31 iulie 2012

45,43% dintre câmpinenii prezenţi la urne au votat în favoarea demiterii

La Câmpina, în duminica referendumului, canicula a învins spiritul civic al trăitorilor oraşului celebru, odinioară, prin gradul de inteligenţă al locuitorilor săi. Cât de deştept trebuie să fii ca să înţelegi că, la Revoluţia din Decembrie, au murit mii de tineri pentru ca noi să trăim azi într-un stat democratic (chiar dacă mulţi români sunt mai săraci, în prezent, decât acum 23 de ani), într-un stat de drept în care drepturile politice (de a alege şi de a fi ales), sunt drepturi fundamentale, constituţionale, fără de care am aluneca, încet, dar sigur, în dictatură şi anarhie. Nu vorbesc aici de electoratul fidel al PDL, de nucleul dur al acestui partid, ci de cei nehotărâţi, care probabil au fost hotărâţi, în alegerea absenteismului, de către arşiţa de duminică şi scârba de politicieni. Nu trebuie să-ţi placă liderii politici ai momentului, ca să poţi inflenţa, prin votul tău, mersul României spre înainte, fără să primeşti OK-ul de la unul sau altul dintre liderii naţionali ai unor partide parlamentare.  
Aşadar, Ziua Imnului şi semnificaţiile acesteia nu i-au impresionat prea mult pe concetăţenii noştri, care s-au prezentat la referendumul de duminică mult mai puţini decât la recentele alegeri locale din 10 iunie, cu aproape 10 procente mai puţini. Reamintim cititorilor publicaţiei noastre că, pe 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, a fost cântat pentru prima oară cântecul ce avea să devină, peste un secol şi jumătate, imnul naţional al României: “Deşteaptă-te române”, compus de Anton Pann, pe versurile poetului ardelean Andrei Mureşanu.  Sondajele comandate de unele televiziuni centrale, ca şi potrivirea zilei referendumului de demitere a preşedintelui suspendat cu Ziua Imnului Naţional, au fost considerate de liderii naţionali ai USL semne de bun augur pentru demiterea lui Traian Băsescu prin vot popular. Nu au fost luaţi în calcul factorii amintiţi la începutul acestui articol, determinanţi în alegerea de către mai mult de jumătate din electoratul Câmpinei a absenteismului în locul răspunsului la întrebarea referendumului. Oricum, Traian Băsescu, chiar dacă se va întoarce la Cotroceni, va rămâne singurul preşedinte al României suspendat de două ori de către forul legislativ suprem al ţării sale, un record negativ aproape imposibil de egalat.

Dacă la alegerile locale din 10 iunie 2012 au votat peste 56% dintre câmpineni, duminică, în municipiul nostru, au venit la urne  45,56% dintre electori (inclusiv cei din afara oraşului, care au votat pe listele suplimentare). Potrivit estimărilor BEC, făcute duminică seara, la ora 23.00, s-au prezentat la scrutinul din 29 iulie puţin sub 46% din electoratul naţional, mai exact 45,92% dintre românii cu drept de vot. Ceea ce înseamnă că, la Câmpina, prezenţa la referendum are toate şansele să fie sub media pe ţară. Duminică, până la ora 20.00, la cele 23 de secţii de votare din Câmpina, veniseră să voteze 12.859 de alegători, adică  38,70% din totalul electoratului câmpinean. Se subînţelege, în aceste cifre intră şi alegătorii necâmpineni, de pe listele suplimentare, dar numărul acestora a fost nesemnificativ. Cu trei ore înaintea închiderii urnelor, la nivelul judeţului, prezenţa la vot fusese de 35,11%, deci participarea câmpinenilor la referendum o depăşea pe cea a prahovenilor.
O oră mai târziu, din datele anunţate telefonic de reprezentanţii USL Câmpina în secţiile de votare, se prezentaseră la vot 14.060 alegători locali, adică 42,31% din totalul câmpinenilor cu drept de vot. O participare, oricum, sub media pe judeţ, care atinsese, la acea oră, procentul de 42,92%.
Primul dintre liderii câmpineni ai USL care au votat a fost viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina), puţin după deschiderea urnelor. L-a urmat senatorul social-democrat George Severin, la ora 10.00, şi consilierul judeţean (preşedintele PNL Câmpina), Virgil Guran, la ora 11. 00. Senatorul George Severin a declarat duminică, după ieşirea de la urne: “Am convingerea că, de mâine, România va intra pe calea normalităţii şi a bunului- simţ. Cred că, tot de mâine, Guvernul îşi va putea face treaba fără grija obstrucţionării din partea adversarilor politici. Nici nu vreau să mă gândesc cum vor fi următorii doi ani, în cazul în care referendumul nu va fi validat.”.
Liderul liberal Virgil Guran a declarat, după votare: “Am votat, în primul rând, pentru linişte. Este prea mult scandal şi prea mult circ în România. Iar eu consider că promotorul acestui circ este tocmai preşedintele suspendat, Traian Băsescu. Sper să fie linişte după acest vot, sper ca Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia să îşi poată face treaba în linişte. Am votat pentru ca românilor să le fie un pic mai bine. Şi spun numai un pic mai bine, pentru că, în opinia mea, întreaga clasă politică românească trebuie primenită, căci ea are o mare problemă în acest moment.”
Lideri ai PP-DD Câmpina nu prea au fost văzuţi la vot, ceea ce înseamnă că “poporenii” câmpineni au respectat indicaţiile venite de la conducerea centrală a partidului, recte Dan Diaconescu, de a ieşi la referendum într-o mică proporţie. Liderii PDL, desigur, respectând boicotul impus de “centru”, nu au votat duminică, dar au patrulat tot timpul prin oraş. În legătură cu fluturaşii care au apărut în cutiile poştale ale câmpinenilor în noaptea premergătoare referendumului, conţinând o fotografie a primarului Horia Tiseanu şi un mesaj atribuit acestuia, prin care câmpinenii erau îndemnaţi să iasă la vot şi să voteze cu împotriva demiterii preşedintelui Băsescu, edilul câmpinean a declarat public că acel mesaj nu îi aparţine şi că făcut plângeri penale la Poliţia Municipală împotriva celor care au răspândit acei fluturaşi. “Eu şi colegii mei de partid nu avem nici o legătură cu aceste hârtii, nu am îndemnat în nici un fel lumea să iasă la vot. De fapt, am şi depus plângeri la poliţie, pentru că nu mi se pare moral şi legal să trimiţi oamenilor mesaje false”, consideră edilul-şef.
Dintre toate localităţile din jurul Câmpinei, fruntaşe la capitolul “participarea la vot” au fost Cornu (cu circa 80%) şi Băneşti (cu peste 60%). Cea mai slabă participare la vot s-a înregistrat în comunele Valea Doftanei (30,50%) şi Poiana Câmpina (40,15%). Până în ziua apariţiei ziariului Oglinda, BEC va face publice rezultatele finale şi oficiale ale participării populaţiei la referendum. Dacă acesta va fi invalidat de către Curtea Constituţională, conform unei hotărâri a plenului Camerelor reunite, Parlamentul va decide calea de urmat, ceea ce poate însemna că meciul dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta nu se va încheia după anuntarea rezultatelor oficiale. (A.N.)

