27 martie 2012

Învinuit de comiterea unor infracţiuni,

 Miercuri, 21 martie, dis-de-dimineaţă, maşini ale Jandarmeriei şi ale Poliţiei au oprit în curtea Primăriei Băneşti, din ele coborând un echipaj de mascaţi. Aceştia au păzit tot timpul uşile, blocând accesul în clădire. Angajaţilor nu li s-a permis intrarea în instituţie decât într-un târziu, pe la ora 11.30. Până atunci, ei au stat cuminţi în curte aşteptând clarificarea situaţiei. De acest tratament nu a fost scutit nici viceprimarului Amelin Mihalache. Primarul Ion Costache însă nu-şi făcea apariţia, iar zvonul că din cauza lui se întâmplau toate acele lucruri devenea, tot mai mult, o certitudine. Toată tărăşenia făcea parte dintr-o acţiune a procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Motivul l-a constituit obţinerea unor noi probe în dosarul instrumentat primarului comunei, Ion Costache, suspectat de fapte de corupţie. Acţiunea forţelor de ordine a fost una de amploare, desfăşurându-se consecutiv şi în alte locaţii: sediul CPGC, locuinţa primarului, locuinţa directorului CPGC etc. Deplasându-ne la domiciliul primarului, aveam să constatăm că în faţa casei sale era parcată o maşină a poliţiei. Apropiindu-ne, ne-am dat seama că automobilul poliţiei era gol. Anchetatorii erau, probabil, înăuntru şi îi puneau primele întrebări primarului, păzindu-l pentru a nu putea comunica în vederea influenţării unor anumite probe ale dosarului. La ora 9.00, această maşină a poliţiei l-a adus pe Ion Costache în curtea Primăriei. Edilul comunei, însoţit de doi procurori, a intrat val-vârtej în sediul instituţiei pe care o conduce, încercând să evite tirul întrebărilor reporterilor ce aşteptau de la el o declaraţie. Înainte de a intra în clădire, Costache a apucat, totuşi, să spună că nu este vinovat, că n-a comis nicio infracţiune. “Pentru ce sunteţi vinovat?”, l-a întrebat un ziarist. “Pentru că exist”, i-a răspuns Costache. Apoi, timp de mai multe ore, anchetatorii primarului l-au interogat în biroul său de la etajul clădirii. Pe la ora 14.30, edilul comunei a părăsit Primăria însoţit de anchetatorii săi. S-a aflat, ulterior, că fusese reţinut, ceea ce înseamnă privarea de libertate timp de 24 de ore, timp în care Costache s-a aflat la arestul Poliţiei Câmpina, pentru a da mai multe declaraţii în faţa anchetatorilor săi. Tot pe la prânz, presa a primit un comunicat din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu următorul conţinut: “Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: 
Pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se află înregistrat dosarul nr. 613/P/2010 în care se efectuează cercetări faţă de un număr de 9 învinuiţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave prevăzute de art. 208 al.1-209 al.1,4 Cod Penal (furt conductă magistrală transport produse petroliere aparţinând Petrotrans şi OMV Petrom), dare de mită prevăzută de art. 255 Cod Penal şi luare de mită prevăzută de art. 254 Cod Penal, trafic de influenţă (art. 257), abuz în serviciu în formă alificată (art. 2481), fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290). În prezent se efectuează 12 percheziţii pe raza localităţii Băneşti, cercetările fiind în curs de desfăşurare”. Aşadar, Costache era cercetat pentru furtul unei conducte petroliere, împreună cu mai mulţi acoliţi.
A doua zi, joi, procurorii au cerut instanţei arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a primarului Ion Costache şi a altor patru învinuiţi. Mandatul de arestare preventivă solicitat a fost obţinut seara târziu. Ulterior, Parchetul a mai emis un comunicat de presă prin care a făcut cunoscute detalii despre infracţiunile pentru care este cercetat Petre Costache: complicitate la furt calificat în formă continuată, luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese. Astfel, din comunicatul respectiv, s-a aflat că Ion Petre Costache, în calitate de primar al comunei Băneşti, a înlesnit sustragerea de către mai multe persoane a unei conducte de alimentare aparţinând societăţii OMV. De asemenea, el a primit, în mai multe rânduri, sume de bani (peste 10.000 de lei), în scopul de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu. Totodată, în calitate de primar, a participat la luarea unei decizii cu privire la atribuirea unor contracte de prestări servicii unei societăţi care aparţine unei rude apropiate.
Despre abuzurile primarului, lumea vorbea de multă vreme, iar publicaţia noastră nu a contenit să tragă semnale de alarmă în acest sens, publicând numeroase articole în care era descris stilul discreţionar în care Costache înţelegea să administreze problemele comunităţii din Băneşti. Faptul că, nu cu mult timp în urmă, PDL l-a nominalizat pe Costache drept candidat pedelist la alegerile din 10 iunie, pentru câştigarea unui al treilea mandat consecutiv de primar, demonstrează, cu asupra de măsură, valoarea ofertei electorale a principalului partid de guvernământ.
Luni dimineaţă, duba care îl ducea pe Ion Costache de la arestul Poliţiei Câmpina la Ploieşti, unde urmează a-şi petrece restul perioadei de arest preventiv, a trecut pe lângă un grup de susţinători ai primarului, localnici care se adunaseră în fata Complexului Recola. Aceştia au fluturat câteva cartoane cu îndemnuri de încurajare adresate edilului-şef al comunei. Prin strigăte mai mult anemice decât disperate, 30-40 de localnici şi-au exprimat ataşamentul fată de Ion Costache, conducătorul lor suprem pe plan local. Mai mult ca sigur, demonstraţia de ataşament a pedeliştilor din Băneşti pentru Ion Costache nici nu a putut fi remarcată de acesta din urmă, căci o dubă a poliţiei nu oferă vizibilitate exterioară pentru cineva aflat înăuntrul ei. Acţiunea, care s-a vrut explozivă, dar nu a reuşit să fie decât uşor fâsâitoare, a arătat, încă o dată, că PDL este disperat şi în stare de a recurge la orice mijloace pentru a se menţine la putere.

