12 iunie 2012

Peste un sfert din electoratul câmpinean a decis:

Un nou mandat de primar cu acelaşi vechi edil

Alegerile locale sunt, de două zile, istorie, dar ecourile acestei bătălii electorale duse, cu unele excepţii regretabile, în limitele jocului democratic încă nu s-au stins. USL a pierdut Primăria şi  nu a obţinut nici majoritatea absolută în Consiliul Local, ceea ce înseamnă că putem trage concluzia finală: Horia Tiseanu şi partidul său au învins în aceste alegeri. Întrucât PDL are cu un consilier mai puţin decât USL, unii ar putea fi tentaţi să afirme că avem de-a face cu o victorie à la Pirrhus. Se ştie, din mitologia antică, de existenţa regelui Pirrhus din Epir, care, acum 2300 de ani, a câştigat două bătălii împotriva romanilor cu pierderi foarte mari, ceea ce l-a determinat să exclame celebra sa zicere pesimistă: “Încă o victorie ca asta şi suntem pierduţi”. Considerăm că PDL rămâne, totuşi, marele câştigător al acestor alegeri, întrucât, chiar dacă are şapte consilieri, iar USL, opt, partidul lui Tiseanu are mari şanse să se alieze cu PP-DD, care a obţinut patru mandate, realizând astfel o majoritate confortabilă în miniparlamentul Câmpinei, majoritate pe care edilul în funcţie al oraşului, reales pentru a treia oară, nici nu credem că nădăjduia să o mai realizeze.
Cu un electorat câmpinean nu foarte conservator, Horia Tiseanu a câştigat al treilea mandat consecutiv. Primarul în funcţie, care se află, de 16 ani în fruntea municipalităţii (în perioada 1996-2004, ca viceprimar), a repurtat o victorie categorică în faţa contracandidatului său, reprezentantul USL Câmpina, Virgil Guran (liderul liberal local). 


Un procent oarecum previzibil a obţinut reprezentantul PP-DD, Adrian Piţigoi, pe care toate sondajele de opinie realizate la nivel local îl creditau cu şansa a treia.
Procesul numărării voturilor în multe dintre cele 23 de secţii de votare a fost foarte anevoios, de la două secţii, BEC Câmpina înregistrând ultimele procese-verbale pe la ora 9.00. În final, votul electoratului câmpinean a decis următoarele rezultate provizorii în confruntarea pentru câştigarea Primăriei Câmpina: 1. Horia Tiseanu (PDL) – 46,8%; 2. Virgil Guran (USL) – 36,2%; 3. Adrian Piţigoi (PP-DD) – 12%. Ceilalţi patru contracandidaţi  au obţinut procente în valori subunitare, dintre aceştia cel mai votat fiind Elvis Arghir (PV) – 0,85%.
Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral al Circumscripţiei Electorale nr.2, până la ora 21.00, la închiderea urnelor, 19.583 de alegători câmpineni se prezentaseră la urne, dintr-un total de 33.350 de alegători cu drept de vot. Procentual vorbind, prezenţa la vot în Câmpina a fost de 58,76%, mult mai bună decât la alegerile locale precedente, dar puţin sub procentul prezenţei la vot înregistrat la nivelul întregului judeţ.
În Consiliul Local, îşi vor trimite reprezentanţi tot cele trei partide cu candidaţii de primar pe podium. USL a obţinut aproape 40% din totalul voturilor liber exprimate şi va avea, prin redistribuire, opt consilieri municipali. Tot prin redistribuire (cu circa 33 % de voturi), PDL are şapte aleşi în legislativul municipal, iar PP-DD (cu 17,5%), a obţinut patru mandate..
Majoritatea relativă a alegătorilor câmpineni l-au preferat pe Mircea Cosma în fruntea legislativului judeţean (oricum, procentul este sub media pe judeţ), ceea ce nu ne împiedică să considerăm  municipiul nostru ca fiind, în continuare, un fief al pedeliştilor, aidoma perioadei 1996-2000. Oricum, performanţa lui Tiseanu, trei mandate consecutive de primar, precedate de alte două mandate consecutive de viceprimar, reprezintă un record greu de egalat în următoarele decenii care vor veni peste trăitorii acestui oraş. La sfârşitul acestui mandat, Tiseanu se va putea lăuda cu 20 de ani petrecuţi în fruntea Primăriei. 20 de ani, o viaţă de om aproape.
În zona Câmpina, USL a pierdut, neaşteptat, două comune importante, unde prima şansă o aveau candidaţii de primar social-democraţi: Poiana Câmpina (unde democrat-liberalul Alin Moldoveanu a câştigat primăria în dauna lui Aurel Duţă), şi Valea Doftanei (unde pedelistul Ion Manea l-a întrecut pe Lucian Costea). Cea mai mare surpriză o constituie pierderea Primăriei Poiana Câmpina de către Aurel Duţă, care a fost învins cu 105 voturi de Alin Moldoveanu, consilierul deputatului Florin Anghel, în condiţiile în care Moldoveanu şi-a făcut mutaţia în comună cu două luni în urmă. Apropiaţii lui Duţă îl acuză pe Alin Moldoveanu că ar fi dus o campanie electorală agresivă, chiar murdară pe alocuri, dar, până la urmă, nimeni nu a stat cu pistolul la tâmpla fiecărui votant al lui Alin Moldoveanu, în cabina de votare.
Înainte de închiderea ediţiei, Virgil Guran, candidatul USL la Primăria Câmpina, a ţinut să transmită, prin intermediul publicaţiei noastre, un mesaj către câmpinenii care i-au susţinut candidatura: “Le mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine. Îi asigur că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a schimba mentalităţile şi stilul de lucru din Primărie şi Consiliul Local. Am făcut tot ce am putut, dar acum trebuie să respectăm, conform legii electorale, decizia majorităţii votanţilor. O majoritate relativă, ce-i drept, care a decis că în Câmpina se trăieşte bine şi că totul trebuie să rămână cum a fost”. 

