08 mai 2012

Partidele câmpinene şi-au desemnat candidaţii

Recent, partidele câmpinene şi-au desemnat candidaţii pentru apropiatele alegeri locale. Primii care s-au prezentat la Biroul Electoral Câmpina au fost “verzii”.
Partidul Verde a fost, până de curând, incolor în peisajul politic local. Ca, de altminteri, şi la nivel judeţean sau naţional. PV, care nu a reuşit o unificare totală a partidelor ecologiste, PER păstrându-şi identitatea, apare, ca multe alte partide mici, numai în ajunul unor alegeri; fie ele locale, parlamentare sau prezidenţiale. Organizaţia câmpineană a partidului a fost “resuscitată” de Elvis Arghir, un om de afaceri prezent de opt ani în legislativul municipal, actualmente independent, fost consilier liberal, fost consilier democrat, fost candidat PD la Primăria Câmpina (în 2004), fost candidat PNL la şefia executivului câmpinean (în 2008), fost… Tocmai asta e, că Elvis Arghir a tot fost şi ar vrea să mai fie. După ce liberalii i-au retras sprijinul politic, în urmă cu doi ani, era clar că un loc eligibil pentru el pe lista USL era de domeniul utopiei. Aşa că omul nostru s-a gândit să-şi facă partid ca să se pună primul pe liste. Drept pentru care Arghir va candida la Primăria Câmpina din partea PV, fiind totodată şi primul pe lista candidaţilor acestui partid la Consiliul Local; eterna reţetă a politichiei româneşti. Principala achiziţie a sa este consilierul municipal Florin Marcu, care a părăsit, de curând, PDL. Marcu este singurul câmpinean care candidează la şefia Consiliului Judeţean. El ocupă totodată şi locul second pe lista candidaţilor-consilieri, pe locul al treilea fiind poziţionat Mircea Călin. Arghir, membru al cultului Adventist de ziua 7,  se bazează pe voturile adventiştilor şi ale penticostalilor din zonă.
Imediat după “verzi”, s-au prezentat la BEC reprezentanţii USL. Conform sondajelor, USL ar obţine cam 60% din sufragii pentru Consiliul Local, ceea ce înseamnă cel puţin 10 consilieri municipali. Adică o majoritate confortabilă în miniparlamentul câmpinean. Virgil Guran, liderul liberalilor câmpineni şi candidatul USL la Primăria Câmpina, este primul pe lista pentru Consiliul Local. Îl urmează viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina, consilierul social-democrat Gheorghe Tudor (fost primar în mandatul 2000-2004), liberalul Daniel Ioniţă (informatician, director general), Mihaela Neagu Petrovici (medic, consilier PSD), Florin Severius Frăţilă (jurnalist, directorul revistei “Oglinda”, PNL), Horaţiu Zăgan (inginer, director tehnic, consilier PSD), Rodica Mariana Papuc (inginer, manager, PNL), Călin Iulian Tiu (medic, PSD), Dragomir Enache (inginer, pensionar, consilier PNL). 
Conservatorii câmpineni deţin locuri neeligibile pe listă (după activitatea şi importanţa organizaţiei lor municipale), liderul PC Câmpina, Dumitru Bolocan, fiind poziţionat abia pe locul 12. De remarcat este faptul că medicul chirurg Călin Tiu, pe care PSD l-ar fi vrut candidat propriu la Primăria Câmpina, a coborât de pe locul 3 (poziţie pe care o ocupa într-o primă variantă a listei), pe locul 9.
Partidul Ecologist Român nu are candidat la Primărie, dar a prezentat o listă aproape completă, cu 21 de candidaţi, pentru Consiliul Local, primele trei locuri fiind ocupate de Mihai Leonard Cîrcioreanu, Mircea Orţan şi Mihai Dinu Lăcătuş.
Primarul Horia Tiseanu, care îşi împarte şansa de a fi reales aproape în mod egal cu Virgil Guran (USL), ocupă şi primul loc pe lista PDL Câmpina la Consiliul Local. El este urmat, pe această listă, de omul de afaceri Ovidiu Cord şi de consilierii municipali democrat-liberali Marian Nistor, directorul Pieţei Centrale, Gena Preda, Marian Dulă, Elena Albu, Daniel Telegescu, Monica Iosefina Clinciu, Viorel Gheorghe Bondoc şi Lucian Cercel. Potrivit sondajelor, PDL ar obţine doar vreo patru consilieri, ceea ce înseamnă că Tiseanu va trebui să încerce o coabitare greu de suportat, adică să administreze oraşul cu un miniparlament câmpinean ostil.
Organizaţia municipală a Partidului Poporului – Dan Diaconescu, şi-a desemnat candidatul la Primăria Câmpina. Acesta este consilierul Adrian Piţigoi, un apropiat al Jenicăi Tabacu, directorul Muzeului “B.P. Hasdeu”, cea care conduce din umbră PP-DD Câmpina. Piţigoi este şi primul pe lista de candidaţi-consilieri, fiind urmat de Luminiţa Dumitrescu, Viorica Stănică şi Mihai Tifigiu.
Liviu Corcodel, care iniţial încercase să negocieze candidatura sa la Primărie din partea PP-DD, a eşuat în demersul său, nefiind sprijinit de Jenica Tabacu.  Corcodel a ajuns totuşi candidat de primar, dar din partea PNG-CD, partidul lui Gigi Becali fiind şi el scos la luminile rampei politice în ajun de alegeri, după o absenţă de patru ani. Pe lista PNG-CD pentru Consiliul Local, Liviu Corcodel (fost membru al PDL, PSD, PP-DD), este urmat de Raluca Nicoleta Bucur şi Vasile Nechifor.
Partidul “România Mare” îl are drept candidat de primar pe Andrei Istrate (32 de ani), cel mai tânăr candidat la prima demnitate publică a Câmpinei. El este şi primul candidat-consilier, fiind urmat de Tănase Satnoianu (preşedintele PRM Câmpina) şi Emil Apostolescu.
UNPR Câmpina va fi şi el prezent la alegerile din 10 iunie cu un candidat la Primărie (Ciprian Murariu) şi o listă completă cu candidaţii la Consiliul Local. Primul pe lista candidaţilor-consilieri este tot Ciprian Murariu, urmat de Auraş Chivu (liderul organizaţiei municipale a partidului) şi Dănuţ Căpăţână.