Referendumul în cifre

La Câmpina au votat 15.097 alegători înscrişi pe listele electorale permanente şi pe listele suplimentare. Dintre aceştia, 13.364 au votat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu, iar 1.588 de persoane au votat împotriva dimterii.
Iată situaţia la fiecare secţie în parte:
Secţia nr. 156 (Casa de Cultură „Geo Bogza”): s-au prezentat 651 persoane, din care 576 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 157 (Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”): s-au prezentat 620 persoane, din care 563 au votat  în favoarea demiterii
Secţia nr. 158 (Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”): s-au prezentat 687 persoane, din care 608 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 159 (Edilconst - cantină): s-au prezentat 493 persoane, din care 431 au votat  în favoarea demiterii
Secţia nr. 160 (Şcoala Centrală): s-au prezentat 585 persoane, din care 510 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 161 (Grupul Şcolar Industrial Energetic (sala 5): s-au prezentat 543 persoane, din care 481 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 162 (Şc. Gen. nr.7): s-au prezentat 613 persoane, din care 545 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 163 (Casa Tineretului): s-au prezentat 708 persoane, din care 642 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 164 (Rafinăria „Steaua Română”): s-au prezentat 606 persoane, din care 550 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr.165 (Grupul Şcolar Energetic (sala 3): s-au prezentat 426 persoane, din care 389 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 166 (Colegiul Tehnic Forestier): s-au prezentat 631 persoane, din care 537 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 167 (Colegiul Tehnic Forestier): s-au prezentat 638 persoane, din care 583 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 168 (Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” - cămin): s-au prezentat 696 persoane, din care 606 au votat  în favoarea demiterii
Secţia nr. 169 (Şc. Gen. nr.5): s-au prezentat 588 persoane, din care 520 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 170 (Gr. Şc. Industrial Construcţii de Maşini): s-au prezentat 663 persoane, din care 582 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 171 (Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”  - sală de clasă): s-au prezentat 772 persoane, din care 675 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 172 (Şc. Gen. nr.6): s-au prezentat 676 persoane, din care 595 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 173 (Gr. Şc. Industrial Construcţii de Maşini - cantină): s-au prezentat 536 persoane, din care 464 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 174 (Şc. Gen. nr.8): s-au prezentat 839 persoane, din care 753 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 175 (Electroutilaj - cantină): s-au prezentat 758 persoane, din care 675 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 176 (Şc. Gen. nr.3): s-au prezentat 945 persoane, din care 824 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 177 (Gr. Şc. Industrial Construcţii de Maşini - cantină): s-au prezentat 602 persoane, din care 515 au votat în favoarea demiterii
Secţia nr. 178 (Şc. Gen. nr.8): s-au prezentat 821 persoane, din care 740 au votat în favoarea demiterii

Cuvântul care înţeapă

Victoria unui suflet stins

Când scriu aceste rânduri, rezultatele oficiale ale Referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie nu sunt încă finalizate. Cu toate astea, încă de la ora închiderii urnelor, pedeliştii şi-au anunţat victoria (ce sistem diabolic de a număra voturile patronează oamenii ăştia) cu flacăra democraţiei în mâini, o victorie consfinţită, paradoxal, de un eşec zdrobitor în faţa a 8 milioane de români care le-au întors spatele.
Vă mărturisesc că mă aşteptam la un astfel de deznodământ, pentru că aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, rezultatul Referendumului era previzibil într-o ţară al cărei popor este atât de divizat, însă nu credeam că în faţa unui adevăr absolut şi anume faptul că jumătate din naţiune nu te mai vrea, Băsescu ar mai avea puterea să rânjească în faţa camerelor de televiziune, batjocorind aşteptările şi voinţa celor care l-au sancţionat.
Duminică, aproape de miezul nopţii, după Referendum, măcinat de propria decadenţă politică, dar mai ales morală, Băsescu a ieşit în faţa naţiunii cu o flacără pâlpâindă, vorbind în continuare de o lovitură de stat. La drept vorbind, cred că flacăra era, de fapt, ultima zvâcnire a unui suflet de mult stins, iar lovitura de stat din mintea lui, voinţa legitimă a milioane de români în numele cărora îşi permite să vorbească, să acţioneze, întotdeauna susţinut de o minoritate.
De fapt, concluzia acestui referendum ar putea fi aceea că preşedintele Băsescu a pierdut în confruntarea cu propriul său popor şi bruma de legitimitate pe care o mai avea. În mod normal, ar trebui să-şi prezinte demisia şi să lase ţara să-şi urmeze cursul destinului. Sunt sigur că nu va fi aşa, războiul româno-român va continua, iar nota de plată se va deconta tot din buzunarele noastre.

