multă mocirclă, zăpadă murdară şi o habă de gunoi în jurul căreia câinii vagabonzi întindeau în voie de tot felul de resturi alimentare, textile şi materiale plastice. Dezolantă privelişte! Ne mai vorbind de zecile de maşini parcate după regula „fiecare unde poate”, din lipsă evidentă de spaţii amenajate, zona zero de la Fântâna cu Cireşi arăta duminică precum o tabără de refugiaţi din cartierele murdare ale oraşului, dispuşi să-şi schimbe pentru câteva ore priveliştea prăfuită din jurul casei cu una aproape similiară în mijlocul naturii. 
 Îndestulat cu o asemenea „ofertă turistică”, eu, călătorul de zi liberă, împins de la spate, ce-i drept, de familie, am coborât pe platoul din zona cartierului ANL, unde am găsit alţi cetăţeni care se plimbau la rându-le printre gunoaie şi dealuri de zăpadă abandonate pe carosabil, în cea mai crasă nepăsare din câte am văzut. Undeva, pe un petec de iarbă înoroiată, câţiva tineri jucau o miuţă fără să le pese de mizeria din jur, iar pe şoseaua rămasă neinvadată de zăpada neagră, trecerea oricărui vechicul cu motor ridica nori de praf. Ieşisem din casă pentru a oferi familiei o gură de oxigen şi ceva plăcut ochiului, iar după 45 de minute mă întorceam cu coada între picioare, bulversat de priveliştea de şantier care face parte din oferta electorală a celor aflaţi azi la conducerea oraşului în proiectul „Câmpina oraş turistic”. Am mai scris şi altădată despre această găselniţă şubredă izvorâtă din minţi odihnite şi nu vreau să reiau subiectul, însă nu pot să nu mă întreb: cât tupeu îţi trebuie, în calitate de prim ales al oraşului, să apari în faţa cetăţeanului, pe la televiziuni, cu o soluţie turistică prin care să promiţi schimbări radicale, când tu nu eşti în stare, de ani de zile, să întreţii singura zonă de agrement cu oarece potenţial în acest sens?
Lovit probabil de subiectivism, am uitat să trec în revistă punctele tari ale gândirii tiseniene cu privire la viitorul turistic luminos al oraşului: bulevardul cu sclipici, noul muzeu al oraşului (ce va fi găzduit de fosta clinică stomatologică Dr. Dinu), Centrul de Informare Turistică născocit de ministresa Udrea şi înghiţit ca o „găluşcă blondă” de administraţia locală. Toate aceste minunăţii se vor a fi, în viziunea lui Tiseanu, coloana vertebrala a turismului câmpinean care, înainte de a reprezenta cai verzi pe pereţi, va înghiţi multe miliarde din bugetul public. Cheltuieli inutile fără vreo contribuţie la bunăstarea comunităţii.
„Câmpina oraş turistic” nu este decât o gogoaşă electorală a unor politicieni lipsiţi de soluţii concrete. Şi asta nu pentru că o spun eu, ci pentru că este evident că un fost oraş industrial nu poate oferi puncte de atracţie turistică de anvergură. Şi chiar dacă s-ar putea face câte ceva în sensul ăsta, punctual vorbind, nu cred că cei aflaţi azi la conducerea oraşului mai au căderea să vorbească despre asta, din moment ce în ultimele două mandate nu au făcut nimic concret. Mărturie stă delăsarea prezentului.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

CHAMPIONS LEAGUE

    Cred că nici o confruntare televizată, nici măcar cele din campaniile electorale, nu a fost mai comentată decît cea dintre Gâdea şi premierul Ungureanu. Aspectul pernicios al presei noastre, despre care am scris şi săptămîna trecută, s-a vădit în atitudinea cu care moderatorul deloc moderat a abordat emisiunea: nu ca pe o o discuţie din care telespectatorul să afle ceva folositor lui (ăsta e scopul presei), ci ca pe un meci de wrestling din care să se vadă ce grozav e el, omul cu nume predestinat. „-«Păi, să mi-i dai dai» - şi-i puse mîna’n gît./Stafie, prost te-ai hotărât!/Pe subt ipingea,/Ţăranul se cam pregătea./Cît ai clipi, cuţitul s-a şi-nfipt./Vezi, cocoşneaţă, că te-ai fript?” (Arghezi) Din păcate, ridicolul în care a fost tăvălit dl. Gâdea nu înseamnă nimic pentru redresarea nivelului presei româneşti. Nu va contribui nici la creşterea gradului ei de cultură, de civilitate, de moralitate şi de bun simţ. Am văzut chiar comentarii năucitoare, eu nu ştiu ce învaţă oamenii ăştia în facultăţile de jurnalism, dar există o prejudecată, se pare extrem de bine înrădăcinată în branşă conform căreia presa ar trebui să fie împotriva puterii, oricare ar fi ea. Nimic mai fals. Presa trebuie să spună adevărul şi punct. Nu să fie pro sau contra cuiva.

