24 aprilie 2012

Poliţiştii locali vor bloca roţile autovehiculelor parcate neregulamentar

Este obiceiul la români ca, de Sfintele Paşti, să se înnoiască vestimentar. Şi, desigur, existenţial. Să înceapă o viaţă nouă, mai bogată în dragoste şi gânduri curate. Şi Poliţia Locală Câmpina s-a înnoit după recent încheiatele Sărbători Pascale. Mai exact spus, şi-a îmbogăţit activitatea cu administrarea unui nou serviciu: cel de blocare, ridicare, transport, depozitare, pază şi eliberare a maşinilor staţionate neregulamentar pe domeniul public al oraşului. Denumirea e stufoasă, dar, practic, nu se va recurge decât la blocarea “roţilor păcătoase”. Şi poate (de ce nu?), şi gândurile cu care agenţii de poliţie ai Primăriei vor desfăşura această activitate vor fi mai curate decât ale celor de la firma Strand Auto Serv, care s-au ocupat, din 2007, cu această treabă, de pe urma căreia au primit numeroase reclamaţii de la localnici: ba că nu au aşteptat cele cinci minute înainte de a trece la acţiune, ba că au efectuat un blocaj neglijent care a cauzat deteriorarea multor jenţi de roţi.
Câţiva consilieri municipali au ridicat, încă de la începutul anului trecut, problema trecerii acestui serviciu în administrarea Poliţiei Locale. Motivele au fost multiple şi întemeiate: în acest fel, se aduceau mai multe venituri la bugetul local (contractul încheiat cu firma ploieşteană prevedea o cotă de doar 40% din cuantumul încasărilor pentru municipalitate), cheltuielile cu dotările necesare nu ar fi angajat sume importante din bugetul oraşului, se putea micşora numărul plângerilor câmpinenilor la adresa prestaţiei firmei în cauză. În favoarea trecerii acestui serviciu în subordinea Poliţiei Locale un alt argument care cântărea greu era cel referitor la faptul că toate intervenţiile se făceau în prezenţa unui poliţist local, care însoţea permanent şoferul dubiţei Auto Serv. Iar prezenţa poliţiştilor locali era hotărâtoare pentru convingerea şoferilor penalizaţi că toate procedurile sunt legale şi că nerespectarea lor ar fi însemnat nerespectarea autorităţii publice.
S-a mai evidenţiat, tot atunci, că efortul financiar pentru logistica necesară gestionării unui asemenea serviciu nu este mare, fiind suficiente o maşină specială şi câteva instalaţii de blocare. În realitate, cei de la Strand au desfăşurat o singură activitate din seria celor licitate, căci ei doar au blocat roţi şi au încasat banii pentru deblocarea acestora la locul faptei. Practic, în ultimii ani, nicio maşină parcată ilegal nu a fost ridicată, transportată, depozitată (în parcarea din spatele Casei Tineretului), păzită şi apoi eliberată. În schimb, câştigurile obţinute în ultimii trei ani din blocarea roţilor nu sunt deloc de neglijat, ele însumând aproape 30.000 de euro. Primarul Horia Tiseanu a considerat atunci că nu este oportună rezilierea colaborării cu firma ploieşteană. Totuşi ideea nu a fost abandonată de conducerea executivului câmpinean. Până la urmă, legislativul municipal a aprobat renunţarea la colaborarea cu Strand Auto Serv şi  trecerea serviciului la Poliţia Locală.
În legătură cu noua activitate a subordonaţilor săi, directorul Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, ne-a declarat următoarele: “Activitatea de blocare a roţilor nu ne este străină, având în vedere că, de mai mulţi ani, am desfăşurat un parteneriat cu firma care a câştigat licitaţia, Strand Auto Serv. După Sărbătorile Pascale, am început să acţionăm singuri. Nu sunt necesare dotări nemaipomenite, care să impună cheltuirea unor sume mari din bugetul Câmpinei. Am achiziţionat patru dispozitive pentru blocaj (care costă 300 de lei fiecare), urmând ca, în următoarele zile, să achiziţionăm au autovehicul special, prevăzut cu rampă, staţie şi toate cele necesare. Automobilul va avea portbagajul suficient de încăpător pentru cele patru “caracatiţe”, cum sunt denumite popular dispozitivele de blocare. În prezent, acţionăm cu o berlină Logan. Totodată s-a renuntat la acel teren din spatele Casei Tineretului, destinat iniţial a găzdui maşinile ridicate şi depozitate acolo de către cei de la Strand Auto Serv, care, după ştiinţa mea, în ultimii ani, nu au folosit niciodată acel teren în scopul în care le-a fost încredinţat gratuit. Suntem convinşi că putem simplifica lucrurile în bine, în sensul în care vom reuşi să-i disciplinăm pe şoferii care parchează neregulamentar şi fără să le ridicăm maşinile, astfel încât, pe terenul respectiv, să poată fi amenajată o parcare generoasă. Asta fiindcă tot ni s-au plans câmpinenii din zonă că nu au unde să-şi parcheze maşinile. De altfel, vă pot spune că se cunoaşte o disciplinare a câmpinenilor, numărul amenzilor pentru deblocarea roţilor scăzând cu fiecare an. În cazul în care o maşină va rămâne blocată şi după ora 18.00, ea va fi adusă la sediul instituţiei noastre, unde avem pază permanentă şi destul spaţiu pentru a găzdui câteva maşini ce s-ar afla, eventual, în această situaţie. As mai face câteva precizări importante. Până la ora 16.00, se poate plăti deblocarea la Direcţia Economică, între 16.00 şi 18.00, la casieriţa de la Parcarea Centrală, iar după ora18.00, la sediul Poliţiei Locale, la dispecerul de permanenţă. Domnul primar  va decide ce se va face cu terenul eliberat, de la Casa Tineretului, dar eu cred că cea mai bună soluţie ar fi amenajarea, acolo, a unei parcări”. 