P.S. 1 La Câmpina, noul legislativ local şi-a început activitatea în forţă. Una dintre deciziile importante a fost aceea prin care multe miliarde de lei vechi vor rămâne în bugetul public în loc să meargă la o echipă de fotbal. Sportul local trebuie categoric susţinut, dar nu exclusiv din banii comunităţii, pentru că altfel, automat, apare corupţia.
P.S. 2 În zilele următoare (2-4 august), în oraşul nostru va avea loc, la Casa Tineretului (în aer liber), cea de-a doua ediţie a Festivalului Jazz Rock, organizat de Club Live, Liviu Briciu şi administraţia locală. Un festival profesionist, la care vă asigur că merită să fiţi prezenţi.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

SFÎRŞITUL ÎNCEPUTULUI SAU ÎNCEPUTUL SFÎRŞITULUI?
   
Este chiar o dată istorică 29 iulie? Ar putea fi, dacă am învăţa ceva, lucru de care mă îndoiesc profund. Avem această deosebită „calitate” de a nu învăţa nimic din ceea ce ni se întîmplă. De aceea nu evoluăm, ne învîrtim în cerc stupid. Mă surprinde că se discută în termeni de învinşi şi învingători. Ca la un meci de fotbal. Or, singurul grav rănit în acest război de gherilă este publicul spectator, adică România, ieşită din campanie complet distrusă economic şi moral din cauza ambiţiei unor oameni care nu au avut răbdarea să încheie un ciclu electoral. Tot ce s-a acumulat cu greu şi cu mari sacrificii în timpul anti-carismaticului Boc, s-a cheltuit cu inconştienţă în aceste două luni. Decontul? Vine mai repede decît credeţi, izolarea în care dubletul malefic ne-a aruncat distrugînd instituţional structurile democratice va fi foarte greu de spart. Ne-am întors la punctul zero din 1990, numai că atunci totul, economic şi extern, era în favoarea noastră, acum, economic şi extern, totul ne este ostil. Nu e nici un prilej de bucurie că a cîştigat Băsescu, nici că a cîştigat acţiunea demiterea. Trei sunt concluziile pe care le enumăr fără a detalia.

Scandal în Consiliul Local Câmpina

Dilema unor reprezentanţi ai actualei administraţii locale seamănă puţin cu cea nutrită de reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti. Mai simplu şi mai direct spus, dilema primarului nostru cel cumsecade, Horia Tiseanu, seamănă (olecuţică măcar), cu dilema preşedintelui nostru cel jucător, Traian Băsescu. Acuma, presupunem şi noi că ar fi “în cestiune” niscaiva dileme, dar dacă n-or sta în dilemă capul oraşului şi capul ţării, nişte trăiri lăntrice răvăşitoare tot îi bântuie de la o vreme. Care au toate un numitor comun: Puterea.
Acum o lună, Tiseanu s-a ales, pentru a treia oară consecutiv, primar al Câmpinei. Fruntea oraşului, cum ar veni. Ca să-şi dea seama, zilele trecute, că “frunţile întunecate” ale noii majorităţi din Consiliul Local îi trântesc fără jenă proiectele de hotărâri, dovedindu-i că este jupân numai în Primărie, dar cum a ieşit din curtea executivului local, există un jupân mai mare ca el, viceprimarul Ion Dragomir, şeful actualei majorităţi din legislativul municipal. De aia ne-a trecut prin cap că o trăi edilul nostru cel cumsecade următoarea dilemă: “Cum naiba e subalternul meu în Primărie, dar, în afara ei, e peste mine !?”. Şi fiindcă ne-a trecut nouă prin cap chestia asta, ne gândim că musai i-a trecut prin cap şi domnului primar. Că doar de aia e fruntea oraşului: să-i treacă prin cap toate problemele importante ale urbei. Iar dacă nici aceasta nu e o problemă importantă pentru Câmpina (Tiseanu cu puterea în mâinile sale, Tiseanu cu puterea în mâinile altora), atunci nu mai ştim ce să mai zicem.
Puţin după alegerea lui Tiseanu ca primar, de prea mult jucat, preşedintele Băsescu a fost puţin suspendat.  Nu prea ar fi vrut să se întoarcă la popor, aşa cum îi plăcea lui să se împăuneze în vremuri apuse irecuperabil (mare democrat şi Băse al nostru, …  mai mult al lui), însă a fost obligat de “frunţile întunecate” ale noii majorităţi din Parlamentul României. Aşa că s-a întors, duminica trecută, la popor. Iar poporul votant s-a întors şi el la Băselu. Cu spatele. Ca să nu i se uite numele prezidentului (format din derivarea unui cuvânt din spate), şi să nu uite nici preşedintele  că 86 la 14 reprezintă, oricum ai lua-o, un scor umilitor în baschet, ca şi în alte sporturi cu scoruri mari. “Cum, p…m… (poporul meu - n.red.)”, şi-o fi zis în barbă Băselu, “eu sunt preşedinte jucător, dar când mi-e lumea mai dragă, mi se ia jucăria”. Cu siguranţă,  mentorul Băse, în dilema sa, nu a inflenţat dilema discipolului său Tisi, nici măcar nu i-a cunoscut-o, dar trebuie să recunoaşteţi, cele două dileme seamănă foarte mult între ele.
Cu trei zile înaintea referendumului de demitere a lui Băselu, cel care conduce destinele Câmpinei, din 2004 încoace, a ajuns să plece  cu capul plecat de la recenta şedinţă a Consiliului Local. Primarul Horia Tiseanu, cu toate încercările sale, nu a reuşit să închege, la începutul acestui mandat, o majoritate în Consiliul Local, lucru reuşit de alianţa politică încheiată de către USL (opt consilieri; cinci social-democraţi plus trei liberali) şi PP-DD (patru consilieri). Astfel, deşi deţine şefia executivului câmpinean, PDL Câmpina, cu cei şapte consilieri municipali ai săi, este obligată să facă opoziţie în legislativul municipal.
La începutul primei şedinţe ordinare a Consiliului Local, viceprimarul Ion Dragomir a luat cuvântul şi l-a criticat aspru pe şeful său din primărie, pentru că a încheiat cu televiziunea Valea Prahovei TV un contract de difuzare a şedintelor de Consiliu Local (2000 de lei pentru o  şedinţă ordinară; 1500 de lei, şedinţa extraordinară), fără să consulte legislativul municipal. “Am spus, încă de la începutul mandatului meu, că voi fi foarte atent cum se cheltuieşte banul public in Primărie, şi mă voi ţine de cuvânt. Ne-aţi ignorat total, deşi trebuia să ne consultaţi. Trebuia să faceţi o selecţie de oferte, ca să vedem dacă nu puteam găsi o televiziune care să ceară mai puţini bani pentru a înregistra şi a transmite întâlnirile noastre. Ţin minte că, ani de zile, fosta televiziune locală ne televiza şedinţele  gratis”, l-a săgetat Dragomir pe Tiseanu.
“Trebuie să vă amintesc că nu aţi câştigat puterea, voi, cei de la USL, ci aţi reuşit să formaţi o majoritate în Consiliul Local numai ajutaţi de cei de la PP-DD. Nu mă siliţi să spun mai multe despre cum aţi reuşit să formaţi această alianţă”, i-a replicat primarul adjunctului său din Primărie.
Şi contrele primilor doi demnitari câmpineni au continuat pe tot parcursul şedintei. Cele mai importante proiecte iniţiate de primar şi de consilierii pedelişti au fost respinse, în maniera în care PDL a acţionat în mandatul trecut, spre marea dezamăgire a lui Horia Tiseanu, căruia nici acum probabil nu-i vine a crede că nu mai poate face jocurile în legislativul municipal, chiar dacă deţine şefia executivului local.  (A.N.)