Cuvântul care înţeapă

Atunci când primarul nu este şi Dumnezeul mascaţilor

Am cunoscut în anii din urmă mulţi oameni care îşi slujesc semenii din funcţii publice, unele mai importante, altele mai puţin importante. De fiecare dată când am avut de a face cu ei, din diverse motive, am căutat să le descopăr chemarea, să-i înţeleg şi într-un fel să-i clasific după regulile uneori subiective ale conştiinţei mele ce se bazează pe bună credinţă.
Astfel, am identificat câteva tipologii de slujbaşi ai poporului, complet diferiţi în ceea ce priveşte comportamentul social, între care şi cea a primarului care se crede Dumnezeu, un personaj cu totul aparte, emanat de bulversanta noastră societate post-decembristă.
Primarul care se crede Dumnezeu este acela care, înzestrat cu viclenie nativă, îşi construieşte propria devenire publică cu meticulozitate, până în momentul în care se simte de neînlocuit, iar de aici înainte încearcă să stăpânească destine şi bunuri care nu-i aparţin. Promite, ameninţă, iartă, judecă şi acuză pe oricine după bunul plac. Ştie să se facă util, construieşte cu mai mulţi bani publici decât ar fi normal şi are grijă să scoată în evidenţă edificiul şi nu ce se ascunde în spatele acestuia. Devine un fel de tătuc pentru angajaţii din subordine, pe care are grijă să-i fidelizeze, fără să-i responsabilizeze. Despre un astfel de primar am scris la rubrica de faţă în urmă cu aproape un an, atunci când se afla în glorie:

Editorial

ÎN LĂTURI!!!
   
Am ales acest titlu al unui articol maiorescian din 1886 (şi care, în cazul de faţă poate fi citit cu ambele accentuări) apropo de scandalul Antena 1 – Boc. Decăderea presei româneşti mercenarizate a atins astfel un prag dincolo de care nu se mai poate trece. Cauzele sunt însă mai îndepărtate, filmuleţul cu ex-premierul este doar o culme a abjecţiei. Cînd oameni lucizi au atras atenţia asupra cancerului moral reprezentat de televiziunile militante gen Antene şi Realităţi, alţi cetăţeni, orbiţi ideologic, (cea mai teribilă formă de orbire) au premiat din greu realizatori precum  Ciutacu ori Mircea Badea ori Gabi Firea ca „profesionişti”. Strigătele din pieţe, exacerbate de aceleaşi focare de infecţie catodică, pe care orice sociolog-antropolog le-ar fi putut decoda ca potenţial fascistoide („chiorul şi piticul”, de tip „ţap ispăşitor”), mult lăudate de o anume parte a intelighenţiei ca o formă a „spiritului civic” şi „renaşterii societăţii civile”, au ca urmare logică această ticăloşie voyeuristă de care promotorii sloganelor nu par a se ruşina. Cu alte cuvinte, societatea noastră civilă a „evoluat” de la GDS sau Alianţa Civică sau Societatea Timişoara (perimate, spun domniile lor) la strigătele guturale legate de defectele fizice ale oamenilor. Halal!

