07 august 2012

Liderii USL demontează acuzaţiile aduse de conducerea PDL Câmpina

La două zile după conferinţa de presă a PDL Câmpina, în care primarul Horia Tiseanu şi consilierii săi municipali au adus o grămadă de acuzaţii liderilor USL, a venit rândul reprezentanţilor organizaţiilor municipale ale PSD şi PNL să organizeze o întâlnire cu presa.
La conferinţa de presă desfăşurată vinerea trecută la sediul liberalilor câmpineni, aceştia şi colegii lor de alianţă, social-democraţii, au negat toate acuzaţiile ce li s-au adus şi au încercat să răspundă la întrebările retorice ale liderilor pedelişti.
În legătură cu marginalizarea consilierilor PDL din comisiile care vor funcţiona în administraţia câmpineană (altele decât comisiile de specialitate ale Consiliului Local), în legătură cu soarta echipei Unirea, cu atmosfera din timpul referendumului, cu aşa-zisele presiuni la care, conform declaraţiilor primarului Tiseanu, acesta a fost supus din partea unui lider local USL pentru neimplicarea sa în buna desfăşurare a referendumului din 29 iulie etc.
Reprezentanţii USL Câmpina prezenţi la întâlnirea cu ziariştii (liberalii Virgil Guran, Daniel Ioniţă şi Florin Frăţilă, social-democraţii Ion Dragomir, Gheorghe Tudor şi Horaţiu Zăgan), au încercat, în general, să răspundă la toate problemele ridicate  în precedenta conferinţă de presă a pedeliştilor locali. “Ţin să le mulţumesc tuturor câmpinenilor care au votat duminică, indiferent de opţiunea pe care au avut-o, înţelegând că democraţia înseamnă exprimarea liberă a opţiunilor. Cu un primar pedelist,  am obţinut un scor bun la referendum. Am fost acuzaţi că am îndemnat lumea să voteze, lucru pe care nu l-am negat niciodată. În schimb, prin îndemnarea oamenilor să nu voteze, prin boicotarea referendumului, eu consider că PDL a încălcat principiile Constituţiei României. Îndemnul pedelist a prins la mulţi câmpineni. Eu vreau să le adresez acestora din urmă o întrebare. Dacă au putut să refuze a-şi exercita un drept fundamental, constituţional, care ar fi putut să influenţeze viitorul lor şi al acestei ţări, de ce se plâng de diminuarea abuzivă a salariilor, a pensiilor şi a altor drepturi sociale, la care au recurs guvernările pedeliste anterioare?  Cred că dacă am fi avut un dram de naţionalism în noi, am fi ieşit cu toţii la vot. Iar dacă ar fi fost să iasă Băsescu câştigător, nu era nicio supărare. Căci aşa ar fi decis poporul. Iar poporul este suveran în alegerea conducătorilor săi. Aşa, să nu ne mai mirăm că maghiarimea din UDMR stabileşte politica naţională şi ar putea decide, prin boicot, soarta acestui referendum. […] PDL ne-a acuzat că am dus cu forţa oamenii la vot şi că am fi plătit oamenii să se ducă la vot. Nu este adevărat. Nici dacă am fi vrut, nu am fi putut, căci noi nu avem puterea financiară a PDL-ului. Sper ca, în final, să se demonstreze că în România nu mai sunt decât 16 milioane de votanţi, iar Curtea Constituţională să facă dreptate”, le-a spus ziariştilor, la începutul întâlnirii, Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina şi membru al Consiliului Judeţean.
Apoi, Ion Dragomir, liderul social-democraţilor câmpineni, i-a acuzat pe liderii locali ai PDL că nu s-au mulţumit doar să recomande electoratului propriu să nu iasă la vot (cum susţine primarul Tiseanu că s-a întâmplat), ci chiar “au făcut presiuni şi asupra oamenilor care nu sunt pedelişti să nu meargă la vot.” Cea mai gravă acuzaţie a viceprimarului privea faptul că angajaţi ai Primăriei care au votat vor avea probleme de serviciu, fiindcă “primarul este foarte agitat şi nemulţumit, iar din această cauză, mulţi salariaţi ai Primăriei vor suferi, vor fi chemaţi în comisii disciplinare, unde li se vor inventa tot felul de motive. Nu vă pot da nume, dar le veţi afla în curând.” Tot viceprimarul a recunoscut că în anumite comisii care vor funcţiona în cadrul administraţiei locale nu au mai fost propuşi consilieri PDL, deoarece “am vrut să ne asumăm întreaga responsabilitate în legătură cu funcţionarea acestor comisii, în care am dorit să intre numai profesionişti.
În Consiliul Local nu ne-am opus televizării şedinţelor, iar Consiliul Judeţean ne-a ajutat mereu, fără să conteze faptul că, în mandatul trecut, municipalitatea era în întregime a PDL-ului. [...] USL Câmpina nu i-a făcut nicio plângere penală primarului Tiseanu. Am aflat si noi din presă despre acest lucru.”
În continuare, viceprimarul a ţinut să-i răspundă edilului-şef, care declarase presei, cu două zile înainte, că un lider USL local i-a recomandat să stea liniştit la referendum, să nu se implice, pentru că, altfel, Câmpina nu va mai primi fonduri de la Consiliul Judeţean. “Pentru că şi eu mă consider unul dintre liderii USL Câmpina şi s-ar putea înţelege că este vorba despre mine sau altcineva din USL, vă spun că eu nu am făcut şi nu fac aşa ceva. Consider că problemele politice  şi alegerile nu au legătură cu administraţia sau cu fondurile pe care le primeşte o localitate de la bugetul judeţean. Ca să se clarifice situaţia, ar fi bine ca dl. primar să dea nume, când face astfel de afirmaţii,” i-a sugerat viceprimarul şefului său din Primărie.
Consilierul municipal Florin Frăţilă a subliniat, la rândul său, că “boicotul contravine nu doar spiritului Constituţiei, ci chiar Legii partidelor politice. Aşa cum ne acuză PDL-ul că am fi cumpărat votul unor alegători, lucru complet fals, am putea spune şi noi că adversarii noştri, din informaţiile primite, ar fi cumpărat absenţa de la urne a multor localnici, lucru care se putea face mult mai uşor.” Despre hotărârea nefinanţării în totalitate a echipei Unirea, Virgil Guran a afirmat, încă o dată, că nu a fost făcută pentru a îngropa echipa, ci pentru a redirectiona fondurile economisite spre modernizarea unor baze sportive câmpinene, iar dovada că noua majoritatea din Consiliu, formată din USL şi PP-DD, a avut dreptate este faptul că FC Unirea şi-ar fi găsit un sponsor cu care ar putea ieşi din acest impas. “Numai un tâmpit poate să creadă că sprijin sportul politic, după ce atâţia ani, am finanţat din banii mei proprii fotbalul câmpinean”, a conchis liderul liberal.  A.N.  