Florin Anghel are o ambiţie!

Vrea numai primari PDL în colegiul său

Săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Ploieşti, deputatul PDL Florin Anghel şi-a declarat în faţa ziariştilor ambiţia de a obţine pe Colegiul 2 Deputaţi în care a fost ales, numai primari PDL în toate localităţile. Astfel, acesta a prezentat încă de pe acum candidaţii înlocalităţile de care răspunde. La Câmpina - Horia Tiseanu, la Băneşti - Ion Costache Petre, la Proviţa de Sus - Elena Cosmoiu, la Proviţa de Jos - Mihai Dumitrescu, la Brebu - Dumitru Comăniţă, la Şotrile - Iulian Preda, la Valea Doftanei - Gheorghe Mosor, la Secăria - Iulian Popa şi la Poiana Câmpina - Alin Moldoveanu.
Dacă primii şapte sunt primari în exerciţiu, cotaţi cu oarecare şanse în apropiatele alegeri locale, ultimii doi rămân cu semnul întrebării, având în vedere că la Secăria, Iulian Popa are serioase probleme cu legea, iar la Poiana Câmpina, Alin Moldoveanu apare ca un intrus într-o localitate de care nu îl leagă decât dorinţa acerbă a şefului său, Anghel, de a obţine voturi pentru PDL.
Aşadar, Florin Anghel porneşte la o nouă ofensivă, care are ca scop final un nou mandat în Camera Deputaţilor, prin intermediul notorităţii primarilor.

C.S.S. Petrol, un club sportiv uitat complet de autorităţi

Clubul Sportiv Şcolar Petrol, cunoscut, de ceva vreme, după schimbarea denumirii liceului gazdă, drept Clubul Sportiv Şcolar “Constantin Istrati”, are o istorie de peste o jumătate de veac, fiind un reper al sportului câmpinean, în special, al atletismului. Începuturile clubului se pot localiza în 1958, când, la nivelul oraşului, a fost înfiinţată o secţie de atletism condusă de profesorii Vladimir Gavriliţă şi Luca Henegar.
După aceea, la Liceul “Nicolae Grigorescu”, s-a înfiintat Şcoala Sportivă de Elevi, condusă numai de prof. Vladimir Gavriliţă. La început avea doar o secţie de atletism, dar ulterior au fost înfiinţate secţii pentru multe discipline sportive: înot, baschet, volei, tenis de camp, badminton, lupte etc. 