Majoritatea din Consiliul Local nu doreşte finanţarea totală a echipei Unirea

Ultima şedinţă de lucru a Consiliului Local a fost plină de contre şi săgeţi pe care cele două tabere (majoritatea formată din reprezentanţii USL – PP-DD, pe de-o parte, şi partida consilierilor PDL, pe de altă parte) şi le-au aplicat fără milă. Atacurile verbale ale aleşilor-adversari au fost însoţite adesea de ameninţări privind darea în vileag a unor contracte părtinitoare pe care municipalitatea le-ar fi încheiat, în cursul ultimilor ani, cu diverse persoane sau entităţi juridice. A fost o răbufnire a celor 17 consilieri prezenţi (Elena Albu şi Călin Tiu au lipsit), pe care am putea să o justificăm, în parte, prin faptul că şedinta era înregistrată de televiziunea regională Valea Prahovei TV (practic, singura televiziune locală). În condiţiile în care şedinţele Consiliului Local nu mai fuseseră televizate de ani de zile, consilierii au găsit acest prilej  numai bun pentru a încerca să se impună în luările lor de cuvânt, cu scopul de a impresiona electoratul din faţa televizoarelor, cu atât mai mult cu cât referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu stătea să bată la uşă.
Primarul municipiului a iniţiat şi susţinut un proiect de hotărâre care propunea aprobarea susţinerii financiare a Fotbal Club „Unirea” Câmpina în turul anului competiţional 2012 – 2013. În acest scop, Tiseanu a propus ca legislativul local al municipiului să asigure finanţarea Fotbal Club „Unirea” Câmpina cu suma de 480.000 lei (4,8 miliarde de lei vechi), banii fiind necesari în turul campionatului, în perioada 1 august – 31 decembrie 2012. Suma de aproape o jumătate de milion de lei noi urma a fi prevăzută în bugetul local pe anul 2012, la Capitolul ”Cultură, recreere, religie”.
Echipa “Unirea” este recunoscută ca fiind cea pe care edilul-şef a folosit-o în scopuri electorale, obligându-l pe preşedintele clubului, Mărgărit Ciubotaru, să adere la PDL. Acest lucru l-a nemulţumit pe viceprimarul Ion Dragomir, liderul pesediştilor locali, din care cauză, la sfârşitul sezonului trecut, vicele şi-a dat demisia din  Comitetul Director al clubului.
În accepţiunea primarului Tiseanu, cu cei 480.000 de lei s-ar finanţa întreaga activitate sportivă a echipei Unirea, care a promovat, de curând, în al treilea eşalon al al fotbalului naţional. Dacă proiectul lui Tiseanu ar fi obţinut girul Consiliului Local, suma de 480.000 de lei ar fi fost cheltuită pentru cumpărarea de echipamente sportive, mâncare, medicamente, pentru întreţinerea stadionului şi plata arbitrilor, pentru plata salariilor jucătorilor, precum şi a primelor, a cazării, deplasărilor etc. Practic, municipalitatea asigura totul. Celorlalţi membri din Comitetul Director (care se consideră fondatorii iniţiali ai echipei ce a luat naştere cu câţiva ani înaintea asocierii cu municipalitatea), le revine rolul de finanţatori ai clubului mai mult cu numele.
Astăzi, conducerea clubului promite că actualul obiectiv al echipei este promovarea în Divizia B. Accederea în eşalonul secund al fotbalului românesc, după ce, cu doi ani în urmă, activa în fotbalul judeţean, poate fi socotit un obiectiv nu doar îndrăzneţ, ci chiar măreţ, care merită oricâte sacrificii.
Cu toate acestea, liderii USL Câmpina sunt hotărâţi să nu sprijine în totalitate şi în exclusivitate echipa de fotbal Unirea, ci să o finanţeze parţial, în cadrul unui contract fără artificii juridice de genul celui care a permis Consiliului Local să finanţeze singur echipa, în sezonul trecut, cu multe miliarde de lei vechi, doar pentru că era membru fondator al clubului Unirea.
Consilierul municipal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi tineret, este de părere că trebuie să existe un sprijin parţial din partea municipalităţii, însă doar în cadrul unui contract în care clubul Unirea să vină cu circa 60% din fondurile necesare activării echipei în acest an competiţional. Iar  cu miliardele de lei vechi “salvate” urmează a se construi  baze sportive moderne (la acest capitol, Câmpina este în mare suferinţă), şi a se finanta şi alte cluburi sportive meritorii din oraş.
În sala de şedinţe au fost prezenţi preşedintele clubului Mărgărit Ciubotaru, directorul sportiv Bogdan Mănescu şi câţiva jucători. Cu toată susţinerea primarului şi a consilierilor PDL, majoritatea PSD-PNL-PP-DD a votat împotriva proiectului, respingându-l. “Suntem hotărâţi să investim cât mai mult în baze sportive, care lipsesc cu desăvârşire în Câmpina. Nu avem terenuri de baschet, nu avem terenuri de tenis, cu banii pe care PDL ar vrea să-i alocăm clubului Unirea am putea cumpăra stadionul Rafinăria, fiindcă oraşul nostru nu are un stadion de fotbal corespunzător. De aceea, eu cred că finantarea clubului Unirea cu sume mari, aşa cum s-a întamplat în sezonul trecut, nu mai este posibilă. Eu nu spun că nu ar trebui să susţinem echipa Unirea, dar nu în totalitate. Fiecare club de fotbal din lume are şi bugetul său propriu. Este foarte important acest lucru. Altfel, degeaba te numeşti patron sau finanţator de club de fotbal. Nu poţi fi proprietar de club sportiv fără niciun ban în buzunar. De aceea, noi considerăm că trebuie făcut un contract în care clubul să vină cu peste jumătate din sumele necesare funcţionării echipei. E treaba lor cum vor reuşi acest lucru, cu un nou sponsor sau un nou acţionar. E treaba lor, dar eu consider că altfel nu putem face, căci ar însemna să marginalizăm celelalte cluburi sportive din oraş”, a susţinut consilierul Florin Frăţilă.
Viceprimarul Ion Dragomir şi-a exprimat opinia că finanţarea totală a clubului, din anul trecut, nu a fost chiar legală, iar dacă va intra într-o nouă asociere cu acţionarii clubului, municipalitatea trebuie să aibă drept de coproprietate şi asupra fotbaliştilor clubului.
Consilierul Horaţiu Zăgan le-a amintit consilierilor PDL că, în vara lui 2008, au îngropat echipa fanion a fotbalului câmpinean, Poiana Câmpina (botezată atunci, FCM Câmpina), care a activat mulţi ani în divizia B, într-o existenţă de peste 80 de ani.
Respingerea proiectului iniţiat de primar a fost cea mai usturătoare înfrângere pe care a suferit-o Horia Tiseanu în şedinta aleşilor noştri de săptămâna trecută, lucru care atestă că executivul câmpinean este bicefal nu doar în teorie, şi că puterea în Câmpina este împărţită între primar şi viceprimar, dar influenţa cea mai mare pare să o aibă, deocamdată cel puţin, viceprimarul Ion Dragomir.  (A.N.)

