21 august 2012

La Câmpina au fost găsite 28 de persoane decedate pe listele electorale permanente

Prefectura judeţului Prahova a reuşit să finalizeze operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente. În acest sens, Prefectura a emis un comunicat de presă, pe 20 august 2012, prin care se arată că Instituţia Prefectului Judeţul Prahova a transmis către Ministerul Administraţiei şi Internelor centralizatorul datelor primite din teritoriu.
Astfel au rezultat înscrise pe listele electorale permanente, la data de 29 iulie 2012, următoarele categorii de persoane:
•    Persoane decedate – 346;
•    Persoane care şi-au pierdut dreptul de a vota – 44;
•    Persoane care au obţinut statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinatate – 9;
•    Persoane care au pierdut cetăţenia română – 0;
•    Persoane al căror act de identitate a expirat şi nu a fost reînnoit – 14.801;
•    Persoane care şi-au schimbat domiciliul fără a fi radiate din lista localităţii rezidenţei anterioare – 45;
•    Persoane care se identifică la un domiciliu într-un numar ce nu se corelează cu suprafaţa locuibilă şi numărul de camere al imobilului – 26;
•    Persoane care şi-au schimbat numele prin căsătorie, divorţ sau pe cale administrativă – 7;
•    Persoanele cu reşedinţa/ domiciliul în străinătate – 920.
În urma verificărilor, au fost identificate în total 16.198 de cazuri de neoperare a înregistrărilor potrivit modificărilor obligatorii impuse de aplicarea legii.
La solicitarea de verificare a persoanelor înscrise în listele electorale permanente nu au răspuns primăriile Bătrâni, Cărbuneşti, Poiana Câmpina şi Proviţa de Jos.
La Câmpina, pe listele electorale permanente au fost găsite 28 de persoane decedate şi 668 de persoane având cărţile de identitate neactualizate.

Cuvântul care înţeapă

Reîntregirea neamului

De mai bine de o săptămână nu mai urmăresc posturile tv de ştiri (nicio legătură cu îndemnul preşedintelui suspendat Băsescu) şi nici un alt gen de emisiune ce aduce în discuţie politica românească. Vreau să îmi detoxific mintea de orice fel de informaţie pro sau contra băsistă, pentru că simt un soi de greaţă faţă de tot ceea ce se întâmplă la nivel instituţional în ţara asta, unde Biblia ajunge să fie un „instrument” de anchetă utilizat într-o formă cel puţin batjocoritoare de către Procuratură. O demenţă totală ce ne arată că am ajuns în pragul pierzaniei spirituale, faţă de care simandicoasele feţe bisericeşti nu iau nici o atitudine.
Fără îndoială există oameni care au fost împinşi să meargă să voteze la referendum, iar aceste cazuri sunt de acord că trebuie anchetate de autorităţi (aşa cum trebuiau anchetate şi la alegerile prezidenţiale din 2009). Dar nu ăsta este fondul problemei, ci faptul că în nemernicia lor, politrucii bolnavi de putere nu recunosc o chestiune simplă şi anume faptul că se războiesc pentru a conduce o listă electorală şi nu un popor viu, cu imense probleme existenţiale.
Ce relevanţă mai are cine este preşedinte de stat ori şef de guvern, din moment ce omul, esenţa patriei, reprezintă doar o cifră mai mare sau mai mică, în funcţie de interesul cuiva? Cum să-i ceri celui ce a ales să spele closete în străinătate ori celui ce o duce mizerabil în propria ţară să mai clameze demnitatea de a fi român şi să aibă încredere în clasa conducătoare? Pe cine poate să mai respecte românul, în afară de părinţii care i-au dat viaţă?
Dacă ar avea onoarea care se presupune că trebuie să o aibă un adevărat şef de stat, Băsescu ar demisiona şi împreună cu el toţi cei care conduc azi România. Ţara are nevoie de un nou început. Un guvern de uniune naţională ar trebui să le dea răgaz românilor să se reacomodeze unii cu alţii (ceea ce poate reînsemna reîntregirea neamului) şi să organizeze alegeri parlamentare şi prezidenţiale în urma cărora să nu mai fie permise traseismul politic, politizarea instituţiilor statului şi nonvaloarea promovată pe criterii politice în funcţii ministeriale. Redresarea economiei, independenţa totală a justiţiei, sănătatea publică, învăţământul, cultura, modernizarea infrastructurii şi a instituţiilor statului să reprezinte priorităţi bine delimitate prin legi pentru cel puţin 20 de ani de aici înainte. Numai aşa cred că mai putem avea o speranţă, pentru că altfel vom rămâne ceea ce am fost şi mai mult decât atât.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