Cuvântul care înţeapă

Aşadar, se poate!

Fie că vrem ori nu, sportul rege, fotbalul şi politica au fost şi vor rămâne, în România, o sursă interminabilă de controversă între suporterii/ susţinătorii rivali şi nu numai. Tot românul se pricepe la fotbal, mai cu seamă la politică, dar foarte puţini înţeleg cât de nefastă este implicarea politicului în fotbal şi în sport, în general, într-o societate ca a noastră, divizată şi pasională până la absurd, în care apartenenţa/ simpatia pentru o formaţie/ formaţiune s-a transformat într-un adevărat război româno-român.
Implicarea politicului în fotbalul local, căci despre asta este vorba, a început odată cu finanţarea discreţionară, într-un an electoral, din bugetul public, a FC Unirea Câmpina de către puterea portocalie care deţinea controlul absolut în administraţia locală mandatul trecut şi a continuat până în zilele noastre, când aceiaşi oameni (de data asta aflaţi în minoritate) au găsit de cuviinţă să-şi continue opera de „mecenat” pe spinarea contribuabililor, promovând un proiect de hotărâre în Consiliul Local în urma căruia multe alte miliarde de lei urmau să ajungă în conturile clubului ai cărui adevăraţi proprietari nu aveau în buzunare decât dragostea pentru fotbal. În principal, justificarea PDL-iştilor de a finanţa în continuare proiectul fotbalistic Unirea a fost legată de performanţă, motiv absolut acceptabil, dacă FC Unirea nu ar fi reprezentat, din păcate, în lunile din urmă, un adevărat agent electoral cu implicaţii politice părtinitoare absolut scandaloase ale unora dintre conducătorii clubului. Sigur că sportivii nu au nicio vină pentru faptul că munca şi imaginea lor au fost folosite în astfel de scopuri, pe bani publici, însă din punct de vedere principial ei trebuie să înţeleagă faptul că politica nu are ce să caute în sport.
Finalul spectacolului sinistru pus în scenă de PDL-işti s-a consumat, după cum se ştie, în prima şedinţă de Consiliu Local a acestui mandat, atunci când proiectul de finanţare pentru FC Unirea a fost respins cu argumente temeinice de actuala majoritate USL – PPDD, care nu s-a mai arătat dispusă să îmbrace în bani publici o echipă cu proprietari fără bani. Cu banii ce ar fi trebuit îngropaţi într-o altfel de performanţă efemeră, administraţia locală îşi propune şi chiar este obligată să construiască/ achiziţioneze baze sportive, de care să beneficieze copiii şi tinerii câmpineni care azi şi în urma acestor lipsuri nu se mai regăsesc în propriul lor oraş. Dincolo de toate aceste argumente, care în prezent sunt înfierate cu veninul de rigoare de către devoratorii de bani publici prin conferinţe de presă, site-uri media şi reţele de socializare, pe termen lung oraşul va avea de câştigat edificii (stadioane, terenuri de sport) care vor rămâne spre folosinţă generaţiilor următoare.
Faptul că decizia majorităţii actuale din Consiliul Local a fost una corectă s-a dovedit în scurt timp, pentru că azi, din câte se pare, FC Unirea Câmpina şi-a găsit un investitor privat care îi va suporta, cum este şi normal, toate cheltuielile. Aşadar, se poate!
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

PE CINE PUNEM ÎN LOC...