Consilierii PSD, PNL şi PP-DD şi-au împărţit comisiile din Consiliul Local

Împărţirea puterii locale între partidele care formează noua majoritate din cadrul legislativului municipal (USL – PP-DD), a însemnat şi împărţirea, între consilierii municipali pesedişti, penelişti şi pepededişti, a comisiilor ce vor funcţiona la nivelul municipiului Câmpina. La iniţiativa consilierului social-democrat Horaţiu Zăgan, a fost aprobat un proiect de hotărâre care prevedea schimbarea structurii unor comisii care au funcţionat, în mandatul precedent, sub oblăduirea pedeliştilor. Consilierii PDL aveau, în acele vremuri, pâinea şi cuţitul, promovându-şi proiectele de hotărâri fără a ţine cont de părerea celorlalţi colegi  din partidele ce constituiau, la acea vreme, opoziţia. 
Comisia de negociere a preţului de vânzare a terenurilor aferente imobilelor aflate în proprietatea societăţilor comerciale a rămas în aceeaşi componenţă, avându-l ca preşedinte pe primarul Horia Tiseanu, iar ca vicepreşedinte, pe viceprimarul Ion Dragomir. Membrii comisiei sunt: Paul Moldoveanu - secretarul municipiului Câmpina; Gheorghe Ecaterinescu – directorul Direcţiei Economice, consilierii municipali  Elena Albu, Horaţiu Zăgan, Adrian Piţigoi. Secretariatul tehnic al Comisiei va fi asigurat de  Mihaela Dănescu, consilier în cadrul Oficiului transport, avize din cadrul Primăriei. Comisia locală de ordine publică nu a suferit modificări. Componenţa ei este următoarea: preşedinte – primarul Horia Tiseanu; membri: comisar-şef Văsii Romeo (comandantul Poliţiei Române din municipiu); maior Lascu Cornel, de la Inspectoratul de Jandarmi Prahova; ing.Gheorghe Carmen, director Poliţia Locală Câmpina; Ion Dragomir, viceprimar; consilierii municipali Viorica Stănică, Mihaela Petrovici, Rodica Papuc şi Tiu Călin, plus reprezentanţii comunităţii - Eugen Sârmă, Mirel Roman, George Petre şi Vasile Petre. Comisia pentru stabilirea şi urmărirea lucrărilor de reparaţii în şcoli şi-a schimbat componenţa, în urma retragerii primarului din funcţia de preşedinte (nemulţumit că aceste comisii au prea mulţi reprezentanţi din USL şi PP-DD),  dar şi a consilierului liberal Florin Frăţilă, care a acceptat să-şi cedeze locul din această comisie doritorilor din PDL. Astfel, preşedintele Comisiei este acum consilierul social-democrat Gheorghe Tudor, locţiitor, viceprimarul Ion Dragomir, iar ca membri au fost votaţi Mihaela Petrovici, Daniel Ioniţă, Rodica Papuc şi Viorica Stănică. Secretar este Emil Stanciu, referent în cadrul ADPP. Comisia de mai sus va lucra legal numai în prezenţa a cel puţin patru membri, dintre care doi trebuie să fie consilieri.
Consilierul Florin Frăţilă s-a retras şi din componenţa Comisiei de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor de vânzare, concesionare sau închiriere de bunuri ce aparţin Consiliului Local, în locul său fiind aleasă Viorica Stănică. Ceilalţi componenţi ai Comisiei sunt viceprimarul Ion Dragomir (preşedinte), consilierii Adrian Piţigoi, Horaţiu Zăgan şi Luminiţa Dumitrescu (membri), Mihaela Dănescu, consilier în cadrul Oficiului Transport-avize (secretar). Comisia va lucra legal în prezenţa a minimum trei membri. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui va fi decisiv. (A.N.)