CU CE-AM GREŞIT?
   
S-a întîmplat să-mi recitesc articolele pe care de-a lungul multor ani le-a adăpostit acest colţ de pagină. Am observat că revine cu o insistenţă deloc elegantă stilistic vocabula democraţie. Probabil cuvîntul cel mai des folosit. Datorită convingerii personale că este Everestul pe care societatea românească îl are de cucerit. Şi de pe care tocmai ce ne-am rostogolit în prăpastie, cînd tocmai urcasem pînă pe la jumătate. Să recapitulăm lucruri uitate. Anul 2007, prielnic din punct de vedere economic, al contextului politic intern şi extern: o coaliţie ad hoc impune suspendarea preşedintelui fără nici un motiv, cf. deciziei Curţii Constituţionale. După un referendum în care a cîştigat zdrobitor, Băsescu se întoarce la Cotroceni. Numai că sunt două urmări pe care nimeni nu le analizează serios pînă azi: 1. S-a pierdut un an în care s-ar fi putut face foarte multe reforme ce ne-ar fi fortificat mult mai bine social şi economic pentru întîmpinarea crizei; 2. Nimeni dintre cei care au pus la cale acea lovitură de stat nu a plătit, din punct de vedere politic, cu excluderea din spaţiul public. Asta le-a permis să se refacă, să se întărească, să înveţe din prima lovitură pregătind-o mult mai bine pe cea din 2012.

Ce pregăteşte municipalitatea pentru câmpineni la „Serbările Toamnei”

În urma unei selecţii de oferte organizată de administraţia locală, Asociaţia „Demnitate pentru Comunitate” a câştigat dreptul de a realiza conceptul pe baza căruia se va desfăşura, la Câmpina, ediţia a V-a a “Serbărilor Toamnei”, în perioada 15-16 septembrie.
Asociaţia a venit cu următoarele propuneri: cele două zile de sărbătoare să se desfăşoare într-o atmosferă de carnaval, punându-se în plan central valorile locale şi potenţialul uman şi simbolistic al comunităţii.
Astfel, câmpinenii vor avea parte de momente de spectacol stradal, de parade de carnaval, jocuri interactive şi teatru interactiv. Va fi amenajată  o scenă în aer liber, unde vor avea loc concerte susţinute de talentele câmpinene de toate vârstele, alături de artişti consacraţi. Carnavalul va avea cinci care alegorice, reprezentând elemente solare, telurice, acvatice, geologice şi vegetale, care se vor plimba într-un tur al oraşului. Convoiul alegoric va fi condus de către reprezentanţii oraşului, îmbrăcaţi în costume alegorice.
Unităţile de învăţământ din municipiul Câmpina se pregătesc să reprezinte cele cinci care alegorice, în funcţie de simbolurile specifice profilurilor fiecăruia. Astfel, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” va reprezenta Soarele, Lumina, Focul; Colegiul Tehnic Forestier se va ocupa de Biosferă şi Vegetaţie; Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” va simboliza Bogăţiile Pământului şi Petrolul; Liceului Mecanic Tehnologic îi revin Mişcarea Mecanică şi Transmiterea Mişcării iar liceului Tehnologic Energetic îi revin Apa şi Râul.
„A fost o cerere de ofertă destul de ambiţioasă din partea organizatorilor câmpineni, pentru simplul motiv că bugetul nu este foarte generos. Se doreşte spectacol de stradă, se doresc care alegorice şi concert. Ambiţia noastră este să facem un spectacol care să fie în contact direct cu câmpineanul, cu omul obişnuit. Ştim că este dificil, că este o perioadă complicată, dar sunt momente în viaţa unei comunităţi în care omul, cetăţeanul, trebuie să simtă că aparţine acelui loc, că se poate bucura, se poate destinde, se poate revigora, pentru a încerca mai târziu să găsească soluţii la  problemele de zi cu zi. Revenind la cererea de ofertă, pe baza a ceea ce s-a cerut, am ajuns la un buget rezonabil, spunem noi. Adică, nu umflat, nu subestimat, de 215.000 de lei. Dorinţa organizatorilor - şi cred că este o idee bună - este să se apropie cel mai mult de talentele şi specificul locului” - a precizat Mihaela Căciuleanu (foto), preşedintele Asociaţiei „Demnitate pentru Comunitate”.
Pe lângă toate acestea, Mihaela Căciuleanu promite că vor fi multe surprize pe care nu doreşte să le dezvăluie. Bineînţeles că nu vor lipsi micii şi berea şi, cu siguranţă, voia bună şi dorinţa câmpinenilor de a se distra.
Carmen Negreu