Cuvântul care înţeapă

Câte mandate de speranţă mai are viaţa noastră?

Peste două zile va începe, oficial, perioada de campanie electorală pentru alegerile locale 2012. Alianţele politice şi partidele şi-au desemnat candidaţii pentru funcţia de primar, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, oferind electoratului şansa de a alege cea mai bună soluţie. Dar care este cea mai bună soluţie într-o vreme de profundă criză morală, economică şi socială? Cine sunt aceia care, odată ajunşi la putere, vor acţiona în primul rând în slujba comunităţii şi abia după aceea pentru propriul interes personal, de partid ori de gaşcă? Iată doar dintre întrebările care se aprind zilnic în mintea şi sufletul românului umilit în propria ţară.
Oamenii nu mai cred în nimeni şi nimic şi ăsta este cel mai profund pericol la care se supune societatea românească. Am încercat în lungul periplu al întâlnirilor mele cu semeni din toate categoriile sociale să aflu cum ne putem vindeca de această boală a neîncrederii însămânţată în fiinţa naţională de o mână de politruci nenorociţi, care au batjocorit totul în jurul lor. Încă nu am găsit o reţetă miraculoasă care să genereze cel puţin o stare de amnezie propice unui nou început bazat pe morală şi etică socială. Românul are nevoie de un moment zero în care autoritatea (locală, judeţeană, naţională) să instituie principiul bunei credinţe, care să ajungă la fiecare individ (a se înţelege categorie socială) pentru a-i rezolva neajunsurile şi a extirpa răul făcut până acum. Numai aşa ne vom putea redobândi încrederea unii în alţii şi vom putea merge împreună mai departe. Mulţi dintre aceia care au recunoscut ca imperios necesar acest moment zero al românilor se întreabă care este mecanismul prin care putem separa bobul de neghină în politica românescă, până la urmă sursa tuturor relelor. Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de complex, pentru că ţine în bună măsură de implicarea fiecărui cetăţean în viaţa comunităţii, dar şi de educaţie. Nu poţi separa bobul de neghină dacă eşti total dezinteresat de ceea ce se întâmplă în jurul tău şi nu îţi exerciţi opţiunea de a alege ori dacă alegerea pe care o faci se bazează pe interesul imediat. Nu te poţi gândi la o viaţă mai bună din momentul ce îţi alegi conducători ce şi-au demonstrat caracterul duplicitar ori neputinţa de a construi ceva în activitatea lor privată, aşa cum nu te poţi baza în fruntea cetăţii pe un conducător şantajabil, meschin şi supus oricând compromisului în urma căruia numai el şi gaşca lui să o ducă mai bine. Nu te poţi mulţumi în Câmpina cu două, trei străzi asfaltate şi bordurate, cu o zonă de promenadă în jurul unui luciu de apă şi un pasaj rutier (toate făcute cu mult mai mulţi bani decât era nevoie - în 16 ani de mandat!!!), în timp ce oraşul moare din punct de vedere economic, iar forţa de muncă migrează pe capete.
La ora când scriu aceste rânduri în Parlamentul României se discută aprins pe marginea învestirii noului Guvern USL. Un alt mandat, o nouă speranţă. V-aţi făcut vreodată calculul câte mandate de speranţă mai are viaţa noastră? Iată o temă de meditaţie care ar putea influenţa decisiv rezultatul alegerilor locale şi parlamentare din acest an.
P.S. Culmea sfidării şi a nesimţirii!!! Candidatul PDL pentru Primăria Băneşti este Livia Costache, soţia actualului primar arestat Petre Ion Costache. Iată la ce se pretează această specie de politruci, care mişună de ani de zile prin vieţile noastre.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

UN MILION DE CĂRŢI

Un milion de cărţi donate Republicii Moldova, iată adevărata ştire a săptămînii. Nu noul guvern („cel mai cinstit şi mai competent” risum teneatis?). Unirea cu Moldova nu a fost niciodată în ultimii 75 de ani mai aproape. Tot felul de fumuri încearcă să escamoteze mediatic această realitate. Am auzit oameni spunînd „nu mă interesează”. Şi m-am sbîrcit interior, oare atît de mare să fie amnezia noastră? Tot ce pot să sper este ca politica noastră externă să continue aceeaşi linie decisă. Avem cel mai ridicol şi contestabil guvern. Nu este posibil să pui miniştri aflaţi în proces cu ministerul pe care-l conduc: cum sunt doamna de la învăţămînt (probabil înlocuită de pe listă pînă cînd citiţi aceste rînduri), cel de la agricultură, pseudonimul jenant şi anonim al lui Voiculescu, dl. Alistar deja exmatriculat, dl. de la justiţie, care cerea arestarea procurorilor ce au instrumentat dosarul Năstase şi defila în fruntea oastei PSD ce ocupa tribunalul în care era judecat cutare suspectat de corupţie din partid, dl. de la externe care nu are competenţă în domeniu, dl. de la cultură, aflat în cercetarea ANI, dl de la sănătate, adversar al lui Arafat (unde sunt manifestanţii de astă iarnă care făceau din liderul SMURD arhanghelul României curate?)… Nu vi se pare cam mult?

