18 septembrie 2012

Campanie gratuită testare auz

Câmpina în sărbătoare. Câmpina în carnaval

Aflată la a cincea ediţie, sărbătoarea populară a câmpinenilor, Serbările Toamnei, (cunoscută şi sub denumirea de “Zilele Câmpinei”), a adunat în centrul oraşului, în cele două zile de desfăşurare, mai multe mii de participanţi, localnici de toate vârstele, veniţi cu mic cu mare să vadă marele carnaval anunţat de organizatori. Dacă la începutul toamnei lui 2008, la prima ediţie a festivalului, câmpinenii au avut parte de un spectacol retro care a reînviat epoca lui Caragiale, cu personaje cunoscute din opera dramaturgului, dar şi din folclorul românesc, în anul următor, festivalul stradal a fost marcat de un spectacol de muzică şi magie, fără fi lipsit de obişnuitele personaje de atmosferă (statui vii, oameni pe catalige, clovni etc), şi de mai multe zone cu specific meşteşugăresc şi cultural, amenajate în centrul oraşului.
În ediţia din 2010, organizatorii evenimentului au mizat pe un spectacol muzical de mai mare întindere, cu un show dedicat muzicii lui Michael Jackson (pentru omagierea marelui dispărut), şi minirecitaluri ale unor artişti cunoscuţi din showbiz-ul autohton. Anul trecut, am avut parte de o Câmpină medievală ca atmosferă generală a festivalului, ediţia 2011 fiind socotită cea mai neinspirată (cu personaje îmbrăcate în straie de cavaleri pe sub care se zăreau blugi, încălţările fiind veşnicii adidaşi).
În opinia organizatorilor şi a mai multor participanţi, ediţia din acest an a fost cea mai reuşită, chiar dacă bugetul pus la bătaie (2,35 miliarde de lei vechi) nu l-a egalat pe cel de la ediţia din 2008. 
Principala atracţie a festivalului desfăşurat în week-end-ul trecut au reprezentat-o carele alegorice ale celor cinci licee câmpinene, fără de care tema evenimentului - Câmpina în carnaval -, nu-şi avea niciun sens.  În rest, aceleaşi spectacole de stradă ca până acum, cu clovni, mimi, fanfară, parade de carnaval, acrobaţii, actori şi păpuşi, jocuri interactive, numere de street-dance, teatru pentru copii. Cu menţiunea că, pe mica scenă de lângă foişor, au prezentat momente de teatru de copii actori ai unei trupe de artişti profesionişti de la Bucureşti, de la Gruia Dell’Arte. 
 În cele două seri, pe scena de spectacole au urcat cântăreţi consacraţi şi trupe cunoscute: Silviu Biriş, Maria Buză, Trupa Veche, The Sixteens, Vlad Miriţă, Direcţia 5. Focul de artificii de la final a fost înlocuit cu lansarea unei mulţimi de lampioane, la fel de spectaculoasă, spre liniştea animalelor din oraş, care nu s-au mai retras în adăposturi de teama bubuiturilor. Lumea a venit în număr mare, a fost cea mai mare participare de până acum, profitându-se şi de vremea frumoasă din prima zi. Şi în a doua parte a zilei de duminică, când pericolul ploii a dispărut, au venit la sărbătoarea oraşului mii de localnici. Una peste alta, a fost o ediţie reuşită, foarte apreciată de câmpineni, după numărul mare în care aceştia au participat, câmpineni care au uitat, pentru o vreme, necazurile şi problemele vieţii cotidiene, acceptând ca măcar o parte din sărbătoarea Câmpinei să coboare şi în sufletele lor greu încercate. A.N.  

