16 octombrie 2012

Funeralii cu zece mii de cai-putere şi motoare pe două roţi turate funebru

În dimineaţa celei de-a doua zile a săptămânii trecute, bulevardul central al Câmpinei vuia de zgmotul unor motoare de motociclete turate la maximum. În peisaj, putea fi văzută şi o maşină de poliţie, care supraveghea discret desfăşurarea evenimentului. Nu era vorba despre pregătirea  vreunei curse de motocros sau de motociclism, ci despre zgmotul asurzitor al unor motoare puternice conduse de  peste 80 de bikeri, veniţi din toate colţurile ţării (cei mai mulţi, din Bucureşti), pentru a-l conduce, pe ultimul său drum, pe tânărul Ionuţ Ştefănescu, un câmpinean stabilit, de câţiva ani, în Capitală. Convoiul se îndrepta încet spre Biserica “Pogorârea Sf. Duh” din Slobozia, unde părintele Petru Moga avea să săvârşească slujba de înmormântare. Ionuţ Ştefănescu, regretatul fiu al Câmpinei, cu doar trei zile înainte (adică sâmbătă, 6 octombrie, la ora 11.30), sfârşise tragic, în urma unui stupid accident rutier petrecut în comuna Puchenii Mari, pe DN1. În momentul fatidic, în timp ce se deplasa pe şaua motocicletei sale, o Dacie a întors brusc în faţa lui Ionuţ, şoferul automobilului lovindu-l puternic şi aruncându-l în şanţ. Şoferul a fost găsit vinovat nu doar că a ignorat dunga continuă, ci şi pentru că nu s-a asigurat cum trebuie, înainte de a face acea manevră periculoasă cu o inconştienţă impardonabilă. Ionuţ a copilărit în în cartierul Turnătorie. 
A lucrat mulţi ani la o bancă locală, după care s-a mutat în Bucureşti, unde a lucrat tot în mediul bancar. Împlinise 32 de ani cu doar câteva săptămâni înainte de accident. Avea permis de motociclist de la vârsta de 18 ani. Mai avusese un singur accident în toată viaţa sa, dar nu din vina lui, pentru că Ionuţ obişnuia să conducă regulamentar, nefiind niciodată un pericol pentru şoferii de automobile pe lângă care trecea, adesea, pe şaua motorului său cu sute de cai putere. Se întorsese, de curând, dintr-un tur al Europei, în care a străbătut pe motocicleta sa peste 3200 de kilometri ai bătrânului nostru continent. Este primul convoi funerar  însoţit de o formaţie de motociclete, un asemenea eveniment nu s-a mai văzut în patriarhalul nostru orăşel. Metaforic, se poate spune că sicriul lui Ionuţ Ştefănescu a fost precedat de o herghelie imensă, format din zece mii de cai. Cai-putere, desigur, dar adunaţi într-o ceremonie funerară impresionantă, aşa cum probabil şi-ar fi dorit-o Ionuţ, un mare iubitor al motoarelor pe două roţi, dar şi al oraşului său natal. “Dacă nu ar fi zi de lucru, dacă înmormântarea ar fi avut loc în week-end, am fi venit mult mai mulţi, cred că peste patru sute,  să-l conducem pe Ionuţ pe ultimul drum”, ne-a mărturisit unul dintre motociclişti, venit tocmai din Bucureşti. Aşa cum aveau să ne declare mai multi participanţi la formaţia funerară a motoarelor pe două roţi, bikerii care au ţinut să-l omagieze pe Ionuţ  au dorit, totodată, să atragă şi atenţia asupra faptului că, în multe cazuri , deşi conduc regulamentar, nu sunt respectaţi de ceilalţi participanţi în trafic, şoferi de automobile şi de camioane. Bikerii sunt o categorie aparte de participanţi la traficul rutier. 
Aproape că e o stare de spirit să conduci o motocicletă cu sute de cai-putere în motor, la viteze la care trebuie să tragic puternic aer  în plămâni, dacă vrei să respiri. E un mod de viaţă curajos şi periculos. E o stare sufletească bogată şi cuceritoare, pe care orice biker o simte pe şaua bolidului său, contopit cu acesta ca într-o singură făptură. Curentul de aer care îl învăluie puternic, la viteze de 150 km/oră, adunându-i în pliuri pielea feţei şi răsfirându-i rebel pletele în bătaia vântului, toate acestea îl fac pe biker să simtă  într-un fel inefabil sentimentul libertăţii totale, îl fac să se simtă “stăpânul şoselelor”.  Probabil că aşa trebuie să se fi simţit şi Ionuţ Ştefănescu, în ziua de 6 octombrie 2012, la ora 11.30, când Dumnezeu a hotărât să-i ridice sufletul de pe şaua bolidului său tocmai la cerurile cele mai înalte, unde să poată zbura ordonat, împreuna cu cetele de  îngeri, de-a lungul axei Autostrăzii Paradisului. Dormi în pace, Ionuţ. Dumnezeu să te aibă în grija Sa. (A.N.)