Reţeaua de canalizare a Câmpinei se extinde cu 26.721 metri

În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local a fost aprobată lista cuprinzând numele strazilor din municipiu unde urmează a fi executate lucrări de extindere sau de reabilitare a canalizării.
La sfârşitul anului trecut a fost aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul privind reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare. Faţă de anul trecut, lista cuprinde acum câteva modificări, în sensul în care au fost suplimentate sau diminuate lungimile stradale ale reţelei de canalizare, au fost eliminate tronsoanele care deserveau un număr mic de consumatori şi au fost adăugate noi tronsoane în zonele dens populate.
De asemenea, a fost suplimentat cu cinci numărul staţiilor de pompare necesare în cazul străzilor aflate sub nivelul canalului colector, astfel că pe viitor vor exista 16 astfel de staţii.
În urma finalizării proiectării, reţeaua de canalizare se va extinde cu 26.721 metri.
Pentru extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, municipiul Câmpina va primi 8 milioane de euro, bugetul local acoperind doar 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, adică 151.720 euro.
 
Străzile pe care va fi extinsă reţeaua de canalizare: Aleea Câmpiniţa – 74 m; Aleea Cerbului – 120 m; Aleea Erou Oncioiu Petre – 174 m; Aleea Fagului – 65 m; Aleea Înfrăţirii – 188 m; Aleea Licurici – 198 m; Aleea Parcului – 251 m; Aleea Peştişor – 132 m; Aleea Rândunicii – 158 m; Aleea Salciei – 92 m; Aleea Vânătorii – 172 m; Aleea Violetei – 114 m; Aleea Zefirului – 102 m; B-dul Carol I – 1.872 m; Str. Al.Vlahuţă – 119 m; Str. Ana Ipătescu – 115 m; Str. Arcaşului – 100 m; Str. Arinului – 62 m; Str. Bobâlna – 1.084 m; Str. Buciumului – 142 m; Str. Calea Doftanei – 2.089 m; Str. Cărămidari – 302 m; Str. Carpaţi – 193 m; Str. Ciceu – 202 m; Str. Ciocârliei – 173 m; Str. Conductelor – 116 m; Str. Crişuri – 683 m; Str. C-tin Istrati – 116 m; Str. Dealului – 934 m; Str. Dunărea – 100 m; Str. Erou B. Vasile – 246 m; Str. Fabricii – 596 m; Str. Fermei – 363 m; Str. Florilor – 368 m; Str. Fluieraş – 60 m; Str. Fraţii Goleşti – 313 m; Str. Grădinii – 222 m; Str. Grindului – 124 m; Str. I. Câmpineanu – 427 m; Str. În Luncă – 382 m; Str. Islaz – 408 m; Str. Liliacului – 357 m; Str. Lt.Col.Oprescu – 555 m; Str. Luminii – 220 m; Str. Muncii – 487 m; Str. Muscelului – 532 m; Str. Oradea – 207 m; Str. Panduri – 227 m; Str. Parcului – 350 m; Str. Petre Liciu – 209 m; Str. Pictor N. Grigorescu – 453 m; Str. Plaiului – 353 m; Str. Plevnei – 578 m; Str. Podului – 447 m
Str. Privighetorii – 109 m; Str. Prundului – 477 m; Str. Rahovei – 89 m; Str. Redutei – 99 m; Str. Rezervoarelor – 310 m; Str. Rozmarin – 215 m; Str. Salcâmului – 126 m; Str. Silviculturii – 212 m; Str. Sondei – 319 m; Str. Taberei – 198 m; Str. Târgu Mureş – 192 m; Str. Târnava Mare – 267 m; Str. Târnava Mică – 169 m; Str. Teilor – 387 m; Str. Trandafirilor – 853 m; Str. V. Babeş – 376 m; Str. Văii – 80 m; Str. Viitorului – 182 m; Str. Voila – 3.126 m; Str. Zimbrului – 206 m.