Primăria Băneşti rămâne o afacere de familie. A familiei Petru şi Livia Costache

Cine credea că primarul comunei Băneşti, arestat preventiv la sfârşitul lunii martie, nu-şi va păstra, chiar de după gratii, influenţa asupra administraţiei publice a localităţii sale, s-a înşelat amarnic. Braţul legii penale româneşti (aşa amputat cum este), a reuşit să-l priponească puţin pe Ion Petre Costache, oprindu-l din săvârşirea, în continuare, a unor infracţiuni, dar s-a dovedit a nu fi mai lung decât prelungirea braţului fostului edil, care este soţia sa, Livia Costache, profesoară de matematică la Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina, aruncată, de câteva zile, în bătălia pentru Primăria Băneşti. Reamintim cititorilor că edilul penal al comunei a fost arestat preventiv pe 23 martie 2012, împreună cu alte trei persoane. Acesta este învinuit că a primit mită, a făcut trafic de influenţă și abuz în serviciu, în sarcina sa fiind reținută şi infracțiunea de conflict de interese. În calitate de primar al comunei Băneşti, Ion Costache a înlesnit sustragerea de către mai multe persoane a unei conducte de alimentare aparţinând OMV Petrom S.A. şi a primit, în mod repetat, sume de bani în scopul de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu. Totodată, în calitate de primar, a participat la luarea unei decizii cu privire la atribuirea unor contracte de prestări servicii unei societăţi ce aparţine unei rude apropiate. Conducta OMV a fost valorificată la centre de colectare a fierului vechi. După arestarea lui Costache, conducerea PDL Prahova a susţinut, o vreme, candidatura la primărie a actualului viceprimar, Amelin Costache. Acestuia i s-a şi comunicat că trebuie să se pregătească pentru câştigarea apropiatelor alegeri locale. Dar aşa cum politichia românească e dată dracului, s-ar părea că şi Primăria Băneşti s-ar vrea dată familiei Costache de către liderii portocalii de la Ploieşti. Căci întocmai precum un deznodământ din tragediile greceşti ale antichităţii a căzut infirmarea candidaturii lui Amelin Mihalache şi confirmarea candidaturii soţiei edilului arestat, Livia Costache.  În orice caz, oricât de încurcate şi de dificile ar fi fost calculele fruntaşilor pedelişti ai judeţului, ele nu au dat cu virgulă, ci doar cu Livia Costache, chiar dacă doamna profesoară nu are experienţă politică. Vestea probabil că l-a perplexat puţin pe vice, dar pentru politica dâmboviţeană, această trădătoare schimbare de situaţie nu trebuie să mire pe nimeni, fiindcă au existat cazuri şi mai revoltătoare. Dacă la 8 august 1870, locuitorii capitalei Prahovei au creat Republica de la Ploieşti, pe 10 iunie 2012, locuitorii comunei învecinate pot încerca să pună bazele dinastiei Costache.

De 1 Mai, am avut de toate: grătare, muzică, hore, poporeni, politicieni şi politicianisme