Cuvântul care înţeapă

Încremeniţi în trecut

Îmi este foarte dificil să comentez rezultatul alegerilor locale de acum două zile, dar cu toate astea o fac pentru că întotdeauna am avut un punct de vedere asumat faţă de lucrurile importante din viaţa comunităţii noastre.
După o aprigă bătălie electorală, în care s-a întrebuinţat aproape până la epuizare, pedelistul Horia Tiseanu a câştigat al treilea mandat de primar, devansându-l cu aproximativ 1500 de voturi pe principalul său contracandidat, Virgil Guran (USL). La rândul său, Guran a reuşit să obţină unul din cele mai bune rezultate înregistrate în ultimii opt ani (peste 7000 de voturi), în calitatea sa de aspirant la prima funcţie a oraşului. Probabil că vă întrebaţi care este explicaţia şi cum de oraşul a rămas încremenit în trecut, sub talpa portocaliu-verzuie a PDL, în timpul în care cele mai importante zone din ţară au ales schimbarea. Răpunsul este relativ simplu: noncombatul unor forţe politice, infuzia de capital a unor oameni direct interesaţi să deţină controlul în administraţia locală şi slăbiciunile unei pături de cetăţeni gata oricând să se vândă la un colţ de stradă au făcut diferenţa în favoarea unor oameni care vor guverna mai departe oraşul prin ceea ce eu numesc „coaliţia decadenţei”. Nu îmi fac iluzii că societatea câmpineană va suferi acum prea mult de pe urma acestei rămâneri în trecut, pentru că deja s-a obişnuit să trăiască în această amorţeală bolnăvicioasă presărată cu asfalt şi spectacole, însă mă îngrijorează viitorul care, odată încăput pe mânile unor oameni prea puţin dispuşi să îl îmbrace în haina bunăstării sociale, se va întoarce împotriva noastră.
În ceea ce priveşte Consiliul Local, nu am prea mult a comenta. El este rezultatul exact al unor calcule putrede cu efect paralizant pentru oricine vrea să se opună sistemului. Opt consilieri USL, şapte consilieri PDL, patru consilieri PPDD. Maşinăriile de vot deja au fost puse la cale, astfel încât „coaliţia decadenţei” să nu fie deranjată esenţial de nimeni în mandatul care abia începe.
Octavian Paler spunea la un moment dat, într-o emisiune televizată, că primul lucru care s-a privatizat în România post-decembristă a fost interesul naţional. Ca să-l parafrazez, eu spun azi că primul lucru care s-a privatizat după aceste alegeri locale este interesul public al câmpinenilor. Mă credeţi?