Străzile pe care va fi reabilitată reţeaua de canalizare: Calea Doftanei – 647 m; B-dul. Carol I – 260 m; Str. Mihai Eminescu – 166 m; Str. M. Kogălniceanu – 524 m; Str. Orizontului – 209 m; Str. Republicii – 307 m.

Viorel Dosaru, şeful IJP Prahova: ”De la colegii mei aştept performanţă, nu pierdere de timp”

La sfârşitul lunii iunie, comisarul şef Viorel Dosaru a fost împuternicit, prin Ordin al Ministerului Administraţiei şi Internelor, să preia conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova (IJP).
Viorel Dosaru a evoluat în ierarhia poliţienească pornind de jos, fiind ajutor de şef de post, agent de ordine, agent de poliţie rutieră, ofiţer de rutier, ofiţer judiciar, ofiţer de cercetări penale. Începând cu anul 2001 a fost adjunct  şef de poliţie municipală, răspunzând de ordine publică şi circulaţie timp de cinci ani, apoi şef al Poliţiei Municipale Ploieşti, adjunct al şefului IPJ Prahova, iar ultimul post a fost cel de şef de Logistică. Practic, comisarul şef Viorel Dosaru a venit la conducerea IJP Prahova la scurt timp după schimbările politice care au avut loc la nivelul ţării.