Anul acesta, 1 Mai a fost, ca de fiecare dată în anii cu alegeri locale, presărat cu mici electorali, dar şi cu fripturi făcute la multe grătare neutre (de către iubitorii de picnic), cu politicieni, năravuri şi calcule politicianiste, cu valuri de bere, muzică dată la maximum, veselie şi antren, tot tacâmul. Un lucru mai rar întâlnit, comparând cu anii precedenţi, a fost Hora Poporului, cum le-a plăcut organizatorilor să numească  acţiunea desfăşurată de organizaţia municipală a PP-DD într-un spaţiu îngrădit, situat pe platoul din stânga drumului care urcă spre Fântâna cu Cireşi, platou concesionat de municipalitate firmei Soceram pentru realizarea, în viitor, a unui parc de distracţii.  De fapt, nu a fost doar o horă, ci mai multe hore, desfăşurate uneori în cercuri aproape concentrice.
În mijlocul “ţarcului”, toată floarea organizaţiei PP-DD Câmpina s-a prins în horă cu poporenii (că doar de aia îi zice partidului “al poporului”), poporeni bine bronzaţi de soarele arzător al acestui început de mai electoral, majoritatea din cartierele Păcuri şi Broaşte. Cum se zvonise, chiar în dimineaţa acelei zile, că pe Muscel va veni însuşi Dan Diaconescu, lumea s-a strâns buluc, ca la urs, fiindcă, nu-i aşa, învăţând din sloganul televizionistic al mentorului partidului, ei ştiau ce-o să piardă în cazul in care nu-l pipăie şi nu-i ating coastele noului apostol al politicii româneşti, domnului DD, cel care va da… Cel care va da la tot poporul dacă va ajunge la putere.
Oricum, fenomenul de masă “PP-DD” l-ar putea face pe mareşalul Alexandru Averescu (artizanul victoriei armatei române în Primul Război Mondial, întemeietorul Partidului Poporului de la începutul perioadei interbelice), să se răsucească în mormânt. Aşa popularitate cum are Dan Diaconescu nu a avut distinsul nostru mareşal nici în perioadele când a fost prim-ministrul României.
Până la urmă, Dan Diaconescu nu a venit, fiind angrenat într-o acţiune electorală la Constanţa, unde, cu siguranţă, a găsit mult mai mulţi “poporeni” gata să-l asculte cu gura căscată. Încercând să-l substituie pe Dan Diaconescu, Radu Socoleanu - preşedintele PP-DD Prahova, a încins nişte hore cu câteva tinere adepte ale “poporanismului” diaconescian, până l-au năpădit oboseala şi toate transpiraţiile. Deşi a rezistat eroic, pe căldura caniculară de afară, într-un târziu, a cedat fizic şi s-a retras la marginea “ringului”, ca să mai discute despre succesul cu ceilalţi lideri ai PP-DD din judeţ: Jenica Tabacu – vicepreşedintele filialei PP-DD Prahova, Auraş Dragomir – candidatul PP-DD la preşedinţia Consiliului Judeţean, consilierul municipal Adrian Piţigoi – candidatul de primar, Viorica Stănică, liderul organizaţiei municipale.
A fost prima acţiune publică a PP-DD în care a fost angrenat şi electoratul local. De fapt, s-ar putea spune că am fost martori la succesul primei acţiuni publice a PP-DD Câmpina pe fond muzical, deoarece acţiuni cu electoratul sunt şi cele în care pepedediştii câmpineni împart, periodic si fără muzică, sute de saci cu cartofi vechilor şi viitorilor prozeliţi. 
Pentru că dănţuitul în hore nesfârşite stârneşte pofta de mâncare, nu a mirat aproape pe nimeni îmbulzeala care s-a produs la împărţirea dintr-o furgonetă a unor pacheţele cu mâncare (plus o doză de bere, desigur), doar celor care aveau invitaţie pentru a participa la această Horă a Poporului. Acţiune care ne-a arătat limpede că PP-DD Câmpina  are potenţial, are valoare, şi dacă mai are multe tone de cartofi şi pachete de împărţit sărmanilor oraşului, poate avea şi multe voturi la scrutinul din 10 iunie 2012.
Şi reprezentanţii PDL Câmpina au ţinut să iasă şi ei la iarbă verde, la Fântâna cu Cireşi, dar mai discret, pentru un contact măcar vizual cu alegătorii câmpineni. Au venit să mai povestească de-ale lor (sau de-ale politicii), pedelişti cu funcţii (primarul Horia Tiseanu, consilieri municipali şi judeţeni), dar şi membri vechi ai partidului, de o maximă fidelizare. Fostul prefect Adrian Dobre, candidatul PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean, a ţinut şi el să fie prezent printre pedeliştii câmpineni.
Ca o concluzie, am putea afirma, fără teama de a greşi, că Unu Mai… mai politic ca cel din acest an nu am mai întâlnit din 2008. Ca o ultimă remarcă: dacă Primăria nu va amenaja destule locuri pentru făcut grătare, se va întâmpla mereu ca anul acesta,  când foarte puţini dintre localnicii amatori de petreceri la iarbă verde, prezenţi la Fântâna cu Cireşi, au respectat recenta Lege a grătarului.

În ajunul alegerilor locale, administraţia Tiseanu oferă câmpinenilor flori, când nu-i satură cu “bunătăţi”

Dacă alegerile locale ar avea loc anual, traiul câmpinenilor ar putea fi mult mai îmbelşugat. Măcar în promisiuni de mai bine şi în târguri numite pompos “cu bunătăţi”. Firma ploieşteană VELE Promotions (apropiată, zice-se, de PDL şi de primarul Horia Tiseanu), a adus de multe ori “Târgul cu Bunătăţi” la Câmpina, eveniment prin care edilul cel cumsecade al oraşului pare a încerca să sublinieze că, sub mandatul său, viaţa localnicilor e plină de bunătăţi. De teamă să nu plictisească lumea cu asemenea idee, ce ar putea fi alungată brusc din mentalul colectiv sastisit, firma organizatoare a “Târgului cu bunătăţi” a înlocuit acest eveniment cu “Târgul cu flori” (aceeaşi Mărie cu altă pălărie), care a fost organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, tot pe porţiunea dintre Hotelul Muntenia şi Casa Cărţii a Bulevardului Carol I. În acelaşi loc, dar şi aproape în aceleaşi tonete în care se etalau altădată ofertele “tâgurilor cu bunătăţi.” Aşadar, la Câmpina, în ajunul alegerilor, florile au luat locul “bunătăţilor”. Deşi s-a numit “Târg cu flori”, la manifestarea organizată de Primăria Câmpina împreună cu firma amintită au existat doar patru standuri horticole. În rest, aceleaşi tonete cu brânzeturi, cârnaţi şi alte produse din carne de porc, preparate de casă realizate în gospodării ardeleneşti, piperate la gust şi la preţ, nelipsita terasă cu mici şi bere, a mulţime de gablonzuri şi pietre semipreţioase, vase moderne din sticlă şi ceramică, obiecte de mobilier din împletituri, expoziţii de tablouri, celebrii cozonaci secuieşti “kürtos kolacs”, tarabe cu legume şi zarzavaturi etc. Toneta cu gogoşi mai lipsea, în această perioadă gogoşile din aluat fiind eclipsate total de gogoşile din politică. Un ghiveci de produse şi exponate din care cu greu puteai înţelege că manifestarea este dedicată florilor. La capătul dinspre Casa Cărţii, animaţie mare, lume multă, părinţi, bunici, copii. De departe, se putea observa cum cei mici făcuseră cerc în jurul cuiva şi ţopăiau de zor, dovedind toţi o bună detentă. Când te apropiai, îţi dădeai seama că era vorba despre un număr distractiv, despre un exerciţiu de kangoo jumps, în cadrul căruia, cu ajutorul unor ghete speciale, cei mici săreau ca nişte canguri, coordonaţi şi încurajaţi de doi instructori. Clubul de limbi străine şi activităţi recreative „Frizzly”, dedicat copiilor câmpineni şi apărut acum cinci ani, reuşeşte să câştige tot mai multe simpatii printre cei mai mici localnici. Cei de la Frizzly le-au oferit gratuit copiilor nu doar jocul ghetuţelor săltăreţe (kangoo jumps), ci şi alte numere de coregrafie, precum şi acţiuni recreative, de creaţie (realizarea unor flori din hârtie), dans, pictură, programe interactive de limbă engleză etc. A fost pata de culoare şi punctul de mare atracţie al “Târgului cu flori”, care mai bine s-ar fi numit “Lumea copiilor” şi s-ar fi organizat în exclusivitate pentru copii. Ce dacă cei mici nu pot vota! Votează însoţitorii lor.