Iniţiatoarea Festivalului Toamnei consideră că recenta ediţie a evenimentului a fost cea mai reuşită

Directoarea Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”, Jenica Tabacu, a fost, în perioada 2008-2009, preşedintele Comisiei de Cultură din Consiliul Local. Ea a avut ideea organizării Festivalului Toamnei ca sărbătoare populară a Câmpinei, deci a tuturor câmpinenilor, indiferent de vârstă, statut social ori nivel de instruire. Aşadar, prima ediţie a Festivalului a fost organizată şi sub coordonarea Jenicăi Tabacu. În opinia ei, această a cincea ediţie a celei mai importante sărbători a municipiului, cu cea mai numeroasă participare de până acum, a fost şi cea mai reuşită. Curios şi predestinat parcă este şi faptul că Mihaela Căciuleanu, preşedintele Asociaţiei “Demnitate pentru comunitate”, care a câştigat proiectul organizării evenimentului din week-end-ul trecut, în urma unei selecţii de oferte, a fost  cea care a organizat şi prima ediţie a manifestării, desfăşurată sub “zodia Caragiale”.
Duminică, în a doua zi a carnavalului, Jenica Tabacu ne-a mărturisit de ce i-a plăcut cel mai mult ediţia din acest an a Festivalului Toamnei: “Ediţia a cincea a Serbărilor Toamnei a avut o temă nouă, tema carnavalului. În centrul oraşului, publicul a putut admira prestaţia clovnilor, a dansatorilor, a actorilor purtători de măşti şi deghizaţi în diverse personaje, a majoretelor care sugerau atmosfera de la Moulin Rouge. Momentele s-au derulat alternativ, în mai multe puncte din Centrul Civic, unul dintre cele mai importante fiind Foişorul. Aici, câmpinenii au putut asculta arii celebre din muzica de odinioară, dar au putut urmări şi piese de teatru. De asemenea, recitalul Fanfarei Consiliului Judeţean a făcut deliciul multor localnici. O altă noutate a Festivalului au fost momentele de street-dance, foarte bine primite. Au dansat printre trecători membrii unei trupe fantastice, buni profesionişti, care au încântat oameni de toate vârstele. Au fost, de asemenea, acrobaţii pe bicicletă foarte interesante, cu traversări peste persoane culcate la pământ, aceste acrobaţii constituind o altă premieră pentru Câmpina. Publicul spectator a putut urmări, de asemenea, evoluţiile artistice ale unor tineri localnici (amatori, dar şi profesionişti), care au urcat pe scena de spectacole amenajată special. Nemaivorbind aici despre trupele celebre şi cântăreţii cunoscuţi care au dat minirecitaluri în cele două seri. Spectacolul a fost captivant şi interesant, momentul culminant reprezentându-l parada carelor alegorice ale celor cinci licee câmpinene. În ambele zile ale carnavalului, pe trasee mai lungi sau mai scurte, aceste care alegorice au defilat în ovaţiile mulţimii de pe margine, accentuând atmosfera de carnaval.  Fiecare car alegoric a reprezentat câte o temă şi câte un liceu. Colegiul “Nicolae Grigorescu” a avut drept simbol soarele, elementele solare reprezentând inteligenţa şi iubirea. Liceul Petrol a avut ca temă pământul şi bogăţiile sale. Liceul Forestier a fost reprezentat printr-un aranjament simbolizând biosfera. În fine, Liceul Energetic a avut ca simbol apa, iar tema carului alegoric al celor de la Mecanică 2 a fost mişcarea mecanică. Cum spunea cineva din public, carele au fost magnifice, aşa ceva nemaivăzându-se la Câmpina. Elevii de pe carele alegorice, foarte frumos costumaţi, au fost şi ei o pată de culoare. Trebuie subliniată participarea unor artişti profesionişti de la mai multe teatre bucureştene. Nu am avut artişti amatori. Şi, de fapt, nici nu se poate vorbi despre amatorism în organizarea şi desfăşurarea acestei sărbători. Remarcabili au fost cei de la “Gruia dell’Arte” din Bucureşti. Eu cred că fiecare câmpinean s-a bucurat cu acest prilej şi a petrecut măcar câteva ore fără stres şi fără a se mai gândi la problemele cotidiene de viaţă. În ultimii ani, de pe faţa românilor a cam dispărut zâmbetul. De aceea, rolul acestei sărbători a Câmpinei este de a ne ajuta să socializăm, să comunicăm, să zâmbim şi să fim mai buni.”
Jenica Tabacu nu a pregetat să îi dojenească uşor şi pe cârcotaşii care s-au îndoit de frumuseţea şi reuşita Serbărilor Toamnei 2012, aceştia considerând exagerată, mai ales pe vreme de criză, suma de 235.000 de lei alocată festivalului. “Sunt unele voci care susţin că nu există niciun profit economic de pe urma Serbărilor Toamnei. Nu ştiu cât profit au făcut comercianţii prezenţi, dar în opinia mea, profitul publicului spectator, al oamenilor care au participat în număr foarte mare la acest eveniment, s-ar putea măsura în mai multe zâmbete, într-o generală bucurie şi tonifiere a spiritelor şi sufletelor câmpinenilor prezenţi, mulţi dintre ei greu încercaţi de criza economică fără sfârşit. Aşadar, nu se poate cuantifica exact acest beneficiu popular, dar Serbările Câmpinei, cred eu, au avut un rol important şi benefic, iar semnalul cel mai evident pe care l-am primit în acest sens a fost faptul că lumea a participat la sărbătoare într-un număr record. Aş putea spune că a fost ediţia cu publicul participant cel mai numeros, ediţia cea mai reuşită.”

