10 aprilie 2012

La Câmpina, unele investiţii publice au SF-uri de domeniul SF

În beletristică, mai toată lumea ştie, iniţialele SF înseamnă “ştiinţifico-fantastic”. Specialiştii în investiţii ştiu, de asemenea, că în documentele tehnice ale unui proiect SF reprezintă prescurtarea “studiului de fezabilitate”. Ce nu ştiu mulţi este că, adesea, în investiţiile publice realizate de către autorităţile centrale şi locale din Românica noastră amărâtă, ţară bogată cu oameni săraci, primul SF se confundă cu al doilea. Cum ar veni, sunt SF-uri de domeniul SF.

La Câmpina, de mulţi ani, studiile de fezabilitate ale unor investiţii publice au fost plătite cu bani grei, chiar dacă aceste documente tehnico-economice stabileau valori astronomice pentru realizarea investiţiilor respective. La început, se ştia că aceste SF-uri se plăteau cu un procent din valoarea indicatorilor tehnico-economici stabilită de expertul evaluator. Mai nou, reprezentanţi ai administraţiei locale susţin că negociază plata experţilor evaluatori cu aceştia, nefiind obligatorie aplicarea unui procent la valoarea finală a SF. Nu ştim ce să mai zicem, o fi aşa, dar în acest caz, ne gândim că SF-urile plătite atât de bine au valori astronomice tocmai ca să aibă experţii de unde să scadă. Văzând că valorile de realizare ale unor investiţii (stabilite prin SF-uri), sunt atât de umflate, îţi vine să te gândeşti dacă nu cumva s-a depăşit şi domeniul ştiinţifico-fantastic, ba chiar şi reducerea lui la cel fantastic. Nu sunt un expert în domeniu, dar SF-ul străduţei mele, de 200 de metri lungime, în linie dreaptă, a costat, acum cinci ani, 10.000 de lei (100 de milioane de lei vechi). SF-ul de la unicul sens giratoriu al oraşului a urcat iniţial valoarea investiţiei aproape de 8 miliarde de lei vechi, ca ea să scadă vertiginos în urma licitaţiei. De altfel, asupra acestei ultime investiţii şi acum planează unele suspiciuni, pe care liderii liberali locali nu au reuşit să şi le alunge, şi care vor fi înlăturate probabil numai în urma raportului inspectorilor Curţii de Conturi, care îşi vor termina controlul efectuat la Primărie spre sfârşitul acestei luni.
Problema valorilor exagerate ale SF-urilor unor investiţii a fost ridicată recent, în plenul miniparlamentului local, de către viceprimarul Ion Dragomir, atunci când s-a discutat despre  renovarea unui imobil aflat în proprietatea Primăriei Câmpina. Este vorba despre clădirea din Bulevardul Culturii nr. 27, în care a funcţionat mulţi ani Fundaţia “Dr. Dinu”, unde executivul câmpinean intenţionează să aloce spaţii unor servicii şi instituţii publice din subordine: viitorului muzeu al oraşului, Poliţia Locală, Casa Căsătoriilor, Serviciul de evidenţa populaţiei şi Serviciul de stare civilă.
Iniţiatorul proiectului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea acestei investiţii, consilierul PDL Marian Nistor, a amintit doar că aprobarea proiectului înseamnă practic aprobarea studiului de fezabilitate (indicatorii respectivi fiind prevăzuţi şi în SF al acestui obiectiv), precum şi precizarea destinaţiei spaţiilor din clădirea ce urmează a fi reabilitată.
Din principalii indicatori tehnico-economici prezentaţi, reiese că valoarea totală a investiţiei este de 2.461.526,04 lei (inclusiv TVA), durata de realizare fiind de 12 luni. Imobilul, cu un regim de înalţime subsol parţial + parter + etaj parţial, are o suprafaţă construită de 402,42 mp (amprenta pe teren), suprafaţa desfăşurată fiind de 784,02 mp. Părea că totul este în ordine şi că proiectul pentru reabilitarea acestei clădiri construite acum 80 de ani, cu o arhitectură remarcabilă, va trece fără probleme. Nu a fost să fie aşa.
Viceprimarul Ion Dragomir, care, nu o dată, a susţinut cheltuirea judicioasă şi cumpătată a banului public, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu preţurile extrem de mari cu care se va realiza această investiţie importantă, conform indicatorilor tehnico-economici amintiţi. “Am făcut o socoteală simplă şi am văzut că sunt aproape 560.000 de euro, sumă care, împărţită la suprafaţa totală, dă 720 de euro/mp. Este foarte mult, în opinia mea. Mai bine am da jos cădirea şi am face alta nouă. Bine, ştiu că sunt doar indicatori tehnico-economici şi că se va face o licitaţie, dar ridic aici o întrebare la care nu ştiu dacă mi se va putea răspunde: oare SF şi indicatorii tehnico-economici s-au făcut după aceste valori mari? Eu sunt convins că se poate reabilita foarte bine imobilul cu 400 de euro/mp. Cu 720 de euro/mp am putea face o clădire care să arate extraordinar de bine, nu ca cea de la Voila, a Centrului Social, pe care am cheltuit o grămadă de bani.” Marian Nistor a atras atenţia asupra faptului că suma finală include şi TVA, suma reală a cheltuielilor fiind deci de circa 2.000.000 lei. “Şi aşa este prea mult, căci ar reieşi aproape 600 euro/pm. Încă o dată repet şi atenţionez: ar fi dureros dacă studiul de fezabilitate ar fi făcut ca să se ajungă la aceste valori mari ale cheltuielilor”, a replicat Ion Dragomir. Cum maşina de vot portocalie funcţionează încă în legislativul municipal, proiectul de  hotărâre a trecut, până la urmă, în varianta dorită de puterea locală pedelistă.