Tensiunea „arterială” a Consiliului Local: 11 cu 6!

Impresii după prima şedinţă a Consiliului Local din acest mandat

Privită prin prisma noii componenţe politice şi desfăşurată sub presiunea referendumului care urma în week-end, şedinţa Consiliului Local a început într-o atmosferă tensionată, discuţiile aprinse pornind din start. Cum primarul Horia Tiseanu a încheiat un contract legal cu un trust de presă, prin încredinţare directă, fără  licitaţie, pentru ca şedinţele să fie filmate şi înregistrate, unii consilieri USL au considerat că ar fi trebuit să fie consultaţi pentru a-şi da un acord de principiu, având în vedere că se vor plăti lunar 2.000 de lei de la bugetul local. Nemulţumirea a fost motivată de faptul că în trecut şedinţele erau filmate în regim gratuit, fiind publice.
Nici constituirea comisiilor nu a fost lipsită de comentarii, ironii şi împunsături politice, creând o atmosferă aproape incendiară. Mai mult de atât, ordinea de zi a fost discutată în sens invers, începând cu ultimul proiect, la propunerea viceprimarului Ion Dragomir. Pentru că majoritatea în consiliu o deţin consilierii USL, împreună cu cei de la PP-DD, proiectele au fost aprobate sau respinse ca pe bandă, cu 11 voturi pentru şi 6 împotrivă, scorul indicând foarte clar pulsul noului Consiliu Local.
De la şedinţă au absentat consilierii Elena Albu de la PDL şi medicul Călin Tiu de la USL. Iată impresiile câtorva dintre consilierii, abordaţi în pauza din prima parte a şedinţei.
Gheorghe Tudor, consilier PSD: „Ca la orice început, şedinţa a fost puţin furtunoasă. Mai sunt şi consilieri noi care încă nu au experienţă. Sunt şi discuţii care într-adevăr sunt necesare. Consiliul este cel care trebuie să-şi pună la punct o serie de hotărâri, de regulamente, iar discuţiile sunt inerente. Dar nu sunt conflictuale, aşa cum, poate, dau impresia.”
Viorel Bondoc, consilier PDL: „Firesc, lumea vrea să-şi arate forţa. Eu cred că de-a lungul derulării mandatului se vor mai calma, se va intra într-o normalitate. Sunt la al treilea mandat şi aşa e de fiecare dată. Am prins deja experienţă. Chiar mă aşteptam să fie mai rău, dar am văzut că e o atitudine civilizată.”
Horaţiu Zăgan, consilier PSD: „Având în vedere rezultatele din 10 iunie în ceea ce priveşte componenţa politică a Consiliului Local şi mai ales că e şi problema referendumului, e normal să se mai agite lumea. Dar se vor linişti spiritele.”
Florin Frăţilă, consilier PNL: „Şedinţa a început cu o polemică ce nu-şi avea rostul. Cetăţenii aşteaptă altceva de la noi dar, pe parcurs, ne-am revenit cu toţii şi-am intrat în problematica oraşului. Sper ca până la sfârşit să avem o opinie constructivă pentru toţi cetăţenii. Adică să lăsăm politica la o parte şi să facem administraţie pentru toată lumea.”
Viceprimarul Ion Dragomir, PSD: ”E foarte greu pentru PDL să se obişnuiască în opoziţie! Mult prea greu le va fi, dar trebuie să se obişnuiască şi cu opoziţia. Nu le aplicăm decât tratamentul pe care ni l-au aplicat ei. Şi aşa cum aţi observat, au sesizat că o comisie e formată din patru persoane. Aşa a fost. Atunci când ei au constituit-o din patru era legal, iar acum nu mai este legală.”
Monica Clinciu, consilier PDL: „Sinceră să fiu, nu mă aşteptam să fie atât de multe discuţii. Dar eu pun asta pe seama faptului că e prima şedinţă de Consiliu Local şi o să ajungem să ne obişnuim unii cu alţii, sperând să nu mai fie astfel de fricţiuni. Sincer, nu suntem aici ca să ne certăm între noi ci să facem să meargă lucrurile bine, în continuare.
Horia Tiseanu, primar: ”Nu e nimic nou sub soare! Mă aşteptam la o astfel de atmosferă. Atâta timp cât USL şi-a declarat intenţia de a conduce majoritatea în Consiliul Local, m-aştept să vină cu acelaşi tip de proiecte de hotărâri prin care să-şi asume răspunderea în totalitate pentru aceste comisii. Dacă dânşii aşa doresc să facă, aşa vor face, dar îşi asumă răspunderea activităţii acestor comisii.”
 
Carmen NEGREU

Cristian Bocanu: „Aş vrea ca lumea să afle că se poate face artă din oase de peşte”

Cristian Alexandru Bocanu s-a născut în 1959, la Câmpina. A terminat în 1986 Facultatea de Electrotehnică, secţia Maşini şi Aparate, devenind inginer. A lucrat la Turnătoria Orion din Câmpina, apoi a fost instructor auto, agent de vânzări, revenind în prezent la calitatea de instructor auto, la Bucureşti. La 48 de ani îşi descoperă pasiunea de a crea tablouri din oase de peşte, reuşind să expună la Muzeul Naţional de Istorie, Biblioteca Metropolitană, Muzeul B.P.Hasdeu din Câmpina, Centrul Cultural „Carmen Silva” din Sinaia. Dând dovadă de multă imaginaţie, dar mai ales de sensibilitate, creaţiile sale reflectă un talent nativ de a da formă sentimentelor prin intermediul unei materii prime inedite: oasele de peşte.