Tinerii câmpineni cu care ne mândrim

Ca la fiecare ediţie, şi în acest an, în cadrul Festivalului “Serbările Toamnei”, au fost premiaţi cei mai buni elevi la învăţătură şi la sport. Este vorba despre premierea elevilor medaliaţi la ultimele olimpiade, dar şi a elevilor cu rezultate deosebite la recente competiţii sportive naţionale şi internaţionale. Să-i prezentăm pe rând.
Dintre liceenii olimpici, s-au distins cel mai mult Ionuţ Cosmin Covrig (Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada internaţională de Limbă, Literatură şi Spiritualitate Românească) şi  Miruna Bara (Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, premiul I la Olimpiada naţională de Limba engleză). Alţi patru elevi de liceu s-au remarcat prin menţiuni obţinute la olimpiade naţionale: Adela Raţ – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică; Ioana Uliliuc – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică; Remus Năstase – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Geografie; Alexandra Tănase – Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, menţiune la Olimpiada naţională de Limba franceză. Au mai fost evidenţiaţi, de asemenea, patru şcolari olimpici: Vlad Moldoveanu – Şcoala Centrală, locul al II-lea la Olimpiada naţională de Fizică; Andrei Lukacs – Şcoala Centrală, premiu special la Olimpiada naţională de Limba română; Daniela Crăciunoiu – Colegiul Tehnic Forestier, menţiune la Olimpiada naţională de Matematică – şcoli tehnice; Bianca Tudor – Colegiul Tehnic Forestier, premiu special la Olimpiada tehnică interdisciplinară.
Nu doar cei mai sârguincioşi elevi au fost premiaţi, ci şi dascălii care i-au pregătit pentru a face performanţă. Profesorii premiaţi alături de elevii lor au fost: Oana Merca – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Dana Ştefan – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Adriana Frâncu – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Mihai Alecu – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Nataly Coman – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Sânziana Dumitran – de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”; Monica Nistorescu – de la Şcoala Centrală; Laura Popa – de la Şcoala Centrală; Elena Necula – de la Colegiul Tehnic Forestier; Daniela Şovăială – de la Colegiul Tehnic Forestier.
Nu au fost uitaţi la această premiere cei mai buni elevi sportivi, majoritatea legitimaţi la Clubul AIKO şi CSS “C.I. Istrati”. Sportivii premiaţi pentru rezultatele lor deosebite au fost: Ştefan Buzaş – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, vicecampion naţional la ciclism; Robert Barbu – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, vicecampion mondial la lupte universale; Ioana Maghiar – Grupul Şcolar Energetic, Olimpiada naţională a sportului şcolar, tenis de masă; Costin Bădiceanu – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional, locul al II-lea la Campionatul European, locul al III-lea în Cupa României; Sergiu Niţu – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Mihai Anghel – CS AIKO, karate, locul al III-lea la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Antonio Chiriac – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul European şi locul al III-lea în Cupa României; Andrei Ghiţeanu – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul European şi locul I în Cupa României; Theodora Tătaru – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I la Campionatul European; Alexandra Anghel – CS AIKO, karate, locul I la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Alexandra Sandu – CS AIKO, karate, locul al II-lea la Campionatul Naţional şi locul I în Cupa României; Ana Iulia Oprescu – CS Sport Horse, echitaţie – sărituri peste obstacole, locul al II-lea la Campionatul Naţional; Daniel Motoroiu – Radioclubul municipal, radioamatorism, locul al III-lea la Campionatul naţional de fonie juniori; Alexandru Albulescu – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la aruncarea discului şi locul al III-lea la aruncarea greutăţii; Ionuţ Iorga – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la aruncarea suliţei; Monica Badea – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al III-lea la aruncarea suliţei; Florin Burcea – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la 400 m; Silviu Marin – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al III-lea la octatlon şi locul al III-lea la hexatlon; Vanesa Manasia – CS Şcolar “CI Istrati”, atletism, Campionatul naţional – locul al II-lea la triatlon.