După două săptămâni, angajaţii de la Petroutilaj au întrerupt din nou lucrul

Vineri, pentru a doua oară în această lună, numeroşi angajaţi ai societăţii Petroutilaj SA, nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salarizare, au întrerupt lucrul şi s-au adunat în faţa întreprinderii pentru a-şi striga nemulţumirile şi necazurile. Cu o zi înainte, întrerupseseră lucrul, dar fără a ieşi în faţa porţilor. Vorbim despre cei peste 100 de muncitori care lucrează “la Pompe”, cum i se mai spune încă, după o vechea denumire a locului, Secţiei material rulant şi utilaje grele, situată lângă calea ferată, la doi-trei kilometri distanţă de Gara Câmpina şi de sediul-mamă al societăţii. Angajaţii acestei secţii erau pregătiţi, ieri, să întrerupă din nou activitatea, mai ales că, aşa cum motivau oamenii, “tot degeaba muncim, că tot nu ne plătesc pentru munca noastră.” În urmă cu vreo două săptămâni, tot lucrătorii acestei secţii (singura, de altfel, în care se mai face producţie de mare valoare), au oprit maşinile şi au părăsit locurile de muncă. Ei au mărşăluit, atunci, până în centrul comunei Poiana, la sediul societăţii, reuşind să-i convingă şi pe alţi salariaţi de acolo să se alăture acelui protest colectiv de muncă.
Vineri, “greviştii” au luat legătura cu colegii lor de muncă din secţiile de prelucrări prin aşchiere de la sediul societăţii, dar aceştia din urmă, la presiunile conducerii, nu s-au alăturat protestelor, nepărăsind locurile de muncă. Motivele ultimei greve spontane a muncitorilor “de la Pompe” sunt aceleaşi ca şi cele din urmă cu două săptămâni. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Nici în situaţia financiară a întreprinderii şi nici în salarizarea angajaţilor. Acestora din urmă le-a ajuns cuţitul la os. Salariile nu s-au mai plătit de trei luni de zile. Practic, de la începutul anului, ei nu au mai primit bani pentru munca depusă în primele trei luni din 2012. De curând, li s-au dat ceva bani, dar în contul activităţii lunii decembrie 2011. Iar de muncă, spun oamenii, a fost. Şi chiar s-a făcut multă producţie.
Aici trebuie să menţionăm că Petroutilaj se află, de câţiva ani, în procedura insolvenţei, care cuprinde două etape: reorganizarea judiciară (în care se încearcă redresarea financiară a societăţii sub conducerea unui administrator judiciar) şi lichidarea (în cazul în care nu se reuşeşte redresarea firmei, aceasta intră în faliment). “Directorul Hortopan ne-a asigurat că şi dacă reparăm un motor, tot o să se simtă la salarizare, pentru că o să încasăm bani. Noi am reparat, de la începutul anului, o mulţime de motoare; şi tot degeaba”, ne spune, îndurerată, o muncitoare. Mulţi dintre protestatari ar dori să intre în şomaj, “numai să ştim că se termină calvarul ăsta şi că putem fi siguri, pentru un timp măcar, că vom primi nişte bani cu care să ne întreţinem familiile.”
Printre nemulţumirile “greviştilor”, ratele la bănci şi imposibilitatea de a beneficia de servicii medicale (societatea nu a mai plătit, de mult, contribuţia la fondul de sănătate), erau printre cele mai frecvente. Oamenii erau indignaţi, de asemenea, de salariile mari ale celor din conducerea uzinei (altădată, una dintre cele mai prospere din întreg judeţul), care se ridică la zeci de milioane de lei, în condiţiile în care sunt muncitori care nu iau, în ziua de salariu, decât trei-patru milioane de lei vechi. 
Vineri, niciun membru al conducerii societăţii nu s-a întâlnit cu protestatarii, principalii directori fiind plecaţi la Ploieşti, la analizarea situaţiei întreprinderii împreună cu administratorul judiciar, şi la Bucureşti, pentru obţinerea unor noi comenzi.
Ieri, înainte de închiderea acestei ediţii, muncitorii de la Pompe s-au deplasat, iarăşi, la sediul societăţii din comuna Poiana Câmpina, pentru negocieri cu cei din conducerea uzinei. Se aude că ar putea urma trimiterea în şomaj a peste 100 de lucrători. În prezent, uzina mai are aproape 400 de angajaţi, dintre care 150 lucrează la Secţia material rulant şi utilaje grele. Se anunţă vremuri încă şi mai grele pentru Petroutilaj SA. 