Cuvântul care înţeapă

Despre cei care vor să conducă poporul
  • După o scurtă vacanţă prilejuită de sărbătorile pascale am revenit la treabă cu mai puţin aplomb faţă de altădată, dar cu o tolbă întreagă de subiecte ce merită comentate. Primarul Băneştiului, Ion Costache Petre, a rămas în arest preventiv încă cel puţin 20 de zile (aşa a decis instanţa), alături de alţi trei inculpaţi şi, mai nou, în compania unui director de la OMV Petrom care nu pare a fi deloc străin de ilegalităţile anchetate de procurori în acest dosar. În timpul ăsta, o mare parte a comunităţii băneştenilor şi urleţenilor trăieşte regretul de a fi avut un primar vrednic şi totuşi extrem de predispus greşelilor izvorâte din trufie. Viceprimarul din localitate, Amelin Mihalache, pare a fi însă unul dintre cei mai afectaţi în urma încarcerării şefului său, din moment ce s-a pus pe scris mesaje moralizatoare pe site-ul Primăriei Băneşti. Iată un scurt extras: „Dacă omul Petre Ion Costache nu a fost iubit, simpatizat sau măcar plăcut de o parte a concetăţenilor săi, nu trebuie amestecat cu primarul Petre Ion Costache, care în cei aproape 8 ani de îndeplinire amandatului a realizat în comună mai multe decât toţi ceilalţi primari aleşi după revoluţie, la un loc. (...). Stoparea bruscă şi inumană a traseului acestui om având accentuate aspecte parcă luate din Kafka, nu face bine nici proiectelor în derulare sau ce urmau să înceapă şi nici percepţiei asupra caracteristicilor morale ale celor ce au generat toată această tevatură”. Devoţiunea viceprimarului este explicabilă şi justificată, din moment ce viitorul pentru el, fără Costache, nu se arată deloc în culori prea calde. În fond, acest Amelin (după cum se vede un filozof din popor care este tot mai aproape de a candida din partea PDL la Primăria Băneşti) este de apreciat pentru că nu scuipă mâna celui care l-a hrănit, dar în acelaşi timp cred că se poate socoti responsabil, alături de mulţi alţi slujbaşi devotaţi ai lui Costache, pentru că a ştiut şi văzut multe chestiuni deocheate, care puteau fi stopate la timp printr-o vorbă ori un gest care să tulbure somnul raţiunii celui arestat azi.
  • Recenta inaugurare a pasajului suprateran al oraşului va rămâne pentru mine un moment cu dublă semnificaţie. Aceea că am fost martor la finalizarea unui proiect de care oraşul avea mare nevoie şi aceea de a fi avut şansa să mă aflu în imediata apropiere a unei pleiade de intelectuali „profund emoţionaţi” de zornăitul arginţilor rămaşi în buzunare odată cu tăierea panglicii tricolore. O astfel de abordare poate părea neimportantă în faţa edificiului în sine, dar oamenii au dreptul să ştie că în urma unor astfel de poveşti edilitare frumoase, deficitul lor existenţial se măreşte, numai şi pentru faptul că în cazul de faţă vor plăti, indirect, o penalizare de aproximativ 10 miliarde lei vechi pentru greşelile unor funcţionari din administraţie, care nici până în ziua de azi nu au fost traşi la răspundere. Adevărul despre marile interese financiare care stau ascunse în spatele acestui proiect va ieşi la iveală şi atunci vom vedea adevărata faţă a celor ce le tremură bărbia de emoţie la inaugurări. Pasajul suprateran este singurul proiect edilitar de referinţă din ultimele două mandate ale administraţiei Tiseanu, însă pentru mine, care ştiu bine dedesubturile acestei afaceri, nu este un motiv de mândrie, ci mai degrabă unul de mulţumire faţă de o stare de normalitate.
  • PPDD-ul local devine cu fiecare zi care trece tot mai vizibil pe scena politică. Construcţia electorală a lui Dan Diaconescu a devenit peste noapte un vehicul ieftin de acces la putere pentru diverşi intelectuali câmpineni, aşezaţi parcă de o mână invizibilă pe tabla de şah a viitorului mandat administrativ. Jenica Tabacu, Adrian Piţigoi şi mai nou doctorul Mihai Tifigiu (!!!) vor să reprezinte, din câte se pare, „poporul” în viitorul legislativ local. Rămâne de văzut în ce măsură poporul se va lăsa condus de ei toţi despre care am făcut vorbire în acest material.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