Cuvântul care înţeapă

Regimentul de ciori

Când scriu aceste rânduri mă aflu încă sub influenţa Serbărilor Toamnei, o manifestare care pentru mine poate reprezenta un punct de cotitură în activitatea de ales local pus în situaţia de a gestiona relaţia dintre autoritate şi cetăţean sub toate aspectele ei.
Lăsând la o parte faptul că cea de a cincea ediţie a Serbărilor Toamnei s-a remarcat printr-un format cu totul special faţă de anii precedenţi şi că a fost una dintre cele mai populare manifestări de stradă din ultimii ani (şi aici mă refer la miile de oameni care au umplut până la refuz Centrul Civic în cele două zile de sărbătoare), mă văd nevoit să scot în evidenţă un aspect care mi-a lăsat un gust amar, ca să nu spun mai mult.
Încă din faza de proiect, efortul autorităţilor şi al profesioniştilor organizatori de spectacole s-a concentrat pe eliminarea conceptului de bâlci – talcioc, care nu defineşte Câmpina, oraşul în care au trăit B.P. Hasdeu, N. Grigorescu, I.H. Rădulescu, C. Istrati, G. Bogza, Alexandru Tudor – Miu şi multe personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti.
Din păcate, lucrurile nu au stat chiar aşa, pentru că din primele momente de după ceremonia oficială de deschidere a sebărilor şi-a făcut apariţia, de nicăieri, un adevărat regiment de ciori (a se înţelege înaripate croncănitoare şi nu altceva) care a ocupat (abuziv, se înţelege) fiecare colţişor de spaţiu public oferind „servicii” dintre cele mai diverse. În mai puţin de o oră, spectacolul stradal gândit de organizatori s-a transformat într-un bâlci cu dramatice accente suburbane, atât la propriu, cât şi la figurat. Numai intervenţia fermă a oamenilor legii a mai curăţat puţin locul, însă nu pentru multă vreme. Ameninţate de bastoane, ciorile apăreau şi dispăreau, exact ca în filmul lui Hitchcock. Ceea ce a urmat după acest conflict nu mai poate fi povestit aici (fără dovezi), pentru că ţine de complicitatea anumitor personaje cu funcţie din urbea noastră. Ca un fel de concluzie, mai pot spune doar atât: în Câmpina, nimic nu este întâmplător.

P.S. În aceste două zile de serbări am stat foarte mult pe stradă, printre oameni, în marea lor majoritate de calitate. Din păcate, am avut ocazia să-i cunosc şi pe ceilalţi, scandalagiii, beţivii, hoţii, care şi-au permis să tulbure grav liniştea celor din jur, să tâlhărească şi să distrugă bunuri publice. Cu această ocazie, am înţeles multe despre concetăţenii mei şi tocmai de aceea cred că Serbările Toamnei vor rămâne, repet, un punct de cotitură în activitatea mea ulterioară din administraţia publică.
Florin FRATILA

Editorial

O MINCIUNĂ PATRIOTICĂ?