Pînă acum puciştilor le-a ieşit aproape totul. Sigur, folosirea cuvîntului „pucişti” este incorectă politic şi mi-ar putea aduce aspre sancţiuni. Dar tot ce se întîmplă de două luni încoace este nu doar ilegal, este şi imoral. Acum un ceas, Ministrul de Interne Rus şi-a anunţat demisia, ca şi ministrul delegat pentru Administraţie. Din cauza presiunilor politice. Asta spune tot despre ceea ce înseamnă cu adevărat această aberantă numărătoare a votanţilor după ce  votul a avut loc. În discuţii cu amici foarte anti-Băsescu, m-a izbit următorul „argument”: să-l schimbăm pe matroz, după aia vedem noi. Dintr-un scrupul de „obiectivitate” unii recunosc nulitatea patentă a dnilor. Ponta & Antonescu, dar aruncau în aer această teorie cu prioritatea absolută a schimbării cu orice preţ a preşedintelui ales. La întrebarea mea: şi pe cine puneţi în loc? – venea răspunsul citat mai sus, care pe mine unul mă năuceşte. Cît de orb trebuie să fii ca să nu vezi că această obstinaţie de a-l înlocui înainte de vreme nu numai că nu a rezolvat nici una dintre problemele grave ale ţării, ci le-a agravat pînă în pragul colapsului!

Consecinţele unei campanii de influenţare a votului

Săptămâna trecută, presa online făcea trimitere la faptul că şase primari PDL din Prahova au dosare penale întocmite în urma unor plângeri făcute în baza legii referendumului, pentru tentativă de influenţare a votului şi mită electorală. Printre cei şase primari se regăsea şi numele primarului Horia Tiseanu, fapt pentru care acesta a considerat că trebuie să lămurească lucrurile într-o conferinţă de presă.


„Eu eram citat împreună cu primarul de la Băicoi şi Apostolache, că am fi încălcat articolul 54 din legea 3/2000. Nu mi-a venit să cred. Înţeleg că articolul de lege este legat de mita electorală. Am înţeles că s-a făcut un dosar, că se fac cercetări de către poliţia judeţeană. Pun şi eu nişte întrebări acum. Dacă se constată un astfel de lucru, nu se face o plângere la Parchetul local sau la Poliţia Română din localitatea respectivă? De ce se face acest lucru la Ploieşti? De ce apare domnul Mircea Cosma în conferinţă de presă să anunţe acest lucru, şi nu apare şeful PSD, şeful PNL din Câmpina, care să fie nemulţumiţi de acţiunea mea, poate că într-adevăr, dânşii cred că eu am făcut aşa ceva. Vreau să vă spun că este o manevră de intimidare securisto-comunistă la adresa mea şi a primarilor PDL. N-am făcut aşa ceva, nu mi-a permis să fac acest lucru nici la alegerile locale şi la nici un fel de alegeri, să dăm bani pentru a câştiga voturi. Cu atât mai mult, noi nu aveam de ce să dăm bani, pentru că noi nu invitam oamenii la vot. Dacă cei de la USL sunt bănuiţi de noi că au dat bani ca să iasă oamenii la vot, noi chiar că nu am fi avut de ce să dăm bani. Iar eu personal, niciodată nu am avut această intenţie şi nu m-am pretat la această manevră josnică, de a cumpăra electoratul cu 50 de lei sau cu 100 de lei sau 20 de lei sau cât am auzit că era «preţul» acum la referendum”, a declarat primarul Horia Tiseanu.
Nu-i poate contesta nimeni cele spuse, pentru că de regulă, în astfel de situaţii, acolo unde se întâmplă, acţionează trepăduşii. E firesc să nu-şi „murdărească” mâinile candidaţii şi să tragă şpaga în mod direct unei anume părţi a electoratului care pun, hai să nu zicem botu’, ci „preţ” pe astfel de practici în care apar cozonaci, vin şi sau bani.
Primarul Horia Tiseanu a explicat în continuare că s-a interesat la poliţia municipiului dacă are vreo plângere penală, de unde a primit un răspuns negativ. A mai spus că presupune o difuzare de fluturaşi electorali din care reieşea că PDL îndeamnă să iasă lumea la vot,  să voteze împotriva demiterii preşedintelui Băsescu, bănuind opoziţia pentru această acţiune.
„Noi am făcut o plângere simplă la poliţie, pentru difuzarea acestor fluturaşi. Nu am făcut la Parchet. Nu ştiu dacă are caracter penal sau nu. Legea poate să-şi spună cuvântul. Probabil e o faptă penală dacă difuzezi fluturaşi în timpul pauzei de campanie electorală” a mai spus Horia Tiseanu.
Întrebat cum va decurge colaborarea cu Consiliul Local, respectiv cu viceprimarul Ion Dragomir care e şeful filialei PSD Câmpina, având în vedere aceste frecuşuri politice şi plângeri pe la poliţie, primarul Horia Tiseanu a declarat:
„Eu pot colabora, după cum doresc dumnealor să colaborăm. Dacă vor să avem un conflict la cuţite, o să avem un conflict la cuţite. Şi vreau să vă spun că am experienţă şi o să le creez mari probleme şi n-o să-mi creeze mari probleme mie. Vorba lui Mircea Cosma, acum preiau o informaţie de-a lui, eu sunt alesul poporului. Adică, dacă eu am fost ales de către câmpineni ca primar, câmpinenii mă respectă şi-atunci, orice-ar fi, primăria o conduce primarul şi nu viceprimarul sau altcineva. Cu viceprimarul n-am decât să lucrez bine. I-am dat astăzi dispoziţia prin care i-am delegat nişte sarcini şi l-am rugat foarte mult să se ocupe de ele, mai bine decât s-a ocupat în mandatul trecut, pentru că lucrurile trebuie să evolueze. În legătură cu Consiliul Local, vom colabora după cum doresc dumnealor. Noi o să mergem înainte cu hotărârile pe care dorim să le propunem pentru binele comunităţii. Dacă dumnealor nu doresc să le voteze, noi facem imediat o conferinţă de presă, găsim şi alte metode de a le aduce la cunoştinţa câmpinenilor faptul că proiectele noastre sunt respinse doar pe criterii politice.” Poate într-o zi va explica primarul pe ce criterii s-a scos anul trecut de pe ordinea de zi a şedinţei, un proiect al Clubului Eco Alpin Caraiman, prin care se dorea un parc cu trasee pentru biciclişti, în vecinătatea terenului concesionat unei firme cu ştaif, unde aceasta se străduieşte în van, de vreo doi ani, să facă un parc public pe o suprafaţă de 86.000 mp.
Cert este că dihonia ivită la vârfurile conducerii de stat se împrăştie ca o apă neagră şi urât mirositoare în restul ţării, năclăind conştiinţa românilor. Cei din PDL, inclusiv primarul Horia Tiseanu, consideră drept morală recomandarea făcută românilor, aceea de a nu ieşi la vot. Pentru unii politicieni, morala este precum guma de mestecat: o mesteci, o savurezi, îţi cureţi dinţii şi o scuipi când îşi pierde gustul, după care încerci altă pastilă. Sau altă morală.
Carmen Negreu