ULTIMA ORĂ
În dimineaţa zilei de ieri, salariaţii de la secţia pompe din cadrul Petroutilaj SA au mărşăluit până la sediul central al uzinei. Aici au încercat sa poarte negocieri cu conducerea societăţii în legătură cu situaţia salariilor restante şi a disponibiliozărilor colective care se preconizează a se face. Managerul general Andrei Hortopan, după câteva schimburi  verbale tăioase cu protestatarii, a părăsit curtea uzinei, retrăgându-se în biroul său în huiduielile mulţimii. Cu protestatarii au ieşit să negocieze directorul CTC şi directorul tehnic. Într-un final, conducerea i-a anunţat că, potrvit planului de reorganizare judiciară a societăţii, întocmit de administratorul judiciar, din cei 369 de angajaţi ai societăţii urmează a fi disponibilizaţi 211. Lista cu persoane ce vor ajunge şomeri urmează a fi întocmită în următoarele cinci zile.

Pasajul de pe DN1, aproape de inaugurare

La sfârşitul săptămânii trecute, la Primăria Câmpina, a avut loc conferinţa de închidere a proiectului „Modernizare Calea Dacia”, cea mai importantă investiţie cu fonduri europene de care va beneficia Câmpina (nu intră în discuţie proiectul de reabilitare a sistemelor de apă, a canalizărilor şi a staţiilor de epurare, derulat prin operatorul regional Hidro Prahova SA). Este vorba despre realizarea pasajului suprateran de la poarta sudică a oraşului nostru, pasaj care va asigura fluidizarea circulaţiei rutiere în această zonă atât de aglomerată a Câmpinei. Totodată, investiţia are darul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Modernizarea infrastructurii rutiere  în această locaţie, care vine şi în sprijinul activităţilor economice, comerciale şi turistice, va facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor şi va reduce considerabil costurile transportului de mărfuri şi de călători. 
La eveniment au participat membri din conducerea Primăriei,  echipa Compartimentului proiecte europene, condusă de Gabriela Barbu, reprezentanţi ai firmelor responsabile cu proiectarea, executarea, avizarea, întreţinerea proiectului. Cuvântul de început l-a avut Gabriela Barbu, după care primarul Horia Tiseanu a subliniat importanta acestei investiţii şi a mulţumit tuturor celor care au contribuit la realizarea sa. “Aş mulţumi şi Uniunii Europene, care ne-a oferit aceste fonduri de valoare mare, pe care nu le-am fi putut asigura din resursele proprii. Vom beneficia de această modernă cale de acces în Câmpina, care este poate unică în lume prin soluţia tehnică propusă de proiectant.” Primarul a mai evidenţiat zvelteţea pilelor (stâlpilor) de sustinere, precum şi sistemul de iluminat al pasajului, care “conferă construcţiei o imagine superbă şi mă face să cred că ne putem mândri cu această investiţie”. 
Horia Tiseanu a mai ţinut să sublinieze că toate procedurile impuse de UE au fost respectate, dar insistenţa cu care a pomenit despre cât de mult şi cât de bine s-a lucrat la acest proiect, cu respectarea riguroasă a tuturor procedurilor (legate de licitaţie, de documentaţia tehnică etc), ne face să credem că a dorit să spele definitiv ruşinea celor 10 miliarde de lei vechi pe care UE nu ni le-a mai decontat, din cauza unor suspiciuni de nereguli în organizarea licitaţiei pentru execuţia lucrărilor. Noi nu am uitat despre acest lucru, aşa cum credem că mulţi câmpineni nu l-au uitat. Autorul proiectului a subliniat şi el unicitatea construcţiei, faptul că “pasajul de la DN1 reprezintă o structură extrem de complicată, dar în acelaşi timp suplă şi foarte modernă, care pune în valoare şi cadrul natural deosebit în care este amplasată”. Recepţia finală a lucrării va avea loc joi, 29 martie. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 25.477.127,02 lei, din care contribuţia UE este de 17.925.421.55 lei. Cheltuielile suportate din bugetul de stat (fonduri nerambursabile), reprezintă 2.383.143,53, municipalitatea câmpineană contribuind şi ea cu 414.460,61 lei.

„Profeţiile” viceprimarului se împlinesc!

Fiica unui consilier local PDL a fost angajată la primărie

La începutul acestui an, viceprimarul Ion Dragomir făcea dezvăluiri incendiare cu privire la administraţia locală şi la clientelismul politic din jurul ei. În seria acestor dezvaluiri s-a încadrat şi anunţul public prin care Ion Dragomir atrăgea atenţia asupra faptului că la Primărie se pregăteşte un post vacant dedicat fiicei consilierului PDL Daniel Telegescu: “Postul liber este cu dedicatie pentru fata lui Telegescu. Si-au depus mai multi dosare pentru acest post, dar, o sa vedeti ca fata lui Telegescu il va ocupa. Este cu dedicatie. Acesta este si motivul pentru care am facut public acest lucru, poate vor organiza un concurs corect”.
„Profeţia” viceprimarului avea să se împlinească la 1 februarie, dată la care Andreea Telegescu a fost angajată la Primăria Câmpina în postul de consilier la Serviciul de Evidenţă a Persoanei.