Două şcoli din Câmpina şi Strasbourg au încheiat un parteneriat educativ

Câmpina nu este înfrăţită cu Strasbourg, dar mai mulţi copiii cu probleme sociale din orăşelul nostru şi din capitala Alsaciei vor putea închega, peste circa două luni, legături de prietenie vecine cu frăţietatea. Şi asta datorită faptului că, acum câteva săptămâni, a fost demarat, cu ajutorul unei câmpinence stabilite în Franţa, un parteneriat franco-român cu importante valenţe educative şi culturale. Beneficiarii săi sunt copiii cu probleme din două şcoli aflate la mii de kilometri distanţă: Şcoala Sanatorială a Spitalului de Psihiatrie Voila şi Şcoala EEP «Le Château d’Angleterre» din Strasbourg. Lor le este dedicat acest proiect lăudabil, care are menirea de a-i apropia sufleteşte şi de a-i angrena în diferite acţiuni sociale şi culturale. 
 
 Activităţile care vor construi punţi de legătură între inimile tinerilor şcolari din Câmpina şi din Strasbourg vor fi finanţate integral de partea franceză şi sunt prevăzute a se derula în perioada 5 - 18 iulie 2012. Este vorba despre amenajarea unui teren de sport, amenajarea unei grădini cu flori şi zarzavaturi, pictarea pereţilor unor camere din Şcoala Sanatorială, amenajarea aleilor din incinta Spitalului Voila cu flori şi arbuşti etc. Practic, pe timpul vacanţei de vară, Şcoala Sanatorială se va transforma într-o tabără şcolară, aici urmând a se desfăşura toate aceste activităţi, sub supravegherea permanentă a unor cadre didactice. La unele munci (amenajarea terenului de sport), şcolarii francezi şi români vor fi ajutaţi de adulţi.
Recent, la Primăria Câmpina, a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanta Şcolii EEP „Le Château d’Angleterre”, Elena Bijiaoui-Dulă, asistent administrativ, şi reprezentanţi ai municipalităţii câmpinene: primarul Horia Tiseanu şi consilierii municipali Marian Dulă şi Gena Preda. Partea franceză este constituită, de fapt, nu doar de şcoala amintită, ci de o întreagă asociaţie umanitară, ARSEA, înfiinţată la Strasbourg încă din 1946, ca o organizaţie de utilitate publică destinată să răspundă nevoilor socio-educative şi pedagogice ale tinerilor francezi aflaţi în dificultate, deseori lipsiţi de structuri familiale. ARSEA susţine ideea “Un loc pentru fiecare în societate” şi reprezintă o asociaţie cu 1.000 de angajaţi, care se ocupă de peste 40 de instituţii de învăţământ din regiunea franceză Alsacia, a cărei capitală este Strasbourg.
Elena Bijiaoui-Dulă, o româncă plecată acum mulţi ani în Franţa, este verişoara consilierului Marian Dulă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ şi sănătate din cadrul Consiliului Local. Ea a declarat că ideea unui parteneriat umanitar între cele două şcoli îi aparţine directorului ARSEA, care a iniţiat acest proiect în urma unei vizite desfăşurate în România, în urmă cu câţiva ani. Concret, în cadrul parteneriatului dintre cele două şcoli, 12 copii francezi cu probleme sociale, însoţiţi de opt adulţi (instructori şi personal de conducere), vor veni la Câmpina în perioada 5 - 18 iulie. Delegaţia franceză va locui la hotelul de la Casa Tineretului. Şcolarii din Strasbourg vor desfăşura activităţile amintite mai sus împreună cu elevii Şcolii Sanatoriale Voila. Pe timpul şederii în Câmpina, tinerii francezi vor vizita, gratuit, muzeele din localitate, fiindu-le permis, tot gratuit, accesul la bazinul de înot didactic.