În 1980, SSE a devenit Clubul Sportiv Şcolar Câmpina, condus de prof. Alexandru Grecu, care s-a ocupat în special de înot, dar a avut grijă şi de celelalte secţii. Secţia de atletism a clubului s-a dezvoltat continuu şi a dăinuit în timp, poate şi datorită performanţelor sale. Treptat, celelalte secţii sportive ale clubului au dispărut, cu toate că au obţinut, de asemenea, performanţe notabile de-a lungul timpului, ele fiind desfiinţate din cauza lipsei fondurilor, dar şi a lipsei profesorilor titulari.
Între anii 1986 şi 1991, CSS a fost condus de prof. Liviu Dochia, urmat, în 1997, de prof. Nicolae Pavel, care este şi astăzi coordonatorul clubului. Din 1997, titulatura CSS s-a schimbat, el devenind dintr-un club sportiv al oraşului o secţie de atletism a clubului sportiv al Liceului Industrial de Petrol.  Profesorul Nicolae Pavel ne mărturiseşte că a acceptat această schimbare pentru a beneficia de un sediu şi de o bază sportivă corespunzătoare, capabilă să ofere condiţii optime de antrenament elevilor săi. Pănă a fi găzduit de Liceul de Petrol, clubul a funcţionat, provizoriu, în fosta sală Monovici de pe Bulevardul Culturii, care era preconizată, de pe atunci, a fi demolată.
Cea mai titrată secţie a CSS Petrol a rămas totuşi cea de atletism, condusă astăzi de prof. Nicolae Pavel, alături de care se mai află profesoarele Mihaela Marin şi Jenica Bran. Din anul 1980, profesorul Nicolae Pavel nu a mai părăsit această secţie, obţinând cu elevii săi rezultate foarte bune. Mulţi dintre aceştia sunt multipli campioni naţionali, cu participări notabile la competiţii internaţionale: Campionatele Balcanice, Jocurile Mării Negre, Campionatele Europene, Campionatele Mondiale. Numai la Jocurile Olimpice nu au participat tinerii atleţi ai clubului.
Aruncarea suliţei rămâne proba sportivă cu cele mai multe succese, punctul forte al CSS Petrol, considerat o adevărată pepinieră pentru antrenorii lotului naţional de atletism. După performanţele realizate, cei mai buni sportivi ai clubului sunt suliţaşii Cristian Marinescu (aruncarea suliţei, record personal: 74,56 m, campion naţional al acestei probe în perioada 2000 – 2004) şi Laura Radu (record naţional cu aruncarea de 57,39 m, cu care a cucerit titlu de maestru al sportului). Alţi sportivi merituoşi au fost Andreea Pavel, Eliza Toader, Ionuţ Iorga, Cristina Butufei.
Cu toate că este considerată una dintre cele mai bune din ţară, secţia de atletism a CSS “Constantin Istrati” a fost uitată de autorităţile locale, care nu s-au mai îngrijit să-i acorde, în ultimii ani, fonduri pentru întreţinerea sa, mai ales avându-se în vedere performanţele de excepţie obţinute de elevii legitimaţi aici. Fondurile pentru achiziţionarea materialelor şi articolelor sportive, pentru plata utilităţilor, precum şi cele necesare  salarizării personalului (trei profesori de sport şi un administrator cu jumătate de normă), sunt asigurate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Inspectoratul Judeţean. Însă, cum baza de sport aparţine Colegiului Tehnic “Constantin Istrati” (fostul Liceu Petrol), banii pentru reabilitarea spaţiilor acestei baze sportive trebuie să fie alocate de către Consiliul Local şi Primărie, în subordinea cărora se află unităţile de învăţământ. Legislativul municipal a alocat, nu cu mult timp în urmă, 1,5 miliarde de lei vechi pentru nevoile clubului, dar banii s-au pierdut pe drum şi nu au mai ajuns la beneficiar.
Ca şi cum subfinanţarea nemeritată în care este ţinută secţia de atletism (ce face Câmpina cunoscută în tară şi în lume), nu ar fi de ajuns, Inspectoratul Şcolar Judeţean, nesocotind prevederile Legii sportului, a decis trecerea secţiei de atletism la CSS Sinaia, fără să mai ţină cont de certificatul de identitate sportivă din baza de date a ministerului şi a federaţiei de specialitate, conform căruia secţia de atletism aparţine CSS “Constantin Istrati”. Pe timp de vară, se pot asigura condiţii bune pentru elevii care doresc să practice atletismul de performanţă. Există o sală mare de antrenamente (fosta hală care a adăpostit atelierele-şcoală ale liceului), şi o sală mai mică (în podul Căminului Petrol), pe aceasta din urmă profesorul Nicolae Pavel dotând-o cu un covor de coritan (material sintetic cu bună aderenţă), procurat de la IEFS Bucureşti, de la un professor al său de facultate. Cu ajutor financiar de la minister, sala cea mare a fost dotată cu saltele pentru săritura în înălţime, aparate de forţă, plasă ptr aruncare discului în sală etc. Sunt condiţii optime de desfăşurare a antrenamentelor, dar, din nefericire, numai pe timp de vară. Căci cea mai mare durere o reprezintă lipsa căldurii (vechea centrală termică a cedat şi o centrală nouă este imperios necesară), lipsa duşurilor, a igienizării grupurilor sanitare, în general, şi a spaţiilor de lucru, în general. Ar mai fi de menţionat şi alte dotări necesare, cum ar fi amenajarea unei piste de atletism exterioare şi împrejmuirea cu un gard protector a întregii baze sportive. Sunt dotări care se pot face dacă ar exista puţină bunăvoinţă din partea Primăriei. Din 1997 şi până în prezent, nu s-a realizat nicio igienizare a spaţiilor de lucru (de grupurile sanitare, ce să mai vorbim), nu a fost alocat de către administraţia publică locală niciun ban pentru reabilitarea şi întreţinerea bazei sportive de la Complexul Petrol. Dacă s-ar fi distribuit câte puţin în fiecare an, sume modeste, dar alocate periodic, baza sportivă ar fi arătat altfel astăzi. Şi, cu siguranţă, nu ar fi avut aspectul sumbru pe care îl oferă azi vizitatorilor, înfăţişare care nu-i încurajează deloc pe părinţi să-şi trimită copiii la această secţie de atletism, atât de cunoscută şi de apreciată în întreaga ţară, care oferă o accesibilitate totală elevilor iubitori de atletism din întreaga zonă a Câmpinei.