Reporter: La preluarea conducerii IJP Prahova aţi găsit deficienţe în managementul instituţiei? Veţi păstra sistemul de reorganizare aplicat sau veţi face schimbări?
Viorel Dosaru: Nu, nu am găsit deficienţe, dar am o altă abordare a proiectului meu. O să avem o reorganizare până la 1 septembrie, privind activităţile desfăşurate de poliţie în mediul rural. Fiecare post de poliţie va avea minim trei lucrători, şef de post şi doi lucrători. Dar sunt puţine posturile cu trei. Majoritatea au peste patru lucrători. Păstrăm şi secţiile de poliţie rurală, dar de dimensiuni mai mici, din punct de vedere al numărului de personal. În schimb vom avea la fiecare post de poliţie, din fiecare comună, cel puţin trei lucrători care vor lucra numai în comună.
Reporter: Consideraţi, de exemplu, secţia IV Cornu o secţie mare?
Viorel Dosaru: Dacă ne referim ca întindere, da. Dacă ne referim la ceea ce înseamnă probleme operative, nu. În acea zonă, lumea este mai liniştită, ca să spun aşa, decât la Ploieşti sau în zona din apropierea sa.
Redactor: Cum aţi compara gradul de infracţionalitate al municipiului Ploieşti cu cel al municipiului Câmpina?
Viorel Dosaru: Nu se compară! În sensul că în Ploieşti, din cauza densităţii populaţiei, a obiectivelor economice, a posibilităţii ca infractorii să găsească mai uşor un loc pentru a săvârşi o infracţiune, să intervină şi să dispară mai uşor, gradul de infracţionalitate e mai mare decât în Câmpina. La Câmpina, situaţia operativă este mai scăzută, oamenii se cunosc între ei mai bine decât la Ploieşti. Nu avem infracţiuni cu violenţă mare, dacă ne referim strict la Câmpina. Dar, faptul că un mare procent din populaţia Câmpinei este format din foşti poliţişti, elevi la şcoala de poliţie, face să existe  mai  multă ordine decât în altă parte. Populaţia oraşului este, poate, mai educată în a respecta legea decât în alte localităţi.
Reporter: Care credeţi că au fost criteriile pentru care aţi fost numit în această funcţie?
Viorel Dosaru: În primul rând, cred că este vorba de experienţa mea profesională. Sunt în acest aparat poliţienesc de 29 de ani. Am mai spus-o şi cu altă ocazie şi o spun şi acum: nu e nimeni perfect, deci nici eu. Dar am lucrat ajutor de şef de post, agent de ordine, agent de poliţie rutieră, ofiţer de rutier, ofiţer judiciar, ofiţer de cercetări penale. Am făcut şcoala de subofiţeri de la Câmpina, şcoala de ofiţeri de la Băneasa, Academia de la Băneasa. Cred că am un pic de experienţă. Am lucrat la municipiu şapte ani şi Ploieştiul are 235.000 locuitori. Însă, dincolo de răutăţi, poţi să faci o evaluare şi să vezi dacă, plecând de la sergent major şi ajungând comisar şef, experienţa personală şi profesională îşi poate spune cuvântul.
Reporter: Numirea în această funcţie este bătută în cuie?
Viorel Dosaru: Nu, eu sunt împuternicit la comanda Inspectoratului. În momentul în care funcţia va fi liberă, sigur se va scoate postul la concurs şi-atunci voi vedea ce voi face.
Reporter: Nu sunteţi hotărât deja dacă veţi participa la concurs?
Viorel Dosaru: La acest moment sunt hotărât să-mi fac treaba  aici! Dar oricând poate apărea o provocare mai mare decât aceasta.
Reporter: Credeţi că unul din criteriile pentru care aţi fost numit în această funcţie a fost şi faptul că sunteţi prahovean?
Viorel Dosaru: E posibil. Pentru mine, în acest moment, nu cred că mai sunt localităţi, sate din Prahova, în care să nu fi fost. Nu cred că mai există vreo stradă în Ploieşti în care să nu fi ajuns. Cunosc foarte bine Câmpina, pentru că am stat 10 ani la examinări. În plus, cunosc toţi lucrătorii din IJP Prahova, aşa cum mă ştiu şi ei, şi cu bune şi cu rele.