Revoluţie în genetica politicii câmpinene:

În Consiliul Local, lupii pedelişti de ieri sunt pe cale de a fi transformaţi în oiţe

Imediat după aflarea rezultatelor de la referendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, încurajaţi de neîndeplinirea cvorumului (de aproape 9,2 milioane de alegători) impus iniţial acestui referendum, situaţie care îl făcea ca şi reîntors la Cotroceni pe Băsescu (astăzi, lucrurile s-au schimbat radical, dar asta e o altă poveste), primarul Horia Tiseanu şi consilierii săi au organizat rapid o conferinţă de presă.
La întâlnirea cu liderii pedelişti, noi, ziariştii locali (sau măcar o parte dintre ei; şi în Câmpina există “o anumită parte a presei”), ne-am simţit extrem de importanţi. Dacă ne este permisă o mică paranteză, întotdeauna, înaintea unor scrutinuri populare, dar şi puţin după acestea, presa este privită cu mai mult respect, cu mult mai mult respect, fiind curtată asiduu de către politicienii partidelor implicate în alegerile respective. În perioadele amintite, oamenii din presa română nu mai sunt consideraţi nici “găozari”, nici “ţigănci împuţite” (am citat aici dintr-un clasic în viaţă şi în suspendare). În orice campanie electorală şi puţin după terminarea ei, orice jurnalist, cât de mic şi neînsemnat ar fi, îşi primeşte porţia de zâmbete (fariseice, desigur), din partea politicienilor interesaţi să fie prezentaţi într-o lumină favorabilă. Apoi, la câteva zile, brusc, zâmbetele şi amabilităţile politicianiste ale celor care câştigă alegerile dispar.
Cu atât mai importanţi ne-am simţit la întâlnirea cu conducerea PDL Câmpina, cu cât liderii pedelişti au încercat să ne impresioneze (iar, prin noi, şi electoratul), plângându-ni-se că li se întâmplă (pe nedrept, se înţelege), o grămadă de chestii urâte, venite de la nişte adversari politici la fel de urâţi. La un moment dat, părea că noi, nişte bieţi ziarişti de provincie, eram oficiali U.E. de rang cel mai înalt (eu m-am simţit, credeţi-mă, ca un barosan, ca un baros, sau chiar ca un Barroso), iar în faţa noastră se aflau, de fapt, Băsescu şi toată conducerea centrală a PDL, care nu mai pridideau cu informări şi lamentări rostite de gurile lor parcă fără miros de usturoi, ca nişte acuzaţii slobozite precum jeturile depresurizate din gurile de sifon. Mi-am alungat senzaţia psihedelică printr-o scurtă scuturătură de cap şi o lungă ciupitură de picior, ca să realizez din nou că în faţa noastră se afla doar conducerea PDL Câmpina, coborâtă sub patrafirul presei locale ca să mărturisească nu păcatele ei (cum altfel), ci păcatele adversarilor politici care le-au luat locul în conducerea legislativului municipal.
Şi uite-aşa, am aflat de la fruntaşii pedelişti câmpineni că reprezentanţii locali ai USL, dimpreună cu cei din PP-DD, au pus mâna pe Consiliul Local şi îi marginalizează pe consilierii PDL. De parcă noi am fi lipsit, în mandatul trecut, de la şedinţele aleşilor noştri. De parcă nu am fi văzut aceeaşi atitudine autoritaristă din partea PDL în perioada 2008-2012, când avea o majoritate zdrobitoare în Consiliul Local. O atitudine de forţă, de luare în derizoriu a proiectelor de hotărâri venite din partea opoziţiei de atunci, de lipsă de dialog cu consilierii pesedişti şi penelişti din mandatul trecut, aflaţi astăzi la putere în miniparlamentul Câmpinei, după ce, în precedenţii patru ani, au făcut o neputincioasă opoziţie. O asemenea “noutate” mărturisită nouă de liderii pedelişti (un fel de secretul lui Polichinélle), ar fi putut fi egalată doar dacă Tiseanu şi consilierii săi ne-ar fi vestit că a murit Gheorghiu Dej.
Prin noua majoritate pe care au format-o cu cei de la PP-DD, reprezentanţii USL în Consiliul Local au arătat, deocamdată, dorinţa de a fi foarte autoritari şi de a-şi asuma întreaga răspundere pentru toate viitoarele acţiuni legislative necesare unei bune guvernări locale. S-ar zice că acum e vremea lor, de vreme ce aşa a hotărât, prin vot democratic, “poporul câmpinean”. Cât de deschişi spre dialog cu actuala opoziţie pedelistă din Consiliul Local vor fi social-democraţii şi liberalii vom afla în viitorul apropiat. Eu, unul, sper să nu ne întoarcem la vechile metehne, dar nu bag mâna în foc, nici măcar un vârf de deget, că nu se va întâmpla aşa. Până atunci, nu putem decât să remarcăm revoluţia petrecută în genetica politicii câmpinene, o dată cu transformarea foştilor lupi consilieri pedelişti în nişte oiţe mistuite de răzbunare şi de revenirea vremurilor trecute. A.N.