Preşedintele    Băsescu a minţit. În apariţiile sale după lunga perioadă de tăcere, în discursul din faţa ambasadorilor şi în cel din întîlnirile de la Bruxelles. Ideea lor centrală a fost: în România democraţia a ieşit victorioasă, instituţiile au rezistat încercării de lovitură de stat. Sigur că preşedintele nu putea spune altceva, că singurul mesaj care era în interesul României acesta este, spre deosebire de insanităţile şi falsurile pe care le spun porta-vocile vulgare ale puciştilor. Dar aici, pentru noi, putem analiza la rece peisajul de după cutremur. De după sucombarea în numai cîteva zile (asta este prin sine însăşi o indicaţie despre cît de fragil este) a statului de drept în România. Care instituţii au rezistat? ICR-ul? Radioul şi televiziunea publice? Avocatul poporului? Institutul de investigare a crimelor comunismului?  Parlamentul? Arhivele Statului sau Monitorul Oficial? Miile de şcoli şi spitale şi alte instituţii cărora li s-au schimbat peste noapte conducerile? Administraţiile locale care au „făcut” peste 100% votanţi la referendum? Inspectorii şcolari care au „obţinut” procente aiuritoare la bacul din toamnă? Ministerul de interne care nu ştie cîţi votanţi avem? Curtea Constituţională? Unde totul a depins, la urma urmei, doar de un vot? Justiţia, căci despre ea este vorba pînă la urmă? Doar pentru că au avut cîţiva oameni să facă anchete care nu s-au mai făcut niciodată asupra fraudării votului?

Evenimente nedorite la Serbările Toamnei

Cele două zile  dedicate Serbărilor Toamnei câmpinene, nu au reuşit să treacă fără ca mojicia unora şi lipsa de conştiinţă a altora, să nu păteze frumuseţea unor manifestări ce au necesitat nu doar bani, ci şi multă muncă din partea organizatorilor. Chiar dacă acţiunile desfăşurate în cele două zile au fost monitorizate de către mai multe categorii de forţe de ordine, cu un număr de efective mai mult sau mai puţin alocate în astfel de situaţii, bădărănia unora şi stilul de viaţă infracţional al altora, au reuşit cu greu, ce-i drept, să-şi facă loc printre cetăţenii veniţi să se bucure de sărbătoare.
 