E vremea curăţeniei şi a florilor!

După o iarnă grea şi geroasă, cu cantităţi apocaliptice de zăpadă căzută, cu troiene uriaşe pe care nici Alecsandri, dacă ar fi  trăit în zilele noastre, nu le-ar mai fi putut descrie cu atâta seninătate şi poezie, a venit vremea reinstaurării domniei primăverii. Căldura de săptămâna trecută, pe care atât am aşteptat-o, i-a scos pe câmpineni, pe cei care locuiesc în apartamente, dar şi în case, la curăţenia de primăvară, la dereticatul prinprejurul blocurilor şi prin curţi. Mare atenţie din partea celor care îşi vor arde resturile vegetale în bătăturile caselor. Nesupravegherea lor, combinată cu o nefericită pală de vânt, poate duce oricând la o mare tragedie. Aşadar, e vremea curăţeniei, dar şi a însămânţărilor şi a plantărilor de flori. Cum ar veni, e vremea să intre în acţiune, în primul rand, lucrătorii de la Floricon Salub şi de la Sera Primăriei. 
Laolaltă cu asistaţii sociali (pe care cei din Primărie ar trebui să-i impulsioneze mai bine; ştiu ei cum), cu cele aproape 190 de asociaţii de proprietari/locatari din municipiu (o duzină de oameni din fiecare asociaţie şi tot ar fi bine), cu lucrătorii Atelierului de reparaţii străzi din cadrul Primăriei. Sigur, în piesa “Curăţenia de primăvară”, actorii principali au fost, dintotdeauna, operatorul local de salubritate, ale cărui maşini vor începe, din nou, să culeagă deşeuri vegetale sistematic, adică după un program prestabilit, şi Sera Primăriei. 
Cum despre acţiunile Floricon Salub v-am mai vorbit, vă vom spune, în cele ce urmează, câte ceva despre activitatea din “capul primăverii” a celor 29 de angajaţi ai serei municipiului, în frunte lor situându-se, de mulţi ani, inginerul Gheorghe Creţu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în horticultură din oraşul nostru. Sera Primăriei Câmpina are o istorie de peste jumătate de veac. O jumătate de veac în care imaginea pozitivă a oraşului dintre Prahova şi Doftana s-a datorat şi acestei unităţi menite a înfrumuseţa peisajul urbanistic al localităţii. Iar activitatea celor de la seră nu a fost niciodată sub aşteptări, dovadă faptul că, întotdeauna, Câmpina a avut renumele unei aşezări curate, înconjurate în bună măsură de ape şi păduri, cu multă verdeaţă atât în exteriorul, cât şi în interiorul ei. “După o iarnă lungă şi grea, suntem pregătiţi pentru pavoazarea oraşului, pentru împodobirea lui cu flori în toate rigolele şi locurile unde se impune acest lucru, astfel încât, până la Sărbătorile Pascale, Câmpina să arate foarte bine. Avem toate dotările necesare: două autocisterne, un tractor cu remorcă, motosape, maşini de tuns gazon şi gard viu, drujbe, dar şi un microbuz pentru transportul personalului muncitor acolo unde este nevoie. Vom avea grijă, de asemenea, de îngrijirea gazonului, a gardurilor vii, a pomilor de pe aliniamentele stradale”, ne-a declarat horticultorul-şef al municipalităţii. 
 Sera, cu o suprafaţă de circa 1000 m.p., a fost modernizată din temelii acum trei ani, când a fost dotată cu centrale termice performante, dar şi cu tâmplărie metalică şi geamuri termopan. Reabilitarea a fost necesară, căci în cea mai mare “maternitate a florilor” din localitate nu mai fuseseră aduse îmbunătăţiri de multă vreme. Aici, după cum am aflat de la interlocutorul nostru, florilor li se asigură toate condiţiile pentru a se dezvolta. După procedeul clasic, în pământul tratat şi aşezat în lădiţe speciale se pun seminţe atent selecţionate, iar după germinarea acestora şi dezvoltarea incipientă a florilor, răsadurile se scot afară, la începutul lunii martie, se pun în nişte ghivece perforate la bază, din care se scot şi se plantează ulterior în locurile corespunzătoare. Florile se produc în două etape: prima, cu flori însămânţate în octombrie, iar a doua, cu flori care apar din seminţe puse în februarie. În interiorul serei, temperatura înregistrează şase-şapte grade Celsius cu plus chiar în nopţile cele mai geroase. În prima parte a primăverii, pe domeniul public al oraşului vor fi plantate în special panseluţe, “bănuţi”, “nu-mă-uita”, lalele. Cum acestea vor dăinui doar câteva luni, ele vor fi înlocuite, la începutul verii, cu begonii, petunii, dalii, crăiţe, crizanteme ş.a.  Acum un veac, Câmpina era cunoscută ca un oraş al florilor. Aşa apare în multe documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Pentru păstrarea acestei reputaţii (municipiul câmpinean încă mai merită “blazonul” amintit ceva mai devreme), un rol deosebit l-au avut, în ultimele decenii, angajaţii serviciului Administrare spaţii verzi, din care face parte şi Sera Primăriei.