Muzeul Câmpinei, un proiect care începe să prindă contur

Proiectul înfiinţării unui muzeu al municipiului, proiect promovat intens, în ultima vreme, de primarul încă în funcţie al Câmpinei, începe să prindă contur din ce în ce mai mult. Nu cu mult timp în urmă, la Sala Mică a Casei Tineretului, a fost organizată o masă rotundă a specialiştilor care ar putea contribui la realizarea Muzeului Municipiului Câmpina. Au fost prezenţi primarul Horia Tiseanu, consilierii municipali Marian Dulă şi Viorel Bondoc, părintele paroh Petru Moga, profesorul Gheorghe Râncu (preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Câmpina), directorii celor două instituţii de cultură din subordinea administraţiei publice locale –  Casa de Cultură “Geo Bogza” (Florin Dochia) şi Casa Tineretului (Florin Buda), muzeograful Alin Ciupală şi alţi invitaţi. “S-au remarcat” prin două mari absenţe, nemotivate şi neexplicate, reprezentanţii celor două muzee ale oraşului: “B.P. Hasdeu” (Jenica Tabacu) şi “Nicolae Grigorescu” (Dan Rădulescu).
 Ca o sinteză a dezbaterilor, s-a decis convocarea unei noi întâlniri a specialiştilor, după obţinerea acreditării de la Ministerul Culturii, luându-se ca bază de pornire înfiinţarea unui muzeu al oraşului care să nu aibă personalitate juridică, dar care să fie în subordinea Consiliului Local, pentru a putea primi finanţări de la legislativul municipal. Primarul a evidenţiat că proiectul a făcut deja doi paşi importanţi, prin stabilirea clădirii în care va funcţiona muzeul (un imobil impresionant situat pe Bulevardul Culturii), precum şi prin desemnarea membrilor Comisiei de specialitate ce se va ocupa cu înfiintarea Muzeului Oraşului. “Clădirea pe care am ales-o pentru a găzdui muzeul, a cărei renovare va costa 800.000 de lei, este foarte spaţioasă, având demisol, parter şi etaj. Ea va găzdui, de asemenea, Casa Căsătoriilor şi birourile Starea Civilă şi Evidenţa Populaţiei. Ne-am gândit ca Muzeul Oraşului să funcţioneze la etaj, iar pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi să amenajăm şi un lift. După mine, muzeul ar trebui să conţină două secţiuni: “Istoria veche a oraşului” şi “Descoperirea şi exploatarea petrolului în zonă”, Câmpina fiind leagănul petrolului prahovean şi sursa dezvoltării şi modernizării sale în perioada antebelică.”  
Muzeograful pensionar Alin Ciupală, care a lucrat 40 de ani la Muzeul Doftana şi la Muzeul Peleş, a criticat faptul că se doreşte ca muzeul să funcţioneze într-o clădire, alături de alte instituţii. “Nu pot fi de acord cu funcţionarea Muzeului în încăperile de la etajul clădirii, care au fost, odinioară, camerele petrolistului Van der Meer, proprietarul clădirii.  Teatrul de Vară l-aţi dărâmat într-o noapte, dar nu aţi mai  construit acolo Casa Căsătoriilor, aşa cum fusese prevăzut iniţial. Clădirea de pe Bulevard trebuie afectată în întregime Muzeului Câmpinei, nemaivorbind că acele camere sunt mici. În opinia mea, muzeul trebuie să fie al câmpinenilor. Străinii şi turiştii din afara judeţului nu vor veni să-l viziteze, ghizii lor preferând să-i ducă la cele două muzee celebre ale oraşului. După mine, ar trebui amenajată neapărat o încăpere salon, numită Prietenii Muzeului, unde câmpinenii să vină să socializeze (să bea o cafea, să citească presa etc.) Sper să nu fie doar o acţiune de campanie electorală, mai ales că alegerile locale se anunţă a fi foarte dure. Este necesară o colaborare cu Muzeul Naţional de Artă şi cu alte muzee din judeţ (Muzeul Petrolului), iar din personalul Primăriei ar trebui desemnaţi oameni care să se ocupe cu studierea atentă a arhivelor din şcoli, biserici, marile uzine ale oraşului.” 
Propuneri interesante au venit şi din partea celorlalţi invitaţi. Florin Dochia a propus înfiinţarea unei asociaţii care să se ocupe mai uşor cu strângerea unor fonduri băneşti şi a unor obiecte de patrimoniu, acesta considerând, de asemenea, că Muzeul Municipiului ar trebui să aibă trei secţiuni (Istorie, Civilizaţie, Cultură), dar şi dotări moderne, “cum ar fi un infotouch, cu ajutorul căruia să putem stoca pe suport digital, în spaţiul virtual, tot ceea ce nu putem prezenta în spaţiul fizic”.