OAMENI ŞI ŞOARECI
 
Metaforele animaliere sunt foarte folosite în vremea din urmă pentru a  caracteriza situaţia din politica românească. Cristoiu a scris într-un editorial care se voia arghezian în vocabular despre căţeaua care stă cu coada ridicată, aşteptîndu-şi inseminatorul. Apropo de bucuria cretină a liberalilor care primesc cu osanale dezertorii din PDL. Eu aş propune o reluare a titlului cunoscutei piese a lui John Steinbeck  Şoareci şi oameni.  Căci, se ştie, în caz de accident naval, şoarecii sunt primii care părăsesc nava. Este mişcarea care descrie, mi se pare, cel mai fidel fripturismul politic românesc. Aproape că l-aş respecta pe parlamentarul sau primarul care ar spun franc: da, domne, plec pentru că nu accept să fac parte dintr-o echipă care, după toate semnele, va pierde şi ţin să-mi păstrez postul, indiferent sub ce stindard. O, nu, toţi dar toţi trădătorii şi-au drapat abjecţia sub cuvinte pompoase: principii, moralitate, democraţie, libertate şamd. Toţi au îmbrăcat armura unor cavaleri fără teamă şi fără prihană, cruciaţi ai binelui pe care acum două zile îl vedeau alături de partidul X iar azi, brusc, îl văd alături de partidul Y. Trist nu este că avem asemenea tip de politicieni imorali, ci că ei sunt convinşi că dezertarea nu va avea nici un impact asupra şanselor de a fi votaţi.

La trei ani de la începerea proiectului,

Pasajul rutier de pe DN1 a fost dat în folosinţă

Miercuri, 11 aprilie, va rămâne o dată de referinţă în istoria oraşului nostru. În această zi, la aproape trei ani de la desfăşurarea licitaţiei câştigată de firma bănăşteană Cast SRL, a fost dat în folosinţă pasajul rutier de la poarta sudică a Câmpinei, care va uşura foarte mult accesul înspre şi dinspre primul drum naţional al ţării. Orice s-ar spune, construcţia impresionează şi reprezintă cea mai importantă investiţie a Câmpinei postdecembriste. Prin folosirea pasajului, timpul de ieşire din municipiu se reduce, în medie, de la 536 de secunde la 29 de secunde. Creşterea vitezei de deplasare în zona intersecţiei, de la 30km/h la 90km/h, reprezintă un alt mare avantaj pentru şoferii care vor folosi pasajul. Istoria acestui proiect a fost plină de incidente şi de blocaje. Reamintim cititorilor noştri că, la sfârşitul anului 2009, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor avea să fie câştigată de firma Cast SRL, din Băneşti, în colaborare cu un consorţiu italian. La licitaţie au mai participat şi două firme bucureştene, care au atacat verdictul comisiei de specialitate a primăriei, iar Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor le-a dat câştig de cauză. Executivul câmpinean a contestat în instanţă decizia CNSC şi a câştigat procesul, firma Cast fiind declarată câştigătoarea licitaţiei. Ce a şocat multă lume a fost termenul de patru luni, cu care Cast s-a angajat să termine investiţia, termen considerat de specialişti o utopie. În fapt, durata efectivă a lucrărilor a fost de 12 luni. Darea în folosinţă a pasajului rutier a fost amânată de câteva ori pentru ca mai-marii de la Bucureşti să fie prezenţi la ceremonia de inaugurare a obiectivului, materializare a celui mai important proiect cu fonduri europene accesat de municipalitate, evaluat la şase milioane de euro. La tăierea panglicii, au fost prezente oficialităţi de prim rang din administraţia centrală şi din Parlament, dar şi numeroase autorităţi câmpinene şi din localităţile învecinate (remarcat s-a făcut primarul din Breaza, Nicolae Ferăstrăeru).
 Cel mai înalt demnitar prezent a fost Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, “cea care a sprijinit cel mai mult finanţarea şi finalizarea acestui mare proiect, care, altminteri, s-ar fi putut întârzia şi realiza abia cu ajutorul fondurilor ce vor sosi în România după 2013”, aşa cum a menţionat în alocuţiunea sa primarul Horia Tiseanu. Nu a mai venit Elena Udrea, cum circula un zvon (ar fi fost, oricum, o prezenţă simbolică, după ce i-a căzut guvernul, la începutul anului),  dar a venit cel care i-a luat locul în fruntea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Cristian Petrescu. Au mai fost prezenţi prefectul demisionar Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, secretarul-general al MDRT Gheorghe Nastasia, consilierul judeţean Ovidiu Cord şi mulţi alţii. Au fost prezenţi şi liderii USL Câmpina, viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina) şi omul de afaceri Virgil Guran (preşedintele PNL Câmpinaşi candidatul USL la Primăria Câmpina). Despre festivismul cronic al administraţiei Tiseanu şi nesfârşitele amânări ale acestei inaugurări şi dări în folosinţă a pasajului, care au întins nervii şoferilor câmpineni la maximum, am mai vorbit, aşa că nu mai insistăm. Ceremonia a atras şi numeroşi gură-cască, ce au venit curioşi să vadă minunea cea mare, cu care administraţia pedelistă a oraşului se tot lăuda de la sfârşitul anului trecut, dar pe care nu mai reuşea să o facă folosibilă.
Inaugurarea a început, bineînţeles, cu oficierea unei slujbe de către un sobor din şapte preoţi (şapte este o cifră plăcută divinităţii), după care au urmat scurte cuvântări rostite de Horia Tiseanu, Roberta Anastase, Cristian Petrescu, fiecare lăudând investiţia şi subliniind importanţa acesteia. Ceea ce ne-a atras atenţia la evidenţierea importantei investiţii a fost “declasarea” sa de la unicat mondial la unicat european. Astfel, dacă la prima conferinţă de închidere a proiectului, proiectantul şi constructorul au subliniat faptul că particularităţile acestei construcţii (stâlpii de susţinere foarte zvelţi în comparaţie cu dimensiunile podului, serpentinele celor două căi de rulare, panta pasajelor principale, diferenţele de nivel dintre extremităţi etc.), o califică drept singura de acest fel din lume, lucrurile s-au mai schimbat între timp, iar în luările de cuvânt de la inaugurare, pasajul (format, practic, din două pasarele), a fost prezentat ca fiind singura construcţie de acest fel din Europa. Bine că s-a tăiat, în sfârşit, panglica tricoloră, fiindcă dacă  ar mai fi avut loc încă o ceremonie de inaugurare, am fi aflat poate că pasarela e cea mai tare din Balcani.  Ca să lămurească lucrurile şi să ne scape de emoţii, într-o postare recent făcută pe forumul unui ziar electronic local, primarul Horia Tiseanu precizează: “Lucrarea este deosebita, pe masura efortului şi dificultăţilor întâmpinate. Oricum, este unica în judet, iar ca solutie tehnică, este unică în ţară.” Acuma, mi-e teamă ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, pasajul rutier să nu ajungă singura construcţie monumentală, unică în felul ei, din…  cartierul meu.

