02 octombrie 2012

Un marş al bicicliştilor promovează înfiinţarea unor piste ciclabile în tot oraşul

În organizarea tinerilor liberali câmpineni, sâmbătă dimineaţa, a avut loc un marş al bicicliştilor la care au participat câmpineni de toate vârstele, aproape jumătate dintre ei fiind copii între 4 şi 14 ani.  Scopul acţiunii a fost promovarea realizării de către administraţia publică locală a unor piste ciclabile în tot oraşul, nu doar pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, acolo unde primarul Horia Tiseanu a declarat presei că are de gând să construiască, în viitorul apropiat, o pistă pentru biciclişti. Conducerea Organizaţiei Tineretului Liberal, care s-a ocupat, în exclusivitate, de organizarea evenimentului, consideră manifestarea un succes, în ciuda numărului nu foarte mare de participanţi: 51. Dintre aceştia, 20 au fost copii, ceea ce constituie o notă încurajatoare nu atât pentru organizatori, cât pentru cele mai tinere vlăstare ale oraşului, care ne-au dovedit că au o mare dregoste şi pasiune pentru sport, în general, dar şi pentru ciclism, în particular. Startul s-a dat de la capătul Căii Doftanei, din faţa părculeţului de la Soldat, iar concurenţii au urmat traseul Bulevardul Carol I - strada I.H. Rădulescu – Fântâna cu Cireşi, cartierul Voila, după care au coborât spre Calea Doftanei, continuând cu centura oraşului, cartier Turnătorie,  staţia Peco, strada Erupţiei şi Bulevardul Culturii. Copiii au avut un traseu mai scurt, cu ocolirea dealului Muscel şi aşteptarea restului plutonului lângă Turnătorie. “Iniţiativa acestei acţiuni a aparţinut în exclusivitate tinerilor din organizaţia noastră. Efectiv, i-am lăsat să se descurce singuri. Ei s-au ocupat de strângerea fondurilor necesare, de sponsorizări, s-au descurcat singuri. I-am lăsat să dovedească, şi prin această acţiune, că au iniţiativă, pentru că ei trebuie să ne ia locul, într-o bună zi. Şi atunci, trebuie să ne asigurăm că PNL, un partid al micilor şi marilor întreprinzători, este pe mâini bune. Chiar îmi place cum s-au organizat. Se pare că mersul pe bicicletă prinde din ce în ce mai mult în Câmpina. Ei militează, prin acest marş, pentru înfiinţarea de căte municipalitate a unei piste de biciclete. Pentru că nu trebuie să uităm, în ultimii ani, au fost multe accidente de circulaţie în care au fost implicaţi biciclişti. Trebuie să găsim o soluţie, împreună cu Poliţia, cu autorităţile locale, ca să rezolvăm această problemă. Este o chestie de mişcare, de sport, de sănătate. De civilizaţie, în ultimă instanţă”, ne-a declarat consilierul judeţean Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina.
Alexandru Vane, preşedintele Organizaţiei Tineretului Liberal, ne-a declarat, la rândul său, următoarele: “Prin această acţiune am vrut să sensibilizăm autorităţile oraşului, în sensul de a le determina să realizeze piste pentru biciclişti în toate cartierele oraşului. Vrem, de asemenea, ca prin demersul nostru să încurajăm tineretul Câmpinei la sport şi la mişcarea în aer liber, ambele generatoare de energii pozitive.”
Fiecare concurent care a terminat cursa a primit câte o diplomă de participare, iar câştigătorul fiecărei categorii de vârstă, şi o cupă. Premiile au fost înmânate de către senatorul social-democrat Georgică Severin, care ne-a mărturisit, la sfârşitul competiţiei, câteva impresii personale: “Această acţiune a colegilor noştri (de coaliţie – n.red.) de la PNLa fost un succes. O să-i rog pe tinerii din PSD Câmpina, care nu-s deloc puţini, să se orienteze şi spre organizarea unor astfel de evenimente sportive. Cu ajutorul consilierilor municipali USL şi PP-DD, care formează actuala majoritate în Consiliul Local, vom încerca să realizăm piste pentru bicilişti funcţionale, la nivelul întregii localităţi. Bineînţeles, acolo unde acest lucru este posibil. Am văzut printre concurenţi persoane mai în vârstă, foşti colegi de liceu, dar şi copilaşi de patru-cinci anişori, fiecare dintre ei demonstrând un suflet şi o bucurie pentru sport extraordinare”.
Participarea ar fi putut fi şi mai mare, dar din teama de a nu se politiza acest eveniment, lucru care nu s-a întâmplat şi nici nu a fost în vederile organizatorilor, mai mulţi membri ai unor ONG-uri locale pentru promovarea turismului şi sportului nu au mai participat, deşi iniţial confirmaseră că vor fi prezenţi la “Marşul bicicliştilor 2012”. A.N.