A început ridicarea deşeurilor vegetale

A sosit vremea curăţeniei de primăvară şi în oraşul nostru. Împreună cu operatorul de salubritate, municipalitatea a stabilit programul de ridicare a vegetaţiei uscate, acţiune prevăzută să se încheie înaintea sărbătorilor pascale.
Luni, 26 martie: străzile Sondei, Maramureş, Ana Ipătescu, Victoriei, 1 Mai, Puiu Sorin, Aleea Margaretei, Aleea Cutezători, Calea Dacia, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Carol I şi Strada Voila.
Marţi, 27 martie: străzile Tudor Vladimirescu, Milcovului, Democraţiei, Al. Odobescu, Conductelor, Al. Vlahuţă, B.P. Hasdeu, Al. I. Cuza, Orizontului, Ecaterina Teodoroiu, Progresului, Atelierelor, Avram Iancu, Oradea, Făgăraş, Beiuş, Năsăud, Petre Liciu.
Miercuri, 28 martie: parcare Sg. Grigore Nicolae, străzile Goleşti, Cercului, Narciselor, Amurgului, I.L. Caragiale, Mărăşeşti, Mihail Kogălniceanu, Constantin Stere, Zorilor, Bobâlna, Oituz, Voila-Paltinu, Bd. Carol I.
Joi, 29 martie: străzile Vasile Alecsandri, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ardealului, Aleea Scărişoara, parcare BCR, parcare Griviţei (bloc 23I), Badea Cârţan, Bucea, Schelelor, Griviţei, Plevnei, Castanilor, Ion Câmpineanu, Primăverii, Parcului, 22 Decembrie, Strandului, Pictor Grigorescu.
Vineri, 30 martie: Erupţiei, Energiei, B.P. Hasdeu, Zorilor, Ecaterina Teodoroiu, Al. I. Cuza, Podului, Dr. Babeş, Oprescu Adrian, I.H. Rădulescu, Calea Doftanei, Bd. Culturii.
Sâmbătă, 31 martie: cartierul Voila (cu străzile aferente), cartierul Slobozia (cu străzile aferente), străzile Ciocârliei, Rezervoarelor, Târnava Mare, Târnava Mică, În Luncă, Sălaj, Industriilor, Petrolistului, Dimitrie Bolintineanu.

“Victor Ponta a dovedit că poate fi un bun prim-ministru”