Specialiştii Primăriei au făcut recepţia proiectului “Modernizare Lacul Bisericii”

La sfârşitul săptămânii trecute, o comisie a Primăriei, în frunte cu primarul Horia Tiseanu, a făcut recepţia finală a unei investiţii aşteptate cu mult interes, şi de mult timp, de către câmpinenii de toate vârstele. Este vorba despre proiectul de modernizare a Lacului Bisericii, care cuprinde şi cochetul părculeţ situat pe terasa din vecinătatea apei. Specialiştii municipalităţii au fost mulţumiţi de calitatea lucrărilor executate de firma câştigătoare a licitaţiei, Cast SRL, aceeaşi care a câştigat şi lucrările de realizare a pasajului rutier de la DN1. În opinia noastră (dar s-ar putea să ne înşelăm, iar edilul cel cumsecade al oraşului să nu fie decât “victima” unor coincidenţe foarte favorabile domniei sale), Tiseanu, vulpoi politic versat, de 16 ani în fruntea urbei noastre, “a tras de timp” cât a putut în derularea acestor investiţii de zeci şi sute de miliarde de lei vechi, doar-doar le-o putea aduce cât mai aproape de campania electorală, ca să aibă edilul nostru vorbele la el şi subiecte plăcute pe toată perioada premergătoare alegerilor locale. Nu de alta, dar memoria colectivă este, adesea, la fel de scurtă ca cea individuală. Şi oricum, merită efortul împrospătării memoriei fiecărui alegător, căci fiecare vot contează. Numai că, din nefericire pentru primul demnitar al oraşului, concentrarea temporală a inaugurării atâtor investiţii importante, de toată fala şi isprava, arată şi un lucru care poate da idei de frondă bizonului mioritic local: mai toate marile investiţii sunt realizate de aceeaşi firmă (sau, haideţi, să nu fim răi, că de-abia trecură Sfintele Sărbători Pascale), de aceleaşi câteva firme. O altă coincidenţă nevinovată, desigur.
Revenind, lucrările (terminate, în mare parte, la începutul anului), vor schimba total înfăţişarea uneia dintre cele mai atractive şi mai iubite locaţii de agrement din oraş. Căci vorbim despre o zonă frecventată de mulţi localnici, dar şi de numeroşi turişti, nemaivorbind de interesul pescarilor pentru această locaţie destul de “productivă”. O zonă unde nu s-au mai făcut lucrări de reabilitare şi de modernizare de cel puţin patru decenii.
Proiectul amenajării Lacului Bisericii a început abia în 2008, deşi el a făcut cu ochiul şi primarilor care i-au precedat lui Horia Tiseanu. Însă, mai mereu, s-a invocat lipsa fondurilor financiare, considerându-se că prioritară este  modernizarea infrastructurii stradale şi a  reţelelor de utilităţi. Proiectul de amenajare a zonei a inclus aleile de acces, întregul perimetru al lacului, părculeţul aşezat pe terasa învecinată, plus reabilitarea Şipotului. În parc a fost amenajat un loc de joacă pentru copii, dar au fost realizate şi multe lucrări de peisagistică. La începutul acestei primăveri, au fost amenajate şi spaţiile verzi restante. Sistemul de iluminat al parcului este executat în întregime, astfel încât, noaptea, luminile becurilor dau o notă de feerie locului. Pentru a împiedica dezvoltarea vegetaţiei cu aspect şi miros respingător, care pluteşte vara pe lac (mătasea broaştei, alge, resturi de plante subacvatice etc), au fost curăţate foarte atent toate malurile lacului, pe care au fost ulterior montate “saltele” cu ciment. 
 De asemenea, fundul lacului a fost dragat până la o adâncime de câţiva metri. Refacerea prea-plinului lacului (ţeava prin care se scurge în canalizarea oraşului apa în exces, provenită în urma ploilor abundente), a constituit şi el o prioritate pentru firma executantă, astfel încât să se asigure un nivel constant al apei. Au mai fost amenajate pontoane pentru pescari, care vin în acest loc adesea, chiar şi pe vreme rea. Pentru a se respecta imaginea lacului de altădată, s-a amenajat în mijlocul său o fântână arteziană, care va fi luminată cu ajutorul unor proiectoare instalate sub apă, pe un suport. Difuzorul din capătul ţevii care alimentează fântâna cu apă din lac, prin intermediul unei pompe, are duze reglabile, ce pot împrăştia apa pe diferite direcţii.
Cum nu poţi mulţumi pe toată lumea, primarul nu a scăpat de reproşul (neîntemeiat) al unui pescar, nemulţumit că gardul de protecţie care înconjoară lacul îl încurcă în ridicarea undiţelor şi intrarea în posesie a peştilor capturaţi. Afurisit pescarul… Al naibii, domnule! O fi fost vreun opozant politic sub acoperire!? Cum sunt destui localnici lipsiţi de bun-simţ şi de spirit civic care nu respectă curăţenia şi deteriorează mobilierul stradal, în parc au fost montate mai multe camere video, care sunt conectate la un server aflat la sediul Poliţiei Locale. Se preconizează amplasarea altor camere video pe pe tot perimetrul lacului, astfel încât să fie tăiat elanul distructiv al nesimţiţilor care, eventual, ar face ca această investiţie de peste 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi), să-şi piardă din strălucire şi atractivitate. În curând, vor fi alocate fonduri şi pentru achiziţionarea unui sistem care să stocheze imaginile timp de o săptămână, astfel încât să poată fi identificaţi rapid cei care s-ar deda la acte de distrugere a dotărilor acestei investiţii publice remarcabile.