Cuvântul care înţeapă

Luciditatea rea

Mai mult ca sigur, articolul de faţă va da naştere multor  polemici printre cei care sunt plătiţi de propagandele politice să eticheteze oameni şi fapte, însă puţin îmi pasă, atâta vreme cât ceea ce spun aici este adevărul pe care îl datorez cititorilor mei.
Săptămâna trecută am participat, înghiţind în prealabil multă lămâie, la cea de-a treia şedinţă a Consiliului Local din actuala legislatură. Împovărat de o luciditate rea, care mă obligă să văd, în mine şi în cei din jur, şi ceea ce nu aş fi vrut să văd, am ajuns să consider că aproape tot ceea ce se întâmplă în administraţia publică locală poate fi socotit drept o lucrare de doctorat în ipocrizie. Aproape nimic din ceea ce se vede şi este servit pe tavă opiniei publice nu este adevărat. Aşa-zisa activitate administrativă se măsoară în interese politice, bani, funcţii, putere şi influenţă (cu unele excepţii, care întăresc regula). Oameni care fac parte din aceeaşi familie a intereselor (desigur, coloraţi diferit din punct de vedere politic) se păruiesc în public prin conferinţe de presă şi mai ales în Consiliul Local, pentru ca mai apoi să-şi împartă privilegii pe sub masă fără nicio remuşcare. Doar orgoliile personale îi mai animă uneori să-şi arate cu adevărat muşchii unii altora, dar asta până la intervenţia „arbitrului suveran”, în urma căreia se aşterne liniştea.
Imaginea acestei decadenţe îmi stârneşte un sentiment de compasiune faţă de cei care, privind înspre aleşii lor, încă se mai gândesc la bună credinţă, loialitate şi respect din partea acestora, aşteptând progresul social. Recunosc cu maximă francheţe că nu mai înţeleg deloc lumea de politruci în care am intrat şi mă simt din ce în ce mai reacţionar. Poate vi se pare ridicol că în ultima vreme mă tot văicăresc pe această temă, însă nu am intrat în politică să asist impasibil la ceea ce criticam altă dată şi nici pentru a mă autoironiza în ipostaza de maimuţoi virtuos. Am intrat în politică să îndrept lucruri care au devenit insuportabile în oraşul şi ţara mea. Deocamdată încerc să amân concluziile spre care mă îndreptă cruda realitate, pentru că mai există o speranţă şi anume aceea că printre oamenii pe care i-am descris mai sus am dat, în administraţia locală şi peste unii întregi la cap, care din păcate se tem să umble liberi în curtea interioară a destinului care i-a propulsat în funcţii publice. Asta mă mai face să cred că încă nu este totul pierdut.

P.S. Probabil când veţi citi aceste rânduri eu voi fi ajuns deja pe pământ spaniol, în calitate de membru al delegaţiei oficiale trimisă de administraţia locală într-un schimb de experienţă cu autorităţile din Marbella. Nu sunt sigur care este scopul real al acestei vizite planificate încă din mandatul trecut, într-un oraş-staţiune de pe Costa de Sol, dar cunosc cu certitudine motivele pentru care am acceptat să mă alătur celor care comit o astfel de aroganţă: pentru că îmi doresc de mult să ajung în locurile în care au trăit Picasso, Gaudi şi Cervantes; pentru că vreau să văd cu ochii mei care este cu adevărat treaba aleşilor locali într-o astfel de călătorie şi nu în cele din urmă, pentru că vreau să fiu primul ales din istoria postdecembristă a urbei care vă povesteşte adevărul după o astfel de călătorie. Sper ca aceste trei dorinţe să le socotiţi îndeajuns de sincere şi justificative pentru o cheltuială publică inutilă la prima vedere.
Florin FRĂŢILĂ

EDITORIAL

Urîtul

Ceea ce domină viaţa noastră publică este urîtul. În mod straniu, spaţiul nostru fizic înconjurător arată mult mai frumos decît arăta înainte de 1989. Chiar dacă nevroza obsesională ne face să credem invers. S-a redus mult murdăria, a dispărut cenuşiul total(itar). Nu existau pe atunci aproape deloc, flori la balcoane, spaţii verzi, fîntîni, panouri colorate, mişcare, haine frumoase, policromia supermarketurilor. Era domnia obligatorie a mornului. Şi totuşi, lumea de astăzi este mai urîtă. S-au urâţit oamenii, fizic, moda cefelor groase, burdihanului revărsat peste maieu şi muşchilor „lucraţi” la sală produce pitencantropi, nu fiinţe raţionale cărora să le sclipească în ochi o cît de vagă urmă de inteligenţă. Poate, cel mult, o lucire de viclenie animalică. O privire aruncată într-o şedinţă a parlamentului sau la cîte un talkshow ne poate oferi suficiente cazuri de studiu fiziognomic. Dar urîciunea asta a trupurilor nu este decît un reflex exterior al unei iremediabile urîciuni a sufletelor. Există o serie de lucrări apărute şi la noi care înfăţişează cronologic diversele modele umane: omul antic, omul medieval, omul renascentist, omul romantic, omul societăţii industriale şamd. Mă întreb care este modelul uman al omului românesc postcomunist.