S-a încheiat proiectul Grundtvig

Săptămâna trecută, primăria Câmpina a încheiat proiectul Grundtvig, care s-a derulat pe o perioadă de 24 luni. Proiectul a fost finanţat cu fonduri europene în valoare de 20 000 de euro, fiind destinat unui grup format din 30 de persoane, tineri proveniţi din şase ţări: Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia, Cipru şi bineînţeles, România. „Proiectul a avut drept scop organizarea de întâlniri şi schimburi de experienţă între tinerii cu vârste între 18 şi 30 de ani, vizând realizarea a minim 24 de mobilităţi, dintre care 16 să fie efectuate de aceşti tineri. S-au purtat discuţii despre problemele pe care le au tinerii de azi din ţările şi oraşele partenere, Cipru fiind lider de proiect.  De exemplu, în Lituania, s-a discutat despre şomaj şi posibilităţile de angajare, în România s-a discutat despre voluntariat şi de ce la noi nu există o tradiţie în a se desfăşura activităţi de voluntariat. În alte ţări s-a discutat despre păstrarea tradiţiilor populare, costume, muzică, dansuri, bucătărie. Fiecare partener a avut de realizat materiale de promovare. Noi am realizat un CD cu cântece pe care le-au transmis tinerii din ţările partenere. Am avut compoziţii proprii. De la noi, am lucrat cu Alexandra Căpitanu, care a avut o melodie compusă de ea şi cu cei de la Sixteens, fiind de acord să punem o melodie de a lor pe acest CD. Am mai avut un CD cu mituri şi legende populare. Am ales participanţii dintre cei care activează în ONG-uri, în general voluntari care au desfăşurat proiecte şi care au participat cu fundaţia Zamolxes, cu Asociaţia de Dezvoltare Turistică Valea Prahovei, cu cei care au făcut proiectul de la Lecturi Urbane timp de şapte ediţii, în general tineri care au vrut să participe la viaţa societăţii civile şi care au avut un aport în viaţa socială a Câmpinei” a declarat Gabriela Barbu, coordonatoarea proiectului.
Tinerii câmpineni s-au arătat entuziasmaţi de proiectul la care au participat, având prilejul să cunoască locuri şi oameni, participând la acţiuni care le-au îmbogăţit spiritul şi universul cultural. C.N.