De Izvorul Tămăduirii, credincioşii câmpineni au primit Agheasma Mică

La sfârşitul săptămânii trecute, numită şi Săptămâna Luminată, fiind prima de după Învierea Domnului, ortodocşii câmpineni au umplut până la refuz cele şase biserici din oraş închinate acestui cult. “Înarmaţi” cu peturi şi bidoane, aceştia au aşteptat ore în şir, la nişte cozi interminabile, pentru a primi de la preoţii parohi apă sfintită, în cadrul unei mari sărbători închinată Maicii Domnului: Izvorul Tămăduirii. Praznicul datează din secolul al V-lea şi aminteşte de o minune ce s-a petrecut în apropierea Constantinopolului. Pe când nu era încă împărat, ci ostaş, Maica Domnului i-a descoperit lui Leon cel Mare (457-474) un izvor cu apă vindecătoare, cu care s-au lecuit, ulterior, numeroşi bolnavi, acestora întărindu-li-se, în acelaşi timp, şi credinţa în Dumnezeu. De-a lungul secolelor, în acel loc sfânt, aflat în vechiul cartier Vlaherne din Istanbul, li se întâmplă numeroase minuni celor care vin şi se roagă cu credinţă. Biserica ce se găseşte aici datează din secolul al XIX-lea însă, la subsol, se află paraclisul rezidit de împăratul Iustinian pe locul celui dintâi, care adăposteşte Izvorul Tămăduirii dăruit oamenilor de Sfânta Fecioară Maria. În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei - Agheasma Mică. Apoi, preoţii sfintesc şi casele, din acest punct de vedere Izvorul Tămăduirii semănând foarte mult cu Boboteaza (Agheasma Mare). La Biserica Sf. Parascheva, de lângă Casa Tineretului, vinerea trecută, sute de câmpineni au aşteptat cuminţi să-şi umple vasele cu apă sfinţită, pe care să o ducă apoi în casele şi la familiile lor.

Până la începutul campaniei electorale,

Primarul Băneştiului rămâne în arest

Ion Costache Petre, primarul comunei Băneşti, va sta încă 20 de zile în arest, pentru că aşa au hotărât judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, care i-au prelungit perioada de penitenţă lui Costache până în data de 9 mai. Adică exact cu o zi înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile locale.
Soluţia dată de magistraţi în dosarul „Costache” este următoarea: „Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în dosarul penal nr. 613/P/2010 şi în consecinţă: În baza art.155 şi art.159 Cod procedură penală, dispune prelungirea arestării preventive a inculpaţilor: - VASILE EDUARD GABRIEL, - CĂLIN CONSTANTIN MARIAN, - ION COSTACHE PETRE, - TUDORACHE GHEORGHE, pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2012 şi până la data de 09 mai 2012 inclusiv. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu recurs în 24 de ore de la pronunţare, pentru inculpaţi de la comunicare. Cercetată în Camera de Consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, azi 16.04.2012”.
În aceste condiţii, este greu de crezut că PDL va mai miza pe serviciile lui Costache pentru a obţine un alt mandat la Băneşti.