- consideră senatorul Georgică Severin

Recent, într-o conferinţă de presă organizată la cabinetul său senatorial situat deasupra BRD Câmpina, senatorul Georgică Severin şi-a reînnoit criticile la adresa principalului partid de guvernământ. De la oferta electorală a PDL, plină de oameni dubioşi sau care au probleme cu justiţia (în ultima categorie înscriindu-se, mai nou, deputatul Mihail Boldea, primarul din Băneşti şi primarul din Secăria), până la protestul parlamentarilor USL, senatorul câmpinean a făcut o analiză aplicată pe principalele evenimente politice din ultimele săptămâni şi pe întrebările ce i-au fost adresate de către ziariştii prezenţi. Nu a scăpat de săgeţile sale critice nici proaspătul candidat PDL pentru Primăria Poiana Câmpina, Alin Moldoveanu; poate, singurul politician din ţară care este, în acelaşi timp, şi consilier de primar, şi consilier de parlamentar. Moldoveanu a fost etichetat mercenar de către Severin, acesta din urmă considerând că prin mutarea forţată (în comuna Poiana şi doar în acte), a celui care îi consiliază pe primarul Horia Tiseanu şi pe deputatul Florin Anghel, a fost lansat “descălecatul mercenarilor politici pedelişti”. Georgică Severin nu s-a sfiit să-l atace dur pe preşedintele Traian Băsescu, considerat  “un găinar disperat” care se agaţă de putere cu orice preţ şi cu orice mijloace, încercând să salveze şi partidul pe care îl conduce ca un dictator, aşa cum conduce România, din 2004 încoace. “La nivelul întregii ţări, oferta electorală a PDL este plină de oameni certaţi cu legea. Cât de disperaţi trebuie să fie preşedintele Băsescu şi apropiaţii săi, cât de disperat trebuie să fii ca partid ca să apelezi la astfel de candidaţi?”, s-a întrebat retoric Severin. 
 Spre finalul conferintei de presă, senatorul câmpinean a făcut mai multe referiri la adresa liderului naţional social-democrat, pe care tot mai multă lume îl consideră viitorul premier al României, după alegerile parlamentare din toamnă: “Victor Ponta este o persoană capabilă să-şi asume sarcina de prim-ministru. Nu m-aş referi aici doar la discursul său din Parlament, rostit la învestitura cabinetului Ungureanu, un discurs responsabil şi echilibrat, ci şi la o vizită făcută în Statele Unite, pe care presa pedelistă a tratat-o cu ironie; că doar nu era să-i recunoască importanţa. Cu puţin timp în urmă, cu sprijinul ambasadei americane la Bucureşti, Victor Ponta a vizitat America însoţit de Titus Corlăţean şi de generalul Opriţoiu. Acolo, preşedintele PSD a avut întâlniri nu cu personalităţi politice care citesc rapoarte, ci exact cu persoanele care fac acele rapoarte, cu consilierii şi strategii din administraţia americană care înfluentează efectiv, prin consilierea pe care o acordă înalţilor demnitari americani, politica externă a SUA. La nivelul Departamentului de Stat (ministerul de externe al SUA – n.red.), el s-a întâlnit exact cu acele persoane, cu acei consilieri, care se ocupă efectiv de România şi care fac recomandări vizavi de politica americană în România. Degeaba te întâlneşti câteva minute, pentru o poză, cu Hillary Clinton, pentru că imediat cum ai ieşit, doamna Clinton cere raportul despre Afganistan, de exemplu, şi te-a uitat. Să nu vă închipuiţi că preşedintele Obama îi tratează pe consilierii săi cum îi tratează Băsescu pe consilierii de la Cotroceni, pe care nu doar că nu-i ascultă, dar mai aruncă şi cu scrumiera după ei. De aceea, consider că vizita lui Victor Ponta a fost foarte importantă pentru el şi pentru România. Şi prin această vizită, Ponta a arătat că merită să fie viitorul premier al ţării. ”

Continuă activităţile la Casa de Cultură

Casa Municipală de Cultură «Geo Bogza» vă invită miercuri, 28 martie, de la ora 16.30, la vernisajul expoziţiei de ceramică pictată aparţinând Ancăi Florea. De la ora 17.00 puteţi lua parte la Conferinţele Cercului Literar, care are ca temă  «Twitteratura, o nouă avangardă?», prezentator Florin Dochia. Pe final, un recital de poezie în interpretarea lui Emanoil Toma.

Conferinţele Cercului Literar la Casa de Cultură „Geo Bogza” (II)

”Epigrama românească de-a lungul timpului”- prezentator Ştefan Al. - Saşa

Moto: „Epigrama este jocul în care inteligenţa musteşte ca şampania” (Şerban Cioculescu)