Florin Frăţilă

O ştampilă pierdută (o piesă importantă în jocul alegerilor locale)

Pentru că tot suntem aproape de anul Caragiale, vă prezentăm melodrama cu iz de spirit civic mioritic şi seriozitate balcanică: “O ştampilă pierdută - o piesă importantă în jocul alegerilor locale”.
Alegerile locale din 10 iunie au decurs paşnic, aproape fără niciun incident, chiar dacă în campania electorală, de-a dreptul apatică în comparaţie cu cea de la precedentele locale, din iunie 2008, s-au mai aruncat pe piaţă hârtii denigratoare la adresa unor candidaţi. Mai nervoase au fost ultimele zile ale săptămânii trecute.
Pentru Primăria Câmpina şi-au depus candidaturile şapte câmpineni. În bătălia pentru cucerirea Consiliului Local Câmpina au fost înscrise nouă formaţiuni politice (UNPR, PDL, USL, PNG-CD, PV, PER, PP-DD, PRM, ACDR) şi un independent., Cătălin Abăluţă, fost ofiţer MAI de carieră.
Singurul incident, până la închiderea ediţiei ziarului nostru, a fost dispariţia unei ştampile de vot de la Secţia nr. 17 (de la Şcoala generală 6). Evenimentul s-a petrecut duminică dimineaţa, în jurul orei 10.00. Din cauza neatenţiei membrilor Comisiei de votare din secţia amintită, un alegător şi-a luat înapoi buletinul fără a înapoia ştampila cu care a votat.  După două-trei minute, preşedintele secţiei de votare şi-a dat seama de dispariţia ştampilei şi a alertat Poliţia, fugind totodată după câţiva dintre ultimii alegători care părăsiseră clădirea respectivă, după ce votaseră în prealabil. Fiecare dintre cei opriţi pe stradă, în faţa secţiei, a susţinut cu vehemenţă că a predat ştampila de vot după introducerea buletinelor de vot în urne. Poliţia a demarat o anchetă aflată în curs de desfăşurare. Preşedinta Biroului Electoral de Circumscripţie Câmpina, judecătorul Mădălina Graure, crede că “fapta nu a fost făcută cu premeditare, ci din neatenţie. Persoana respectivă ori nu a realizat ceea ce s-a întâmplat nici până în prezent, ori şi-a dat seama, într-un final, de incidentul creat, dar nu aduce ştampila de teama unor consecinţe nedorite”.
Primul care a votat, la ora 10.00, secţia de la Şcoala generală nr. 8 (Al.I. Cuza) a fost Virgil Guran, candidatul USL Câmpina şi preşedintele PNL Câmpina. Însoţit de soţie şi debordând de umor, Guran a răspuns senin întrebărilor ziariştilor, la ieşirea de la urne. “Sunteţi primul dintre candidaţi care aţi votat. Cu ce gânduri?”, a fost întrebarea reporterului-cameraman de la televiziunea locală Valea Prahovei TV. “Ca să fiu primul. Primul la vot…”, a răspuns detaşat, Virgil Guran. Acesta a continuat cu următoarea declaraţie: “Gândurile mele sunt aceleaşi ca cele pe care le-am spus întotdeauna. Cred că este momentul să vină la conducerea oraşului oameni hotărâţi, cu care să îndepărtăm tot ceea ce s-a întâmplat rău până acuma. Trebuie să fim mai realişti şi să le spunem alegătorilor adevărul. Oamenii acestui oraş trebuie să ştie ce se poate şi ce nu se poate face.  Lumea cred că a înţeles acest lucru, mesajul nostru a ajuns la alegători, şi sper că vom reuşi să facem o echipă bună aici, la Câmpina.” 
 