“Arheologie şi Istorie” – o carte despre începuturile acestei aşezări

Nu cu mult timp în urmă, arheologul Alin Frânculeasa şi-a lansat volumul “Arheologie şi istorie”, o carte despre începuturile acestei aşezări, despre cele mai vechi urme lăsate de cei care au locuit între Prahova şi Doftana. Lucrarea prezintă toate datele referitoare la mormintele de acum 3500 de ani, descoperite la Slobozia. Se poate spune că a văzut lumina tiparului chiar o carte care a revoluţionat istoria Câmpinei, împingând vechimea aşezării noastre cu mai bine de 3000 de ani în urmă faţă de prima atestare documentară a oraşului, de la 1503, din registrul vamei Braşovului, care menţiona un transport de miere făcut de un moşnean din Kympena. Prin scriitura doctorului în arheologie Alin Frânculeasa, prin stilul său narativ direct şi limbajul simplu, dar nu lipsit de numeroase informaţii pertinente, cartea este accesibilă tuturor, chiar şi celor pentru care arheologia reprezintă un tărâm greu de pătruns. Despre cum s-a ajuns la această remarcabilă apariţie editorială, despre modul în care a fost descoperită, din întâmplare, de către părintele Petru Moga, chiar în curtea parohiei “Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia, o necropolă veche de 3500 de ani, am mai scris.
Reamintim cititorilor că, în anul 2008, au fost descoperite în timpul amenajării un sistem de drenaj, la sud de casa parohială, oase umane asociate cu vase din lut frumos decorate. Prin cercetările arheologice derulate în anii 2008-2009 în apropierea casei parohiale au fost descoperite 14 morminte ce marchează prezenţa aici a unui cimitir din epoca bronzului. În anii următori, în aceeaşi locaţie, au fost descoperite alte zeci de morminte, numărul lor total ajungând astăzi la 54. În morminte, au fost descoperite, de asemenea, piese de podoabă din os, bronz, chihlimbar.
În Sala Praznicală de lângă biserica nouă, plină cu vitrine în care sunt expuse osemintele şi obiectele descoperite, a fost lansată cartea lui Alin Franculeasa, în prezenţa unui auditoriu numeros, format din specialişti în arheologie, dar şi din localnici iubitori de istorie şi cultură. Autorul cărţii a subliniat faptul că rezultatele săpăturilor efectuate în ultimii patru ani nu puteau fi cuprinse într-o revistă de specialitate, dată fiind diversitatea şi mulţimea informaţiilor. “De aici nevoia apariţiei acestui volum, care să cuprindă toate datele acestei necropole extrem de valoroase şi de originale, care cuprinde elementele a trei culturi: Monteoru, Tei şi Noua. Până în prezent, au fost descoperite 54 de morminte, dar eu bănuiesc că, la final, vom descoperi circa 90 de morminte”, a spus Alin Frânculeasa celor prezenţi. Părintele Petru Moga, o gazdă primitoare, aşa cum ne-a obişnuit de fiecare dată, a ridicat cu grijă şi osteneală curtea parohiei la rangul de complex religios şi cultural a cărui importanţă a depăşit, de mult, graniţele judeţului. Plin de condescendenţă, el a multumit tuturor celor care s-au implicat în descoperirea acestei necropole, felicitând autorul cărţii. Totodată, el i-a amintit primarului Horia Tiseanu că municipalitatea nu s-a implicat deloc în susţinerea lucrărilor la şantierul arheologic din curtea parohiei, chiar dacă necropola descoperită aduce un plus de imagine pentru Câmpina şi o altă perspectivă istoriei oraşului.  Simţindu-se dator să răspundă, Tiseanu a dat o replică de politician, cu toate că arheologia, istoria şi cultura nu au a face cu politica: ”Într-adevăr, ne-am ocupat, în ultimii ani, mai mult cu asfaltări şi modernizarea infrastructurii oraşului, dar consider că, de-acum, trebuie să susţinem cultura şi spiritul acestor meleaguri.”

Premieră în viaţa culturală a Câmpinei:

PREMIILE PENTRU CARTEA ANULUI 2011

Marţi, 24 aprilie 2012 la prânz, în sala „George Hanibal Văleanu” a Casei Tineretului, a avut loc ceremonia acordării premiilor autorilor cărţilor apărute în 2011, pe baza selecţiei juriului alcătuit din prof. univ. dr. Viorel Cernica, Liliana Ene, directoarea Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati” şi prof. dr. Christian Crăciun, în colaborare cu col. (r) Marian Dulă, preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal.

Semnul preţuirii
Pentru întâia oară în viaţa culturală a Câmpinei, Consiliul Municipal al Primăriei acordă cărţilor care s-au distins în peisajul literar urban, premii în bani autorilor acestora, confirmate prin diplome nominalizate, cum de altfel, pentru mulţi dintre scriitorii Câmpinei, onor Consiliul Municipal a susţinut financiar apariţiile câtorva dintre titlurile pe care Casa de Cultură „Geo Bogza” le-a lansat în public, fie în spaţiul sălii ei, „Constantin Radu”, fie într-al Bibliotecii „Dr. Istrati”, fie, precum în cazul de faţă, în amintita sală a Casei Tineretului. Cu alte cuvinte, cu riscul de a genera inerentele şi poate şi întemeiate nemulţumiri, autoritatea municipală şi-a întors cu adevărat faţa către valorile urbei ! Pasul făcut arată că se poate, dacă se vrea.

Amărăciuni
Absenţa reţelei de sonorizare a desfăşurării ceremoniei, a prefăcut evenimentul într-unul anost, lipsit de minimul impact al perceperii în sală şi, prin urmare, împiedicând recepţia deplină a spectacolului, de către public. Lecturile celor vreo 4 sau 5 june cititoare textelor lor, am înţeles, nişte eseuri, fireşte, despre cărţi – eram doar la Ziua Mondială a Cărţii şi, atenţie, a Drepturilor de Autor ! –, fără pic de vervă şi eleganţă, a lăsat o tăcere imundă peste asistenţă. Nici un fel de regie, nimic din minima îndrumare a prezentării acestora, precum şi în stângacea reprezentare teatrală a unos scenete din Caragiale, de grupul de liceeni şi liceene despre care presa n-a fost nici măcar cu un rând informată ! Nu este prima constatare de acest fel, de unde tristeţea datorată faptului că, deşi de ani de zile, adolescenţii se străduiesc să intre în pielea personajelor jucate de ei, aceştia, cu o excepţie, două, devin fără voia lor, inutili şi ridicoli!