Primarul oraşului Breaza, Răzvan Bălăşescu, la început de mandat

Redactor: Cum vă simţiţi în calitatea de primar, pe care aţi dobândit-o de puţin timp?
Răzvan Bălăşescu:  Asta mi-am dorit, să lucrez în administraţie publică. Într-adevăr e foarte mult de lucru. Nu e ceva ieşit din comun, dar chiar îmi place.
Redactor: Cum v-au primit angajaţii primăriei şi consilierii?
Răzvan Bălăşescu:
Marea majoritate m-a primit bine, dar am simţit şi persoane cărora le era frică de necunoscut. Încă din primele zile am avut o discuţie cu ei. Le-am spus cum vreau să lucrăm ca prieteni, colegi, să fim o echipă. După această discuţie am luat nişte măsuri, fiind înţelese, de unii, cu totul altfel de cât ar fi trebuit. De exemplu, avem personal din poliţia locală care activează la biroul de informaţii, la intrarea în primărie, având relaţii cu publicul. I-am rugat pe aceştia să vină îmbrăcaţi în civil. Cineva m-a întrebat dacă trebuie să predea uniforma. Mi-am dat seama că unii au au înţeles că dacă vor apărea civili, mă pregătesc să-i dau afară. Eu am făcut această schimbare pentru că am avut mai multe recomandări faţă de ţinuta vestimentară a celor care au relaţii cu publicul şi să nu mai fie vizibilă uniforma de poliţist. Nu am considerat că e vreo problemă, pentru că ei îşi fac în continuare datoria de poliţişti locali. Vreau să vă precizez că personalul din primărie, în proporţie de peste 80%, este bun şi foarte bun, dar nu au fost organizaţi cum trebuie. Singurele compartimente unde nu a trebuit să fac modificări, au fost birourile de financiar-contabilitate şi ADPP. În rest, trebuia să lucrez cu aproape o sută de inşi, ceea ce nu e posibil. I-am aranjat pe compartimente şi la ora actuală conduc cu patru persoane, acestea fiind secretarul oraşului, şeful serviciului financiar-contabil, şeful de la achiziţii publice şi investiţii şi subsemnatul. O mică parte dintre angajaţi se află în procesul de evaluare. Se pare că avem nişte probleme cu cei care lucrează la gospodărirea oraşului, la transporturi. Ştiam aceste lucruri de ceva vreme, dar mi-am spus că până nu am dovezi concrete să nu iau decizii. Se pare că sunt ceva probleme cum ar fi nerespectarea programului de lucru, pot spune că sunt şi nişte lipsuri ale unor materiale, fiind deja anchete în derulare, mai sunt probleme şi cu alcoolul, cu disciplina. A intervenit comisia de disciplină, luându-se măsurile de rigoare, restul personalului percepând pozitiv aceste acţiuni, asta fiind o dovadă că sunt oameni serioşi care chiar doresc să muncească. Cât despre consiliu, pot să vă spun că prima şedinţă a decurs excelent, fiind foarte bine pregătită. Am lucrat cu fiecare comisie în parte, proiectele trecând în unanimitate. Discuţiile sunt libere, decente. A fost o atmosferă constructivă.
Redactor: Care a fost primul lucru pe care l-aţi făcut în plan administrativ, ca primar?
Răzvan Bălăşescu:
Cum spuneam, primul lucru a fost discuţia cu personalul primăriei, iar al doilea lucru a fost începerea unei curăţenii în oraş, activitate care s-a văzut, s-a concretizat foarte repede. Am mobilizat forţe ale primăriei şi ale firmei care ne asigură serviciile de salubritate. Vreau să vă spun că a doua zi după învestitură, mai mulţi cetăţeni au venit şi mi-au spus, domnule, n-am văzut aşa ceva de foarte mulţi ani. Am discutat cu cei de la firma de salubritate şi i-am rugat, să spunem, ca în schimbul contravalorii serviciilor pe care le plătim, să ne facă o sponsorizare. Am dorit ca acest lucru să se concretizeze printr-o maşină de spălat şi periat asfaltul. Pentru mine, această acţiune este ceva normal, ca în fiecare dimineaţă, măcar axul central şi străzile lăturalnice, mai importante, să fie curate. Bineînţeles că nu am lăsat descoperite celelalte zone. De asemenea, au fost curăţate şi primenite intrările în oraş, s-a vopsit pasarela de la Podu Vadului, de la Comarnic.
Reporter: La preluarea funcţiei aţi găsit nereguli în scriptele primăriei?
Răzvan Bălăşescu:
Se desfăşoară nişte audituri interne. În următoarea lună va veni un control de la Curtea de Conturi. Atunci vom vedea foarte clar cum stau lucrurile. Ce nereguli am observat până acum? Avem unul dintre proiectele cu finanţare europeană. Este vorba de reabilitarea şi modernizarea a 22 de străzi. Există deja o corecţie de 5%, asta însemnând o valoare de 1.200.000  ron, aplicată de către un control venit de la Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale. Pe mine chiar mă doare sufletul că trebuie să dăm aceşti bani de la buget. E o corecţie aplicată pentru modul în care a fost efectuată licitaţia, a stabilirii unor criterii pentru constructor. Probabil că acolo au fost presiuni, nişte influenţe politice. Fostul primar a acceptat o procedură impusă. Modul cum a fost făcută licitaţia pentru constructor, indicatorii care au fost acceptaţi în cadrul licitaţiei, se pare că a fost defectuos. De fapt, documentele spun totul. Deocamdată aşteptăm controlul Curţii de Conturi şi raportul ei final. Totuşi, legat de acest proiect, vreau să vă mai spun că managerierea sa a fost de slabă calitate. Şeful proiectului este primarul, alături de alţi factori, cum ar fi o firmă de consultanţă, diriginte de şantier, proiectant. Pe lângă aceştia sunt responsabilii de utilităţi ca Hidroprahova, Distrigaz, Electrica. Când am devenit la rândul meu şeful proiectului, se lucra în următorul mod: pe străzi nu se afla decât constructorul şi, din când în când, dirigintele de şantier. Nu se poate lucra în acest fel! Au început să lucreze la rigole şi în prima zi s-au rupt  în jur de zece branşamente de apă, două de gaze, având pagube pe o lungime de aproximativ 200 de metri. De ce? Pentru că amplasamentul respectiv nu a fost predat. Am adunat toţi factorii implicaţi, s-au marcat branşamentele, traversările şi alte aspecte care ţin de reţelele de utilităţi şi s-a început să se lucreze în alt stil în zonele respective. Vreau să vă spun că de două săptămâni şi jumătate nu am mai avut nici un incident. Astfel, dacă toţi factorii implicaţi lucrează în echipă, e imposibil să nu iasă o treabă bună.
Redactor: Să atingem vechea problemă a Brezei, apa. Cum afectează canicula oraşul?
Răzvan Bălăşescu:
E o problemă foarte mare! Avem zilnic sesizări din partea cetăţenilor. În primul rând avem problema secetei, sursa de apă din râul Prahova fiind diminuată. Pompele funcţionează la maxim dar nu reuşesc să facă faţă, fiind şi consumul mare şi debitul scăzut, nereuşind să umplem bazinul de apă din zona Uzinei Hidrojet. În cartierul Capul Câmpului sunt probleme cu apa, din cauza presiunii. Sperăm ca după ploile care au fost şi care vor mai veni, să crească debitul de apă. Într-un an şi jumătate, maxim doi, va fi făcută aducţiunea de apă de la Paltinu. Au mai fost două încercări, dar nu au fost finalizate. Există deja aprobat un proiect al Consiliului Judeţean, cu bani europeni, în care Breaza e prinsă cu lucrări de canalizare şi cu această aducţiune de apă. Proiectul ar trebui finalizat la sfârşitul anului 2014, rezolvând astfel problema apei la Breaza.
Redactor: Aveţi vreun proiect anume să zicem, de suflet, pentru Breaza?
Răzvan Bălăşescu:
Vă spuneam într-un alt interviu că prima mea pasiune a fost arhitectura. Mă frământă şi vreau să rezolv împreună cu studenţii de la Facultatea de Arhitectură, amenajarea centrului civic. Asta nu înseamnă că nu iau în calcul şi zonele periferice, dar vreau să construiesc această „inimă” a Brezei. Sper ca până la sfârşitul lunii august să organizăm un concurs cu cei de la arhitectură, urbanism şi peisagistică, cu tema „Organizarea Centrului Civic” şi sper să adunăm 60-70 de schiţe de proiect în acest scop, putând alege ce e mai bun pentru Breaza. În plus, vreau să promovez oraşul. Am deja mai multe contacte cu agenţii, cu persoane specializate în promovarea locurilor şi acţiunilor din comunităţi. Chiar vreau să afle toată lumea despre Breaza şi lucrurile bune care se află aici.
Carmen NEGREU

