03 iulie 2012

Piaţa din Câmpina: războiul târnelor!

Săptămâna trecută, viaţa de zi cu zi a celor ce vând şi cumpără diverse mărfuri de la tarabele din piaţa din Câmpina, a fost perturbată de un scandal iscat între autorităţile locale şi vânzătorii ambulanţi  de plante medicinale şi fructe, mai mult sau mai puţin culese din pădure.
Autorităţile, în speţă, Poliţia Locală, încearcă aproape zilnic să pună în aplicare o hotărâre de consiliu, aprobată în noiembrie anul trecut, cu privire la amplasarea, cu caracter provizoriu, a tarabelor pentru vânzarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale în zona Pieţei Centrale Agroalimentare a municipiului Câmpina.
Miercuri, 27 iunie, scandalul a luat amploare, fără să se mai ştie exact ce anume a produs scânteia. Mai multe persoane de etnie romă  s-au certat cu directorul pieţei, Marian Nistor, totodată consilier local din partea PDL, cu lucrătorii Poliţiei Locale şi Naţionale şi cu câţiva dintre gardienii firmei care asigură paza şi ordinea în piaţă. Vânzătorii romi au acuzat faptul că nu sunt lăsaţi să-şi vândă produsele şi că li s-au luat tarabele pe care îşi aşezau marfa. Mulţi dintre cetăţenii aflaţi la cumpărături le-au ţinut partea, invocând faptul că îşi procură plante medicinale de la ei în mod curent, bureţi, cireşe, vişine, la preţuri mult mai mici decât de la producătorii din hala pieţei. În vacarmul infernal creat în centrul pieţei de către cei implicaţi în acest scandal, cu greu s-a putut comunica cu cele câteva persoane afectate de situaţie.
 
Romii politizează scandalul
Una dintre vânzătoarele amendate, Margareta Oneaţă, care spune că este din Câmpina, având probleme sociale şi materiale deosebite, se plânge de faptul că nu mai are voie să vândă. „Am o fată de 23 de ani cu handicap, un ajutor social de 300 de lei şi o pensie de 300 de lei. Nu am din ce să trăiesc! Domnu’ director şi domnu’ primar ne-a pus tarabe galbene şi au spus că putem să vindem cireşe, fructe de pădure, flori de tei, bureţi… ce se poate vinde. Mi le-a luat, ni le-a pus până-n votare. După votare ni le-a luat şi acum ne aleargă, mi-a luat marfa, mi-a dat amendă, 1000 de lei” spune Margareta Oneaţă.
Un alt comerciant, Ciprian Coman a considerat necesar să sune şi la apelul de urgenţă 112, când a văzut că sunt goniţi din piaţă: „În fiecare zi ne confiscă marfa, pe care o adunăm, nu o furăm. Muncim de la 5 dimineaţă, până seara, pe la orele 17. Pe perioada campaniei electorale, nu am fost deranjaţi, doamnă! Am sunat la 112! Când am intrat în piaţă, a venit poliţia să ne confişte marfa, degeaba, fără nici un drept. Copilul acesta l-am trimis cu 1 kg, cu un coş de zmeură şi a intrat acolo. Am intrat şi eu după el şi când am ieşit înapoi, l-am găsit… Băieţii l-au ridicat de urechi” spune vânzătorul, făcând trimitere la intervenţia unora dintre gardienii firmei de pază.
Vocile celor ce contestă intervenţia autorităţilor s-au amestecat cu cele ale cumpărătorilor, afectaţi şi ei de faptul că nu-şi mai pot cumpăra produsele preferate. „Eu cumpăr mereu de la ei, sunătoare şi tei. Chiar şi cireşe, pentru dulceaţă, pentru că în piaţă sunt mai scumpe. De ce să nu-i lase să vândă?” spune supărată o cumpărătoare.
 
Conducerea pieţei explică
Directorul pieţei, Marian Nistor, a relatat pe îndelete problemele cu care se confruntă din cauza acestor vânzători: „Noi am sunat la Poliţia Locală pentru că am avut o problemă cu nişte persoane de etnie romă, care au luat nişte târne cu produse, dintre tarabe. Automat am sesizat firma de pază şi Poliţia Locală, pentru că nu ştiam ale cui sunt acele produse. Marfa persoanelor de etnie romă n-are ce să caute între tarabele de producători. Nu are nicio legătură campania electorală, cu piaţa din Câmpina. Piaţa are program continuu de la ora 6 până la ora 21. Campania electorală a funcţionat o lună, piaţa mai are un pic şi face 5 ani! Nu e nicio legătură între una şi alta! Noi îi luăm pe sus pe cei care nu respectă prevederile în vigoare. Tarabele sunt pe platoul mic. Ei au două persoane care se ocupă de implementarea acelei hotărâri a Consiliului Local, privind înfiinţarea unui sector provizoriu pentru comercializarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, iar acele persoane nu şi-au dat interesul. Pe acele tarabe s-au vândut ciuperci, bureţi, care reprezintă un risc maxim pentru îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea, au fost vândute produse care nu se găsesc în cele două categorii aprobate: plante medicinale şi fructe de pădure. Ei nu au de unde să adune din pădure caise, piersici, mere şi pere. Era clar că erau produse pe care ei, la rândul lor le cumpărau, în scopul de a le revinde. Nu pentru aşa ceva a fost făcut acest sector. Au fost probleme foarte mari din partea acestor persoane, din punct de vedere al ordinii şi liniştii publice. Cei care ar trebui să se ocupe de listele persoanelor de etnie romă din Câmpina, care să vândă ce trebuie la tarabe, nu-şi dau interesul Au alte preocupări.”
Cu privire la comunicarea defectuoasă pe care o are cu cel ce reprezintă interesele romilor în piaţă, respectiv Gheorghe Crăciun, şeful Pieţei a mai spus că în momentul în care l-a anunţat despre problemele cu care se confruntă, acesta i-a răspuns că nu-l interesează.
„Nu ne putem permite ca în centrul municipiului Câmpina să avem astfel de probleme, să transformăm sectorul respectiv în WC public. În momentul în care cineva îi întreabă de sănătate, ce fac acolo şi ce caută, să sune la 112. Acum tarabele s-au strâns pentru că trebuie făcută curăţenie în sectorul respectiv. După orele 16-17, au transformat zona în WC public, îşi fac nevoile acolo, inclusiv cei care vând, copiii lor, câinii şi purceii pe care îi cară după ei, pentru că vin din Şotrile, cu tot alaiul!” a mai spus şeful pieţei.