La Poiana Câmpina, poluarea din satul Pietriş a trecut calea ferată

OMV nu-şi asumă nicio răspundere, 
dar încearcă să înlăture urmările poluării

Sfârşitul anului 2015 este termenul până la care Românica noastră cea de toate zilele şi de toate păcatele (mai nou, şi de toate poluările), trebuie să-şi rezolve problemele de mediu vechi de sute de ani. România are acest termen de la Coana Europa (Uniune Europeană nu prea i-am mai zice, că-s cam multe dezbinări şi destule interese contrare în această aşa-zisă familie europeană). Şi cum, de când a făcut Dumnezeu lumea asta, ţinuturile dintre Carpaţi şi Mare au conţinut înăuntrul lor multe bogăţii naturale, exploatate intensiv şi haotic, cu mijloacele rudimentare ale vremurilor respective, sunt o grămadă de zone în ţară unde, de-a lungul veacurilor, extragerea bogăţiilor subsolului au distrus solul de deasupra acestora. După cumpărarea societăţilor de stat care deţineau siturile poluate istoric, noii proprietari nu prea s-au omorât cu ecologizarea locaţiilor respective, fiind preocupaţi, ca nişte capitalişti strategici şi serioşi, aproape exclusiv cu obţinerea unui profit cât mai mare. Această realitate a fost evidenţiată, în urmă cu un an, la Câmpina, chiar de ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Aşa că, având în vedere costurile extrem de mari ale ecologizărilor, sunt slabe speranţe ca problema poluărilor istorice să se rezolve în următorii patru ani. În zona Câmpinei, sunt multe zone poluate istoric. În afară de batalurile cu reziduuri petroliere acide ale Rafinăriei, în satul Pietriş al comunei Poiana Câmpina a apărut, de un an de zile, o poluare cauzată de valuri  impresionante de noroi de sondă amestecat cu apă sărată, care au ajuns în curţile unor săteni, coborând de pe versantul unui deal deasupra căruia există sonde mai vechi şi mai noi. Apa sărată, care se foloseşte în extragerea ţiţeiului de către sonde, a distrus toată vegetaţia locului, intrând şi în casele oamenilor. Despre această poluare s-a tot scris  în presa judeţeană a ultimelor zile. La sfârşitul săptămânii trecute, situaţia nu se ameliorase, ba dimpotrivă, am putut observa că reziduurile petroliere trecuseră calea ferată, ameninţând să şubrezească rezistenţa terasamentului căii ferate. Pentru că nu vrem să promovăm senzaţionalul ieftin, trebuie să precizăm că nu există posibilitatea producerii unei tragedii în traficul feroviar din zonă, deoarece situaţia este sub control. Am aflat de la câţiva lucrători CFR prezenţi în locaţie, ocupaţi cu efectuarea unor măsurători, că ea nu este o premieră, fiindcă se repetă, prima dată producându-se acum un an. Atunci, tot de la nişte reziduuri petroliere infiltrate pe sub terasamentul CFR, nivelul căii ferate a fost refăcut şi readus la parametrii tehnici de funcţionare cu ajutorul unor utilaje. După noul maxim al poluării, în vederea asigurării siguranţei traficului feroviar, pe porţiunea dinaintea întrării în Gara Câmpina, viteza trenurilor a fost limitată la 70 km/h (de la 110 km/h, cu cât se circula înainte de apariţia noilor infiltraţii).
Deocamdată nu s-a produs nicio alunecare masivă de teren, dar pe dealul din spatele celor trei gospodării afectate, la mică distanţă de casele respective, s-a căscat o falie ameninţătoare, care nu prevesteşte nimic bun. De-un an de zile, valurile de reziduuri petroliere au coborât la vale aproape continuu, pentru ca, la începutul săptămânii trecute, cantităţi impresionante de noroi de sondă amestecat cu apă sărată să se strângă, din nou, în cele trei curţi situate la mijlocul străzii Pietriş. Cele mai afectate sunt gospodăriile familiei Măinică şi Dinescu. De fapt, Cornelia Dinescu, a observat pentru prima oară