Cuvântul care înţeapă

De ce le e frică de transparenţă

Unul dintre motivele pentru care am intrat în politică a fost acela de a cere transparenţă în actul decizional administrativ, condiţie primordială pentru a dovedi bună credinţă şi respect faţă de cetăţean. După mine, transparenţa în administraţia publică locală se poate manifesta în două direcţii principale şi anume în zona necesităţii şi întâietăţii proiectelor investiţionale (construcţii şi reamenajări edilitare) de mare utilitate publică şi în zona cheltuielilor din banul public, oricare ar fi ele, pe care trebuie să le poată vedea oricine, oricând, până la ultimul leu. Nefiind loc acum (mă refer la spaţiul tipografic) de o analiză amplă în ceea ce priveşte transparenţa pe marginea proiectelor investiţionale, nu-mi rămâne decât să despic firul în patru în ceea ce îi priveşte pe aleşii noştri, care se feresc ca dracul de tămâie să explice pentru ce anume şi la cine ajung resursele bugetare. Oare de ce atâta secretomanie? Nu cumva avem printre noi câţiva M.R. Unguent care se... parfumează pe bani publici? Tot ce este posibil, dar până vom afla, să vă spun o scurtă poveste adevărată, care vine ca o mănuşă pe subiectul nostru.
După cum ştiţi deja (din presă şi înregistrările televizate ale şedinţelor Consiliului Local), atât înainte, cât şi după Serberile Toamnei (Zilele oraşului, de la mijlocul lunii septembrie), am declarat public, în calitate de preşedinte al comisiei de cultură, că am să prezint lista detaliată a cheltuielilor legate de manifestările arătate mai sus. Un gest absolut normal al unui ales local care nu are nimic de ascuns. Nu a trecut multă vreme din momentul în care mi-am anunţat intenţia şi au început să apară tot felul de politruci care să mă atenţioneze că sunt pe cale să creez un precedent şi că ar fi mai bine să mă gândesc la viitor, când şi eu poate voi fi pus în situaţia de a explica anumite devize din bani publici. Ia uite, domnule, ce chestie, mi-am zis eu, mai novice în administraţia locală! Nu cumva oamenii ăştia mă învaţă de bine să nu-mi pun cenuşă în cap? Cuprins, pentru o vreme, de instinctul de conservare şi de codoşeala politicianistă, era cât pe ce să renunţ la ideea transparenţei pe subiectul dat, până într-o zi când tot codoşlâcul lor străveziu mi-a deschis ochii la o împărţeală de bucate în urma căreia s-au luat la ceartă pentru nişte zeci de miliarde de lei vechi nejustificate. Odată cu asta, am înţeles şi de ce le era frică de transparenţă. Atunci am hotărât iremediabil că fac parte dintr-o altă specie de politruci, una care în ciuda mirosului de putere, rămâne cu picioarele pe pământ şi îşi respectă principiile.
Aşa că în viitoarea ediţie a publicaţiei „Info Câmpina”, editată de Primărie şi Consiliul Local, veţi citi în detaliu amănunte cu privire la cheltuiala publică pentru Serbările Toamnei, precum şi o scurtă declaraţie explicativă în acest sens. Toate impuse de mine. Le datorez asta celor care au avut încredere şi m-au trimis să-i reprezint în fruntea oraşului şi sper ca odată creat, acest precedent să fie un nou început de drum între ales şi alegător. În plus, cred că transparenţa totală faţă de cum se cheltuie banul public este cel mai important pas înspre diminuarea corupţiei instituţionale.
P.S. Când scriu aceste rânduri, urmăresc în paralel o transmisiune tv istorică, în direct, care prezintă imagini cu săritura în gol a unui om de la altitudinea de 39 de km faţă de Pământ. La jumătatea distanţei, temerarul a atins chiar viteza sunetului. Şi când te gândeşti că noi nu avem nici măcar îndrăzneala să le impunem politicienilor minimul de respect pe care ni-l datorează.
Florin FRĂŢILĂ