Baza activităţii Poliţiei Locale
„Este scandal în fiecare zi! Noi, zilnic, de dimineaţă până seara, nu facem altceva decât să-i alergăm, să le confiscăm marfa. Chiar dacă o confiscăm, a doua zi, a treia zi, eu revin. Problema este una pe care sperăm să o rezolvăm într-un timp cât mai scurt, prin înfiinţarea unei pieţe în zona autogării. Acolo, să se regăsească astfel de comercianţi care vin cu produse gen fructe, plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci. Iar cetăţenii care vor să cumpere aceste produse, să ştie că acolo îi pot găsi. Astfel nu vor mai fi în jurul pieţei, unde intervine o concurenţă neloială faţă de producătorii de aici. La un moment dat, aceştia vin cu aceleaşi produse, dar la care diferă foarte mult preţul. În aceste condiţii, automat se produce un scandal între cei care vând la tarabele pieţei şi vânzătorii ambulanţi. Noi, ca poliţie locală, împreună cu poliţia naţională, facem razii în fiecare zi, îi amendăm şi le confiscăm marfa. Totuşi, în ciuda acestor măsuri, ei revin” a declarat şi directorul Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe.

Expert local pe probleme de romi
Gheorghe Crăciun, cel ce reprezintă interesele romilor în primăria Câmpina, se justifică: „Am făcut o listă cu cei care trebuiau să vândă pe piaţă. Însă… hotărârea de consiliu erau alea… fructe de pădure. Oamenii din oraş n-aveau fructe de pădure ca să comercializează pe tarabele acelea şi, vă daţi seama că nu se poate. Dacă asta a fost hotărârea, nu pot s-o schimb eu…nu pot s-o schimb. Dacă asta-i termen legal…trebuie să…indiferent cine e…trebuie să… Ei vindeau cireşe, vindeau altceva, bureţi. Ăştia veneau din Plai, veneau cu bureţi şi cu altceva. Deci… tarabele care s-au dat, s-au dat pentru Câmpina. S-a făcut o rocadă. Ăştia, neavând aşa ceva, au comercializat ce-au găsit, cireşe, vişine, fructe din astea. Şi din pricina asta a ieşit lucrul acesta. E normal! O să vorbim cu domnu’ primar, poate se găseşte o cale legală, să vedem unde se poate aşeza tarabele acelea, ca să comercializeze legal, în termen legal. Asta a fost hotărârea, de la un termen de, până la un termen de. Nu e nici o treabă de politică, nici-o treabă de aşa ceva. Nu corespunde marfa, atât. Am înţeles că li s-a cerut să aibă certificate de producători. Nu au aşa ceva şi e normal că dacă nu eşti în regulă, nu poţi să comercializezi, mai ales că e vorba de alimente” a spus expertul Gheorghe Crăciun.
Fiecare dintre părţi consideră că are dreptatea de partea sa, adevărul fiind, ca de obicei, undeva la mijloc. O implicare mai eficientă a autorităţilor locale pentru crearea unui spaţiu adecvat acestor comercianţi, indiferent dacă sunt sau nu din Câmpina, i-ar scuti de probleme pe toţi.  (Carmen NEGREU)

Cuvântul care înţeapă

Cine ascute creioane în Primărie?

După euforia victoriei în alegeri, primarul portocaliu Tiseanu (sunt curios să văd cât îl ţine, în contextul actual, fidelitatea faţă de această culoare) a înţeles destul de repede că al treilea mandat al său în fruntea oraşului nu este decât rezultatul unei târguieli nefinalizate, în care a cerut şi a obţinut, în grabă, de la „susţinătorii” săi, doar funcţia de primar, fără să-l mai intereseze şi controlul în Consiliul Local, ca în mandatele precedente. Sigur că nu putea să aibă o asemenea pretenţie, în măsura în care a acceptat dintotdeauna să fie doar un pion de schimb. Dar să te mulţumeşti azi cu un rol decorativ, după ce în campania electorală era cât pe ce să scoţi flăcări pe nas împotriva contracandidatului tău, mi se pare o adevărată noapte a minţii.
În fapt, după votul de învestitură de săptămâna trecută, majoritatea politică formată în Consiliul Local de consilierii USL şi PP-DD, a trecut frâiele puterii administrative din mâinile primarului în cele ale viceprimarului Ion Dragomir, iar Tiseanu cu ai lui au ajuns în opoziţie, fără să crâcnească, ca şi cum de undeva, din ceruri, s-ar fi pogorât asupra lor duhul împăcării. Nu am văzut nicio reacţie publică din care să reiasă nemulţumirea portocaliilor învingători în alegeri, pentru că de aici înainte vor ascuţi creioane, aşa cum însuşi Tiseanu îl persifla într-o recentă emisiune televizată pe viitorul viceprimar. Ce să însemne oare o astfel de tăcere subită? Să fi înţeles ei, portocaliii, cine va ascuţi cu adevărat creioane în Primărie? Ori o astfel de reacţie poate fi pusă pe seama târguielii nefinalizate asupra căreia am făcut referire mai sus? În oricare dintre aceste situaţii, băieţii ăştia îşi dovedesc încă o dată diletantismul şi nu sunt deloc încântat că oraşul rămâne, într-un fel, şi pe mâinile lor. Din păcate, în politica românească este posibil orice, iar ceea ce azi reprezintă o înţelegere între oameni bine intenţionaţi, mâine se poate transforma în motiv de dispută. Şi aşa stând lucrurile, atunci când există bună credinţă, orice dispută poate aduce progres pentru comunitate, singurul lucru pentru care merită să lupţi într-o astfel de cloacă politică.
P.S. Duminică seara, Spania a câştigat Campionatul European de fotbal în detrimentul Italiei. O victorie muncită, meritată şi curată a spaniolilor, care nu au avut nevoie de „arbitri” ori „înţelegeri nefinalizate” cu mai marii fotbalului. Să fie ăsta un exemplu pentru toţi politrucii din ţara asta, care cumpără voturi, titluri şi demnităţi pe bandă rulantă?
 
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

DREPTUNGHIUL NEGRU
   
Mă gîndisem la un moment dat să rog conducerea ziarului să pună în locul acestui editorial un dreptunghi negru. Ca semn de doliu pentru democraţia română, dar şi ca semn al iraţionalului absolut în care am fost aruncaţi. România a devenit o ţară haotică, imprevizibilă, nici o lege nu mai este respectată de către guvernanţi. Dar chestia s-a mai făcut, şi oricum...puţin le pasă. Nu le pasă lor de Curtea Constituţională, dar de un biet articol dintrr-o foaie de provincie! În realitate, banda (căci asta este în realitate) lui Ponta suferă de un enorm complex de ilegitimitate. Veniţi la putere în parlament prin ignobile manevre de culise, promisiuni funambuleşti şi şantaj, au uitat imediat de toate făgăduinţele. Aţi numărat de cîte ori a călcat legea actualul guvern, în frunte cu plagiatorul şef? Căci de acum, după ce a devenit cunoscut pe plan mondial, nu i se mai poate şterge de pe frunte acest calificativ. Pot încerca să-l spele toate televiziunile  aservite, nu va reuşi să inventeze arielul anti-plagiat. A devenit obsesiv să numeri toate călcările de lege (ca să nu mai vorbim de morală şi de principii democratice, astea sunt fineţuri inaccesibile micului Titulescu) ale unui prim ministru bolnav de putere şi obsedat de fantoma lui Băsescu. Sigur, el nu poate fi suspendat. Doar dispreţuit.