Câmpina se pregăteşte pentru scrutinul din 10 iunie 2012

Până la alegerile locale din 10 iunie nu a mai rămas mult timp. Printre cele mai importante acţiuni se numără delimitarea şi organizarea secţiilor de votare, precum şi întocmirea listelor electorale permanente. Conform datelor primite de la Prefectura Prahova, în municipiul nostru sunt 33.323 de persoane cu drept de vot, adică localnici care, până la data alegerilor, au cel puţin  18 ani împliniţi. Este curioasă şi dubioasă cifra, având în vedere că, din rezultatele ultimului recensământ, populaţia Câmpinei se situa sub 34.000 de persoane. Din diferenţă, s-ar putea întelege că în oraşul nostru trăiesc doar câteva sute de minori. Cerând explicaţii autorităţilor, am fost informaţi că nu s-au luat în calcul rezultatele ultimului recensământ (care încă nu au fost finalizate), ci nişte statistici mai vechi. Or fi ştiind cei de la Prefectură ce fac, că poate actualilor guvernanţi le-ar conveni o rată mai mare a absenteismului la urne. Ca şi în precedentele alegeri din iunie 2008, vor fi amenajate tot 23 de secţii de votare. Oricum, conducerea Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 2 Câmpina a fost stabilită recent, prin tragere la sorţi, la Ploieşti. Zilele trecute, sorţii au stabilit ca preşedinte şi locţiitor al circumscripţiei electorale câmpinene (la alegerile locale, fiecare localitate reprezintă o circumscripţie), să fie aleşi doi magistraţi de la Tribunalul Prahova, Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal. Este vorba despre judecătorul Mădălina Graure (soţia procurorului Gheorghe Graure, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina), care a fost aleasă preşedinte, şi despre judecătorul Gabriel Ivănescu, ales vicepreşedinte. Se aşteaptă acum ca partidele să-şi desemneze reprezentantii şi să transmită şi listele cu candidaţii proprii. Un independent, pentru a candida, îi sunt necesare câteva sute de adeziuni. Mai precis, 1% din numărul celor înscrişi în listele electorale permanente, adică 333 de adeziuni. 
Cele 23 de secţii de votare sunt următoarele: Secţia nr.1 – Casa de Cultură „Geo Bogza” (holul mare), Secţia nr.2 – Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” (sală de clasă), Secţia nr.3 – Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” (sală de clasă), Secţia nr.4 – S.C. Edilconst (cantină), Secţia nr.5 – Şcoala Centrală (sală de clasă), Secţia nr.6 – Grupul Şcolar Industrial Energetic (Corp A, sala 5), Secţia nr.7 – Şcoala Generală nr.7 (sala de sport), Secţia nr.8 – Casa Tineretului (holul mic), Secţia nr.9 – Rafinăria „Steaua Română” (cantină), Secţia nr.10 – Grupul Şcolar Energetic (Corp A, sala 3), Secţia nr.11 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport),  Secţia nr.12 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport), Secţia nr.13 – Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (cămin), Secţia nr.14 – Şcoala Generală nr.5 (din cartierul Slobozia, sală de clasă), Secţia nr.15 – Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini (sala de sport), Secţia nr.16 – Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (sală de clasă), Secţia nr.17 – Şcoala Generală nr.6 (sală de clasă), Secţia nr.18 –  Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini (cantină), Secţia nr.19 – Şcoala Generală nr.8 (sală de clasă, etajul I), Secţia nr.20 – SC Electroutilaj (cantină – sala de protocol), Secţia nr.21 – Şcoala Generală nr.3 (sala de sport), Secţia nr.22 – Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini (cantină), Secţia nr.23 – Şcoala Generală nr.8 (sala de sport).

O veche escrocherie de la “gaborii cu pălărie”:

Montări de jgheaburi şi burlane la preţuri oscilante, derutante şi terorizante

 Aveţi probleme de reparaţii la acoperişul de tablă al casei în care locuiţi, la jgheaburi sau la burlane? Nu e un lucru de mirare, dacă de la ultima reabilitare a trecut mult timp şi dacă ţinem cont că am scăpat de o iarnă lungă şi geroasă, la finalul căreia jgheaburile şi burlanele unor clădiri nu arată deloc bine, chiar golite de zăpada îngheţată care a fost adăpostită atâta vreme în “pântecele” tablelor colectoare. De mirare şi de pagubă mare ar fi să angajaţi străini de pe stradă să vă repare ce este de reparat. Mai mulţi cititori ai publicaţiei noastre ne-au semnalat că “au luat ţeapă” după ce au permis “unor balaoacheşi cu mustăţi ungureşti” să le repare acoperişurile. Sub protecţia anonimatului (“ne e frică, domnule, să nu vină iarăşi peste noi”), aceştia ne-au rugat să facem un apel către toţi câmpinenii, să se ferească de a tocmi lucrări făcute de “gaborii cu pălărie”, acele bine cunoscute personaje ale străzilor noastre ce apar imediat după ce primăvara şi-a intrat în drepturi depline, pentru a-i “aburi” pe localnicii care vor să-şi reabiliteze acoperişurile clădirilor pe care le deţin. Ţiganii tinichigii cu mustăţi bine conturate, care bat din poartă în poartă, sunt numiţi “gabori cu pălărie” de la un accesoriu vestimentar purtat în permanenţă: pălăria cu boruri largi. Ei reprezintă un neam de ţigani veniţi din Ardeal, care se adaugă altor neamuri de ţigani, specializate după îndeletnicirea practicată:  rudari, zlătari, ursari, argintari, căldărari etc. Cei care ne-au sunat la redacţie ne-au spus că toţi care au avut acoperişurile, burlanele sau jgheaburile stricate şi au apelat la ţiganii gabori au trăit experienţe terorizante. Căci au avut supriza ca, după ce, la început, au negociat un preţ cu tinichigiii romi, la sfârşit, aceştia să aibă pretenţii la sume mult mai mari, ameninţând cu demolarea întregii lucrări.  Aşadar, preluând informaţia, ne facem datoria să informăm câmpinenii să aibă mare grijă şi, orice s-ar întâmpla, oricât de urgentă ar fi reparaţia, să nu angajeze  în lucrări de genul celor amintite gaborii cu pălărie fără contract scris şi autentificat. Ideal ar fi, totuşi, să nu primiţi oferta de muncă a “mustăcioşilor”. Asta ca să nu vă complicaţi existenţa şi să nu vă treziţi, în final, că mai trebuie să plătiţi lucrările făcute de gabori cu lucruri din casă. De cele mai multe ori, tinichigiii ambulanţi cu mustăţi şi pălărie se angajează să  confecţioneze şi să monteze jgheaburi şi burlane, însă o angajare a lor la repararea acoperişului devine şi mai periculoasă, căci în acest ultim caz, sumele cu care puteţi fi păcăliţi, fraieriţi, escrocaţi (spuneţi cum vreţi), devin mult mai mari. Dar, pentru a lămuri mai bine lucrurile, vă vom prezenta, în continuare, şi modul de acţiune al gaborilor cu pălărie. Gaborii sosesc cu pălării pe cap, dar şi cu jgheaburi şi burlane în mâini, ca semne distinctive ale meseriei pe care o practică de secole, ale ofertei de muncă pe care o propun localnicilor contra unui cost (iniţial) foarte bun: 2-300 de lei pentru montarea tuturor burlanelor şi jgheaburilor. Nu de puţine ori, sunt foarte vocali în prezentarea ofertei de muncă, aceasta fiind ori strigată puternic din mers (“Jgheaburi şi burlane reparăăăm!”), ori clamată prin tipete şi bătăi la porţi. Oferta gaborilor cu pălărie este tentantă pentru cei care au probleme mari cu acoperişul şi mai sunt, başca, şi amatori de chilipiruri. Dar cei care se învoiesc să-i primească şi să bată palma cu mustăcioşii tinichigii cad, de fapt, în plasa acestora, căci după montarea jgheaburilor şi a burlanelor, gaborii se “sucesc” brusc, cerând un preţ de 10 ori mai mare. Este un preţ exagerat, mult umflat faţă de cel convenit la început, chiar dacă, trebuie să o spunem, nici preţul iniţial nu este echitabil. Dar cum amatorii de chilipiruri sunt cu miile, nu-i de mirare de ce  gaborii cu pălărie îşi găsesc mereu “clienţi”. Aceştia din urmă îşi dau seama, într-un trist şi penibil târziu, că au fost victimele unei escrocherii şi încearcă să se împotrivească noilor pretenţii financiare ale romilor cu mustaţă, dar sunt amenintaţi, în cazul în care refuză să plătească 20-30 de milioane de lei vechi,  cu smulgerea jgheaburilor şi a burlanelor nou-montate, situaţie total neplăcută, care le mai temperează revolta. Pentru a fi mai “convingători”, în susţinerea celor doi-trei gabori care au executat lucrarea sar alţi cinci, coborâţi dintr-o maşină care opreşte în trombă, ca din întâmplare, în faţa porţii celui fraierit. Victima, la presiunea romilor care ţipă şi amenintă din toate părţile, cedează până la urmă, în foarte puţine cazuri persoana respectivă reclamând incidentul la poliţie. Motivul? Probabil, ruşinea de a nu fi întrebată cum a putut să creadă că toată treaba ar putea fi făcută cu un preţ atât de mic. În ultimele două săptămâni, în cartierul Păcuri, cel puţin trei proprietari de case au căzut victime gaborilor cu pălărie, aceştia din urmă alegându-se din gospodăriile respective cu multe aparate electrocasnice, electrice şi electronice: maşini de spălat, televizoare, drujbe, motocositoare, combine audio, telefoane mobile. Bineînţeles, în afara sumei de bani convenită iniţial. Aşadar, ca o concluzie finală, dacă aveţi probleme cu acoperişul, angajaţi o firmă de profil, un meseriaş cunoscut sau recomandat de un prieten. Dacă aţi intrat în acest impas, sunaţi un prieten (cum s-ar zice variantei de concurs milionar), sunaţi la numărul de telefon al unei firme găsite în “Pagini aurii”, numai nu angajaţi gaborii cu jgheaburi şi burlane.