Consilierii USL şi PP-DD demontează acuzele aduse de aleşii locali ai PDL

În urmă cu două săptămâni, prin cutiile poştale ale câmpinenilor, apărea o scrisoare deschisă semnată de primarul oraşului şi de cei şapte consilieri municipali PDL. Reprezentanţii pedelişti din administraţia locală se plângeau, în acea scrisoare, de situaţia creată în Consiliul Local Câmpina de către cei opt consilieri USL şi cei patru consilieri PP-DD. Aceştia, “înfiinţând o «monstruoasă coaliţie», au pornit o acţiune distructivă, axându-se mai mult pe abrogarea vechilor hotărâri decât pe iniţierea unor proiecte constructive pentru municipiul nostru.” În continuare, urma o lungă înşiruire, formată din opt puncte, a deciziilor consilierilor USL – PP-DD, care (se înţelegea din scrisoare), se vor abăte ca nişte nenorociri asupra vieţii comunităţii câmpinene. Din capul locului, trebuie să precizăm că scrisoarea deschisă a PDL Câmpina are un vizibil scop electoral,  dar nu în perspectiva viitoarelor alegerilor locale (prea îndepărtate), ci în considerarea apropiatelor alegeri parlamentare ce se vor desfăşura în această iarnă. Majoritatea actuală din legislativul nostru municipal nu o poate sparge decât plecarea consilierilor PP-DD din amintita alianţă, lucru care este (în prezent, dar şi în viitor), departe de orice bănuială. Cele scrise în scrisoarea deschisă marca PDL sunt fapte care s-au întâmplat, într-adevăr, dar care nu trebuie interpretate neapărat în sensul dorit de pedelişti. Ele sunt acţiuni prin care actuala majoritate USL – PP-DD înţelege să administreze acest oraş, fiecare dintre aceste acţiuni, dacă stăm să ascultăm şi părerile reprezentanţilor acestei majorităţi, având un solid temei de drept şi o puternică motivaţie, în sensul îmbunătăţirii vieţii câmpinenilor prin gestionarea cu mai mult discernământ, cu mai puţină risipă, a banului public. Lucrurile sunt uşor de înţeles dacă ţinem cont că orice alternanţă de putere politică (locală sau centrală), înseamnă şi implementarea unor lucruri noi de către noii guvernanţi legitimaţi prin vot popular. În cazul nostru (al administraţiilor locale, în general), consilierii municipali nu sunt guvernanţi locali, ci legiuitori locali, dar această particularitate a puterii locale nu schimbă logica lucrurilor. Or, noua majoritate din Consiliul Local doreşte să legifereze într-un anumit mod, care va fi amendat, în bine sau în rău, de către electoratul câmpinean peste patru ani. Până atunci, nu putem decât să-i lăsăm pe consilierii noii puteri locale să-şi vadă de treacă, să legifereze prin HCL-uri care să vizeze doar binele public, iar peste patru ani, vom vedea dacă şi-au făcut bine treaba şi dacă partidele actualei majorităţi mai merită votul nostru sau nu. Până atunci, văzute din perspectivă consilierilor USL şi PP-DD, lucurile sunt clare. Multe dintre proiectele aprobate în mandatul trecut, când PDL avea o majoritate confortabilă şi nu respecta câtuşi de puţin părerile consilierilor din opoziţia de atunci (formată din aleşi PSD şi PNL), sunt considerate acum inoportune, necorespunzătoare, prea costisitoare. Prin urmare, ele au fost abrogate.
În urmă cu câteva zile, reprezentanţii USL şi PP-DD au trimis şi ei o scrisoare deschisă câmpinenilor, prin care demontau punct cu punct acuzaţiile ce li se aduseseră de către aleşii PDL. În preambulul scrisorii lor, consilierii USL şi PP-DD menţionează că “acţionează ferm, cu respectarea legilor în vigoare, pentru a impune toate proiectele ce pot asigura o viaţă mai bună locuitorilor municipiului Câmpina, dar şi eliminarea risipei şi a folosirii fondurilor publice în scopuri clientelare, de partid, după cum ne-a obişnuit PDL Câmpina, condus de primarul Horia Tiseanu. […] Scrisoarea pe care v-au trimis-o primarul Horia Tiseanu şi consilierii PD-L este plină de inexactităţi, informaţii trunchiate şi minciuni. […] Totuşi, pentru corecta dumneavoastră informare, dorim să facem următoarele precizări punctuale la acuzele aduse de minoritatea pedelistă din Consiliul Local: 1. Consilierii USL şi PP – DD s-au opus acordării de burse de merit de 200 de lei elevilor clasei a XI-a, deoarece, în acest context de criză, trebuie o viziune socială, trebuie ajutaţi cei ce au cu adevărat nevoie. Menţinând bursele de merit la clasa a XII-a, consilierii USL şi PP-DD vor promova o hotărâre privind acordarea de burse sociale tuturor elevilor merituoşi, cu probleme sociale, începând cu clasa a IX-a. 2. Referitor la acuza de blocare a programului de anvelopare a blocurilor: menţinând programul celor şapte blocuri deja stabilite, consilierii USL şi PP-DD vor promova o hotărâre privind suportarea tuturor cheltuielilor de la bugetul central şi cel local, scutind astfel cetăţenii de plata cotei de 20%, cele revine; 3. Retragerea finanțării echipei de fotbal FC Unirea Câmpina a fost rezultatul respectării legislației în vigoare. Consiliul Local nu are dreptul să asigure finanțarea integrală, cum s-a întâmplat în sezonul trecut. Curtea de conturi poate oricând să sancționeze modul de finanțare de pînă acum. Sprijinirea sportului câmpinean rămâne o prioritate, dar numai prin respectarea legii! 4. In ceea ce priveste realocarea fondurilor alocate unor activități cultural sportive, consilierii USL și PPDD precizează că în majoritatea cazurilor este vorba de activități fără tradiție, inventate de PDL în contextual electoral al ultimului an. Referitor la concursul de pictură  „Câmpina 24 de ore”, trebuie știut că era finanțat aproape în totalitate de un sponsor privat, care anul acesta nu a mai oferit fonduri, cu angajamentul că anul viitor concursul va fi reluat; 5. Consilierii USL și PPDD au fost acuzați că nu au mai permis desfășurarea lunară a Târgului de Bunătăți prin închiderea lunară a zonei centrale. Așteptând explicații pentru gratuitățile oferite diverselor firme sponsori PDL, suntem convinși că cetățenii din zonă meritau și ei ca numărul de sâmbete și duminici în care sunt deranjați de fum, zgomot și mizerie să fie drastic micșorat. Intenționăm, de altfel, ca acest gen de manifestări să nu fie abandonat, ci mutat în spații special amenajate în parcul în curs de realizare pe Bulevardul Culturii; 6. Culmea tupeului pedelist apare în momentul în care suntem acuzați că ne-am opus închirierii mai multor spații din Spitalul Municipal Câmpina unor firme private, în timp ce numeroase secții își desfășoară activitatea în condiții improprii. Vom verifica modul cum această instituție publică a fost căpușată de firme pedeliste locale sau din București și vom lua măsuri ca banii publici să fie utilizați pentru cetățeni și nu pentru firmele pedeliste; 7. La fel, cu mult tupeu,  suntem acuzați că din comisiile formate la nivelul Consiliului nu fac parte reprezentanții PDL! Au uitat să precizeze că NU au depus candidaturi și deci nu puteau fi aleși din oficiu!” A.N.