Reporter: Cum îi priviţi acum, de la nivelul funcţiei pe care o deţineţi şi ce pretenţii aveţi de la ei?
Viorel Dosaru: La fel! Pentru faptul că acum vin din serviciul logistic, unde am fost obligat să folosesc resursele la maxim, colegii mei îmi cer să le respect drepturile. E normal. Pe unii i-am evaluat. De exemplu, la Azuga nu va mai fi şef Ionel Paraschiv. Sau pot apărea schimbări  în alte zone, pentru că exigenţele mele sunt mari. Nu accept ca poliţiştii să intre în serviciu şi să spună:  „Dă, Doamne, să nu se întâmple nimic”. Nu! Noi suntem puşi pe stradă tocmai ca să intervenim dacă se întâmplă ceva şi nu să ne rugăm la Dumnezeu să nu se întâmple. Sau, dacă e posibil să se întâmple ceva, poliţia trebuie să fie acolo şi să intervină. Adică nu e o satisfacţie profesională ca după 8 ore de serviciu, de stat pe stradă, să nu fi făcut nimic! Ce ar trebui să se facă? Să se stea de vorbă cu cetăţeanul, să afle că are o problemă, să afle că cineva intenţionează să fure, să afle că cineva urmează să agreseze pe cineva, să legitimeze pe cineva. Teoretic, poliţistul este poliţist, 24 de ore din 24. Ce le cer eu poliţiştilor este să nu fie pasivi, să nu treacă pe lângă ceva ce se întâmplă şi să nu intervină. Şi, dacă un cetăţean îi face cu mâna unui agent care se află în maşină, să oprească să afle de ce i-a făcut cu mâna. Am văzut situaţii când stau de vorbă, în maşină, doi agenţi, care par preocupaţi pentru cei care îi privesc şi care nu sunt atenţi că pe stradă le face semn cineva să oprească. În concluzie sunt mai exigent, pentru că ştiu că se poate mai mult!
Reporter: Să înţeleg că veţi încerca acum să remediaţi toate neregulile pe care le-aţi observat pe linie de serviciu în rândurile actualilor subordonaţi?
Viorel Dosaru: Vă daţi seama că nu pot să le remediez pe toate. Îmi doresc să remediez cât mai multe. Nu sunt un idealist, să cred că pot să rezolv totul sau că atât cât voi conduce acest inspectorat voi schimba totul. Totuşi vreau să schimb ceva, mentalitatea în primul rând, pentru a se vedea că se mişcă ceva, se schimbă ceva.
Redactor: V-aţi conturat nişte obiective pe care vreţi să le atingeţi?
Viorel Dosaru: Am trei obiective. Unul e combaterea evaziunii fiscale. Judeţul Prahova, comparativ cu alte judeţe, nu are o problemă cu ceea ce înseamnă infracţionalitatea judiciară, în sensul că nu avem găşti care să perturbe grav ordinea publică. Dacă am avut aşa ceva, la Hale, i-am arestat pe toţi, nu mai e niciunul în libertate. Suntem un judeţ în care se face evaziune fiscală! Asta este  o problemă principală. Este un fenomen pe care vreau să-l combat. Un alt obiectiv este destructurarea grupărilor infracţionale care au mai rămas, eventual care mai apar. Şi, al treilea obiectiv, asigurarea ordinii publice, prin determinarea poliţiştilor să stea mai mult pe stradă, să se vadă că sunt pe stradă. Ceea ce încerc eu este să-i determin pe colegi să înţeleagă că dacă suntem la muncă, atunci trebuie să muncim.
Redactor: Aveţi acum ocazia de a le transmite un mesaj colegilor dumneavoastră.
Viorel Dosaru: Eu nu vin la serviciu ca să stau degeaba, să treacă 8 ore. Banii pe care îi câştigăm sunt mai mulţi decât cei care se dau în sistemul privat. Aş dori ca fiecare dintre colegii mei să încerce să se autoevalueze. Să se întrebe fiecare dacă face treabă pentru banii cu care este plătit. De la colegii mei aştept performanţă şi nu pierdere de timp. 
Carmen NEGREU

