17 aprilie 2012

În ciuda vremii capricioase şi reci,

Sărbătoarea Învierii Domnului a strâns în biserici 
mii de câmpineni


În ciuda timpului rece şi ploios, Slujba Învierii a adunat în bisericile ortodoxe ale oraşului mii de localnici, dornici să ia lumina sfântă (pe care să o ducă apoi în căminele şi la familiile lor), chiar în noaptea în care Mântuitorul a înviat pentru a răscumpăra păcatele omenirii şi pentru a pregăti oamenilor de pe acest pământ o nouă viaţă, mai curată, mai plină de dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de semenii noştri.  Una dintre cele mai căutate biserici de către câmpineni a fost cea situată în Parohia Sf. Nicolae din cartierul Slobozia, singura parohie care are două biserici: una veche, cu hramul Sf. Nicolae, iar cealaltă, cu 100 de ani mai nouă (vizitată prin 2002 chiar de către Regele Mihai  şi Regina Ana), cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Pe terasa care străjuieşte la dreapta bisericii vechi, ca şi pe aleea care duce la biserica nouă, au fost prezenţi peste 500 de credincioşi, majoritatea cu lumânări şi candele galbene sfinţite de către Arhiepiscopia Bucureştilor, cumpărate din curtea bisericii, fondurile strânse din vânzarea lor mergând să sprijine finantarea Catedralei Mântuirii Neamului. La începutul slujbei, părintele paroh Petru Moga, un ardelean care a făcut minuni prin transformările şi dotările aduse ansamblului lăcaşurilor de cult din curtea parohiei, i-a îndemnat la evlavie şi la concentrare pe enoriaşii prezenţi, pentru ca participarea lor (prin cântări şi rugăciuni), la slujba din Noaptea Învierii să fie rodnică şi de bună trebuinţă. După citirea din Sfânta Scriptură a împrejurărilor în care cei apropiaţi Lui au găsit mormântul lui Hristos gol, dupa anunţul Invierii şi lansarea îndemnului “Veniţi de luaţi lumină!”, credincioşii prezenţi au cântat “Hristos a înviat din morţi/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţă dăruindu-le”, după care au înconjurat biserica şi au intrat, cea mai mare parte dintre ei, în Casa Domnului, ca să participe, în continuare, la Slujba Învierii. Îndreptându-se spre casele lor cu lumânările aprinse, mai mulţi dintre cei prezenţi au urcat panta care duce în faţa vechii biserici, unde au aprins lumânări pentru cei vii şi cei morţi, şi unde au primit pachete cu Sfâta Împărtăşanie. Bucăţelele cu pâine sfinţită erau ambalate frumos în plicuri pentru a fi cât mai uşor şi cât mai igienic distribuite enoriaşilor. În popor, Învierea Domnului a fost marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi stropitul, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor (cozonaci, mâncăruri din carne de miel, vopsitul ouălor). Anul acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii nu a mai fost celebrată în aceeaşi zi de către toate cultele creştine, cum s-a întâmplat anul trecut şi acum doi ani.  Fără a exista o ciclicitate, doar o dată la câţiva ani, Paştele catolic şi Paştele ortodox coincid ca dată, Învierea Domnului fiind sărbătorită împreună de romano-catolici, ortodocşi, greco-catolici (aceştia din urmă sărbătoresc Paştele ca şi ortodocşii), protestanţi, neoprotestanţi (ultimele două culte sărbătorind Paştele împreună cu romano-catolicii). Această nefericită nepotrivire (Isus nu a dorit să fie atâtea culte creştine, iar Învierea Sa să fie sărbătorită la date diferite), este din cauza faptului că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paştelui diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian. În plus, în vreme ce ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. În ultimul deceniu, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi, de către catolici şi ortodcşi, în 2004, 2007, 2010, 2011. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba împreună Paştele în 2014 (pe 20 aprilie), în 2017 (pe 16 aprilie), şi apoi abia în 2025 (pe 20 aprilie). Saluturile creştineşti “Cristos a înviat!” şi “Adevărat a înviat!” se pot folosi până la Înălţarea Domnului, care va avea loc la 40 de zile după Învierea Sa.