Admiterea la avort

Conținutul inițiativei recente de modificare a Legii avorturilor m-a dus cu gândul, mai degrabă, la un traseu cu etape de calificare, gen „Moartea domnului Lăzărescu”, nicidecum la o perspectivă serioasă pentru creșterea natalității.
Sunt pediatru și cred mai mult în dreptul la viață sănătoasă al copilului, decât în libertatea totală a femeii de a dispune de corpul ei, pe care o văd mai aproape de prostituție decât de evoluție. Nu pot uita adolescentele, care de-a lungul timpului mi s-au adresat, după avorturi făcute în grabă, sub acoperirea unei legislații permisive, în care acordul părintelui femeii-copil era adesea prezumat în lipsă. Care ar fi folosul restricționării avorturilor în asemenea cazuri și ce discernământ i se poate atesta unei minore aflată în această situație?
Telejurnalele  pascale au adus în prim plan familii din Deltă, pentru care aducerea pe lume a unui copil este una din foarte rarele bucurii ale vieții, tranformată instantaneu în coșmarul creșterii acestuia în lipsa celor mai elementare condiții.  Acolo este necesară urgent sanitație bazală pentru a–i menține pe copii în viață, nu restricționarea  avorturilor. Și Delta nu este o mare excepție: s-a văzut ca există încă zone ale țării unde mai mulți copiii ar însemna mai multe riscuri de a sfârși înnecați în WC-ul școlii.

Cupa Poiana Câmpina la şah

Sâmbătă, 21 aprilie,în localul restaurantului Club As din complexul terenurilor de tenis Fibec, a avut loc Cupa Poiana Câmpina pentru copiii de la grădiniţă până la clasa a VIII-a. Au avut loc partide viu disputate, stârnind mari ambiţii printre copii şi multe emoţii din partea părinţilor spectatatori. Au participat 6 echipe de copii (3 + o rezervă) şi anume: Tineri Maeştri Poiana Câmpina, Clubul Copiilor Câmpina, CSM Câmpina, Poiana Câmpina Gară, Alexadros Buşteni şi Poiana Câmpina Centru.
După aproape trei ore de joc şi consumarea celor cinci runde (30 minute fiecare), s-au desprins următorii câştigători:
Locul I: Alexandros Buşteni - 10 p (patronul echipei, Emanoil Savin)
Locul II: Tinerii Maeştrii Poiana Câmpina - 8 p (patronul echipei, Alin Moldoveanu)
Locul III: CSM Câmpina - 5 p (patronul echipei Virgil Guran)
Toţi copiii au primit diplome de participare, dulciuri şi răcoritoare, iar câştigătorii au primit premii în bani, frumoase cupe şi diplome.
Sponsorul concursului: maestrul emerit al sportului Alin Moldoveanu.
Organizator: Ion Nicolae; arbitru: Nicoleta Coler.

Fotbal - Liga A Prahova

CSM Câmpina - Avântul Măneciu 1-0

Întâlnirea dintre CSM Câmpina şi Avântul Măneciu poate fi caracterizată drept un joc bun, în care rezultatul a fost mai important decât spectacolul. CSM s-a impus graţie golului marcat de Marius Mihai (min. 37), dar şi a faptului că Radu Burloiu a făcut un meci foarte bun, anihilându-l complet pe Daniel Stoian, coordonatorul de joc al oaspeţilor. De partea cealaltă, Avântul Măneciu a încercat să echilibreze partida, fără să pună în pericol poarta lui Boşilcă.
CSM Câmpina a folosit următoarea formulă de joc: Boşilcă - G. Radu, Gânju (cpt), Zăpodean - Budileanu, Stroe, Ilioiu (83 Bej), Burloiu, B. Olteanu (69 A. Burchi) - Blanc (75 Hromei), M. Mihai (88 Negoiasă). Rezervă neutilizată: Lepădatu. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Arbitri: Viorel Căunei (Plopeni) - Alexandru Ilie (Ploieşti), Stelian Mălăroiu (Puchenii Moşneni).
Observator: Viorel Băltăţeanu (Ploieşti).

Petrolul II Ploieşti - Unirea Câmpina 0-0

În ultima etapă de campionat, liderul Ligii A Prahova, Unirea Câmpina, a pierdut două puncte preţioase în deplasarea de la Petrolul Ploieşti. Astfel, diferenţa dintre Unirea şi principala sa urmăritoare în campionat, Vispeşti Blejoi, s-a redus la cinci puncte, ceea ce anunţă încă de pe acum o a doua parte a returului de foc în care câmpinenii au de disputat toate meciurile importante în deplasare, inclusiv cel de la Vispeşti. Unirea a folosit în meciul cu Petrolul următoarea formulă de joc: D. Şandru - A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru - Cernea, G. Ghiţă, Lambă, Filip - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: Bica, Dobrescu.