„A fost un sfârşit de săptămână, cu multă activitate din partea poliţiştilor locali şi cred că şi din partea jandarmilor şi a poliţiei naţionale. De ce? Probabil pentru că societatea noastră, prin anumite persoane care o reprezintă,  nu este obişnuită sau nu ştie să se comporte la astfel de evenimente. Când spun asta, mă refer strict la faptul că o noutate pentru Câmpina au fost acele care alegorice, frumos împodobite, ce reprezentau specificul unor unităţi de învăţământ din oraş, trebuind şi acestea să fie păzite de către poliţiştii locali pentru a nu fi distruse. Pentru că foarte mulţi doreau să se fotografieze lângă sau în aceste care, să pună mâna, să se urce în ele, pentru noi au devenit o prioritate de a le păzi. O altă situaţie neplăcută a fost la momentul lansării lampioanelor, unii neînţelegând că până la urmă acestea trebuie să se înalţe în aer şi nu să fie luate acasă. Astfel că o mare parte dintre cei prezenţi la acest moment deosebit au plecat acasă cu un lampion, două. Ba mai mult, în timp ce organizatorul spectacolului de lampioane era ocupat să le împartă, să-i instruiască pe cetăţeni cu ceea ce au de făcut, cineva i-a furat telefonul mobil din haină. Un alt aspect regretabil ar fi că spre finalul acestei manifestări am găsit câteva portofele, doar cu acte, probabil furate şi aruncate după ce fuseseră golite de bani. Probabil că cetăţenii, au uitat să fie mai precauţi. Una peste alta, au fost destule aspecte care ţin de educaţie, de conduita noastră cetăţenească. Totuşi, pot spune că atât noi, ca poliţie locală, cât şi jandarmii şi poliţia naţională, am căutat să stăpânim foarte bine fenomenele care puteau deranja aceste serbări frumoase, deosebite, până la urmă. Noi am asigurat paza asupra obiectivelor care ţineau strict de atribuţiile împărţite de către organizatori, la scenă, carele alegorice, având şi câte trei patrule în cele două zile de manifestări” - a declarat Carmen Gheorghe, directorul Poliţiei Locale Câmpina.
Dincolo de monitorizarea manifestărilor culturale din timpul Serbărilor Toamnei, Poliţia Locală a fost angrenată de către Poliţia Naţională a municipiului, în prinderea unui infractor periculos. Astfel că în noaptea de sâmbătă spre duminică, poliţiştii, al cărui week end a fost la fel de bogat în evenimente deosebite, au primit o sesizare telefonică în jurul orei 01.30, prin care li se aducea la cunoştinţă că pe o bancă de pe strada Eminescu zace o bătrână. Patrula Poliţiei Locale s-a deplasat la locul respectiv, unde a constatat că într-adevăr, o bătrână de 73 de ani din Telega fusese bătută şi supusă de către un tânăr la perversiuni sexuale. Poliţiştii locali au făcut apel la experienţa şi sursele lor de informare, prin care au reuşit în scurt timp să-l depisteze pe S.C. de 30 de ani din Câmpina, ieşit de curând din închisoare şi să-l predea Poliţiei Naţionale, cea ce le aduce, cu siguranţă, o bilă albă în ce priveşte activitatea desfăşurată.
Carmen NEGREU

Asfaltările marca Tiseanu gâfâie tot mai tare

Nu este un secret pentru nimeni că, sub precedentele două mandate ale lui Horia Tiseanu, au fost asfaltate numeroase străzi ale Câmpinei, cele mai multe din întreaga perioadă de după Revoluţie; dacă luăm, desigur, ca reper temporal oricare interval de opt ani de după 1989. Dacă o fi doar meritul lui Tiseanu în chestia asta, bravo lui! Dacă or avea şi alţii din executivul local merite în cauză, bravo şi lor! Mult mai puţină ovaţionare (spre deloc), am transmite pentru calitatea de doi bani a bordurilor, dar asta e o altă poveste, asupra căreia vom reveni cu alt prilej. Toate bune şi frumoase, numai că, în cel de-al treilea mandat al celui mai longeviv demnitar câmpinean postdecembrist, s-ar părea că asfaltările marca Tiseanu au început să gâfâie. Bineînţeles că străzile nu sunt asfaltate de edil, dar ne-am permis să denumim aşa asfaltările ultimilor ani, deoarece Tiseanu şi-a asumat mereu meritul modernizării infrastructurii stradale a municipiului. 


Şi când spunem că lucrările au început să gâfâie, ne gândim că ele sunt, din ce în ce mai des, terminate cu gropi între porţiunile asfaltate. Exemplul cel mai bun şi cel mai recent îl oferă asfaltarea străzii Simion Bărnuţiu, pe care se află sediul Ambulanţei Câmpina. În faţa porţii Ambulanţei, chiar în porţiunea dintre trotuare, parte integrantă a străzii, este o groapă de dimensiuni considerabile, a cărei “gură” de-abia aşteaptă să “ronţăie” arcurile amortizoarelor de la maşinile Ambulanţei. Asfaltările “gâfâie” şi pentru că termenele lor de finalizare se lungesc mai ceva decât urechile măgarului. Lărgirea carosabilului învecinat parcării din faţa Casei Tineretului, pe o lungime de 80-90 de metri, nici acum nu este gata, deşi lucrările au început de trei săptămâni. Dacă facem un mic calcul aritmetic, rezultă o medie de circa 5,5 metri asfaltaţi pe zi. Subliniem că nu este vorba despre asfaltarea unei străzi obişnuite (cu 5-6 metri deschidere), ci doar de micşorarea lăţimii trotuarului din zonă cu circa un metru şi lărgirea carosabilului cu aceeaşi dimensiune. Iată de ce credem că asfaltările marca Tiseanu au început să gâfâie. Şi nici nu a început bine cel de-l treilea mandat al edilului-şef. Dacă situaţia nu se schimbă, nici nu vrem să ne gândim cum se vor simţi asfaltările la sfârşitul celui de-al treilea mandat Tiseanu. A.N.