Viceprimarul Câmpinei îşi ascute colţii, în locul… creioanelor!

Cu ceva timp în urmă, primarul municipiului Câmpina făcea o afirmaţie total neinspirată, pe un post de televiziune, cu privire la atribuţiile viceprimarului, care „va ascuţi creioane în primărie”. Chiar dacă la vremea respectivă, ironia îl avea drept ţintă pe liderul PNL Virgil Guran, în culisele politicii câmpinene se cunoştea deja faptul că Ion Dragomir va primi din nou funcţia de viceprimar. Astfel, la prima conferinţă de presă organizată de către PSD Câmpina, Ion Dragomir nu a pierdut prilejul să-l taxeze pe Horia Tiseanu, când a fost întrebat dacă va ascuţi creioane în acest mandat. Răspunsul său a venit prompt: „Niciodată! Ofer ascuţitori!”
 Viceprimarul Ion Dragomir a descris şi o perspectivă a activităţii ce se va desfăşura la începutul noului mandat, având în vedere majoritatea creată în Consiliul Local, întărită de curând, şi printr-o înţelegere cu consilierii de la PP-DD.
„Dacă vreţi să intrăm în profunzime, vă rog să vă amintiţi şi, cred că puţini ştiu, că avem un om în Consiliul de Administraţie la Hidroprahova, impus de Alin Moldoveanu, pe care nimeni nu l-a văzut niciodată, nu a prezentat nici un raport în Consiliul Local. Trebuie să analizăm proiectul acela cu Câmpina-Zonă Turistică şi înfiinţarea Muzeului Oraşului, să vedem dacă sunt sau nu, necesare. Trebuie să analizăm foarte bine finanţarea echipei de fotbal, dacă o facem sau nu o facem, pentru că o echipă de judeţ a cheltuit, enorm de mulţi bani. Cred că suntem unici, în ţară, prin suma de bani pe care am alocat-o unei echipe de fotbal, chiar dacă ea a promovat. Ne propunem  ca, prin modul în care gândim, să îndreptăm nişte lucruri care nouă nu ni s-au părut prea ortodoxe. Pot da exemple: organizarea spectacolului de revelion, cel de la serbările oraşului din toamnă, unde e clar, se vede că lipsa unei competenţe a dus la cheltuirea unor sume de bani, mult mai multe decât costurile reale. Nu acuzăm pe nimeni că ar fi luat bani. Asta înseamnă incompetenţă şi angajarea unor contracte care au adus prejudicii primăriei! V-aş putea da un exemplu cu un contract, unde cineva a luat nişte bani şi trebuie să mai execute lucrări de vreo 500-600 de milioane, numai pentru că a încheiat un contract prost. Schimba pavele în curtea primăriei. Solicitaţi contractul şi veţi vedea că se spune aşa: Ascon, 600 şi ceva de milioane plus TVA, schimbat pavele în curtea primăriei, fără tarif pe metru pătrat, fără suprafaţă. Au făcut jumătate şi au luat banii. Dacă îi dau în judecată trebuie să vină să pună pavelele în curtea primăriei, să finalizeze lucrarea. Zice, păi n-am ştiut. Cum n-ai ştiut? Ce-aţi semnat? E semnat de „primarul” Dulă, prin decizie. Dar bine, în spatele lui sunt jurişti, sunt secretari. O să analizăm totul şi o să pornesc cu contractul de la modernizarea iluminatului public, de la prima hotărâre de Consiliu Local, când s-a pomenit de eficienţa pe care o va aduce această modernizare, prin reducerea cheltuielilor. În prima fază nu o să vă spunem ce cheltuieli au fost şi cum s-au cheltuit banii, că s-a pornit de la vreo 20 şi ceva de miliarde şi s-a ajuns undeva pe la 40-50 de miliarde ci o să vă spunem întâi ce eficienţă a adus această modernizare, respectiv, cheltuieli suplimentare. Deci, nu s-a redus consumul!”
În acelaşi registru, şi consilierul Gheorghe Tudor, prezent la conferinţă, şi-a anunţat intenţiile  de verificare a unor proiecte de hotărâre, din mandatul trecut, afirmând că „unele au fost forţate sau n-au îndeplinit în totalitate toate condiţiile în decursul anilor, să le luăm puţin la mână. Eu unul voi fi una dintre piesele principale care va lua aceste hotărâri la mână. Cunosc  multe şi vrem să intrăm într-o normalitate.”
La conferinţa de presă a mai participat senatorul Georgică Severin şi consilierul dr. Mihaela Petrovici, care au abordat, fiecare, probleme specifice, ţinând de politica la nivel naţional, respectiv dificultăţile cu care se confruntă medicii. (Carmen NEGREU)

Pentru următorii patru ani, la conducerea Primăriei avem acelaşi tandem: Horia Tiseanu – Ion Dragomir