Reporter: Vorbiţi-mi despre pasiunea dvs. Cum aţi descoperit-o?
Cristian Bocanu: Da, pasiunea mea acum, pentru că o pot numi pasiune, este cea de a crea tablouri din oase de peşte. Cum a început… S-a întâmplat în urmă cu patru ani, când  o ajutam pe soţia mea la bucătărie, să gătească o ciorbă de peşte. Noi ne ajutăm unul pe altul, ca să meargă treaba mai repede, să avem timp să mai stăm de vorbă. Din păcate, serviciul ne lasă puţin timp liber. Astfel, m-am oferit să curăţ eu carnea de pe căpăţâna de peşte. Astfel, am observat mai bine forma oaselor. La început, mi s-a părut ceva ciudat. Mă gândeam că s-ar putea să fac ceva din ele, o idee care soţiei nu i-a plăcut deloc. Acum nu mai gândeşte aşa.
Reporter: Aveţi înclinaţii artistice, aţi mai cochetat cu vreun anume gen de artă?
Cristian Bocanu: Pe timpul lui Ceauşescu, pentru a mai câştiga un ban, mai făceam mărţişoare, felicitări, am lucrat si  cu imortele. La vreo 3-4 săptămâni de la discuţia cu soţia despre oase şi ce aş putea face din ele, am încercat primul tablou care, surprinzător, semăna cu tabloul lui Munch, „Urletul”. La vremea aceea nu ştiam de existenţa acestui tablou, doar am redat ce simţeam că îmi transmit acele forme ale oaselor. Mai târziu am aflat de similitudinea imaginii tabloului lui Munch, de la unchiul meu din Italia.
Redactor: Ce teme reprezentaţi în tablouri?
Cristian Bocanu: Am început să reprezint flori, fluturi, balerine, diverse alte lucruri, mai abstracte la început. Mai târziu, am început să le dau şi un nume. Acum, când mă apuc să lucrez , văd forma oaselor, iar numele tabloului îl intuiesc din start. Am mai căpătat experienţă, am văzut ce înseamnă să ai inspiraţie. Cândva, mi se părea ciudat când un pictor  spunea că n-are inspiraţie. Mă întrebam cum o fi să n-ai inspiraţie, să tragi nişte linii cu pensula!? Gândindu-mă acum la mine, văd că sunt săptămâni când mă uit la oase şi nu pot să fac nimic din ele. Apoi, dintr-o dată, totul se leagă.
Reporter: Dacă tot vorbim de inspiraţie, cum găsiţi această stare, cum vă vin ideile?
Cristian Bocanu: Nu ştiu să vă spun cu exactitate. Mă uit la forma oaselor şi încep să mă întreb cum să le aşez, ce să reprezinte, la ce s-ar potrivi. La căpăţâni, pe care le cumpăr întregi de obicei, oasele sunt simetrice. Am cumpărat odată două jumătăţi, nimerind două bucăţi de la aceeaşi parte, fiind mai dificil să lucrez. Nu există o reţetă a inspiraţiei, ideile putând veni pe masura ce lucrez. În momentul în care mă apuc să creez  sunt foarte detaşat de tot ce e în jurul meu, uit chiar în ce zi sunt. Mă relaxez cu adevărat.
Redactor: Cum v-au perceput prietenii pasiunea ?
Cristian Bocanu: Toţi  prietenii îmi spuneau, da, sunt frumoase. Tablourile mele au stat pe perete vreo doi ani după ce le-am făcut. Credeam că spun asta pentru că vin la mine şi se simt obligaţi să fie politicoşi. Într-o zi a venit un prieten de-al mătuşii mele, pictorul Vintilă Mihăescu. Le-a observat pe perete, şi-a dat ochelarii jos, s-a apropiat şi m-a întrebat ce sunt astea. Păi, tablouri din oase de peşte! Şi cine le-a făcut? Eu! Du-te mă de-aici, mi-a zis. Atunci mi-a spus un lucru care m-a marcat: „Ţine minte de la mine, arta nu e făcută  să o ţii în casă. S-o dai, să se bucure şi alţii”. Mie mi se părea ciudat să spună că fac artă. Totuşi, am încercat prima expoziţie. Aici a început calvarul meu (râde amar). Din 60 de email-uri trimise, abia am reuşit să deschid o expoziţie în 2010, la Muzeul Naţional de Istorie, cu ocazia unui târg cu haine, cu produse alimentare, fiind veniţi foarte puţini cu obiecte de artă. S-a organizat prin societatea Etno-Rustica. Am avut plăcuta surpriză ca în prima zi să-mi ia interviu cei de la Trinitas, de la emisiunea „Omul priceput”. Am reuşit să vând foarte puţine tablouri. Totuşi, cea mai mare bucurie am avut-o a doua zi, când a venit o doamnă de vreo 60 de ani şi mi-a spus: „Domnule, am văzut aseară tablourile la televizor şi mi-am spus că trebuie să vin să le văd neapărat, pentru că sunt nemaipomenite!” A fost cea mai mare mulţumire a mea! Cu regret spun că sunt foarte puţini oameni interesaţi de ceea ce fac. Mult mai multă deschidere am văzut în provincie, în Sinaia, Câmpina. Şi când spun asta, mă refer chiar şi la modul în care sunt primit. La Câmpina am vorbit cu doamna Jenica Tabacu, directorul  muzeului B.P.Hasdeu. Nu ne cunoşteam. Eu insistam să-i trimit nişte tablouri ca să le vadă, dar dânsa a spus că e convinsă că sunt lucrări bune, reuşind să expun de Ziua celor două Iulii. A doua persoană care mi-a arătat încredere a fost doamna Hogea, directorul Centrului de Cultură  „Carmen Silva”, de la Sinaia. A văzut tablourile pe mail şi mi-a facilitat o expoziţie personală.
Redactor: Vă simţiţi marginalizat?
Cristian Bocanu: Nu, nicidecum. Totuşi, nu pot să nu constat o anume reticenţă a unora dintre cei pe care îi abordez, şi mă refer la zona Bucureşti. Am sentimentul că sunt deranjaţi de faptul că nu am studii în domeniul artelor plastice. Eu nu caut recunoaştere, să mă arate lumea cu degetul pe stradă. Din contră, eu sunt cel care doreşte să le arate celor interesaţi că se poate face artă şi din oase de peşte. Am căutat pe internet, prin alte mijloace, să văd dacă cineva mai face ce fac eu şi mi s-a confirmat, şi din afara ţării, până acum cel puţin, că nu mai face nimeni aşa ceva. Da, se lucrează cu oase de peşte, dar nu ce fac eu. Am mai expus la Mediaş, tot prin societatea Etno-Rustica, la Biblioteca Metropolitană, la muzeul „B.P. Hasdeu”, doi ani la rând, aşa cum v-am mai spus şi, la Sinaia la „Carmen Silva”. Acum, mă pregătesc pentru o nouă expoziţie la Biblioteca Metropolitană. Soacra mea încearcă să mă încurajeze şi-mi spune: „Măi, am auzit de un pictor că a devenit celebru după 200 de ani de la moartea sa.” (râde) Asta e, cine ştie…
Redactor: Cât peşte mâncaţi pentru a strânge materie primă?
Cristian Bocanu (râde cu poftă): Asta e întrebarea de bază: da’ aţi mâncat mult peşte? Da’ pescuiţi? Răspunsul este nu, nu pescuiesc, pentru că nu mă pot relaxa. Culmea, mă relaxez făcând tablouri din oasele de peşte prins de alţii. De regulă, mă folosesc de oasele de la căpăţânile pe care le cumpăr pentru ciorbă. Aşa îmi asigur materia primă. Uneori îmi mai dă o prietenă de la Braşov. Am o mătuşă în Italia care mă susţine şi îmi furnizează materie primă, creveţi, langustă, pe care le folosesc pentru a da o pată de culoare în tablourile cu flori, cu fluturi sau orice altceva. De fapt, dintr-o căpăţână de peşte nu prea mare, pot scoate până la zece tablouri, ţinând cont, bineînţeles, de ceea ce vrei să reprezinţi. Ştiu că sună ciudat sau exagerat, dar aşa e.
Redactor: Aveţi vreun procedeu anume după care pregătiţi aceste oase?
Cristian Bocanu: După ce curăţ carnea de pe oase, le mai fierb de două, trei ori cu detergent pentru a le degresa bine, le curăţ, şi cu o periuţă. Le las să se usuce, urmând apoi partea de concepţie a tabloului.
Redactor: Vă despărţiţi greu de tablourile pe care le creaţi?
Cristian Bocanu: Mie îmi plac toate, pentru că sunt ale mele şi pun suflet când le fac. Mă întreabă câte un prieten, ”îl dai pe ăsta, că e frumos?” Eu îl vând sau poate că îl dăruiesc, dacă omului îi place. Am un tablou, inspirat de această stare socială pe care o trăim. Am făcut un portativ cu două note muzicale, Si şi La. Adică „sila”. Lumea se uita şi spunea: „ce portativ frumos”, dar îi vedeam că nu sesizau nuanţa, ceea ce reprezentau într-un cuvânt, cele două note muzicale. Mă rog, fiecare percepe viziunea unei lucrări aşa cum poate. Oricum, pictorul care m-a îndemnat să-mi expun tablourile mi-a spus să nu le dau decât celor despre care ştiu că se vor bucura de ele. Am în jur de 140 de tablouri şi nu e nici unul la fel.
Redactor: Ce vă doriţi cel mai mult?
Cristian Bocanu: Aş vrea ca lumea să-mi vadă tablourile, să afle că se poate face artă din oase de peşte, aşa cum se poate face artă din orice şi că important este să pui suflet în orice  faci! Mi-aş fi dorit ca părinţii mei, care au decedat, să fi trăit, să vadă ce am reuşit să fac. Le simt lipsa în fiecare zi şi mi-aş fi dorit să fie mândri  de mine. 
Carmen NEGREU