fenomenul, în aprilie 2011, când curtea sa a fost practic inundată cu apă sărată îmbibată cu resturi petroliere. A anunţat, la vremea respectivă, autorităţile locale şi presa, iar în Pietriş a ajuns chiar o echipă de la o televiziune din Bucureşti, care a făcut un reportaj despre nefericitul eveniment. După aceea, însă, nu s-a luat nicio măsură pentru înlăturarea cauzei poluării. Anul acesta, poluarea a lovit mai puternic gospodăria vecinilor Corneliei Dinescu (familia Măinică). Cum mâlul miroase puternic a petrol, poluarea pare a fi cauzată de activitatea celor câteva sonde aflate pe platoul din partea de sus a dealului învecinat. OMV Petrom, proprietara sondelor, consideră că nu are nicio vină în toată această nenorocire. După cum se aude, conform prevederilor contractului de privatizare, OMV nu răspunde pentru poluările istorice ale sondelor vechi şi nefuncţionale. Mai exact, ea înlătură urmele acestor poluări, dar decontează toate cheltuielile aferente statului român, conform contractului de privatizare încheiat în 2004. Dar ce te faci că, din spusele localnicilor, una dintre sondele situate pe platoul dealului este forată de câţiva ani, deci după cumpărarea Petrom de către grupul austriac OMV. Acest fapt ar putea explica trimiterea rapidă de către OMV a unor lucrători care să cureţe noroiul îmbibat cu resturi petroliere din curţile oamenilor. Sigur, acestea sunt, deocamdată, simple supoziţii. 
Lămurirea cauzelor poluării nu o poate aduce decât o expertiză tehnică, împreună cu prospecţiunile geologice necesare, lucrări care însă ar costa câteva miliarde de lei vechi. La aceşti bani conducerea Primăriei Poiana Câmpina nici nu îndrăzneşte să viseze, veniturile proprii ale comunei abia însumând şapte miliarde de lei vechi. Cum nici OMV nu este dispusă să pună la bătaie această sumă, sinistraţii se gândesc la o acţiune în jusţiţie. Şi această variantă este costisitoare, dar reprezintă singura speranţă a poienarilor cotropiţi de mâlul petrolier în primirea unei juste despăgubiri. “De anul trecut, din aprilie, a început să vină de sus, din pădurea de pe deal, apă sărată cu peliculă de petrol. Am anunţat Primăria, care a trimis o echipă de funcţionari. Aceştia au constatat nenorocirea, dar mai departe, nu s-a întâmplat nimic, nu s-a întreprins nicio măsură care să lămurească a cui este vina. Apa sărată cu mâl şi resturi de petrol a continuat să ne inunde. Anul trecut a ajuns să ne intre şi în case, căci atunci, în aprilie, au venit peste noi valuri de apă sărată, ca la inundaţii. Se vede cât de mare a fost apa, cam un metru adâncime, şi după urmele de tencuială căzută din fundaţia casei. Din aprilie 2011, apă sărată a curs continuu de pe deal în curţile noastre, ca să izbucnească şi mai puternic săptămâna trecută. În curtea vecinilor, la familia Măinică, s-a format chiar un izvor prin care iese apă şi mâl, o bună parte din mizerii ajungând şi în curtea mea. Ce ne îndurerează foarte tare este faptul că Primăria, în loc să ne apere, că am ajuns atât de loviţi de soartă, ne-a trimis o hârtie prin care ne îndeamnă să ne luăm mobila şi lucrurile, să ne părăsim casele şi să ne mutăm în nişte containere, module cum le zic ei. Noi casele nu le părăsim, chiar de-ar fi să ne acopere mâlul cu totul”, ne-a declarat Cornelia Dinescu, supărată că adminstraţia comunei vrea să îi mute pe sinistraţi din casele pe care le-au ridicat cu preţul muncii de-o viaţă.

Povestea cutremurătoare a lui Mihăiţă Căldăraru

Şi-a trăit copilăria în orfelinate, lipsit de căldura mamei. A îndurat bătăi şi a fost abuzat sexual, iar la 18 ani a părăsit centrul de plasament. Acum, Mihai Căldăraru are 25 de ani, se luptă cu sărăcia şi nu îşi găseşte un loc de muncă.