Miercuri, 27 iunie, în sala de spectacole a Casei Tineretului, a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Local ales de câmpineni la 10 iunie 2012. În cadrul aceleiaşi şedinţe, avea să fie învestit în funcţie şi primarul Horia Tiseanu, cel care a câştigat al treilea mandat consecutiv în fruntea oraşului nostru. Alegerea sa în fruntea municipiului fusese validată, cu câteva zile înainte, de către Judecătoria Câmpina. Acum, edilul-şef (la fel ca şi ceilalţi aleşi ai localnicilor), trebuia să fie învestit în funcţie. Cum s-ar spune, „uns” ca ales al „poporului câmpinean”. Victoria lui Tiseanu am mai analizat-o, nu are rost să mai insistăm asupra ei. Ea s-a produs de o manieră categorică, actualul edil fiind declarat învingător după ce a primit OK- ul de la 8797 de alegători câmpineni (45,7% din numărul total de voturi valabil exprimate), faţă de 7073 de voturi favorabile (36,7%), obţinute de contracandidatul său, liderul liberal Virgil Guran. Punctul aşteptat cu cel mai mare interes la şedinţa de învestitură a fost alegerea viceprimarului. Primarul şi consilierii municipali erau, îndeobşte, cunoscuţi, dar alegerea celui de-al doilea demnitar al oraşului constituia o necunoscută. Dat fiind faptul că niciuna dintre formaţiunile politice care au câştigat mandate în Consiliul Local (USL – opt, PDL – şapte, PP-DD – patru), nu a reuşit să obţină majoritatea absolută, alegerea viceprimarului de către majoritatea consilierilor municipali avea să lămurească şi cine va constitui viitoarea majoritate în legislativul câmpinean. Până la urmă, viceprimar a fost ales Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina), care a mai îndeplinit această funcţie şi în mandatul precedent. El a obţinut 12 voturi, adică exact numărul consilierilor USL şi PP-DD. 
Alegerea sa a confirmat veridicitatea zvonului care a circulat, în ultimele două săptămâni, prin culisele politicii câmpinene, şi anume că USL (PSD plus PNL), şi PP-DD au format o alianţă de conjunctură, care să contracareze puterea şefului executivului câmpinean. Pentru imagine şi pentru a sublinia existenţa unei opoziţii locale la nivelul forului deliberativ al oraşului, consilierii PDL au avut şi ei propriul candidat de viceprimar, pe avocatul Monica Clinciu, care însă nu a obţinut decât şapte voturi, adică exact numărul consilierilor pedelişti. Să sperăm că cele două tabere formate deja în Consiliul Local vor promova cât mai multe proiecte de hotărâri benefice comunităţii câmpinenilor, indiferent de culoarea politică a iniţiatorilor acestor proiecte.  După depunerea jurământului şi învestirea sa în funcţie, Ion Dragomir a declarat că va colabora cu primarul  “la fel de bine ca şi până acum”, dar şi că, fiind exponentul unei alianţe majoritare în Consiliul Local, “mă voi implica în utilizarea cât mai bună a banului public, astfel încât să realizăm cât mai multe lucrări şi să fim cât mai eficienţi. Uşa mea este deschisă pentru toată lumea, nu e nevoie de un program de audienţe, poate veni oricine, oricând”. De fapt, alianţa USL-PP-DD a fost anunţată încă de la începutul şedinţei, care a decurs foarte repede, fără incidente şi fără nicio surpriză. În urmă cu patru ani, surpriza a fost Ion Dragomir, căci toată lumea se aştepta atunci ca viceprimar să fie ales Gheorghe Tudor, fost primar şi viceprimar al Câmpinei. De data aceasta, secvenţele principalelor momente ale adunării s-au derulat lin şi duios, ca într-o telenovelă sud-americană, cu pupături, zâmbete şi o ploaie de felicitări reciproce. Cât de sincere au fost nu putem şti cu siguranţă, dar putem bănui. Oricum, procedura prevăzută în ordinea de zi a şedintei a fost parcursă într-un tempo rapid, puţini fiind cei care se aşteptau ca şedinta să se termine atât de repede. După alegerea comisiei de validare şi validarea mandatelor consilierilor municipali aleşi, a urmat depunerea jurământului de către consilieri. După declararea Consiliului Local ca legal constituit, Horia Tiseanu (a cărui alegere fusese validată, cu puţin timp în urmă de către Judecătoria Câmpina), a depus jurământul, fiind învestit în funcţie. De fapt, momentul de la care începe oficial mandatul oricărui ales este depunerea jurământului. În cuvântarea de după jurământ, Tiseanu a mulţumit tuturor celor care l-au ales, familiei sale, fiului său, promiţând că va fi primarul tuturor câmpinenilor şi că va continua accesarea fondurilor europene pentru a realiza investiţii publice de mare valoare şi importanţă pentru oraş. După alegerea şi învestirea viceprimarului, au fost alese cele patru comisii de specialitate ale Consiliului Local Câmpina. Comisia nr. 1 – Buget-finanţe, va fi condusă, ca şi în mandatul precedent, de consilierul Elena Albu (PDL). Ea va fi secondată de colegul ei de partid, Marian Nistor, care va îndeplini funcţia de secretar. Din această comisie vor mai face parte Horaţiu Zăgan (USL), Călin Tiu (USL) şi Adrian Piţigoi (PP-DD). Comisia nr. 2 – Administraţie publică locală, va fi compusă din Daniel Ioniţă (USL, preşedinte), Mihaela Neagu Petrovici (USL, secretar), şi de alţi trei membri: Luminiţa Dumitrescu (PP-DD), Monica Clinciu (PDL) şi Gena Preda (PDL). În fruntea Comisiei nr. 3 – Amenajarea teritoriului şi urbanism, se vor afla Gheorghe Tudor (USL, preşedinte) şi Rodica Papuc (USL, secretar), din comisie făcând parte şi Viorica Stănică (PP-DD), Viorel Bondoc (PDL) şi Marian Nistor (PDL). În fine, Comisia nr. 4 – Sănătate, cultură, învăţământ, va avea următoarea structură: Florin Frăţilă (USL, preşedinte), Ion Dragomir (USL, secretar), Mihai Tifigiu (PP-DD), Marian Dulă (PDL), Daniel Telegescu (PDL).
Trimiterea PDL în opoziţie, la nivelul miniparlamentului câmpinean, nu înseamnă că USL a câştigat alegerile locale la Câmpina. Cu un număr de şapte mandate câştigate, de care trebuie să se ţină cont în multe situaţii, în special, în proiectele de hotărâri privind administrarea domeniului public al Câmpinei, PDL rămâne o nucă tare, iar câştigarea Primăriei de către liderul organizaţiei municipale a democrat-liberalilor face ca această nucă indigenă  să capete dimensiunile unei nuci de cocos. Pe de altă parte, însă, Horia Tiseanu şi consilierii săi nu vor mai putea trece prin legislativul local orice proiect de hotărâre ar dori, aşa cum s-a întâmplat în mandatul precedent. Primarul şi viceprimarul şi-au declarat amândoi disponibilitatea pentru dialog, comunicare şi colaborare. Ba chiar s-au şi pupat, mai spre sfârşitul şedinţei. Din cum îl cunoaştem noi pe Ion Dragomir, aşa cum a promis, de altfel, după depunerea jurământului, va ţine cont că are de partea sa o majoritate în Consiliul Local şi va fi mult mai atent la contractele în care municipalitatea este parte, iar pe cele care nu sunt prea profitabile le va aduce mai des în dezbaterea consilierilor municipali. (A.N.)

Două treimi din noul Consiliu Local este format din consilierii mandatului trecut

Mandatul 2012-2016 are cele mai puţine partide din istoria postdecembristă a legislativului local