Cuvântul care înţeapă

Înainte de Înviere

Am intrat deja în Săptămâna Mare, timpul premergător celei mai mari sărbători creştine, Învierea Domnului Hristos. Cred că azi ar fi ne la locul ei o altă cronică prin care să vorbesc despre neajunsurile societăţii în care trăim şi contribuţiile nefaste ale unor oameni orbiţi de putere. Sunt atât de puţine moment în viaţă când putem păstra echilibrul în jurul nostrum şi tocmai de aceea vă propun lectura unor fragmente din scriitura “Meseria de demnitar” a lui Andrei Pleşu, un critic iscusit, dar mai puţin pătimaş, al năravurilor româneşti: “Când vezi cum se distribuie pe scena politică candidaturile pentru primării, te întrebi, inevitabil, cu ce criterii se lucrează şi ce trebuie să ştie în definitiv un primar. Pentru observatorul destins şi distant, realitatea oferă răspunsuri multiple. Candidatul trebuie, mai întâi, să fie bine văzut în partid. Să fie un sponsor generos, un om de încredere, un soldat disciplinat. Tandru cu şefii, serviabil, «băiat deştept». Pe urmă, vin la rând câteva calităţi standard, cu nume consacrate de mult în analele «muncii politice»: «bun organizator» (în genere, e vorba de talentul de a pregăti temeinic şedinţe sau chefuri şi de a garanta, printr-o mică teroare, executarea ordinelor care vin «de sus»), «expert în munca cu oamenii» (adică sentimental, ipocrit, «de comitet»), «om de acţiune» (uşor decerebrat, fără fasoane intelectuale, devotat cauzei). Un atu esenţial sunt relaţiile. Nu doar cu cei de la vârf, ci cu o sumedenie de reţele colaterale, construite prin complicitate, rudenie, afinitate somatică, ideologică şi financiară. Pe acest fundal, cariera publică e fie o investiţie abilă fie o răsplată, fie, pur şi simplu, un hatâr. E, fireşte, minunat când «candidatul» are şi oarecari calităţi personale: popularitate, populism, papagal. Capacitatea de a clămpăni inconştient fără să spui nimic, o nătângă siguranţă de sine, privirea cordială şi încrezătoare spre viitor sunt calităţi indispensabile. (…) Alte virtuţi: arta de a promite, uşurinţa de a minţi, neruşinarea veselă. O suverană şi tonică nesimţire te califică astfel în chip fatal spre exerciţiul demnităţilor publice. (…) Aş adăuga plăcerea de a fi pe scenă şi de a juca unul sau mai multe roluri. Nu poţi fi un politician eficace dacă nu ai voluptatea de a fi politician. Trebuie să îţi placă să te dai în stambă, să dai interviuri, să provoci, să încasezi, să mergi la recepţii, să zâmbeşti fotogenic, să fii slujit clipă de clipă, să ţii discursuri, să porţi cravată şi să umbli cu escortă. Bine, dar dincolo de toate astea, ce trebuie să ştii? Care trebuie să fie domeniul tău de competenţă? Probabil că nu trebuie să ştie nimic determinant şi că tot ce putem spera e să fie o persoană inteligentă şi cu frică de Dumnezeu”.
Textul de mai sus cred că poate reprezenta, înainte de sărbătoarea Învierii, o sursă de meditaţie pentru oricare dintre aceia care aspiră la o funcţie publică, dar şi pentru noi, cei care vom fi în curând în situaţia de a alege.
Fie ca Sfintele Sărbători Pascale să ne aducă lumină în cuget şi simţiri.
Florin Fratila