Epigrama, ca specie a poeziei lirice, este cunoscută încă de la vechii greci când desemna acele scurte inscripţii de pe pietrele funerare sau de pe diverse opere de artă. În literatura universală s-au evidenţiat epigramiştii: Simonide (Grecia), Voltaire (Franţa), Lessing (Germania), Puşkin (Rusia) ş.a., în literatura noastră: G. Topârceanu, G. Ranetti, Cincinat Pavelescu, R. Rosetti, Al. O. Teodoreanu (Păstorel), Tudor Arghezi, Al. Clenciu, iar pe plan local: Petre Luncaşu, Petru Băneşti, Ion Miclescu, Ştefan Al. Saşa.
În acest context, joi, 22 martie, la Casa municipală de Cultură au continuat Conferinţele Cenaclului Literar „Geo Bogza”, cu tema: „Epigrama românească de-a lungul timpului”, susţinută de poetul Ştefan Al. Saşa.
Activitatea, moderată de scriitorul Florin Dochia, a reunit cenacliştii locali şi pe iubitorii de literatură de calitate.
„Trăim într-un secol al tehnologiilor de vârf şi al globalizării, dar şi al luptei pentru resurse - a citat Saşa din lucrarea «Cuvinte despre epigramă» de Sorin Olaru. Lumea de azi este într-o continuă mişcare. De aceea, poate, credeţi că este un demers desuet să ne aplecăm asupra unui subiect ca epigrama. Cu atât mai mult cu cât ea a fost considerată de multe ori o Cenuşăreasă a literaturii. Şi totuşi, epigrama a rezistat timpului (...). Majoritatea vechilor epigrame greceşti şi latine nu sunt decât catrene morale sau madrigale. În ceea ce priveşte epigrama românească, ea s-a dezvoltat de-abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea”.
Lectorul reuniunii a punctat, de asemenea, câteva elemente definitorii ale epigramei: conceptul etimologic (epi - deasupra; gramma - inscripţie), cerinţe (amicală, de bun simţ, lipsită de grosolănie, să nu se lege de defectele fizice) etc.
Conferinţa a continuat cu lecturarea unor epigrame, făcută alternativ de Ştefan Al. Saşa şi Florin Dochia, din care am reţinut: „Partidele de opoziţie: Că-s de margini sau de centru/ Se trudesc, accidental,/ Să producă beţe pentru/ Carul guvernamental” sau „Retrocedare: Am sperat s-o duc mai bine/ Votându-vă pe alde voi,/ Ajuns acum ca vai de mine,/ Îmi vreau speranţa înapoi” - autor Ion Miclescu; „Inegalitate: Trei medici mari l-au operat,/ Dar bietul om a decedat!/ Te miri? Era normal, cum vrei/ Să lupte omul contra trei?” - autor Petruş Luncaşu; „Eficacitate: Eu ştiu c-ai să mă-nşeli de mâine/ Şi, fiindcă n-avem bani de pâine,/ Te rog să-ncepi de-acuma treaba,/ Dar pe dolari, nu pe degeaba” - autor Petru Băneşti.
Un alt moment important al conferinţei l-a constituit prezentarea de către Al. Saşa a recentei lucrări «Trident Quintus», o interesantă retrospectivă de satiră şi umor.
Admirabila reuniune literară, răsplătită cu ropote de aplauze, s-a încheiat cu un set de epigrame din cartea «Forme fixe şi... libertine», de Ştefan Al.-Saşa, în lectura autorului: „Titlu prescurtat: Lumea ştie că o soacră/ Peste tot e poamă acră,/ Da-n această epigramă/ A mea a rămas doar... poamă” sau „Unui medic ginecolog: Când cizmarul n-are ghete/ Şi geambaşul n-are cai,/ Consultându-le pe fete,/ Tu ce trebuie să n-ai?” sau „Explicaţie: De când colegul meu mă sapă/ Trecuta-u ani şi ani de zile,/ El cu lopata-mi face groapă/ Iar eu o nivelez cu pile”.
Theodor MARINESCU

Adversarul CSM-ului s-a retras din campionat!

Duminică, 25 martie, într-o nouă etapă a campionatului Ligii A Prahova, CSM era programată să întâlnească pe teren propriu formația Chimia II Vadu Săpat, „lanterna roșie” a clasamentului. După încheierea colaborării dintre Vadu Săpat și Chimia Brazi,  stafful administrativ al gruparii din campionatul județean a amânat prima partidă din retur, precum și meciul din 16-imile Cupei României, dar și meciul cu CSM Câmpina, decizia lor fiind similiară cu abandonarea competiției. În aceste condiții, retragerea echipei Chimia II Vadu Săpat din campionat după încheierea turului, face ca toate meciurile pe care aceasta ar urma să le desfășoare să fie omologate cu scorul de 3-0 în favoarea adversarelor lor.

Petrolistul Boldești - Unirea Câmpina 1-1

Sâmbătă, 24 martie, dimineaţa, la Boldeşti s-a disputat derby-ul etapei a 19-a din Liga A Prahova, între Petrolistul Boldeşti şi Unirea Câmpina, ocupantele locurilor III, respectiv I din clasament.
În minutul 33, Petrolistul Boldeşti a deschis scorul printr-un şut expediatdin afara careului, care a ajuns direct în vinclul porţii apărate de câmpineanul Şandru.
După pauză, Unirea Câmpina a echilibrat jocul şi a egalat prin Bărăgan, iar câteva minute mai târziu a rămas în inferioritate numerică după eliminarea lui Bica (cumul de cartonaşe galbene).
Unirea Câmpina folosit următoarea formulă de joc:  D. Șandru - A. Stoica, Neagu, B. Șandru, Filip - Bica, Lambă, Bărăgan, Cernea - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: Dobrescu, G. Ghiță, Ungureanu, Coman.