Au început înscrierile la Câmpina Open Mountain Bike

La începutul lunii august, s-a dat start înscrierilor la competiția sportivă Câmpina Open Mountain Bike (MTB) care se va desfășura în toamna acestui an, pe 8 septembrie, pe dealuri prahovene. Competiția de tip ciclism montan se adresează cicliștilor profesioniști dar și amatori și, de asemenea, familiilor (părinți și copii), întrecerile desfăsurându-se pe 6 categorii de vârstă și niveluri de performanță și pe trasee corespunzatoare fiecăreia dintre acestea.
Locația evenimentului se află în Câmpina, în zona platoului Muscel (Start-Sosire), spre localitatea Cornu, iar traseele cuprind, în functie de categoria de întrecere, atât off-road cât și șosea asfaltată.
Categoriile de întrecere sunt Family - 10 km, Copii (12 - 14 ani) – 5 km, Juniori Amatori (15 - 17 ani) – 16-18 km, Juniori Avansați (15 - 17 ani) – 16-18 km, Adulți Amatori – 16-18 km, Adulți Avansați – 35-40 km.
Taxa de înscriere pentru categoriile Adulți Avansați/Amatori este de 50 lei, pentru cei care achită până la data de 31 august, și 70 lei, după această dată. Pentru categoriile Copii, Family și Juniori, taxa este de 10 lei de persoană.
Detalii privind traseele, regulamentul de participare și formularele de înscriere, găsiți pe www.campina-mtb.ro.
“Câmpina Open MTB se află anul acesta la prima ediție, noi dorindu-ne crearea unui eveniment de tradiţie în calendarul sportiv din România, prin care să încurajăm un mod de viaţă sănătos, spiritul de echipă şi respectul față de natură”, declară Adelaide Katerine Tarpan, Director de Dezvoltare al Fundației Romanian Angel Appeal, unul dintre organizatorii evenimentului. “Competiția are, de asemenea, o componentă caritabilă, sumele rezultate din taxele de participare urmând  a fi utilizate pentru un proiect în beneficiul copiilor cu autism”, subliniază Adelaide Katerine Tarpan.  
Competiția Câmpina Open MTB este organizată de Fundația Romanian Angel Appeal care lucrează, din anul 1991 pentru îmbunătățirea vieții copiilor afectați de boli cronice și aflați la risc de excludere socială, și de Asociația E.A.S.C. Caraiman Câmpina, înființată cu scopul de a oferi tinerilor o alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber, prin practicarea activităților sportive în aer liber și prin educarea tinerei generații în spiritul ocrotirii și conservării mediului.
“Ne-am înființat în 1983 cu scopul de a încuraja participarea tinerilor la activități sportive în aer liber și ne bucurăm că putem organiza anul acesta prima ediție a competiției în Câmpina. Cu sprijinul partenerilor și susținătorilor care ni s-au alăturat, vom organiza acest eveniment după toate standardele unei competiții de gen și sperăm că vom avea o  participare numeroasă”, afirmă Alexandru Stoica, Președintele Asociației Caraiman Câmpina
Parteneri: Federația Română de Ciclism, Primăria municipiului Câmpina, Primăria comunei Cornu și Primăria comunei Șotrile.
“Suntem mândri că evenimentul se desfășoară în municipiul Câmpina și ne bucurăm să fim parteneri în organizarea acestei competiții. Încurajăm activitățile sportive în aer liber iar Câmpina și împrejurimile sale oferă mediul plăcut și potrivit pentru acest tip de întreceri. Sperăm ca acest eveniment să devină o tradiție la noi, așa cum au devenit o tradiție și alte evenimente anuale”, declară domnul Horia Tiseanu, Primarul municipiului Câmpina.
Pentru mai multe detalii si pentru înscrieri, vizitați: http://campina-mtb.ro

Fostul internaţional Florentin Dumitru ar putea semna cu CSM

Fostul internaţional Florentin Dumitru este aproape de a semna cu CSM Câmpina. Acesta a jucat în ultimii ani pentru Petrolul şi în prezent, la 35 de ani, ar putea să devină al doilea veteran al echipei antrenate de Victor Roşca, alături de Daniel Chiriţă, care a debutat deja pentru câmpineni în meciul din prima etapă, contra celor de la Avântul Măneciu.

CSM Câmpina a debutat cu dreptul în noul sezon

CSM Câmpina - Avântul Maneciu 2-1 (0-1)

După o serie întreagă de căutări pentru închegarea unui lot competitiv care să facă faţă anul acesta pretenţiilor din Liga A Prahova, CSM Câmpina a debutat cu o victorie în primul meci pe teren propriu, în faţa unui adversar destul de incomod, care i-a pus probleme şi în sezonul trecut, Avântul Măneciu.
Dacă în prima repriză jocul câmpinenilor a lăsat de dorit din multe puncte de vedere, dar mai ales din cel al omogenităţii, ceea ce a demonstrat şi rezultatul de la pauză, 1-0 pentru oaspeţi, în repriza secundă elevii lui Victor Roşca (aflaţi în inferioritate numerică după eliminarea portarului Panaite în min. 20) au ieşit de la cabină mult mai motivaţi, arătând până la finalul partidei că pot juca fotbal de calitate.
Cele două goluri marcate de Bridinel (foto) în min. 62 şi 65 au adus o victorie la limită pentru CSM, dar şi speranţa într-un parcurs mult mai bun pe viitor.