Editorial

MOARTE  INTELECTUALILOR?
 
Scandalul excluderii lui Cristian Preda din PDL a repus pe tapet prezenţa publică şi prestaţia intelectualilor în politică. O chestiune destul de delicată, încă din 1990, de cînd intelectualilor (şi numai lor) li s-a reproşat tot răul epocii comuniste. Şi cînd s-a strigat de către comandourile feseniste celebra lozincă „moarte intelectualilor”. Apoi, tot timpul, au fost acuzaţi simultan ba că nu se implică suficient în politică, ba că nu se implică de partea care trebuie. Nu intru în dezbateri oţioase despre ce este un  intelectual. Cine citeşte recenta carte a lui Lucian Boia despre rolul intelectualilor în politică între anii 30-50, va descoperi o idee ce probabil va fi detaliată în studii ulterioare: despre cum, după 1944, pe măsură ce vechile elite erau decimate fizic şi moral, se construia o „nouă elită” (pseudo) ce nu mai avea nimic din structura celei vechi. Şi care, pe durata unui jumătăţi de veac, s-a perpetuat pînă azi, şi s-a agravat prin ciupercăria facultăţilor private care au semănat confuzia între diplomă şi intelectual. S-a înfiorat oare cineva de următoarea grozăvie? „E inadmisibil ca nişte cetăţeni ai României să nu aibă acces la studiile superioare doar din cauză că nu ştiu să scrie sau să citească”, aparţinînd garantului de miniştri Vanghelie. Care cere, consecvent cu sine însuşi, facultăţi cu secţii speciale pentru analfabeţi. Nu e de rîs. Acest partid vrea să conducă România şi nu s-a delimitat de o asemenea aberaţie. Iar ipochimenul va fi aproape sigur primar peste un sector cît un oraş mare. De ce ne plîngem atunci? Îl merităm. Ne merită. Nu doar PDL deci vinde intelectuali contra voturi.

Inaugurarea pasajului de pe DN1, amânată de festivismul cronic al administraţiei Tiseanu