Abandonat într-un orfelinat încă de la naştere, Mihai a crescut printre străini. Nu a simţit doar lipsa dragostei materne, ci şi durerea bătăilor. La vârsta de 13 ani a fost abuzat sexual. Când a împlinit 18 ani a fost reintegrat în familie. „Mi-am regăsit mama, însă, din păcate, este grav bolnavă. Are hepatită C şi este dărâmată. Locuim într-un demisol – eu, mama şi încă cinci fraţi. Tot cu noi stă şi tata, însă el a divorţat de mama. O ducem foarte greu. Subsolul este proprietatea mamei mele. L-a cumpărat după ce i-a fost repartizat de Primăria Sectorului 2, unde a lucrat ca femeie de serviciu”, ne-a povestit Mihai.

A absolvit Şcoala Populară de Artă
„Am reuşit să termin Şcoala de Arte şi Meserii, apoi am absolvit Şcoala Populară de Artă. Am făcut şi un curs de inspector de resurse umane. Trăim din 230 de lei, pensia mea de handicap. Eu sufăr de epilepsie şi hipermetropie la ambii ochi. Numai medicamentele, pentru mine şi mama, ar costa peste 1.000 de lei pe lună, de aceea amândoi ne aflăm în imposibilitatea de a urma tratamentele prescrise. Locuim şapte suflete în două camere mici”, spune tânărul.

Ar vrea să muncească
„Din pricina bolii de care sufăr, angajatorii se cam feresc. Aş vrea să muncesc, dar nu găsesc nimic. Acum sunt voluntar în cadrul unui ONG – Asociaţia Europeană pentru Protecţia Omului şi Protecţia Copilului. Am depus, anul trecut, o cerere la Primăria Sectorului 2, pe raza căruia am domiciliul, pentru o locuinţă socială, dar nu am primit încă răspuns. Voi depune şi în acest an una. Ne-ar trebui şi un ajutor social pentru că trăim de pe o zi pe alta”, susţine tânărul.

Cine vrea să-l ajute pe Mihai Căldăraru poate face donaţii în contul RO31BTRL04401201K33658xx,
deschis la Banca Transilvania, Sucursala Bucur-Obor.

Luna martie, dedicată manifestărilor culturale

În această lună, Casa de Cultură „Geo Bogza” şi Casa Tineretului sunt (co)organizatoarele şi gazdele unei serii importante de acţiuni cultural-artistice, în care literatura, pictura şi sculptura sunt principalele repere ce au fost şi vor fi oferite publicului iubitor de frumos participant.
Dacă sâmbătă, 10 martie, la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”, a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură a Lidiei Nicolae (cu ultimele sale creaţii), concomitent cu prezentarea antologiei „Primăvara poeţilor câmpineni” şi un recital de poezie, „Elegii de pe strada mea”, al lui Florin Dochia, la mijlocul săptămânii trecute, joi, 15 martie, la Casa Municipală de Cultură, s-au desfăşurat conferinţele „Cercului literar” cu tema „Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd”, prezentate de criticul literar prof. Constantin Trandafir.
În următoarea zi, Biblioteca Municipală «C. I. Istrati» - Secţia engleză, ce funcţionează în Casa Tineretului, a găzduit câteva prelegeri interesante despre George Bernard Shaw, cunoscutul scriitor irlandez laureat al premiului Nobel pentru literatură în  1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză, de la Shakespeare încoace. S-a vorbit, de asemenea, despre cultura şi istoria irlandeză. Autorii prelegerilor au fost prof. Bianca Roman şi prof. Cătălin State („Sf. Patrick's day” - incursiune în istoria şi cultura irlandeză), precum şi Codruţ Constantinescu (George Bernard Shaw – între Premiul Nobel pentru literatură şi simpatiile staliniste; Tragicul destin al lui Michael Collins, unul din părinţii fondatori ai Republicii Irlanda). Manifestarea s-a încheiat cu un recital de poezie susţinut de elevii Şcolii «A. I. Cuza», urmat de proiecţia unui film artistic. 
Mâine, 21 martie, la Şcoala de Agenţi de Poliţie «Vasile Lascăr», se va desfăşura „Atelierul de râs”, prezentat de Cercul literar «Geo Bogza» (Ştefan Al. Saşa & Florin Dochia). În următoarea zi, la Casa Municipală de Cultură «Geo Bogza», „Epigrama românească de-a lungul timpului” va fi prezentată de Ştefan Al. Saşa. Tot în cea mai veche instituţie de cultură a municipalităţii vor avea loc, joi, 28 martie, vernisajul expoziţiei de ceramică pictată semnată Anca Florea şi conferinţele Cercului literar: Twitteratura, o nouă avangardă? (prezintă Florin Dochia). Acţiunile culturale ale acestei luni se vor încheia vineri, 30 martie, la Biblioteca Municipală «C. I. Istrati», cu câteva prelegeri susţinute de Florin Dochia şi Liliana Ene, având o temă incitantă: „Nichita Stănescu – Logica ideilor vagi şi metamorfozele poeziei.”