Înfiinţarea unei staţii de transport în comun dezbină iar consilierii municipali

Înfiinţarea unei staţii pentru transportul în comun, proiect iniţiat de viceprimarul Ion Dragomir, a generat un nou scandal în Consiliul Local. În proiectul său, al doilea demnitar al municipiului propunea înfiintarea unei staţii staţii de transport public de persoane pe strada Orizontului, pe sensul de mers spre Ploieşti, între Biserica de lemn şi strada care vine de la Autogară, perpendiculară pe Ecaterina Teodoroiu. Noua staţie avea rolul de a o înlocui pe cea din faţa blocul R10 (la parterul căruia funcţionează Casa de Pensii), situată deci la 50 de metri distanţă, vizavi de Casa Tineretului. Despre această din urmă staţie s-a scris mult în presa locală, ea fiind obiectul unei hotărâri de desfiinţare, care a fost aprobată de Consiliul Local în vara anului trecut. HCL-ul respectiv a fost contestat în instanţă, iar până la soluţionarea definitivă a procesului, hotărârea de desfiinţare este suspendată, iar pe cale de consecinţă, staţia cu pricina este în fiinţă. Proprietarii apartamentelor din R10 s-au plâns adeseori reprezentanţilor municipalităţii că viaţa lor a ajuns un calvar. “Când ajungem în parcarea din spatele blocului, ne trezim că nu ne mai putem scoate maşinile, fiindcă acestea sunt blocate de microbuzele staţionate. Nu mai vorbesc de gălăgie şi de mizeria pe care o lasă călătorii în urma lor. Seara, sunt mulţi care stau pe scara blocului şi fac o gălăgie mult mai mare decât ziua. Pe unii tineri fără ruşine i-am surprins chiar făcând sex pe scara blocului. Ne este ruşine să ieşim cu copiii seara din bloc”, au afirmat mai mulţi cetăţeni prezenţi la ultima şedinţă a consilierilor municipali. 
În expunerea de motive, viceprimarul Ion Dragomir a subliniat faptul că, prin H.C.L. nr.120/2011, s-a aprobat desfiinţarea staţiei de transport public de persoane situată în municipiul Câmpina, str.Orizontului, f.nr., pe sensul de mers spre Ploieşti, deoarece era amplasată prea aproape de intersecţia cu B-dul Nicolae Bălcescu, ducând la perturbări în trafic, precum şi din cauza nemulţumirilor locatarilor blocului R10. S-a reliefat, de asemenea, necesitatea existenţei unei staţii intermediare între cele două autogări ale oraşului şi staţia Pram, această măsură venind în sprijinul locuitorilor municipiului Câmpina, dar şi al operatorilor de transport. Cu toate că, înainte de şedinţă, primarul a fost de acord cu iniţiativa adjunctului său (ambii demnitari câmpineni au fost la locaţia noii staţii, situată mai departe de blocuri, pentru a nu deranja locuitorii acestora), în ciuda îndemnului liderului lor, consilierii PDL nu au votat pentru desfiinţarea staţiei din faţa blocului R10, respectiv pentru aprobarea proiectului de hotărâre iniţiat de viceprimar. Cum pentru înfiinţarea staţiei era nevoie de votul a 2/3 din numărul total al consilierilor (fiind o problemă care privea administrarea domeniului public al oraşului), iar alianţa USL – PP-DD are numai 12 consilieri, proiectul viceprimarului a căzut. Unii au pus acest lucru pe seama unei răzbunări a consilierilor PDL, nemulţumiţi de faptul că actuala majoritate din Consiliul Local, formată din aleşii USL şi PP – DD le-a picat mai multe proiecte, dintre care câteva fuseseră iniţiate chiar de edilul-şef. Horia Tiseanu i-a îndemnat pe consilierii săi la votarea proiectului, dar refuzul acestora de a vota proiectul nu înseamnă că nu ar fi fost posibilă realizarea unui asemenea scenariu de manipulare de către conducerea PDL Câmpina, pentru derutarea electoratului şi a adversarilor politici. A.N.

Virgil Guran, consilier judeţean: „Trebuie promovaţi cei care au realizat ceva în viaţă până acum prin forţe proprii şi nu cu ajutorul politicii”

Virgil Guran este un cunoscut om de afaceri, preşedintele organizaţiei PNL Câmpina şi vicepreşedinte PNL Prahova. În iunie 2012 a candidat pentru funcţia de primar, pierzând la mică diferenţă de voturi în faţa principalului său contracandidat. A obţinut însă un loc în Consiliul Judeţean Prahova. Acum se pregăteşte să candideze pentru funcţia de deputat, participând la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 în Colegiul 2 din partea USL, avându-l contracandidat pe Alexandru Anghel din partea PD-L. 