Administraţia pedelistă a oraşului suferă de festivism cronic. Adică, în cazul marilor investiţii publice, de boala tăierii cu orice preţ a unei panglici inaugurale de către mai-marii puterii de la Bucureşti. Pasajul rutier de pe DN1 putea fi dat în folosinţă încă din luna martie, căci de atunci au fost finalizate lucrările la această construcţie impresionantă, a cărei valoare depăşeşte şase milioane de euro, cel mai mare proiect european accesat de municipalitate. De la începutul lui martie încoace, s-a mai dat cu puţin var şi niscaiva vopsea, s-au mai amenajat câteva spaţii verzi, s-au efectuat teste de rezistenţă cu camioane de mare tonaj, chestii nu lipsite de importanţă, dar care se puteau face mult mai repede şi care au lăsat impresia unei trageri de timp. De ce? Pentru cine? Nu e greu de intuit răspunsul. Mai ales dacă ne aducem aminte de inaugurarea bazinului de înot didactic de la Complexul Petrol, a cărui inaugurare a fost amânată de câteva ori, pentru ca să se poată deplasa la Câmpina şi ministresa Elena Udrea, şefa Ministerului Dezvoltării Regionale, minister ce a finanţat costul investiţiei de aproape un milion de euro. 
 Acum trei săptămâni, pe 23 martie 2011, la Primăria Câmpina, a avut loc conferinţa de închidere a proiectului „Modernizare Calea Dacia”. S-a anuntat atunci că recepţia lucrării va avea loc, joi, pe 29 martie. Această recepţie nu s-a mai făcut la acea dată, dar ca să nu bată la ochi tărăgănarea, pedeliştii din fruntea oraşului s-au gândit ce s-au gândit şi au mai pus de-o întrunire a specialiştilor, unde să se mai laude puţin “realizărili” (vorba lui Nicolae Ceauşescu), din epoca Tiseanu. Astfel, a mai fost organizată o conferinţă de închidere a proiectului, pe 30 martie, unde s-au discutat cam aceleaşi lucruri ca la precedenta. Cum ar veni, proiectul s-a închis de două ori. Că marile proiecte cu finanţare europeană sunt atât de respectate de administraţia Tiseanu (chiar dacă UE le mai arde câte-o penalizare de un milion de lei), încât edilul cel cumsecade al oraşului  simte nevoia să le închidă de două ori. Să se vadă că-s proiecte de anvergură, domnule. După aceea, conducerea Primăriei a anunţat că recepţia finală a lucrării va fi făcută pe 2 aprilie, urmând ca inaugurarea să aibă loc vineri, 6 aprilie. Luni, pe 2 aprilie, a avut loc, într-adevăr, recepţia pasajului rutier suprateran de către o comisie a Primăriei, dar inaugurarea a fost din nou amânată până pe 11 aprilie. Până la închiderea acestei ediţii, data inaugurării nu a mai fost schimbată, dar cu atâtea întârzieri şi amânări, comunicatele Primăriei referitoare la acest proiect nu prea mai sunt credibile. Să sperăm că mâine se va inaugura, în sfârşit, pasajul de legătură a oraşului cu DN1, de la poarta sudică a Câmpinei, spre liniştirea şoferilor care ies în DN1 tot pe la capătul Căii Dacia, adică folosind tot traseul vechi, cu toate că în dreapta lor strălucesc parapeţii, gardurile, trotuarele şi carosabilul celor două pasarele rutiere unite la mijloc, care, în momentul apariţiei ziarului nostru, încă o aşteaptau pe Elena Udrea să le rupă. Să le rupă panglica inaugurală odată, ca să poată beneficia, în sfârşit, şi câmpinenii de această lucrare care s-a realizat într-un an, dar a fost câştigată licitându-se de către constructor un termen de finalizare de patru luni. C-aşa-i la noi, la Câmpina, sub guvernarea locală pedelistă. Ceva de basm, nu-i aşa?

Absolvenţii promoţiei 2011 a Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr” răsuflă uşuraţi:

Ministrul de interne i-a asigurat că vor fi încadraţi pe post după Paşte
Să sperăm că nu s-a gândit la Paştele Cailor!

Ceea ce nu a mai apucat să spună, cu subiect şi predicat, ex-ministrul de interne Traian Igaş - un umil semidoct şi schingiuitor al limbii române (dar poate mai bine că s-a întâmplat aşa, fiindcă cine ştie ce ieşea din gura lui Igaş), a reuşit să rostească mai seriosul şi mai sobrul Gabriel Berca, actualul şef de la MAI. Acesta a efectuat, nu cu mult timp în urmă, o vizită de lucru la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” din Câmpina şi la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova. Însoţit de secretarul de stat Petre Tobă, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, ministrul Berca a vizitat o bună parte din  clădirile Şcolii de Poliţie, declarându-se mulţumit de felul cum arată cea mai importantă unitate de învăţământ mediu a Poliţiei Române. El a discutat cu profesorii şi elevii şi i-a asigurat de sprijinul său pentru îmbunătăţirea pregătirii viitorilor poliţişti ce vor fi admişi în cadrul şcolii. Totodată, Berca a dat asigurări că absolvenţii ultimei promoţii nu vor fi abandonaţi şi problema angajării lor pe post îşi va găsi rezolvarea pe 2 mai 2012. Până atunci, imediat după Sărbătorile Pascale, pe 17 aprilie, va începe perioada examenelor de absolvire pentru cei care au terminat cursurile unităţii anul trecut. Această perioadă va dura 12 zile şi se va încheia pe 29 aprilie cu examenul final şi festivitatea de decernare a diplomelor de absolvire. Acelaşi lucru este valabil şi pentru absolvenţii Şcolii de Poliţie “Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca, care vor fi încadraţi tot pe 2 mai 2012. Este o veste bună pentru cei care şi-au tocit coatele pe băncile celor două şcoli de poliţie amintite, mulţi dintre ei nesperând într-o rezolvare a situaţiei în primele luni ale acestui an. Mai ales că precedentul fusese creat în 2009, când absolvenţii promoţiei respective nu au dat examenul de absolvire în vara acelui an, ci câteva luni mai tâziu, fiind încadraţi  abia la începutul anului 2010. Aşteptarea celor 1400 de absolvenţi din promoţia 2011 a Şcolii de Poliţie Câmpina a fost, oricum, mai îndelungată decât a celor din promoţia 2009, în situaţia dată fiecare zi părând la fel de lungă precum o lună de post. Despre vizita-fulger a ministrului Berca la Câmpina oficialii şcolii au fost anunţaţi cu puţin timp înainte ca ea să se producă. Drept pentru care nici presa nu a mai putut fi anunţată. Poate că s-a dorit a se evita tirul întrebărilor incomode ale jurnaliştilor. La întâlnirea organizată la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ministrul a cerut poliţiştilor respectarea cu stricteţe a normelor în vigoare privind alegerile locale, subliniind că nu va tolera implicarea oamenilor în uniformă în activităţi cu scopuri electorale. De asemenea, Gabriel Berca a asigurat că, în prima jumătate a lunii aprilie, vor fi acordate o parte din drepturile financiare aferente normei de echipament pentru cadrele MAI, respectiv 20 la sută.

Cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii,

Catolicii câmpineni au sărbătorit Învierea Domnului

Anul acesta, romano-catolicii, ca şi membrii cultelor protestante, au sărbătorit Învierea Domnului cu o săptămână mai devreme decât credincioşii ortodocşi şi greco-catolici. La Biserica romano-catolică “Sf. Anton de Padova” (cea mai mare şi mai veche biserică romano-catolică din oraş, dar nu singura, căci de câţiva ani, deasupra platoului Muscel, a fost înălţată o bisericuţă a călugăriţelor augustiniene), a fost multă lume la slujba din Noaptea Învierii. Slujba, ca în fiecare an, a început la ora 21.00. De remarcat că, la catolicii câmpineni, slujba de Înviere nu începe la miezul nopţii, ca la ortodocşi, ci cu trei ore mai devreme. În Câmpina trăiesc circa 200 de familii de catolici (peste 500 de persoane). Biserica a fost plină până la refuz, cum se întâmplă, de regulă, la cele două mari sărbători ale creştinătăţii: Paştele şi Crăciunul. Biserica romano-catolica din oraşul nostru are o vechime de 106 ani. Ea a fost construită în stil romanic, între anii 1904-1906, fiind consacrată în anul 1906. Ctitorul ei este inginerul german Anton Raky, cel care a construit şi vechiul pod peste Prahova, căruia localnicii îi spun şi azi Podul lui Rache. Aproape două sute de credincioşi au participat la slujba din Noaptea Sfântă, celebrată la biserica ce poartă hramul “Sf. Anton de Padova”, un sfânt universal considerat un mare făcător de minuni. În timpul ceremoniei, care a ţinut circa două ore, enoriaşii au luat lumină şi s-au bucurat de  Învierea Domnului. Părintele Beniamin (care slujeşte numai de anul trecut în această biserică), a tinut o predică frumoasă, în care a subliniat semnificaţia Paştelui şi a sacrificiului pe care l-a făcut Mântuitorul pentru a-l elibera pe om din robia păcatului. Părintele predicator a fost ajutat la oficierea slujbei de către părintele paroh Pavel şi câţiva copii pe post de ministranţi.  În finalul slujbei, toată lumea a ieşit cu lumânările în mâini pentru a face un tur al bisericii şi pentru a cânta „Cristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând / Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Printre credincioşi s-au aflat familiile a doi politicieni şi oameni de afaceri importanţi ai oraşului: deputatul Florin Anghel şi consilierul judeţean Ovidiu Cord. Sărbătoarea Paştelui, sau Învierea Domnului, reprezintă cea mai mare sărbătoare a creştinilor din întreaga lume, indiferent de cultul creştin căruia îi aparţin (ortodox, romano-catolic, greco-catolic, protestant, neoprotestant ş.a.). Este o sărbătoare a speranţei, a bucuriei, a unei vieţi noi, mai aproape de Fiul Domnului şi de semenii noştri. Este sărbătoarea mântuirii noastre prin Isus Cristos, prin jertfa Căruia avem certitudinea, că la sfârşitul acestei vieţi pământeşti, vom avea parte de aceeaşi Înviere.