Totuşi / Dar / Însă
Momentul forte – al acordării premiilor cărţilor selectate de juriul amintit deja, a fost onorat de comentariile unor scriitori consacraţi, membri ai USR, personalităţi omniprezente în viaţa literaturii ţării şi a urbei: dnii Constantin Trandafir şi Gherasim Rusu Togan, precum şi ex-câmpinenul Christian Crăciun. Discursurile domniilor lor au schiţat relevanţa valorică a cărţilor premiate, în cuvinte când de apreciere elevată, când de amical amuzament, mai cu seamă în cazul excelentului nostru epigramist-fabulist, „hemingwaianul” Saşa. Aşadar, totuşi bunele intenţii au triumfat; dar care au tras după ele şi norii dezamăgirii; însă aşa este – că nu poţi împăca pe toţi şi laşi, nolens-volens, loc suspiciunii de părtinire !

Premiaţii
Primarul municipiului, Horia Tiseanu a fost invitat să înmâneze diplomele şi premiile acordate de juriu, următorilor scriitori: Florin Dochia, pentru volumul său de poeme intitulat „Elegii de pe strada mea”, editura Premier; Diana Trandafir, pentru cartea sa de versuri cu titlul „Translucide”, editura Vinea; Ştefan Alexandru Saşa, pentru „Cartea Maiei”, editura Premier, cu ilustraţii de Lidia Nicolae.

Zâmbete reale
Emoţiiile n-au lipsit, ele au salvat buna dispoziţie a sălii. De la spumoasele rime rostite de Saşa, la mărturisirile d-nei profesoară Diana Trandafir, aflată la momentul debutului editorial, şi, cu atât mai gustate, la spiritualele spuse ale concitadinului nostru, Florin Dochia – publicist de presă scrisă şi televizată, poet, traducător şi eseist, redactorul şef al Revistei Noi, şeful Casei de Cultură „Geo Bogza”, prelungite de oferta lui de suflet: autografe pe recentul său volum de publicistică (1), intitulat „Prins în lumea cuvintelor”, editura Premier 2012.

Excerpte
Din „Elegii de pe strada mea”; „Elegia a 32-a, a fecioarelor despletite”: „În şiruri lungi, trec fete de hârtie pe strada-/ntunecoasă şi pustie, nu opresc, nu fac/popas, în urma lor mireasma a rămas de/sânge şi de lup în hăituire, trec fete de/hârtie în neştire, se şetrge umbra, lacrima/rămâne să sfâşie gâtlejul elocinţei.//Un cor ridică imnuri nefiinţei şi închise-n stup albine/ard încet, pătrund prin vămi tăcut şi/obsolet, nu-s cel ce face vorbelor risipă, nici/slabă fîlfîire de aripă, sunt doar stăpân/tăcut al străzii mele, pe care-am inventat-o/şi spre care deschid câte-o fereastră/oarecare cum pleoapa o ridică oarecine/clipind în vis şi întorcând spre sine afara/stearpă şi lăuntrul gol.//Am decupat în şiruri lungi de siluete fecioare de hârtie/să mă-mbete cu toată grea aroma cea de mosc,/De-acuma pot pleca să le cunosc. Adio, tu!”
Din „Translucide”: „Singurătatea în cafenea”: „Chiar pe marginea indiferenţei/în careul de aşi/ patima înfloreşte nestingherită/ singurătatea stă picior peste picior/în cafeneaua cu duşumele/spălate/ascult cum îngână gutural/un cântec vechi repetând/în răstimpuri refrenul/Never more Never more Never more/clipa proaspăt decapitată/ îşi lipeşte obrazul de geamul rece/ într-un gest sentimental/ rugător şi disperat”.
Din „Cartea Maiei”: „Cine e drăguţa/Care bea sticluţa/Plină ochi de lapte/Ziua papă-n şapte ?/Aţi ghicit, Măiuţa” (p. 3); „Maia, fata atâtica,/În ogradă la bunica/De la poartă să te-ndrume,/Are trei căţei cu nume/Dintre cele mai poznaşe,/Făcuţi parcă să se-ngraşe./Primul adoptat cu milă,/Fiind negru e Negrilă./ Căţeluşa, sărăcuţa,/ Vine când o strigi Negruţa./ Mare cât o tărtăcuţă/Este ultimul, Luluţă” (p. 7); „Vara este ca văpaia/Se topeşte ciocolata,/Iar la umbra viţei Maia,/Plânge că-i căldură. Tata/Însă ştie ce să facă:/Târguieşte – aduce-acasă/Numai bun de râs şi joacă,/Un bazin ca o ţestoasă,/Mic, albastru cer de vară,/Ce-i umflat, umplut pe dată/Cu a apei undă clară”.(p.13); „Prietenii mei”; „Când se face-ncet lumină/Peste floarea ce-n grădină/Doarme noaptea, delicată/ Lângă mie se arată/Mickey Mouse, Tom şi Jerry/Cosânzeana cu străjerii,/ Donald Duck, răţoiul gureş,/ Shrek cu Fiona într-un iureş,/Toţi voind să mă trezească/Şi cu a prinţesei mască/Să încingem împreună/Joc întreagă ziulica/Până când vine mămica/Care-n geanta-i fermecată/Are fructe, ciocolată/Pentru Maia, scumpa fată./ Ala bala portocala / De mă prinde osteneala/După masă, dorm din nou,/ Iar în pat, ca-ntr-un  tablou,/ Sunt acei pe care eu/ O să-i îndrăgesc mereu”.
Şi noi îi îndrăgim şi-i felicităm pe laureaţii Cărţii Anului 2011: Florin Dochia, Diana Trandafir şi Ştefan Alexandru Saşa !!!
 Serghie Bucur