La secţia din care a dispărut ştampila cu bucluc, au votat Ciprian Murariu (UNPR) şi Liviu Corcodel (PNG-CD). Aceştia au sosit, amândoi, în jurul orei 10.30, adică imediat după declanşarea unei furibunde agitaţii cauzate de dispariţia ştampilei de vot.
La ora 11.00, în cartierul Slobozia a votat Horia Tiseanu, însoţit de întreaga familie (mamă, soţie, fiu). Întrebat în legătură cu incidentul privind dispariţia ştampilei, primarul în funcţie a opinat că “ar fi fost poate mai bine să se închidă secţia de votare, pentru că incidentul este periculos şi poate afecta grav procesul de votare, dacă ştampila nu a fost predată cu premeditare, în scopul vicierii votului electoratului local. “
Judecătorul Mădălina Graure a declarat  presei că “nu putea fi închisă Secţia nr. 17, deoarece acest lucru ar fi însemnat îngrădirea dreptului de a vota, un drept consituţional, al multor câmpineni arondaţi acelei secţii.”
Ultimii dintre candidaţii la funcţia de primar au votat Elvis Arghir(PV) şi Andrei Istrate (PRM). Arghir, care ţinteşte, de fapt, funcţia de consilier local, nu a fost nici el lipsit de umor la ieşirea de la urne, declarând ziariştilor care l-au abordat că “sunt sigur de un vot. Dacă nu voi obţine niciun vot, în final, atunci pot declara, la fel de sigur, că alegerile au fost fraudate la Câmpina.”
Încă de dimineaţă, prezenţa la vot dădea semne că ar fi net superioară celei din 2008. La ora 13.00, în cele 23 de secţii din Câmpina votaseră 9.337 alegători, din totalul de 33. 350, ceea ce înseamnă aproape 28% din totalul celor înscrişi pe listele electorale. La ora 17.00, procentul celor prezenţi la urne s-a ridicat la 41,66%, pentru ca, la ora 19.00, să voteze 16.618 alegători, ceea ce înseamnă 49,83%. La ora 21.00, la închiderea urnelor, pentru alegerile  locale, la Câmpina, votaseră 19.583 de alegători (58,76%). Pentru comparaţie, acum patru ani, la precedentele alegeri locale, au votat 13.379 alegători (40,06%) în primul tur şi 14.958 alegători (43,49%), în al doilea tur de scutin.

Regalul muzical oferit de Iris şi de Compact a strâns multă lume în Centrul Civic

  •  În ciuda tentei sale electorale marca PDL
Cu toate că Virgil Guran a pierdut, “la mustaţă” mandatul de primar al municipiului în următorii patru ani, scăderea popularităţii sale (a PDL, în general), a fost evidenţiată cel mai bine de reacţia mulţimii câmpinenilor adunaţi joi seara, la spectacolul muzical electoral finanţat de PDL, liderii săi politici încercând, într-un ultim gest disperat, să cumpere cu “pâine şi circ” voturile electoratului local. Pe post de “pâine” au fost miile de sacoşe împărţite furibund de Horia Tiseanu, în precedentele săptămâni,  spectacolul muzical grandios de joi seara luând locul “circului” cu scopuri politice şi electorale, manevră moştenită de mii de ani, de la conducătorii Romei antice.
 Muzică de bună calitate au oferit nu doar monştrii sacri de la formaţiile Compact şi Iris, ci şi mult mai tinerii şi mai puţin notoriii lor colegi de breaslă de la trupa The Sixteens, care au cântat în deschidere, alături de cântăreaţa de muzică etno Georgiana Lepădat şi de rapsodul muzicii populare Vasile Trandafir Vădan. Spectacolul s-a terminat aproape de miezul nopţii, cu un feeric foc de artificii care a umplut atmosfera cu fum şi miros de sulf. Din reacţia spectatorilor la îndemnurile prezentatorului şi ale unor artişti care au evoluat în acest spectacol (îndemnuri cu trimiteri directe spre votarea PDL la Primărie, la Consiliul Local şi la Consiliul Judeţean), ca şi din murmurul surd urmat de puţine aplauze care s-au auzit la urcarea lui Horia Tiseanu pe scenă, era destul de evident că cea mai mare parte a publicului nu avea simpatii pedeliste.
În părculeţul de la Ceas, reprezentanţii USL au fost prezenţi lângă cortul amplasat recent în această locaţie, în mijlocul unei mulţimi pestriţe care se înghesuia să primească baloane şi şepci cu candidatul USL la primărie, liderul liberal Virgil Guran. Un pensionar purtând pe cap o şapcă inscripţionată cu însemnele USL şi cu numele candidatului acestei formaţiuni politice la şefia executivului municipal a fost oprit de un jandarm excesiv de zelos şi de obedient, care l-a avertizat pe bietul pensioner că, dacă nu se leapădă de şapca uselistă şi de balon, trebuie să se îndepărteze cât mai mult de scenă. Omul legii, funcţionar public al MAI, pus în slujba publicului, deci care trebuia să asigure ordinea spectacolului muzical electoral pedelist, a considerat, cu de la sine putere şi cu o precară interpretare a legii, că pensionarul nu avea ce să caute cu însemnele USL în apropierea scenei pe care se desfăşura spectacolul plătit de PDL. Până la urmă, la intervenţia unor lideri liberali, jandarmul a înţeles, după o uşoară dojeneală din partea superiorului său ierarhic, că interpretase greşit indicaţiile primite de la şeful dispozitivului, îngrădind libertatea de mişcare a unui cetăţean paşnic, care nu avea cum să deranjeze desfăşurarea spectacolului şi ordinea publică în zonă. Evenimentul artistic cu scop electoral s-a desfăşurat fără incidente, la reuşita sa contribuind şi faptul că primarul în funcţie Horia Tiseanu a interzis comercianţilor din zonă să vândă băuturi alcoolice. O iniţiativă ce a îndepărta aburii alcoolului de minţile multor specatatori care s-ar fi dedat grabnic “măcar la una mică.”