Modernitate, artă, poezie la Casa de Cultură din Câmpina

  • Conferinţele Cercului Literar „Geo Bogza” (III):  „Twitteratura, o nouă avangardă?”, prezentator Florin Dochia
  • Vernisajul expoziţiei de ceramică pictată, Anca Florea
  • Recital de poezie în interpretarea lui Emanoil Toma
Luna martie, destinată în întregime ciclului „Primăvara poeţilor”, a cuprins numeroase, variate şi atractive manifestări literar-culturale, realizate cu sprijinul Consiliului Local Câmpina, al Casei de Cultură, al Casei Tineretului, al muzeelor „Nicolae Grigorescu” şi „B.P. Hasdeu”, al Bibliotecii „Dr- C.I. Istrati”, precum şi al Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”.
Dintre formele de activitate iniţiate, conferinţele s-au bucurat de o largă audienţă la publicul câmpinean. Astfel, miercuri, 28 martie, Cercul Literar „Geo Bogza” a organizat la Casa de Cultură conferinţa cu tema: „Twitteratura, o nouă avangardă?”, susţinută de scriitorul Florin Dochia.
Motivând condiţiile „de şantier” în care se află aşezământul cultural, amfitrionul Florin Dochia a asigurat asistenţa de calitatea deosebită a activităţilor din ziua respectivă. În acest sens, cu o remarcabilă documentare, presărată cu exemple elocvente, lectorul reuniunii a făcut o izbutită paralelă între „cartea clasică” şi „cartea electronică”. „Este nostim faptul că 70% din producţia editorială vândută prin marile librării online este disponibilă şi ca e-book. De aici, o luptă pe viaţă şi pe moarte între literatura tipărită şi aceea digitalizată (...) Lupta se desfăşoară pe terenul numit Twitter, ale cărui «parcele» sunt limitate la texte de 140 de caractere” - a subliniat Florin Dochia.
Strategiile sunt cele vechi, „clasicii” considerând că pericolul pleacă de la e-book, deoarece acesta permite textului să se elibereze, să devină hipertext, datorită legăturilor multiple cu alte texte sau imagini. Pentru exemplificare, autorul a folosit romanul „Şotron” (Rayuela) al lui Julio Cortazar, publicat în 1963. „Tot eşafodajul construit pe fundamentul de hârtie în cinci sute de ani s-a prăbuşit în numai cinci ani de digitalizare...”  - a concluzionat prezentatorul.
În aceeaşi zi, în foaierul Casei de Cultură, câmpinenii au putut admira prima expoziţie de ceramică pictată a artistei plastice Anca Florea.
„Arta ceramicii - a menţionat poetul Ştefan Al. Saşa - datează de circa 17 - 18 mii de ani, fiind cunoscute, în muzeele lumii, obiecte din Dinastia Ming, de ceramică egipteană, porţelanuri de Meissen. Ca orice artă, reprezentările ceramice trebuie să înglobeze trăiri, să emane sentiment, lucruri pe care exponatele Ancăi Florea le fac cu prisosinţă. Paradoxal, ea este absolventă de psihologie şi medicină veterinară, dar pasiunea şi talentul nu au grabiţe şi iată ce minunăţii a reuşit să ne ofere”.
Dintre exponate, au impresionat lucrările: „Doi”, „Vază”, „Dorinţă”, „Începutul” etc., primele două fiind deja vândute.
În aplauze prelungite, reuniunea literar-artistică s-a încheiat cu un recital de poezie din creaţia lui Florin Dochia, în interpretarea publicistului Emanoil Toma.
Theodor MARINESCU

P.S. Cu prilejul aniversării zilei de naştere a amfitrionului, publicistul Serghie Bucur a anunţat că a deschis o nouă rubrică la ziarul „Informaţia Prahovei” - Cronica prieteniei, cu articolul „Florin Dochia - 62” şi a înmânat sărbătoritului cartea „Împătimit de cântec” de Ioan Suciu. La mulţi ani, maestre!