Şedinţa de constituire a noului Consiliu Local a decurs mult mai liniştit decât cea prin care au fost învestiţi, în iunie 2008, foştii consilieri municipali. Reamintim cititorilor noştri că şedinţa de învestitură a legislativului municipal de acum patru ani a fost foarte tensionată, lovitura de teatru constituind-o alegerea lui Ion Dragomir ca viceprimar, candidatura acestuia fiind susţinută de conducerea Filialei PSD Prahova. La începutul acelei şedinţe, toată lumea era convinsă că Gheorghe Tudor avea să fie viitorul viceprimar al oraşului, după ce consilierul îndeplinise această funcţie în ultimul an al mandatului 2004-2008, fiind şi primar al Câmpinei în perioada 2000-2004. Conducerea judeţeană a PSD a schimbat macazul cu două zile înaintea şedintei de învestitură din iunie 2008, înainte de turul doi al alegerilor, după ce, culmea, Gheorghe Tudor fusese susţinut multă vreme de conducerea organizaţiei municipale a social-democraţilor câmpineni, dar şi de “judeţ”, drept omul cel mai îndreptăţit pentru a ocupa a doua demnitate a oraşului. De altfel, Tudor fusese prezentat, între cele două tururi de scrutin, drept viitorul viceprimar al municipiului de către toţi liderii politici ai alianţei pentru formarea majorităţii din acel moment: PDL-PSD-PIN. Zilele trecute, şedinţa de constituire a actualului miniparlament local a decurs într-o ciudat de multă voie bună. Dacă noul miniparlament câmpinean şi-a început mandatul în linişte, asta nu înseamnă că aleşii noştri vor lucra într-o armonie deplină până în mai 2012. Protocolul USL – PP-DD se poate rupe sau poate fi modificat radical, în funcţie de interese partinice sau împrejurări, aşa cum foarte bine, după înlăturarea lui Băsescu din fruntea ţării (la termen sau înaintea acestuia), mariajul dintre social-democraţi şi liberali are toate şansele să se termine cu un divorţ politic.

 Subliniem că, spre deosebire de vechiul Consiliu, cel de astăzi are doar trei formaţiuni politice, reprezentând patru partide: USL – 8 mandate (PSD – 5, PNL – 3; iniţial, mandatele fuseseră distribuite în mod egal, câte patru pentru fiecare partid, dar echilibrul s-a rupt prin plecarea lui Virgil Guran la Consiliul Judeţean şi prin ocuparea locului său de către social-democratul Călin Tiu), PDL – 7 mandate; PP-DD – 4 mandate. La 1 iunie 2008, intrau în Consiliul Local reprezentanţi a cinci formaţiuni: PDL – 6, PNDC – 5, PSD – 4, PIN – 2, PNL – 2. Aşadar, structura noului Consiliu este cea mai simplă dintre toate cele existente în administraţia câmpineană a ultimelor două decenii. Din Consiliul Local actual fac parte doar şase consilieri noi, doi de la PP-DD – Viorica Stănică şi Mihai Tifigiu, şi patru de la USL (liberalii Rodica Papuc, Daniel Ioniţă şi Florin Frăţilă, plus social-democratul Călin Tiu). Dintre cei şase, Florin Frăţilă (preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi tineret), nu este chiar nou în administraţia locală, căci el a mai fost consilier municipal în mandatul 1996-2000. Pentru prima dată, Consiliul Local are în componenţa sa trei medici: Călin Tiu, Mihaela Petrovici Neagu şi Mihai Tifigiu. S-ar putea ca, până la următoarea şedinţă, numărul lor să se reducă la doi, dacă medicul  Călin Tiu (PSD), aşa cum se zvoneşte, va fi ales manager al Spitalului Municipal, funcţie în care îl va înlocui pe Alexandru Matei, ajuns manager cu susţinerea puternică a PDL şi a deputatului Florin Anghel. De fapt, dacă va fi aşa, Tiu îşi va ocupa locul pe care a trebuit să-l cedeze lui Matei, acum trei ani, mutare care s-a făcut tot pe criterii politice. Tot ca o noutate, pentru prima dată în istoria sa, Consiliul Local are şapte femei printre membrii săi. Dintre cele patru comisii de specialitate, trei vor fi conduse de USL şi  numai una, de PDL. Ca o comparaţie, în iunie 2008, comisiile de specialitate arătau astfel:  Comisia nr. 1 - Buget finanţe, administrarea domeniului public şi privat, agricultură: Elena Albu (preşedinte), Elvis Arghir (secretar), Marian Nistor, Horaţiu Zăgan, Alin Moldoveanu (membri); Comisia nr. 2 - Administraţie publică locală, juridic, relaţii cu publicul, servicii şi comerţ, muncă şi probleme sociale, drepturile omului, problemele minorităţilor, pază şi ordine, familie şi protecţia copilului: Gheorghe Sandu (preşedinte), Mihaela Neagu Petrovici (secretar), Monica Clinciu, Gena Preda, Ion Dragomir (membri); Comisia nr. 3 - Amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului: Gheorghe Tudor (preşedinte), Enache Dragomir (secretar), Lucian Cercel, Marian Nistor, Adrian Piţigoi (membri); Comisia nr. 4 - Sănătate, cultură, învăţământ, culte, tineret, sport şi turism: Jenica Tabacu (preşedinte), Bogdana Ţiţei (secretar), Viorel Bondoc, Florin Marcu, Dan Telegescu (membri). (A.N.)

Până la toamnă, Câmpina va avea trei consilieri judeţeni

În primele zile de după alegerile locale, din calculul hârtiei şi al rezultatelor electorale, Câmpina trimitea în Consiliul Judeţean doi reprezentanţi. I-am numit aşa din spirit de patriotism local, chiar dacă cei doi reprezintă în legislativul judeţean interesele partidelor ce i-au avut pe listele de candidaţi. Cei doi concetăţeni ai noştri care au reuşit să acceadă, imediat după 10 iunie, în forul legislativ prahovean sunt Jenica Tabacu (locul 2 pe lista PP-DD) şi Virgil Guran (locul 7 pe lista USL pentru legislativul prahovean). Omul de afaceri Ovidiu Cord, chiar dacă a fost unul dintre principalii sponsori ai partidului său, a ocupat doar locul 23 pe lista PDL, aparent, cu şanse mici de a intra în parlamentul prahovean. Iniţial, cunoscutul om de afaceri local nu părea a avea prea multe şanse din cauza faptului că nu toţi candidaţii pedelişti puşi intenţionat înaintea lui pe listă câştigaseră primăriile pentru care fuseseră pregătiţi şi aruncaţi în luptă. Aceştia din urmă fuseseră puşi pe lista pentru Consiliul Judeţean doar pentru a înviora imaginea PDL, doar ca “locomotive” ale partidului sau ca “aspiratoare” de voturi în comunele ale căror primării PDL considera că au şanse să le (re)câştige. Concret, doar 11 candidaţi dinaintea lui au recucerit primăriile pentru care s-au luptat pe 10 iunie, alţi câţiva pedelişti pierzând bătălia pentriu fotoliul de primar. Cu timpul, mai mulţi pedelişti care intraseră în Consiliul Judeţean (unde USL are 19 locuri, PDL, 13, iar PP-DD, 4), au renuntat, astfel încât, într-o săptămână, Ovidiu Cord a urcat pe un eligibil loc 11. Politicianul câmpinean avea asigurat şi un loc în Consiliul Local Câmpina, dar, recent, el a renuntat la miniparlamentul Câmpinei pentru un loc în parlamentul Prahovei. În locul său, în Consiliul Local Câmpina va urca următorul pe lista PDL, Viorel Bondoc, fost ofiţer de carieră în structurile armatei, care se află la al doilea mandat consecutiv de consilier municipal. Astfel, Câmpina are, deocamdată, trei reprezentanţi în Consiliul Judeţean. La sfârşitul anului, după alegerile parlamentare, dacă Virgil Guran (care şi-a exprimat oficial disponibilitatea de a candida pentru ocuparea unui loc în Camera Deputaţilor,), va ajunge parlamentar (şi are toate şansele pentru a reuşi), numărul consilierilor judeţeni câmpineni se va reduce, din nou, la doi.  (A.N.)  