Proiect cu baterie antigrindină avem, rachetele respective ne mai trebuie

Către sfârşitul legislaturii precedentului miniparlament câmpinean, aleşii câmpinenilor au aprobat un contract de comodat încheiat între municipiul Câmpina şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor ((DSNACP). Problema amplasării unor rachete antigrindină la Câmpina, nicicând rezolvată, era veche, ea fiind abordată prima dată încă de acum zece ani. La şedinţa cu pricina au fost de faţă şi doi reprezentanţi ai ministerului de resort, care au constituit adesea ţinta ironiilor unor consilieri, aleşii respectivi amintindu-şi că au mai fost dezbătute şi aprobate proiecte privind amplasarea de rachete antigrindină pe dealul Muscel, dar niciunul nu a fost materializat. Puţină lume mai crede în Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, care are o mulţime de etape (în 2012 se implementează a XIII-a etapă, am zice cu succes… la smuls zâmbete, poate), etape a căror finalitate se întrevede foarte greu. Municipiul Câmpina, în calitate de comodant, se angajează să dea în folosinţă gratuită comodatarului, adică DSNACP, un teren de 1500 de metri pătraţi pe dealul Muscel, pentru amplasarea unui punct de lansare rachete antigrindină, dar şi a construcţiilor aferente. Acelaşi proiect a fost promovat, acum câţiva ani, de către viceprimarul Ion Dragomir, care, la opoziţia consilierilor PDL, şi-a retras proiectul, dojenindu-şi colegii din majoritatea parlamentară de atunci că nu sunt serioşi şi că vor să îi pice proiectul numai pentru că este membru al opoziţiei din Consiliul Local. Vorbindu-le celor doi reprezentanţi ai DSNACP, prezenţi în sala de şedinţe, cu referire la consilierii PDL, Ion Dragomir i-a informat pe cei doi că „atunci când noi am susţinut acest proiect, am fost luaţi la mişto. Vreau să-i aduc aminte domnului consilier Gheorghe Sandu cum ne vorbea că speriem caii pe Muscel, că se va împrăştia iod, că omorâm câmpinenii, chiar dacă era vorba despre acelaşi proiect ca şi cel pe care îl discutăm acum. Parcă m-ar îndemna Cel cu Coarne să vă pun să mai veniţi şi luna viitoare, dacă cei de la PDL nu-şi cer scuze pentru ce ne-au făcut atunci nouă, cu iodul şi cu speriatul animalelor.” 
După ce pedelistul Gheorghe Sandu şi-a cerut scuze, mai de bună voie, mai împins de colegii săi de partid, proiectul a fost aprobat. Precizăm cititorilor că în Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova există şase puncte de lansare, fiind prevăzută şi omologarea altor opt. Sistemul antigrindina va fi functional pe întreg teritoriul Romaniei începând cu 2014-2015. România a demarat un program pe 12 ani, prin care culturile agricole, în special podgoriile şi livezile, să fie protejate de grindină. Ţara noastră dispune de tehnica militară necesară distrugerii grindinei sau producerii ploilor, motiv pentru care implementarea unui astfel de program nu ar trebuit să constituie o problemă. Lipsa fondurilor a dus la o etapizare excesivă a programului, dar şi la funcţionarea defectuoasă a acestuia. Pentru 2012, bugetul Ministerului Agriculturii alocă 10,765 milioane de lei pentru acest program. Sunt incluse în Programul antigrindină zone din judeţele Buzău, Prahova (n.r. - unde a fost instalată prima baterie de rachete antigrindină), Iaşi, Mureş, Alba, plus Banatul şi Oltenia.