Rezultate notabile la Sfântu Gheorghe pentru motocrosul câmpinean

Zilele trecute, motocrosiştii de la echipa MC Lido X-Treme Câmpina au participat în prima etapă a Campionatului Național de Motocros, care a avut loc la Sf. Gheorghe, în județul Covasna, unde au înregistrat rezultate notabile:
George Manta (clasa 50 cmc) - locul II, Sebastian Strechioiu (clasa MX2) - locul III, iar la amatori, Marcel Vișoiu a ocupat locul VII.
Destul de mulţumit de evoluţia sportivilor săi, Cătălin Duţă, preşedintele MC Lido X-Treme Câmpina, a declarat: “Chiar dacă nu am avut parte de condiţii meteorologice dintre cele mai bune (ploaie, vânt şi chiar zăpadă), băieţii clubului nostru au avut un comportament meritoriu, care ne dă speranţe în etapele următoare. Din păcate, sportul acesta nu este sprijinit în oraşul nostrum şi după cum ştiţi nu avem nici măcar o bază de antrenament. Este o mare supărare pentru mine că talentul acestor sportive, care reprezintă Câmpina, nu este luat în considerare de autorităţile locale”.

A doua înfrângere consecutivă

Progresul Drăgănești – CSM Câmpina 3-0

După înfrângerea usturătoare de pe teren propriu cu CS Vispești Blejoi, CSM Câmpina s-a deplasat la Drăgănești, acolo unde a întâlnit o echipă omogenă, cu jucători experimentați, cel mai cunoscut nume fiind cel al lui Orlando Gheorghe, care în urmă cu mai mulți ani îmbrăca tricoul Petrolului la meciuri din prima ligă.
Efectele înfrângerii dure cu CS Vispești Blejoi s-au resimțit și la Drăgănești, pentru că antrenorul Ion Burchi nu a putut miza pe fundașul George Radu, eliminat – destul de ușor – etapa precedentă. În aceste condiții, apărarea câmpinenilor a fost una improvizată, cu Zăpodean în centrul defensivei și Bej pe bandă, acesta din urmă aflându-se la primul meci ca titular în acest an. Improvizațiile au fost prompt speculate chiar de Orlando Gheorghe, care în minutele 14 și 35 a înscris, aducând încă dinaintea pauzei liniștea în tabăra gazdelor. În ciuda modificărilor efectuate de Ion Burchi și a zbaterilor din ofensivă, CSM nu a reușit să înscrie, ba mai mult, în ultimul minut, Claudiu Tudor a înscris din nou pentru gazde, ducând scorul la un prea mare 3-0.
CSM Câmpinaa jucat la Drăgănești în următoarea formaţie: Boșilcă – Ad. Burchi, Zăpodean, Gânju, Bej – Ilioiu, Stroe, R. Burloiu, Olteanu – M. Mihai, Blanc. Au mai jucat: Hromei, Vintilă, Budileanu.

Dobrescu a adus victoria liderului

Dero Ploieşti - Unirea Câmpina 0-1

În ultima etapă din Liga A Prahova, Unirea Câmpina s-a deplasat la Băicoi pentru întâlnirea cu Dero Ploieşti. Partida a fost la discreţia elevilor lui Plăvache, mai ales că în prima repriză gazdele au rămas în inferioritate numerică. Chiar dacă au avut multe ocazii de gol, Unirea a înscris o singură dată, prin Dobrescu, în minutul 52.
La Băicoi, Unirea Câmpina a folosit următoarea formulă de joc: D. Şandru - A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Filip - Bica, Lambă, Bărăgan, Cernea - Dobrescu, Ciobanu. Au mai intrat în teren: Zecheru, G. Ghiţă, Nichifor.

Cupa Primăverii la şah

Sâmbătă, 7 aprilie, clubul Chindia Târgovişte a organizat în sala Centrului Internaţional de Conferinţe al Universităţii Valahia din Târgovişte, Cupa Primăverii la şah.
Au participat şahişti de la: Universitatea Valahia Târgovişte, Flacăra Moreni, Chindia Târgovişte, Cameron Câmpina, Alexandros Buşteni şi CSM Câmpina.
S-a jucat individual, iar în urma disputării celor 7 runde, următorii şahişti prahoveni au obţinut premii şi diplome: Matei Popp şi Leonard Tudose (Cameron Câmpina); Alexandru Horja şi Cristian Groşescu (Alexandros Buşteni); Nicoleta Dumitran, Roberta Voiculescu şi Andrei Voiculescu (CSM Câmpina). Conducătorul delegaţiei prahovene: Ion Nicolae.