Răzvan Bălăşescu a fost învestit ca primar la Breaza

Săptămâna trecută a avut loc la Breaza, învestirea primarului Răzvan Bălăşescu, reprezentând formaţiunea politică USL, acesta fiind membru PNL. Şedinţa de învestire s-a petrecut în prezenţa prefectului Marius Sersea, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Mircea Roşca şi a altor oficialităţi.
„Aşa cum am spus mereu şi, cum am jurat mai devreme, îmi voi mobiliza toate forţele şi voi depune toate eforturile pentru binele Brezei, pentru a aduce Breaza în secolul XXI şi pentru a aduce Breaza în Europa, pentru a fi mândri de Breaza noastră” a spus noul primar, Răzvan Bălăşescu, în discursul său.
Mircea Roşca nu a pierdut prilejul de a sublinia faptul că de 10 ani îşi doreşte ca Breaza să fie condusă de un liberal, asigurând auditoriul că „sunt pe mâini bune. Am considerat că a sosit momentul în administraţia publică din România, de a nu mai ieşi în faţă cu oameni care n-au făcut nimic în viaţa lor”.
Prefectul Marius Sersea a spus în alocuţiunea sa că speră ca „în curând, şi în exterior, imaginea Brezei va fi exact cum arată primăria Breaza”, cunoscută fiind clădirea modernă a acesteia, construită în mandatul fostului primar George Mărăcineanu.
Tot în cadrul şedinţei de învestire s-a ales şi viceprimarul, în persoana lui Gheorghe Richea, reprezentant al formaţiunii politice PP-DD, părând a fi pentru mulţi, o surpriză.
Întrebat cum percepe schimbarea la care participă, la predarea postului, fostul primar Nicolae Ferăstrăeru a spus că-l încearcă „un sentiment de linişte şi pace. În sfârşit, sper să stau şi eu liniştit, să pot să dorm liniştit, să mănânc liniştit. Îi urez noului primar să aibă grijă de brezeni, să aibă grijă de colectivul pe care l-am lăsat în urmă, succes în activitate şi să-şi pună în aplicare gândurile frumoase din campania electorală.” (Carmen Negreu)

Sărbătoarea celor două Iulii

Luni, 2 iulie, la Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” a avut loc Sărbătoarea celor două Iulii”. Astfel, la Castelul Iulia Hasdeu, evenimentul a fost marcat printr-o serie de prelegeri susţinute de către prof. dr. I.Oprişan, prof. dr. Ilin Stancu, prof. Gherasim Rusu togann, prof, univ. dr. Crina Decusară Bocşan, juristul Mihai Ştefan, Catherine Thieblin din Franţa, prof. Mihaela Minescu şi preotul Constantin Mănescu. Totodată au avut loc lansări de carte, prilej pentru scriitorul Gherasim Rusu Togan de a-şi prezenta „Divinităţi păgâne din Carpaţi”, alături de cartea „Cerbul însetat” de Iulian Moreanu. Lansările au fost susţinute de către doi cunoscuţi scriitori, prof. dr. Constantin Trandafir şi prof. Christian Crăciun.
Evenimentul s-a desfăşurat într-un cadru natural, în grădina Castelului, unde artişti plastici locali sau veniţi special la acest eveniment, au creat prin expunerea lucrărilor lor, un ambient festiv deosebit, gazda acestei manifestări culturale, Jenica Tabacu directorul muzeului, întrecându-se pe sine, în organizarea acesteia. Participanţii au putut admira expoziţiile de pictură ale Iuliei David şi Camelia Tache, implicit expoziţia originală de tablouri din oase de peşte a lui Cristian Bocanu.
Actul cultural a fost marcat şi de prezenţa autorităţilor locale, prin participarea primarului Horia Tiseanu, a preşedintelui Comisiei de Cultură a Consiliuluiu Local, Florin Frăţilă şi a altor consilieri.
„Sărbătoarea celor 2 Iulii rămâne în continuare o manifestare culturală, de ţinută a oraşului. Ca în fiecare an, şi azi, aici, la muzeu, oamenii de cultură s-au strâns de pretutindeni, încercând să ne ofere o oază de normalitate în mijlocul unei societăţi bulversate, care de multă vreme nu-şi mai respectă valorile. Îi felicit atât pe organizatori câr şi pe iubitorii acestui gen cultural” a menţionat Florin Frăţilă. (C.N.)

O generaţie de aur a Câmpinei

Pentru câţiva dintre absolvenţii Liceului de Petrol II-Utilaj petrolier, săptămâna trecută a fost marcată de întâlnirea de 60 de ani a promoţiei 1952. Din aproximativ 75 de absolvenţi, au rămas mai puţini de 15. Astfel, o parte a unei generaţii de aur a Câmpinei s-a întâlnit pentru ultima dată într-o asemenea conjunctură, la un restaurant select din oraş, marcând 60 de ani de la terminarea liceului, pentru a depăna amintiri.
Au participat la întâlnire Constanţa Sumbasacu meteorolog; Tache Gheorghe inginer mecanic, fostul director al Concordia; generalul de armată Ciocoiu Nicolae, expert în balistică; Dumitru Niţă, decan de vârstă, având 84 de ani, dar poreclit de colegi Ardei, pentru vitalitatea sa, tehnician în domeniul petrolului; Ion Comşa, stabilit în Făgăraş, şef de atelier prelucrări mecanice; Ion Păun, maistru sondor; Ion Cândea, inginer construcţii de maşini; Alexandru Filip, tehnician de foraj; Minodora Conopan, tehnician; Mariana Nicorescu Popescu, proiectant Uzina Poiana; Ion Marcoşanu, inginer geofizician. Nu în ultimul rând, profesor dr. Constantin Florea, ales de International Biographical Centre Cambridge din Anglia, între primii 2000 de oameni ai secolului XX, care au activat cu rezultate remarcabile în anumite domenii de activitate. Nu putem decât să le urăm multă sănătate, viaţă lungă şi de ce nu, o nouă întâlnire aniversară. (C. NEGREU)