Reporter: Ce proiecte doriţi să promovaţi în cadrul Consiliului Judeţean?
Virgil Guran: Voi încerca să realizez nişte proiecte în zona municipiului Câmpina. De exemplu, am obţinut fonduri pentru o asfaltare la Brebu, într-o locaţie unde era absolut necesar să se realizeze. Să vedem mai departe ce vom reuşi să facem, legat tot de o asfaltare la Băneşti care, la fel, trebuie efectuată. Sunt multe proiecte importante dar, în primul rând, cred că mai important ar fi dacă şi în zona noastră s-ar realiza un parc industrial. Aşa cum s-a implicat Consiliul Judeţean în mai multe zone de la Brazi, Ploieşti, Ciorani sau altele, şi aici, dacă vom reuşi acest lucru, putem să ajutăm zona cu adevărat.
Reporter: Unde preconizaţi că ar putea fi stabilită o astfel de locaţie pentru Câmpina?
Virgil Guran: Chiar şi ieri am fost la Băneşti, să port discuţii pe această temă. Din păcate, ce s-a întâmplat în general, în ţara asta, a afectat şi zona noastră. De-a lungul timpului, politicienii au vândut, sub diverse forme, majoritatea terenurilor care erau proprietatea primăriilor. Astfel că în momentul de faţă, nici la Băneşti nu prea există teren proprietate a administraţiei locale, iar în Câmpina e aceeaşi situaţie. Singura posibilitate ar fi să găsim o soluţie de a cumpăra un teren prin Consiliul Judeţean, o proprietate particulară. Ne-am putea gândi chiar la terenurile Uzinei Poiana Câmpina, dar trebuie să vedem mai întâi dacă se pretează pentru un parc industrial. Mai există posibilităţi în zona DN1, unde se pot găsi soluţii de genul acesta. Bineînţeles că toate aceste lucruri trebuie discutate la nivelul conducerii Consiliului Judeţean, implicit cu ceilalţi consilieri, să vedem dacă această variantă este viabilă.
Reporter: Ce v-aţi dorit cel mai mult: să intraţi în Consiliul Local al Câmpinei, să fiţi consilier judeţean sau să aveţi şansa să intraţi în Parlament, ca deputat?
Virgil Guran: Cred că - şi este logic să fie aşa - orice om care a intrat în viaţa politică îşi doreşte să ajungă în locul în care să poată să ia hotărâri cât mai importante. E clar că-mi doresc un loc în Parlament.
Reporter: Aţi declarat în presă că, în ciuda anunţului oficial prin care aţi fost desemnat candidat pe Colegiul 2 - Camera Deputaţilor din partea PNL,  nu consideraţi canadidatura dvs. ca fiind un lucru cert. Ce v-a determinat să faceţi această precizare?
Virgil Guran: Sincer să fiu, nu văd ce ar putea interveni decât, Doamne Fereşte, vreun necaz. Totuşi, în politică am văzut foarte multe şi întotdeauna trebuie să nu ai certitudini sută la sută că se va întâmpla ceva. Nu văd ce se poate întâmpla, dar...
Reporter: Se pare că-l veţi avea ca adversar politic pe tânărul Alexandru Anghel, fiul deputatului Florin Anghel. Îl consideraţi un adversar imbatabil, cu care credeţi că veţi avea greutăţi în lupta pentru câştigarea statutului de deputat?
Virgil Guran: Îl consider un adversar serios, dar nu imbatabil. În afară de Dumnezeu, nimeni nu este imbatabil. Este, totuşi, un adversar care va ridica probleme. Dispune de o anumită logistică, fonduri, de o anumită notorietate. Niciodată nu mi-am subestimat un adversar. Şi chiar cred că este un adversar destul de puternic, deci nu se pune problema că aş trata cu superficialitate acest lucru.
Reporter: Ce şanse credeţi că aveţi să câştigaţi funcţia de deputat, ţinând cont, totuşi, de o oarecare şifonare a imaginii USL în ultima vreme?
Virgil Guran: Întotdeauna cel care ajunge la guvernare are anumite probleme, pentru că trebuie să ia nişte măsuri. Oricum, în acest timp foarte scurt în care au avut loc alegeri locale, referendum şi alte schimbări, s-au luat câteva măsuri pe care le consider normale şi logice. Am spus de foarte multe ori un lucru: românii să nu se mai aştepte să se petreacă într-un timp foarte scurt lucruri extraordinare. Suntem în România, suntem o ţară care, din punct de vedere economic, e aproape la pământ. Acest lucru s-a realizat de-a lungul timpului, dar în mod special în ultimii patru ani a fost această cădere şi datorită contextului internaţional şi datorită managementului foarte prost. Când spun asta, mă refer la investiţiile făcute,  de genul telegondolelor, în condiţiile în care noi avem mari probleme din cu totul alte puncte de vedere. În acest moment se discută pro şi contra despre USL, dar nu-mi fac probleme că nu va câştiga aceste alegeri. Cred că oamenii au început să ajungă la concluzia că aceste partide care au fost la guvernare şi-au dat examenul într-un fel şi au căzut. Acum, cea mai bună variantă este USL. Dar, repet, să nu creadă cineva că va putea face minuni şi în doi ani de zile ajungem ca Germania. Nici vorbă! Sunt multe, multe probleme de rezolvat. O parte dintre acestea se vor rezolva, o parte, nu. În concluzie, nu-mi pun problema că USL nu va câştiga alegerile, pentru că dacă nu se va întâmpla acest lucru, părerea mea este că şansele noastre sunt aproape minime să mai facem ceva în această ţară.
Reporter: Presupunând că veţi deveni deputat, ce planuri aveţi la acest nivel?
Virgil Guran: Dacă voi ajunge în Parlament, voi opta pentru comisia economică, pentru că este domeniul la care mă pricep cel mai bine. Rolul unui parlamentar este bine definit: să vină cu anumite amendamente la legi, prin care să se permită o dezvoltare economică. În acest sens voi gândi şi voi încerca, cu ajutorul colegilor de acolo, în cazul în care voi fi parlamentar, să găsim şi să amendăm aceste legi existente, pentru a stimula dezvoltarea economică, pentru începerea unor afaceri pentru cei care au iniţiativă şi, în acelaşi timp, pentru a sprijini, în primul rând, producţia naţională. Singura soluţie pe care o văd eu pentru bunul mers al lucrurilor este cea economică. În rest, celelalte vor veni de la sine. Românii sunt oameni cu iniţiativă. Dacă le arăţi calea, se descurcă singuri să facă ceva, dar  trebuie să-i stimulăm ca să poată face acel ceva. În momentul de faţă sunt atâtea îngrădiri, atâtea taxe care nu sunt aplicate cu cap, atâţia oameni care trăiesc pe baza unor taxe care nu produc nimic şi mai mult încurcă economia în loc s-o sprijine. Astfel că voi interveni, în limita posibilităţilor, asupra birocraţiei şi în acelaşi timp voi încerca, prin prerogativele funcţiei, să atrag în această zonă fonduri europene. Doresc să găsesc firme care au experienţă în diverse domenii, să conving consiliile locale din zona pe care o voi reprezenta că există fonduri europene şi se pot accesa. Cred că foarte multe lucruri nu se realizează din necunoaştere, din lipsă de interes. Asta reiese din statisticile europene, în care vedem ţări care au accesat până la 98% fondurile alocate lor. Noi am accesat doar în jur de 10%. Asta ce înseamnă? Că nu ne interesează.
Reporter: Aveţi deja o percepţie asupra următoarelor alegeri parlamentare?
Virgil Guran: Cred că trebuie să ne bazăm pe pragmatismul oamenilor şi cred că trebuie promovaţi cei care au realizat ceva în viaţă, până acum, prin forţe proprii şi nu cu ajutorul politicii. Sunt destui politicieni care s-au îmbogăţit pe baza contractelor cu statul. Trebuie să promovăm oameni care pot să gândească ce este bine pentru ţară şi care să aibă o anumită  independenţă, să nu fie aserviţi partidului în totalitate, afacerile depinzându-le doar de acesta. Dacă nu se va ţine cont de aceste criterii, nu vom avea o independenţă a gândirii, idei care să ducă spre progres. A nu se înţelege că eu nu sunt un om de echipă, dar un om trebuie  să-şi poată exprima liber propriile păreri, idei şi nu să devină o maşină de vot. 
Carmen Negreu