Noile comisii de lucru ale municipalităţii nu au niciun consilier PDL

Noua majoritate din Consiliul Local formată din consilierii USL şi PP-DD (majoritate care nu-i dă pace primarului Horia Tiseanu, întrucât edilul nu mai poate manevra Consiliul aşa cum o făcea în mandatul trecut), şi-a asumat răspunderea de a conduce oraşul prin forţe proprii. Adică fără a apela la serviciile consilierilor municipali PDL, grupaţi acum în noua opoziţie din miniparlamentul câmpinean, chiar dacă executivul local este condus de preşedintele PDL Câmpina. Cu o singură excepţie, organismele de lucru ale administraţiei publice locale (consiliile de administraţie ale unităţilor spitaliceşti şi de învăţământ, precum şi comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local, dar şi din afara lui), sunt formate în exclusivitate din consilieri municipali PSD, PNL şi PP-DD. În Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal au fost aleşi consilierul judeţean  Virgil Guran (preşedintele PNL Câmpina) şi viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina), supleanţi fiind consilierii Adrian Piţigoi (PP-DD) şi Rodica Papuc (PNL). În Consiliul de Administraţie al Spitalului Voila au fost trimişi, prin votul majorităţii din legislativul municipal, consilierii Elena Albu (PDL; singura excepţie de care vă vorbeam mai devreme) şi Luminiţa Dumitrescu (PP-DD), cei doi avându-i ca supleanţi pe Daniel Ioniţă (PNL ) şi Mihai Tifigiu (PP-DD). Comisia care se va ocupa de organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor publice pentru închirierea unor terenuri din domeniul public sau privat al municipiului este compusă din: primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, consilierii locali Gheorghe Tudor (PSD), Luminiţa Dumitrescu (PP-DD), Daniel Ioniţă (PNL) şi Horaţiu Zăgan (PSD). Reprezentanţii Consiliului Local în consiliile de administraţie ale unităţile de învăţământ sunt, în totalitate, consilieri ai USL şi ai PP-DD, după cum urmează: Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” – Luminiţa Dumitrescu şi Daniel Ioniţă; Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”- Rodica Papuc, Viorica Stănică şi Horaţiu Zăgan; Colegiul Tehnic Forestier – Mihaela Neagu Petrovici, Adrian Piţigoi şi Florin Frăţilă; Grupul Şcolar Energetic – Gheorghe Tudor, Mihai Tifigiu şi Călin Tiu; Grupul Şcolar Construcţii de Maşini – Ion Dragomir, Rodica Papuc şi Adrian Piţigoi; Şcoala „Ion Câmpineanu” – Mihaela Neagu Petrovici şi Luminiţa Dumitrescu; Şcoala Centrală – Mihai Tifigiu şi Florin Frăţilă; Şcoala „B.P. Hasdeu” – Luminiţa Dumitrescu şi Gheorghe Tudor; Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” – Rodica Papuc şi Viorica Stănică; Grădiniţa cu program prelungit nr.8 – Rodica Papuc; Grădiniţa cu program prelungit nr.9 – Gheorghe Tudor; Grădiniţa cu program prelungit şi normal „Iulia Hasdeu” – Ion Dragomir.  A.N.