Conferinţele Cenaclului Literar la Casa de Cultură „Geo Bogza”(I)

„Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd” - prezentator C. Trandafir

După debutul cu un interesant program de activităţi (desfăşurat, în paralel, la cele două muzee memoriale „B.P. Hasdeu” şi „Nicolae Grigorescu”), ciclul „Primăvara poeţilor” a continuat joi, 15 martie, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, cu o conferinţă a Cenaclului Literar: „Eugen Ionesco şi poezia teatrului absurd”, susţinută de prof.dr. C-tin Trandafir.
„Am organizat acest ciclu de manifestări, în acest mod  - ne-a declarat poetul Florin Dochia - întrucât el se cuvine să cuprindă pe toţi creatorii de artă şi să intereseze pe toţi consumatorii de artă. Pe de altă parte, cuvântul şi imaginea comunică întotdeauna, se simt bine împreună. Un mesaj artistic este cu atât mai uşor receptat, cu cât asaltează mai multe simţuri, cu cât răspunde mai multor nevoi spirituale”.
Bucuros de reîntâlnirea cu cenacliştii câmpineni, amfitrionul Florin Dochia a trecut în revistă calendarul activităţilor 2012 şi a dăruit invitaţilor recentele publicaţii - „Primăvara poeţilor câmpineni 2012” („O antologie din toate timpurile”) şi revista „Biblioteca de Câmpina”, nr. 4/ 2012.

Noi rezultate frumoase la atletism

Duminică,  18 martie, atleţii aruncători de la Clubul Sportiv Şcolar “C-tin Istrati” din Câmpina au participat la prima competiţie în aer liber din acest an - Campionatul de aruncări lungi al municipiului Bucureşti, organizat de Asociaţia Municipală de Atletism Bucureşti.
Câmpinenii s-au impus la majoritatea categoriilor, deşi au obţinut performanţe sub posiblităţile lor:
- Monica Badea - locul I la suliţă fete junior I
- Iulia Popa - locul I la suliţă fete juniori III
- Darius Călinoiu - locul III la suliţă juniori III
- Ştefan Moise - locul I la suliţă junior I
- Ionuţ Iorga - locul I la suliţă tineret
- Alexadru Albulescu - locul I la disc juniori II
- Robert Muscalu - locul I disc junior I.
După terminarea competiţiei, profesorul Nicolae Pavel, a făcut o scurtă declaraţie despre unul dintre performerii antrenaţi de d-sa, Robert Muscalu, elev al  Colegiului Tehnic “Gheorghe Lazăr” Plopeni, în clasa a XII-a: :  “L-am descoprit pe Robert într-un concurs şcolar la Breaza, în octombrie 2010. Statura herculeană  (2.02 m şi 106 kg)  mi-a atras inediat atenţia. I-am propus să încercăm câteva antrenamente pentru aruncarea discului, iar el a acceptat şi pentru că i-a placut, s-a apucat de treaba. Perseverent, conştiincios şi cu dorinţă permanentă de autodepăşire, Robert a reuşit în numai 6 luni de pregătire să facă ce alţii nu reuşesc în  ani de zile. Azi (18 martie – n.r.) a participat la primul lui concurs de aruncarea discului, nu fără emoţiile inerente. A fost cel mai bun şi a realizat o performanţă care promite mult - 39,70 m cu discul de 1,75 kg. Veţi mai auzi de el cu siguranţă”.