Filmul “După dealuri” a impresionat profund, împărţind spectatorii în două tabere

Avanpremiera de la Câmpina a ultimului film al lui Cristian Mungiu, desfăşurată acum o săptămână în sala de spectacole a Casei de Cultură “Geo Bogza” din Câmpina, a împărţit publicul spectator în două, întocmai cum s-a întâmplat şi la ultima ediţie a Festivalului de la Cannes, unde pelicula a câştigat, anul acesta, două premii foarte importante.
În presa noastră centrală, filmul a fost prezentat elogios, neaducându-i-se nicio umbră de reproş, dar în cadrul celui mai prestigios festival internaţional de film din Europa, cum este considerat cel de la Cannes, pelicula a stârnit deopotrivă laude, dar şi critici, fiind şi huiduit de o parte a spectatorilor francezi.
Eu, unul, ca nespecialist, dar ca un cinefil cu experienţă îndelungată, formată prin vizionarea, de-a lungul anilor, a sute de filme la Cinemateca din Bucureşti, pot spune că am fost foarte mulţumit şi că mi-a plăcut tare mult filmul lui Mungiu. Nu aceeaşi impresie au avut-o câteva zeci de spectatori care au părăsit sala de spectacole în care, în ultimii 40 de ani, nu a mai fost niciodată proiectat vreun film. Acest lucru a fost subliniat şi de cel mai titrat regizor român, în cuvântul său dinaintea proiecţiei, când şi-a exprimat regretul că un oraş ca al nostru nu are cinematograf. Puţin după aceea, Mungiu a pregătit răbdarea spectatorilor, anunţându-i că “urmează un film de două ore şi jumătate, în care se întâmplă multe.”
Faptul că marea majoritate a spectatorilor câmpineni a rezistat până la finalul filmului, chiar dacă mulţi dintre ei, la ieşire, nu aveau chipurile prea luminate, ne facem să credem că, una peste alta, filmul a fost primit bine de către publicul prezent la această proiecţie specială.
Pentru că cele mai multe cadre au fost turnate la Câmpina, în iarna 2011-2012 (pe dealul Muscel a fost ridicată o mănăstire din lemn cu toate acareturile şi dependinţele necesare), câmpinenii au fost printre primii români care au văzut, pe 25 septembrie, filmul “După dealuri”.
Cu o săptămână înainte, la Vaslui, avusese loc prima proiecţie, urmând ca, la sfârşitul lunii viitoare, să se întâmple o avanpremieră şi la Bucureşti, în închiderea festivalului “Les films de Cannes à Bucarest”, după care filmul va fi prezentat şi pe marile ecrane ale cinematografelor din România.
Pe site-ul www.roncea.ro, găsim însă lucruri puţin măgulitoare pentru Cristian Mungiu. Astfel, am aflat din sursa mai sus menţionată că ultima creaţie a lui Mungiu a fost deopotrivă fluierată şi aplaudată la Cannes, deopotrivă lăudată şi blamată de criticii de film, aşa cum au relatat publicaţii prestigioase din Hexagon, cum ar fi L’Express şi Paris Match. L’Express a subliniat faptul că “a fost primul film huiduit la Festivalul de la Cannes de anul acesta”, iar în Paris Match se scria că “personajele filmului nu reuşesc în niciun  moment să ne emoţioneze. Nu intram nici în empatie, nici în antipatie cu ele, avem doar puţina poftă să le mânăm de la spate, ca să ieşim odată din fundătura în care ne-a dus acest lungmetraj mult prea lung.” O publicaţie americană, The Hollywood Reporter, nota că «“După dealuri” este cel mai puţin amuzant dintre filmele cu călugăriţe lesbiene şi foste iubite psihopate», dar remarca nu ar fi chiar o constatare dojenitoare, căci Mungiu nici nu a vrut să facă din film o comedie, ci doar să evidenţieze că orice lucru dus până la extrem, orice lucru fără măsură poate sfârşi tragic, poate cădea în păcat.
Mungiu este contestat şi de confraţi de breaslă, fiind acuzat chiar de ostilitate şi duşmănie îndreptate împotriva ortodoxismului. Noi credem că, în toate aceste blamări, există şi multă doză de invidie, un păcat ancestral, cu atât mai prezent în vremurile moderne pline de individualism şi vanităţi. Până la urmă, cu toate deprecierile unor critici şi a unei părţi din publicul spectator, important este faptul că filmul a câştigat la Cannes premiile pentru “Cel mai bun scenariu” şi un dublu premiu de interpretare pentru actriţele din rolurile principale, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur. De asemenea, el va reprezenta România la Gala Premiilor Oscar - 2013, la secţiunea „Cel mai bun film străin”.
După proiecţie, primarul Horia Tiseanu a înmânat regizorului Cristian Mungiu câteva cadouri (un cub cu imagini din Câmpina, o plachetă-distincţie  cu sigla municipiului), urându-i multe succese în viitor şi subliniind totodată că, prin alegerea regizorului de a filma la Câmpina, al doilea municipiu prahovean va putea fi văzut la gala Premiilor Oscar. Pe scena Casei de Cultură au urcat, alături de realizatorul peliculei şi câteva actriţe (dintre care s-au detaşat principalele “eroine” ale peliculei, Cosmina Stratan (Voichiţa) şi Cristina Flutur (Alina), cărora li s-au dăruit de către reprezentanţi ai Primăriei Câmpina buchete cu flori. A urmat, apoi, pe unul dintre holurile Casei de Cultură, o întâlnire a realizatorilor filmului cu spectatorii. Aici, regizorul şi actriţele au făcut o mulţime de poze cu cei care au dorit acest lucru, împărţind cu dărnicie autografe solicitanţilor. Cea mai interesantă ipostază ni s-a părut cea în care “stareţul” Câmpinei era văzut alături de “măicuţele” din film (în foto). A.N.