S-au împlinit 99 de ani de la moartea inventatorului şi aviatorului Aurel Vlaicu

În urmă cu 99 de ani, pe 13 septembrie 1913, inventatorul şi aviatorul român Aurel Vlaicu părăsea această lume, căzând cu avionul pe care îl construise şi pe care îl pilota, în apropierea localităţii Băneşti din judeţul Prahova. Dorea să traverseze munţii Carpaţi şi să ajungă la Hunedoara, unde aveau loc serbările asociaţiei Astra. Născut în urmă cu 130 de ani, în satul Binţinţi de lângă Orăştie, Aurel Vlaicu a fost una dintre cele mai luminate minţi ale inventicii aviaţiei româneşti. El şi-a obţinut diploma de inginer în 1907 în Germania iar în acelaşi an, fiind înrolat în armata austro-ungară, construieşte un planor pe care montează o cameră foto automată, reuşind să creeze în acest fel primul aeromodel de recunoaştere destinat unor scopuri militare. În timp, încurajat şi ajutat de către autorităţile şi personalităţile vremurilor, Aurel Vlaicu construieşte patru avioane botezate Vlaicu 1909, Vlaicu 1, 2 şi 3.
Săptămâna trecută, pe 13 septembrie, autorităţile din Băneşti împreună cu membrii Clubului de Iacări Acrobaţi, Vulturii Tricolor, Gheorghe Coman, preşedintele Asociaţiei ARPA şi alţi invitaţi de marcă, au comemorat 99 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost Aurel Vlaicu, printr-o slujbă de pomenire susţinută de trei preoţi şi au luat parte la activităţile specifice acestui moment.
 „De fiecare dată îi aducem omagiu acestui mare, mare aviator. Din păcate, în zilele noastre sunt tot mai puţini oameni care mai cunosc semnificaţia acestei zile. Nu ne preocupă trecutul, ne uităm valorile. Asta este durerea cea mai mare! Noi încercăm să mai facem câte ceva. Vom face aici, un muzeu «Vlaicu». Mă bucură faptul că domnul primar a prins din zbor ideile noastre, programele noastre şi sper să ne sprijine” a spus Gheorghe Coman preşedintele Asociaţiei ARPA Câmpina.
Primarul localităţii Băneşti, Gheorghe Stoica, a subliniat faptul că în curând se va construi un muzeu pe locul unde se află monumentul ridicat în cinstea lui Aurel Vlaicu, ce-i va purta, bineînţeles, numele: „Împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Mircea Cosma şi preşedintele asociaţiei ARPA «Aurel Vlaicu» Câmpina, Gheorghe Coman, am iniţiat un proiect privind înfiinţarea unui muzeu aviatic, ce se va ridica aici, în spatele monumentului. Vor fi aduse avioanele lui Aurel Vlaicu, modelele unu, doi şi trei, precum şi primul MIG care a fost folosit de aviaţia română. Dorim ca acest muzeu să poată fi inaugurat la anul, tot pe 13 septembrie, când vom comemora o sută de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu” .
Marele inventator Justin Capră, prezent la comemorare, a ţinut să facă precizări importante cu privire la moartea lui Aurel Vlaicu: „Cred că a fost un simbol naţional. Vlaicu a luat nişte premii, reprezintă o personalitate naţională şi internaţională. Sigur, n-a fost el primul care a făcut un avion. A fost şi Traian Vuia, şi alţii, dar primul realizat în ţară a fost al lui. E bine de reţinut că Aurel Vlaicu nu a murit căzând. Am citit raportul medical, din care reiese că a murit în aer, făcând congestie cerebrală. El a vrut să aterizeze aproape de Băicoi dar nu a putut din cauza unor pomi. A ajuns la Câmpina, a început să i se făcut rău şi s-a întors. El a murit pe drumul de întoarcere de la Câmpina, alunecând pe o aripă, înainte de impactul cu solul.”
Omagiul adus lui Aurel Vlaicu a fost marcat de o demonstraţie aviatică, desfăşurată de către Iacării Acrobaţi şi Vulturii Tricolori de la Aeroclubul României. (Carmen NEGREU)