Şcoala de vară YOU CAN 2

    Vineri, 29 iunie, a avut loc lansarea proiectului „Şcoala de vară YOU CAN 2„, proiect derulat de către Asociaţia de Părinţi a Şcolii “ Alexandru  Ioan Cuza” – Câmpina în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII “ Alexandru  Ioan Cuza”. Managerul de proiect, dna. Monica Bărbieru, împreună cu dna. Carmen Goran, Preşedintele Asociaţiei, au prezentat invitaţilor activităţile  care se vor desfăşura în cadrul acestui proiect şi în care vor fi implicaţi copiii, elevi ai şcolii A.I.Cuza şi nu numai, părinţi, cadre didactice şi colaboratori voluntari.
Iniţiativa acestui proiect a pornit de la experienţa anului trecut,  când Asociaţia de Părinţi a şcolii “Al. I. Cuza”  din Câmpina  a organizat  pe perioada vacanţei de vară o “Tabăra de vară la şcoală”  în cadrul căruia  35 de copii au fost călăuziţi cu grijă de o echipă de voluntari formată din părinţi ai copiilor şcolii “Al.I.Cuza” Câmpina, dar şi de cadre didactice ale şcolii dornice a-i intoduce pe copii într-o atmosferă creativă, plăcută şi relaxantă de petrecere a timpului liber.
Şcoala de vară YOU CAN 2 le propune părinţilor şi copiilor o modalitate atractivă şi totodată educativă de petrecere a timpului liber pe durata vacanţei de vară, în perioada 02-06 iulie  şi 16-21 iulie 2012. Activităţile sunt gândite în aşa fel încât copiii să poată relaţiona, schimba idei şi propune puncte de vedere, dar şi să se poată distra, învăţând în acelaşi timp lucruri noi, prin metode nonformale.
Sub îndrumarea voluntarilor din cadrul Asociaţiei de Părinţi ai Şcolii Al. I. Cuza, copii vor participa la ateliere de activităţi practice, pictură, dans, protecţia mediului, educaţie civică, educaţie sanitară şi acordarea primului ajutor, acţiuni de ecologizare, sport.
       Toate activităţile proiectului sunt susţinute de către părinţi şi colaboratori pe bază de voluntariat, sub îndrumarea cadrelor didactice din şcoală. Includerea în program a copiilor instituţionalizaţi de la aşezămintele sociale “Sfânta Filofteia”, “Casa Speranței” și “Speranța copiilor”, elevi ai şcolii Al.I. Cuza, oferă şansa unei integrări mai uşoare a  acestora, prin acţiuni comune, promovându-se astfel egalitatea de şanse, nediscriminarea, asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială de către elevi.
Participarea copiilor la activităţile organizate este gratuită,  costurile fiind susţinute de Asociaţie din fonduri proprii şi din cofinanţarea asigurată  de Primăria Municipiului Câmpina.

Prin creşterea nivelului apei, extinderi şi modernizări, Băile Minerale Telega îşi recapătă strălucirea de altădată

Cand spui sare în pământ, spui comuna Telega, însă, din nefericire, spui şi alunecare de teren.  Dar când spui lac sărat, spui sănătate, întrucât băile cu apă sărată, se ştie, sunt benefice în tratamentul multor boli. Nu doar în clasicul tratament al bolilor reumatismale şi de articulaţii, ci şi în tratarea multor afecţiuni pe care nu le-ai bănui vindecate de o apă sărată. Existenţa comunei Telega este atestată documentar încă din 1562, istoria acesteia fiind strâns legată de exploatările de sare ce au asigurat dezvoltarea economică a localităţii în evul mediu şi mult după aceea. În acelasi timp, Ocna Telega a fost folosită şi ca loc de închisoare, aici fiind întemniţat, printre mulţi alţii, cunoscutul haiduc Iancu Jianu. Pentru colectarea sării, ocnaşii săpau gropi adânci de aproape 100 de metri în muntele de sare peste care se întinde aşezarea telegarilor. Una din aceste gropi, săpată de ocnaşi în 1568, nu departe de centrul satului Telega, a fost abandonată, urmarea fiind umplerea ei cu apă  provenită din ploi şi topirea zăpezilor. Acest lucru a dus la formarea vechiului lac sărat Telega, în jurul căruia s-a dezvoltat astăzi celebra ministaţiune Băile Minerale Telega, cel mai important reper al turismului medical practicat în zonă. O legendă spune că apa acestui lac a ajuns atât de sărată şi din cauză că, peste rocile de sare sparte, au curs şiroaie de lacrimi ale suferinţelor îndurate de mii de ocnaşi care au trudit, în sânge şi sudoare, pe acest loc. Cohortele de turişti care vin şi revin în fiecare vară confirmă faptul că apa lacului, foarte bogată în clorură de sodiu, iod şi multe săruri minerale, a fost şi continuă să fie o adevărată binecuvântare pentru cei suferinzi. Mulţi dintre aceştia au venit aici slabi şi strâmbi, înarmaţi doar cu o palidă speranţă, pentru ca, după mai multe serii de tratamente, să părăsească acest loc puternici şi drepţi, înarmaţi cu o credinţă neţărmurită. Credinţa că Băile Minerale Telega sunt cu adevărat miraculoase şi constituie o nepreţuită oază de sănătate. 



Aprilie 2009 – pata neagră din istoria staţiunii
În aprilie 2009, în urma unor alunecări de teren cauzate de o lungă serie de ploi abundente, malurile lacului sărat Telega s-au surpat foarte mult, făcând ca nivelul apei să scadă cu patru-cinci metri. Alunecări de teren au loc periodic în Complexul Băile Minerale Telega, dar cele din aprilie 2009 au fost de o violenţă nemaiîntâlnită. Ele au provocat surparea unor galerii din vechea ocnă de sare (în craterul căreia s-a format acest lac), fenomenul determinând nu doar micşorarea nivelului apei, ci şi diminuarea considerabilă a suprafeţei lacului. Cum orice rău e spre bine, micşorarea volumului lacului a dus la creşterea salinităţii apei, lucru apreciat de mulţi turişti, care sunt de părere că merită să cobori în plus 20 de trepte, atunci când ştii că apa e mai sărată şi te poate vindeca mai repede. Totodată, prin dezvelirea şisturilor de sare ai pereţilor lacului, acesta a căpătat aspectul unei peşteri, ceea ce pe mulţi vizitatori i-a impresionat deosebit.