Poliţia Câmpina ne învaţă cum să ne ferim de hoţii de maşini

„Săptămâna prevenirii criminalităţii, iniţiată la nivel judeţean de către Poliţia Română se află la cea de a VII-a ediţie. Prin acest gen de campanie, Poliţia Română urmăreşte sensibilizarea populaţiei cu privire la importanţa prevenirii criminalităţii şi la necesitatea adoptării unor conduite antivictimale şi antiinfracţionale, precum şi o îmbunătăţire a imaginii instituţiei prin prezentarea şi mediatizarea rezultatelor pozitive obţinute în munca de prevenire” se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului Judeţean Prahova.
În acest sens, săptămâna trecută au fost împărţite pliante cetăţenilor câmpineni de către lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Ordine şi Siguranţă Publică, ajutaţi fiind şi de către colegii lor de la poliţia de proximitate, alături de elevi ai Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr”.
„Astăzi distribuim nişte pliante care conţin îndrumări, sfaturi pentru prevenirea furturilor de şi din autovehicule. Dacă ajung să fie citite măcar de către jumătate dintre cetăţenii cărora le sunt distribuite, considerăm că această campanie îşi atinge scopul. Putem să spunem că desfăşurăm această activitate şi printr-un dialog direct cu asociaţiile de proprietari, de exemplu, cu atât mai mult cu cât astfel de activităţi sunt derulate pe întreaga perioadă a anului, nu doar în această săptămână”- a precizat comisarul Gabriel Bădiceanu, şeful Biroului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul poliţiei câmpinene.
Iată numai câteva dintre recomandările făcute de către poliţişti, pentru a vă feri de hoţii de şi din maşini: pentru eventuale reparaţii nu vă adresaţi atelierelor neautorizate sau meşterilor ocazionali, pentru că se pot face mulaje după chei sau puteţi rămâne fără componente care funcţionau foarte bine; asiguraţi-vă că portierele s-au închis atunci când părăsiţi maşina şi acţionaţi închiderea centralizată, chiar dacă pare că telecomanda a acţionat-o; în staţiile de alimentare cu carburanţi, pe timpul achitării contravalorii combustibilului, acţionaţi sistemul de închidere a uşilor; pe perioada deplasării cu autoturismul, în special în cazul femeilor, acţionaţi sistemul de închidere a uşilor, pentru a evita, la semafor, deposedarea de geanta aflată pe banchetă. Poliţiştii atrag atenţia, prin materialele prezentate şi asupra diversităţii modurilor de operare a hoţilor de maşini. Aceştia şi-au „îmbunătăţit”metodele, prin utilizarea de dispozitive electronice pentru dezactivarea sistemelor de siguranţă, cu unele acţionând şi asupra sistemelor de închidere centralizată a autoturismului.
Cetăţenii au apreciat campania iniţiată, considerând-o necesară, unii dintre cei care au primit pliante fiind deja păţiţi. 
Carmen Negreu