La toamnă se vor termina lucrările de reabilitare a batalului de pe strada Lacul Peştelui

Primăria Câmpina a anunţat într-o conferinţă de presă, demararea lucrărilor de reabilitare a batalului de reziduuri petroliere de pe strada lacul Peştelui. Aşa cum se cunoaşte deja, Consiliul Local Câmpina a încheiat un contract de reabilitare a batalului de reziduuri petroliere, derulat în cadrul proiectului „Reabilitare sit poluat istoric-batal depozitare reziduuri petroliere strada Lacul Peştelui” cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu”. Valoarea contractului este de 10 263 796 lei fără TVA (n.r.-peste 2 milioane de euro). şi se va derula în perioada 18.01.2011-18.01.2013.
Astfel în zonă s-a început decopertarea stratului vegetal în proporţie de 30-40 cm, s-au făcut defrişări, încărcându-se 24 de camioane cu 420 mc cu vegetaţie şi strat vegetal.
S-a împrejmuit terenul pe o lungime de 132 de metri liniari, construindu-se o fundaţie din piatră,  pe suprafaţa căreia s-au fixat containerele aduse de către firma EcoPlast.
Pe lângă toate acestea s-a construit o platformă pentru spălat roţile maşinilor care vor ieşi din şantier, pentru a fi decontaminate de diversele reziduuri. Urmează să fie aduse instalaţiile de pompare a şlamului petrolier şi de cetrifugare a acestuia.
Primarul Horia Tiseanu a solicitat managerului de şantier, Cosmin Nuţulescu, posibilitatea creării unei căi de acces pentru locuitorii de pe strada Lacul Peştelui, în zona şantierului, pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să ocolească mult, mai ales când se deplasează copiii la grădiniţa nr.6 sau către liceu; Mecanic nr.2. Managerul Cosmin Nuţulescu a acceptat ideea, cu precizarea că acest lucru va fi posibil la finalizarea proiectului. 
Contractul încheiat pentru acest proiect cu municipalitatea câmpineană se va derula în perioada 18.01.2011-18.01.2013. Cu toate acestea, managerul de şantier al firmei EcoPlast a anunţat că „termenul de finalizare este în decembrie anul acesta, dar noi dorim să terminăm totul până în septembrie, maxim 15 octombrie, cu toate că e mult deja. O să venim cu mai multe pompe, cu mai multe instalaţii de centrifugare, o staţie de resorbţie termică mai mare. Instalaţia noastră poate să ardă într-o zi 200 de mc.”
 
Carmen Negreu