Câmpina are o nouă Comisie de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice

Consiliul Local a aprobat primenirea componenţei Comisie de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice. Noua structură a Comisiei este următoarea: ing. Horia Tiseanu - primarul nou-ales al municipiului Câmpina (alegerea lui Tiseanu, în urmă cu o lună, a fost de bun augur, acest lucru fiind dovedit de rezultatul alegerilor de duminică); jr. Paul Moldoveanu - secretarul municipiului Câmpina; maior Lascu Cornel, de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova; comisar şef Văsii Romeo, şeful Poliţiei Municipale Câmpina; ing. Gheorghe Carmen, director executiv Poliţia Locală Câmpina. Promovarea proiectului de hotărâre care stabileşte o nouă componenţă a Comisiei se impunea ca urmare a faptului că, prin Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, a fost instituită obligativitatea înfiinţării de către Consiliul Local Câmpina a Comisiei de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice, din a cărei componenţă, în mod obligatoriu, fac parte primarul şi secretarul localităţii, precum şi reprezentanţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei Române. Structura Comisiei înfiinţate acum patru ani a suferit două modificări, după cum urmează: în locul sublocotenentului George Dinică, reprezentant al C.J.J. Prahova pentru Ordine Publică, a fost desemnat maiorul Cornel Lascu,  reprezentant al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova şi comandantul Detaşamentului 7 Jandarmi Câmpina (ce a mai rămas din fosta Unitate de Jandarmi, după desfiinţarea acesteia, acum doi ani); în locul lui Alexandru Lefter, fost director al Direcţiei Poliţia Comunitară Câmpina (retras la pensie) a fost numită Carmen Gheorghe, director executiv al Poliţiei Locale Câmpina.

Lansare de carte


Sâmbătă, 16 iunie, începând cu ora 11.00, la Casa de Cultură „Geo Bogza” are loc lansarea volumului de succes „Jurnal anapoda” de Ion Ochinciuc. Prezintă scriitorul Florin Dochia, eseistul Christian Crăciun şi Titus Vâjeu.

Program festival al teatrelor de proiect Câmpina 20-24 iunie 2012

Prima ediţie a Festivalului de Teatru Proiect Câmpina

In data de 20 iunie 2012 la ora 19:00, in Sala Mare a Casei de Cultură va avea loc deschiderea festivalului prin spectacolul ,,Dor de Eminescu" Teatrul National Bucuresti cu Ion Caramitru (spectacol in afara concursului).
In data de 21 iunie 2012 la ora 18:00 in Sala Mica se va juca piesa ,,Conu Leonida fada cu reactiunea" de I.L. Caragiale apartinand Teatrului ,,Tudor Vianu" Giurgiu. Tot in data de 21 la ora 20:00 in Sala Mare se va juca ,,Sirena si Victoria" Teatrul ,,George Ciprian" Buzau.
In data de 22 iunie 2012 la ora 18:00 in Sala Mica se va juca „True West” Teatrul ,,74", Targu Mures, iar la ora 20 in Sala Mare „Doua Pevesti de Amor" Centrul Cultural de Proiecte ,,Arcub" , Bucuresti.
In data de 23 iunie 2012 la ora 18:00 in Sala Mica se va juca „Cum m-am lasat de gandit" Teatrul ,,Metropolis",Bucuresti, la ora 20:00 in Sala Mare se va juca ,,Furtuna" Centrul Cultural ,,Nicolae Balcescu", Bucuresti. Tot in ziua de 23 iunie 2012 va avea loc Festivitatea de Premiere.