Un profesor din Băicoi a apelat la greva foamei pentru a-şi obţine drepturile

Mihail Dinu Pătraşcu, în vârstă de 42 de ani, este profesor de istorie la şcoala din Ţintea, ce se află sub coordonarea Grupului Şcolar „Constantin Cantacuzino” din Băicoi. Acesta s-a văzut nevoit să intre în greva foamei pentru a-şi obţine anumite drepturi despre care afirmă că i-au fost încălcate.
„Sunt titular din 2004. Mi s-a luat dirigenţia începând cu 17 septembrie, pe motiv că nu am îndeplinit aşa zise condiţii la ora de consiliere şi orientare, cu toate că am un atestat în acest sens. Mi s-a spus că ar exista un memoriu semnat de zece părinţi. Am cerut doamnei director Gheorghe Mihaela să mi-l arate şi mie, ceea ce nu s-a întâmplat. Dânsa ar fi trebuit să organizeze o şedinţă cu acei părinţi ai căror copii au trecut în clasa a V-a, lucru ce nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi, pentru a mi se aduce şi mie la cunoştinţă care sunt cauzele, despre care nu am înţeles mare lucru. De fapt, le consider nişte baliverne. Mi se reproşează că bat copiii, că vorbesc urât. Acest memoriu a fost prezentat la o şedinţă, doamnei Ţănescu, inspector din cadrul Inspectoratul Şcolar, pe 18 septembrie, care a spus că aşa ceva nu este admisibil şi că trebuie aduse alte argumente. Memoriul era semnat de părinţii unor elevi de clasa a IV-a, cu care eu nu am nici o legătură, în condiţiile în care eu predau la clasele V-VIII. Anul acesta îmi voi susţine ultima probă pentru lucrarea de gradul I. Nu mai pot face acest lucru din următoarele motive: sunt un profesor care are două calificative, dar care nu au nici o valoare. Primul mi s-a da la şcoala Ţintea, în mod fraudulos, de către Consiliul Profesoral, care nu avea nicio treabă. Am făcut o  contestaţie, ajungând la Consiliul de Administraţie, calificativul urcând de la nesatisfăcător la bine. La şedinţa de la inspectorat, doamna Ţănescu a spus că «acest cadru didactic trebuie evaluat de către o comisie metodică pe domeniul socio-umane», unde sunt incluse istoria, geografia, religia şi filozofia. Eu, în schimb, am fost evaluat de către învăţători şi profesori care nu predau aceste discipline, astfel că acel calificativ nu are nici o valoare. Doamna inspector Ţănescu i-a adus la cunoştinţă doamnei director Gheorghe Mihaela că trebuie să fiu evaluat de către această comisie, dar nici până în ziua de azi nu s-a efectuat acest lucru. Vina aparţine în special şefei de catedră, actuala director adjunct Tătaru Steluţa, care a semnat acea evaluare. Fosta directoare Popescu Ancuţa nu a dorit să-şi pună semnătura, semnând în locul ei Tătaru Steluţa. Pentru mine înseamnă un fals în acte, pentru că nu avea voie să semneze”-  ne-a explicat prof. Mihail Dinu Pătraşcu.
La baza tuturor acestor tracasări, profesorul aflat în greva foamei îl consideră vinovat şi pe un alt coleg al său, despre care spune că este profesor de educaţie tehnologică şi fost director la şcoala Ţintea.
„Acest om se comportă ca un patron al şcolii. El a fost director până în 2010, iar acum se laudă că este profesor coordonator. Eu nu ştiu ce înseamnă asta, nu am auzit niciodată de acesta funcţie şi, în plus, nimeni nu a putut să-mi arate vreun document din care să reiasă că Nicolae Cosmineanu ocupă această funcţie. Are acces la documente oficiale şi nu ştiu în ce calitate. I-am făcut plângere penală şi îl dau în judecată pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în acte. Nu mă las până nu îl văd în faţa justiţiei” -  a continuat să mai spună profesorul Mihail Pătraşcu.
Pe de altă parte, cadrele didactice aflate în conflict cu profesorul de istorie spun că au primit reclamaţii de la părinţii elevilor, ceea ce a făcut ca în consiliul profesoral să se ia decizia ca acesta să nu mai primească vreo clasă la care să aibă calitatea de diriginte.
“Am hotărât că nu mai poate să ia dirigenţia pentru că elevii sunt stresaţi, agresaţi. I-a ameninţat pe copii că dacă nu îl vor la clasă, la orele suplimentare, le va da părinţii în judecată” – ne-a declarat Nicolae Cosmineanu, profesor la aceeaşi şcoală şi membru al consiliului profesoral.
După numai o zi de greva foamei, Mihail Pătraşcu a fost chemat la discuţii de către factorii implicaţi în acest caz. În urma protestului său, Ministerul Educaţiei a trimis o echipă a Corpului de Control pentru a analiza situaţia conflictuală care s-a creat la Grupul Şcolar „Constantin Cantacuzino” din Băicoi, în acest moment având loc audieri ale celor implicaţi.
Carmen Negreu

Derby amical pe stadionul “Rafinăriei”

Astăzi, 2 octombrie, începând cu ora 16.00, pe stadionul "Rafinăriei" se va disputa partida amicală dintre Unirea Câmpina şi CSM Câmpina.
Iubitorii fotbalului sunt aşteptaţi în număr cât mai mare să asiste la un derby care prefigurează evoluţia celor două echipe pe acelaşi teren, începând cu data de 13 octombrie.

Cupa “Copii mai inteligenţi”

Sâmbătă, 29 septembrie, clubul de şah “Lia” Braşov a organizat la Şcoala Generală nr. 14 din localitate, Cupa “Copii mai inteligenţi”, la care au participat şi copii şahişti de la CSM Câmpina şi CSC Poiana Câmpina, toţi fiind cursanţi ai Clubului Copiilor din oraşul nostru. Rezultatele înregistrate au fost pe măsura eforturilor copiilor. Astfel, la categoria copii sub 12 ani, Alina Chiţu  (CSC Poiana) a obţinut locul al III-lea, iar Vlad Gratie (CSM Câmpina) locul al II-lea; la categoria copii sub 10 ani, Mario Anca (CSC Poiana) s-a clasat pe locul III; la categoria copii sub 8 ani, Vlad Catila (CSM Câmpina) - locul III, Alexandru Matei (CSM Câmpina) - loul III avansaţi. Conducător delegat: Ion Nicolae.

În cadrul lecţiilor de karate, Clubul Sportiv ”KOKKI” promovează principii sănătoase de viaţă

Asociația Clubul Sportiv ”KOKKI” a fost înființată în noiembrie 2011, în localitatea Cornu, județul Prahova, din dorinţa de a oferi un model social, educațional și competițional care să se reflecte în plan comunitar. Preşedintele clubului este Flavian Grădeanu, care îl coordonează alături de soţia sa Ioana. Activitatea clubului se desfăşoară pe mai multe direcții: educativă, competiţională şi de responsabilitate socială.  În ceea ce priveşte direcţia educativă, clubul urmăreşte insuflarea unor principii sănătoase de viaţă practicanţilor săi şi a unor noţiuni precum: respectul, modestia, adevărul, curajul, depăşirea propriilor limite, perseverenţa, cumpătarea, acest lucru realizându-se în special în cadrul lecţiilor de karate. 
Sub aspectul direcției competiționale, Clubul Sportiv ”KOKKI” este afiliat la Federaţia Română de Karate (F.R.K.), reuşind în anul 2012 să obţină şase medalii prin participarea la Campionatul Naţional de Karate Wado-kai, respectiv o medalie de aur şi cinci de bronz.
Pentru a lărgi cadrul direcţiei de responsabilitate socială, ACS ”KOKKI” împreună cu şcoala Gimnazială ”Profesor Cristea Stănescu” s-au gândit că reînceperea anului şcolar pentru elevii corneni, poate fi un bun motiv de instruire, pregătire și atenționare privind situațiile de urgență. Drept urmare, au încheiat un Acord de Parteneriat pentru Programe Educaționale cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) ”Șerban Cantacuzino” din județul Prahova.
Astfel, la Ziua Porţilor Deschise a ISU Prahova, în data de 13 septembrie 2012, o grupă de copii a oferit publicului prezent o demonstraţie de karate. Urmarea acestui eveniment s-a concretizat într-un Acord de Parteneriat pentru Programe Educaţionale între Club şi IGSU Prahova.