Toate şipotele de pe domeniul public al Câmpinei sunt poluate

Confom legislaţiei în vigoare (Legea nr. 458/2002 republicată), municipalitatea trebuie să gestioneze problema funcţionării izvoarelor captate de pe domeniul municipiului, precum şi a potabilităţii apei  acestor izvoare, denumite popular şipote. În Câmpina, în inventarul domeniului public intră trei şipote. Cel mai celebru este cel de lângă Lacul Bisericii. Îl urmează, ca notorietate, şipotul situat la intersecţia dintre Calea Doftanei şi drumul care urcă spre cartierul Voila (denumit “La Blanck”, deoarece în apropierea sa se găseşte locuinţa cunoscutului profesor  de limba engleză, Alexandru Blanck, cetăţean de onoare al Câmpinei). În fine, cel mai puţin cunoscut câmpinenilor este şipotul din cartierul Voila, situat mai sus de Şcoala generală nr.3, într-o vâlcea de la marginea drumului. Trimestrial, conform legii, Primăria solicită Direcţiei de Sănătate Publică Prahova să preleveze  probe din apa celor trei şipote, pentru a i se verifica gradul de potabilitate. Dacă apa şipotului de la Lacul Bisericii este, îndeobşte, cunoscută de mai mulţi ani a nu fi  bună de băut (o plăcuţă montată de multă vreme atenţionează asupra acestui lucru), mai puţină lume ştie că, de fapt, în ultimii ani, inspectorii DSP au descoperit că la niciunul dintre şipotele municipiului apa nu este bună de băut. Dacă la primul si al treilea şipot (în ordinea prezentată), apa nu este bună de băut din cauza bacteriilor conţinute, apa de la şipotul “La Blanck” nu are o calitate corespunzătoare nici din punct de vedere bacteriologic, nici din punct de vedere chimic. Mai exact, apa acestui din urmă şipot conţine nu doar enterococi şi alte bacterii dăunătoare sănătăţii, ci şi nitraţi –  substanţe chimice reziduale considerate mai periculoase decât bacteriile obişnuite. Cea mai puţin infestată apă este cea a şipotului de pe Voila, care, conform analizelor de laborator, conţine doar bacterii coliforme. Într-un comunicat transmis recent Primăriei Câmpina, cei de la DSP Prahova avertizează că, din probele analizate recent, apa niciunui şipot nu este bună de băut, subliniind că apa de la şipotul “La Blanck” conţine nitraţi, deci nu este bună de băut, dar nici de folosit pentru sugari şi copii mici (la spălarea hainelor acestora, gătitul mâncării etc.). Cu toate acestea, cu excepţia apei din şipotul Lac, locuitorii cartierelor Voila şi Broaşte folosesc, în continuare, apa celorlalte două şipote amintite. Funcţionarii ADPP din cadrul Primăriei au luat toate măsurile ce se impun şi au montat  plăcuţe avertizoare (cea de la sipotul de pe Voila a dispărut între timp). De asemenea, au fost transmise adrese de înştiintare către operatorul de salubritate Floricon Salub (care urmează să ia măsuri pentru curăţarea zonei din jurul sipotelor, ridicarea tuturor deşeurilor şi văruirea pereţilor), precum şi către toate cabinetele medicilor de familie., pentru buna informare a populaţiei oraşului. În finalul adresei DSP Prahova, se menţionează că, în lipsa unei surse alternative de apă potabilă, apa necorespunzătoare doar din punct de vedere bacteriologic (adică nu apa care conţine nitraţi, cum este cea de la şipotul “La Blanck”), poate fi consumată numai după fierberea 10 minute şi răcirea acesteia. A.N. 