Turneu de handbal feminin la Câmpina

Sâmbătă, 17 martie, începând cu ora 10.00, Colegiul Naţional “N. Grigorescu” a găzduit un turneu de handball feminine la care au participat echipele de junioare ale cluburilor Rapid Bucureşti, Colegiul Tehnic Media Bucureşti, Colegiul Tehnic Media II Bucureşti şi AS Erigill Proviţa de Sus, în calitate de organizator al turneului – “Cupa Primăverii 2012”.
După competiţie s-au înregistrat următoarele rezultate:
AS Erigill Proviţa de Sus - Colegiul Tehnic Media I Bucureşti 18-16
Rapid Bucureşti - Colegiul Tehnic Media II Bucureşti 15-26
Finala mică: Colegiul Tehnic Media I Bucureşti - Rapid Bucureşti 25-19
Finala: AS Erigill Proviţa de Sus - Colegiul Tehnic Media II Bucureşti 21-28
Clasamentul final a fost următorul:
Locul I – Colegiul Tehnic Media II Bucureşti
Locul II – AS Erigill Proviţa de Sus
Locul III – Colegiul Tehnic Media I Bucureşti
Locul IV – Rapid Bucureşti
Lotul echipei din Proviţa de Sus care a reprezentat zona noastră în competiţie a avut următoarea componenţă: Andreea Apostol, Teodora Groşescu, Sabina Strechioiu, Sorina Duricu, Elena Nechifor, Teodora Bucur, Adelina Filip, Ioana Chilom, Andrada Lupaşcu, Ana Maria Andrei, Ramona Mărăcine, Alexandra Manea, Ioana Duţă, Andra Postelnicu, Andreea Negoiţă, Marta Ivanov, Violeta Andrei (antrenor Mihai Burlacu).

Unirea joacă în Cupa României peste o săptămână

Conform programului şi delegărilor 16-imilor de finală ale fazei judeţene a Cupei României, partida AS Tufeni - Unirea Câmpina se va disputa marţi, 27 martie, de la ora 15.00, la o săptămână după celelalte partide. Şi asta pentru că AS Tufeni a făcut o adresă oficială către AJF Prahova de amânare a jocului, pentru că terenul din localitate nu este practicabil.

Debut cu dreptul în prima deplasare din 2012

Tinereţea Izvoarele – CSM Câmpina 0-3

CSM Câmpina a avut o deplasare lungă în prima etapă a returului, dar a avut satisfacţia unei victorii fără drept de apel, asupra unui adversar pe care l-a învins şi în meciul de debut în Liga A Prahova cu 7-2. Astfel, formaţia din Izvoarele a încasat nu mai puţin de 10 goluri de la băieţii lui Ionică Burchi.
Meciul de la Izvoarele a fost dominat autoritar de CSM Câmpina şi nu s-a pus nici un moment problema învingătorului. Rând pe rând, Olteanu, camerunezul Blanc (foto) şi Hromei, venit din postura de rezervă, au înscris pentru un scor de forfait.
Pentru CSM urmează deplasarea din Cupa României de la Cocorăştii Colţ, meciul fiind programat mercuri, 21 martie, de la ora 15.00, după care ar trebui să primească pe teren propriu replica formaţiei Chimia II Vadu Săpat, o echipă care şi-a amânat partida din prima etapă a returului pentru că încă nu a găsit resursele financiare pentru a continua competiţia.
La Izvoarele, antrenorul Burchi a trimis în teren următoarea formulă: Boşilcă – Zăpodeanu, Gânju, G. Radu, I. Burchi – Budileanu, Stroe, Ilioiu, M. Mihai – Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Hromei, Vintilă, Negoiasă şi Burloiu.

Unirea Câmpina - Carpaţi Sinaia 5-0

În primul meci din returul campionatului Ligii A Prahova, sinăienii le-au dat emoţii celor de la Unirea, sosind cu doar 15 minute înaintea orei oficiale de start a partidei. Jocul a început destul de echilibrat, însă pe parcurs au apărut golurile în poarta oaspeţilor, care au căzut atât din punct de vedere fizic, cât şi tehnic. De remarcat faptul că sinăienii s-au prezentat la meci fără jucători de rezervă, fiind la un pas să nu înceapă partida din lipsă de efectiv. Unul dintre cei 11 jucători înscrişi pe foaia de joc s-a lăsat cu greu convins să intre în teren. În aceste condiţii, Unirea a dominat meciul, reuşind un rezultat fără comentarii.
Lotul utilizat de Unirea Câmpina: D. Şandru - A. Stoica, B. Şandru, Neagu (cpt), Filip - Bica (75 Coman), Bărăgan, Lambă (79 Negotei), Cernea - Nichifor (64 Dobrescu), Ciobanu (70 Ungureanu). Rezerve neutilizate: T. Ionescu - Fl. Stoica, D. Ciobotaru. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
Marcatori: Bica 33, 71, Filip 42, A. Stoica 60, Ciobanu 64.
Cartonaşe galbene: Lambă 11, Dobrescu 77 - Goagă 40, Cârstea 44, Jugănaru 56.
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) - Emil Mateescu, Bogdan Banu (Ploieşti).
Observator: Mihai Ion (Ploieşti).