Doamna Gina - energie vie
Momentul 2009 a fost considerat un adevărat dezastru pentru această ministaţiune amenajată continuu, începând cu anul  2002, de când Primăria Telega, în urma unei licitaţii, a concesionat zona firmei Oaky Service SRL, condusă de Virginia Cacarumbas (doamna Gina, cum îi spun toţi turiştii), o femeie extrem de energică, debordând de vitalitate, în ciuda celor aproape 70 de ani ai săi. Doamna Gina, peste care anii au trecut fără să o schimbe prea mult, nu stă locului mai mult de două-trei minute, pentru că întotdeauna se găseşte ceva de făcut, pe care doar ea îl poate meşteşugi. Imediat după dezastrul din aprilie 2009, vizibil marcată de nefericitul eveniment, ne mărturisea: “Ce-i aia să nu te ridici imediat după ce viata îţi mai dă câte un brânci şi te trânteşte la pământ. M-am speriat, la început, când am văzut că lacul a scăzut continuu, două săptămâni, dar apoi mi-am zis că tot răul e spre bine, cum se spune, bine că n-a dat Dumnezeu mai rău, şi m-am apucat iar de treabă. Că doar nu era să plec şi să renunţ la munca mea de şapte ani de zile. Am construit scări mai lungi, astfel încât oamenii să poată ajunge lesne în apă, am refăcut plaja, am umplut golurile lăsate în masivul de sare, în urma alunecărilor. După ce viaţa m-a trântit la pământ şi m-a înspăimântat, m-am ridicat, m-am scuturat de praf (mai uşor, oricum, decât m-aş fi curăţat de sare), şi am pornit mai departe.”

Blestemul meşterului Manole
Întrucât alunecările de pământ în comuna Telega (care stă pe un munte de sare), au ajuns un lucru obişnuit, crăpături în terenul învecinat lacului şi mici alunecări de maluri au fost şi vor mai fi. Baza de tratament, această adevărată oază de sănătate, pare a fi lovită de blestemul meşterului Manole, situaţia ei semănând cu cea a mănăstirii zidite de personajul folcloric din balada care-i poartă numele. Căci după fiecare crăpătură sau alunecare de mal apărută (fenomene care se întâmplă, de regulă, primăvara), se fac urgent lucrări de reabilitare pentru a se înlătura urmările nefaste şi pentru a se reda complexul balnear circuitului turistic, la timp şi în cele mai bune condiţii. Virginia Cacarumbas (astăzi, directorul-general adjunct al Băilor Minerale Telega), este un fel de meşter Manole în variantă feminină, căci repară, în fiecare an, stricăciunile provocate malurilor de alunecările de teren, pentru a o lua de la început în anul următor, cu o tenacitate nemaiîntâlnită.

Cea mai bună reclamă a staţiunii
De fapt, dacă îi priveşti mai atent chipul brăzdat de cutele dârzeniei şi luminat de căldura unui suflet fără cute, îţi dai seama că doamna Gina este cea mai bună reclamă a staţiunii, a binelui acestui loc, a puterii lecuitoare a apei lacului şi a bazei de tratament. Orice turist nou-venit care, la intrarea principală,  se întâlneşte cu privirea senină şi zâmbetul dezarmant al doamnei Gina, îşi dă deama că nu a greşit locul; ba chiar că a ajuns în locul cel mai potrivit. “Ceea ce ni s-a întâmplat în aprilie 2009 reprezintă un fenomen natural care se repetă la intervale mari de timp. Pentru că m-am documentat, pot să vă spun că, în secolul trecut, apa lacului a scăzut în 1920, 1965 şi 1984.  A scăzut şi înainte de a prelua eu concesiunea. În urma alunecărilor din acel an, potrivit principiului vaselor comunicante, apa mai dulce, aflată la suprafaţa lacului, a ajuns în albia pârâului Sărata, care curge prin faţa complexului. Am avut mare noroc că preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, şi primarul comunei, Gheorghe Ilie, ne-au ajutat să reparăm urgent crăpătura prin care se scursese apa”, ne mai spune administratorul complexului.
 
Reabilitări cu metode occidentale
Iniţial, pentru umplerea crăpăturii şi consolidarea malurilor, au fost injectate, în numeroasele găuri forate deasupra lacului, zeci de tone de barită şi bentonită în amestec cu ciment. Ulterior, s-au folosit şi alte metode, unele tradiţionale, altele chiar occidentale. Astfel, au fost deversate în crăpăturile formate cantităţi uriaşe de fasole boabe, deşeuri de lână tunsă proaspăt de la oi în amestec cu frunze uscate, ori - după un model norvegian -, amestecuri de lut clisos cu deşeuri din piei de animale. Încet-încet, imaginea complexului s-a ameliorat continuu  şi semnificativ, nivelul apei din lac urcând cu aproape doi metri. “Astăzi, putem spune că malurile lacului s-au refăcut în totalitate. Avem, mai nou, o piscină pentru copii mai mari, am recondiţionat toate căsuţele, duşurile cu apă caldă, avem tot ce ne trebuie. Îi aşteptăm pe vizitatori cu un complex mult modernizat în ultimii ani. În prezent, dispunem de aproape 100 de locuri de cazare (la hotelul din apropiere şi la căsuţe), precum şi de o bază de tratament (“Băile Hercules”), în care se aplică numeroase metode de recuperare (reflexoterapie, masaj şi vibromasaj, băi sărate calde etc.) şi de tratare a unei game largi de afecţiuni”, mai aflăm de la doamna Gina. Foarte important, băile sărate vindecă nu doar clasicul reumatism sau afecţiunile ortopedice post traumatice, ci şi asteniile, tulburările generate de stres, nevrozele, depresiile, afecţiunile aparatului locomotor, ale circulaţiei periferice sanguine, boli ginecologice, rahitism, anemie şi multe altele. La terasa restaurantului din incinta complexului se mănâncă foarte bine şi la preţuri rezonabile. “Băile Hercules” oferă asistenţă medicală permanentă, sub coordonarea a doi medici balneologi de înaltă specialitate. Aici se pot face nu doar băi sărate calde, ci şi împachetări calde cu nămol.

“Nu vom închide baza decât după ce lacul va dispărea cu totul”
“Puterea financiară a firmei noastre a crescut prin venirea unui al doilea asociat, astfel încât să putem face faţă mai uşor costurilor reabilitărilor anuale, de care sunt convinsă că nu vom fi scutiţi. Important este că vom merge mai departe, oricâte dezlănţuiri ale naturii se vor abate peste noi. Pe cei care ne-au prezis sfârşitul, după dezastrul din 2009, îi asigurăm că, oricâte alunecări de teren ne-ar lovi, nu ne va fugi pământul de sub picioare şi nu vom închide baza decât după ce apa lacului va dispărea cu totul”, ne mai spune interlocutoarea noastră, care îi consideră pe toţi  turiştii prietenii săi şi iubeşte lacul Telega aproape ca pe propriul ei copil, “fiindcă ştiu cât bine poate face oamenilor, câtă putere terapeutică au apele sale, bogate în sare, dar şi în iod şi multe minerale, calităţi recunoscute şi în străinătate. În urmă cu câţiva ani, am trimis niste probe la Institutul Balnear Fracez, care a concluzionat: lacul este unic în Europa, iar apele sale, prin proprietăţile curative deţinute, ocupă locul doi în Europa şi locul cinci în lume.” Hotărât lucru, după dezastrul din aprilie 2009, vechiul lac sărat din centrul comunei revine încet la imaginea care l-a consacrat, iar Băile Minerale Telega îşi recapătă strălucirea de altădată. (Adrian BRAD)