Ca şi anul trecut, JazzRock Festival a încântat sute de câmpineni iubitori de muzică bună

Săptămâna care a trecut, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, la Casa Tineretului s-a desfăşurat a doua ediţie a JazzRock Festival, singurul festival din România în care se poate asculta jazz clasic, dar şi jazzrock. Organizator a fost, ca şi anul trecut (nici nu se putea altfel), Liviu Briciu, cofondatorul şi deţinătorul Clubului Live, singurul club de muzică din oraş şi unul dintre puţinele din ţară, dintre cele apreciate şi frecventate de marile formaţii muzicale ale României. În Clubul Live se poate asculta muzică bună de toate genurile, mai puţin manele. Situat la parterul Casei Tineretului, clubul a fost fondat în 1996, dar numai în ultimii 11 ani a avut o activitate neîntreruptă. Pe mica scenă a clubului, au evoluat, în aproape 270 de concerte, cele mai cunoscute trupe muzicale româneşti. De asemenea, numeroase formaţii străine au venit, de-a lungul timpului, la Câmpina ca să cânte la Club Live. Cu implicarea şi finanţarea unor sponsori generoşi (de la care s-au primit circa 35.000 de lei), dar şi cu sprijinul financiar al municipalităţii câmpinene (de la bugetul local au fost alocaţi 15.000 de lei), Liviu Briciu a reuşit, şi în acest an, să aducă la festival trupe renumite de jazz şi de jazzrock (un gen muzical mixt, cu 80% jazz şi 20% rock). Ba unele formaţii au cântat şi un stil de muzică între funkblues şi jazz. În prima zi, pe scena Clubului Live, a evoluat formaţia Kiba Band Experience, din care fac parte Kiba (unul dintre cei mai buni basişti români ai momentului), Marius Ciupi (la tobe) şi Sergiu Moldovan (clape). Următoarele zile ale festivalului, 3 şi 4 august, s-au desfăşurat în aer liber, pe o mare scenă amenajată la marginea Ştrandului Tineretului, cu o participare numeroasă din partea unui public spectator avid de muzică bună, pentru care au fost amenajate bănci de lemn şi umbrele protectoare. S-au remarcat formaţiile Traveler Quartet, Acoustiq D’effect (în care cântă renumitul pianist Petrică Andrei), Marcian Petrescu&Trenul de noapte, George Sărluceanu&Felix Moldovean, Youvenis. În această ediţie, în premieră, au fost invitate să participe la festival trupe tinere şi mai puţin cunoscute, formate în special din adolescenţi, care au cântat în deschiderea recitalurilor prezentate de trupele consacrate. Deşi mai puţin cunoscute, aceste trupe au dovedit că membrii lor nu sunt deloc lipsiţi de talent. Vineri, în deschidere, a cântat o trupă de la Întorsura Buzăului, răsplătită cu multe aplauze şi comentarii elogioase pentru prestaţia oferită. Sâmbătă, în deschiderea ultimei zile a festivalului, au evoluat cu mult succes, susţinuţi frenetic de public, băieţii de la trupa locală Wasted talents, fostă Hibris, formată din liceeni şi studenţi câmpineni (Bogdan Mihăilescu – chitară solo, Bogdan Minuţ – chitară armonie, Rudolf Leica – chitară bas, Eduard Alexiu – tobe).
Una peste alta, festivalul a fost o mare reuşită şi a avut numai cuvinte de laudă din partea tuturor spectatorilor participanţi. Iar dacă această manifestare artistică de mare ţinută va deveni o tradiţie (există toate şansele să se întâmple acest lucru), Câmpina şi iubitorii săi de muzică bună vor avea numai de câştigat. A.N.