Femeie de ispravă, Roberta Anastase îi omeneşte sistematic pe alegătorii câmpineni

În ultima vreme, Roberta Alma Anastase, fosta mare doamnă a Camerei Deputaţilor, a fost văzută din ce în ce mai des în oraşul nostru. Luna trecută, nu mai puţin de patru au fost vizitele în Câmpina ale doamnei preşedinte peste tot PDL Prahova (“mama şi tata” democrat-liberalilor din tot judeţul, cum ar putea fi prezentată ipotetic unei delegaţii FMI de către Crin Antonescu, dacă acesta din urmă va ajunge preşedinte şi dacă, desigur, doamnei Robert i s-ar mai înnoi mandatul la şefia filialei pedeliste) . Niciodată nu a fost văzută şefa pedeliştilor prahoveni pe meleagurile noastre de atâtea ori, într-un interval de timp atât de scurt. Mai întâi, la începutul lunii septembrie, la o şedinţă cu reprezentanţii PDL din zona Câmpina. Apoi, după câteva zile, la sediul Fibec, unde a bătut palma cu deputatul Florin Anghel, convenindu-se asupra candidaturii fiului acestuia, care va reprezenta PDL la Colegiul 2 Câmpina Deputaţi. Ulterior, la două săptămâni distanţă, Roberta a apărut la Castelul Iulia Hasdeu, însoţind un grup de turişti veniţi, pasămite, să viziteze muzeul. Aici, gurile rele şi păcătoase susţin că a avut o întâlnire de taină cu consilierul judeţean Jenica Tabacu, şefa Muzeului Memorial “B. P. Hasdeu” şi a organizaţiei PP-DD Câmpina, pe care, zice-se, Roberta ar fi încercat să o convingă să rupă alianţa cu USL pe plan local şi să-şi reorienteze cei patru consilieri municipali spre o nouă alianţă, dimpreună cu cei şapte consilieri ai PDL Câmpina. Viitoarea putere legislativă locală astfel creată ar fi menită să-l susţină pe actualul edil-şef, astfel încât acesta din urmă să-şi promoveze cu succes toate proiectele de hotărâri, nu aşa cum se întâmplă azi, când alianţa USL – PP-DD îi face atâtea zile fripte primarului câmpinean, respingându-i iniţiativele pe bandă rulantă, pe motiv că nu sunt oportune. Ultima apariţie a Robertei Anastase la Câmpina s-a produs sâmbătă, 29 septembrie, la un restaurant din Centrul Civic, învecinat cu parcul de la Soldat (în foto). Aici, Roberta Anastase şi Andrei Volosevici, fostul primar al Ploieştilor, nu mai pridideau cu primiri şi despărţiri de electori locali fideli partidului (cel puţin, teoretic). Cei doi de-abia puteau fi văzuţi într-o mulţime de simpatizanţi pedelişti de vârsta a treia, aşezaţi la mese întinse, în faţa unor bucate din care se înfruptau, după care părăseau grupaţi locaţia. Masa (ca şi atâtea alte mese de dinaintea acesteia), era plătită din fonduri PDL, special destinate simpatizanţilor partidului, în ideea că felicitările şi “dansul voturilor” (pe muzica imnului pedelist, bineînţeles), se vor întâmpla pe 9 decembrie 2012. Faptul că doamna Roberta îi omeneşte pe câmpinenii cu drept de vot pentru a-şi exercita acest drept de vot drept în ştampila PDL de pe buletinul de vot (precum se vede, totul se învârte in jurul voturilor), ar putea fi urmarea firească a faptului că dumneaei este o femeie plină de omenie, aşa cum am amintit ceva mai devreme, dar şi etimologiei celui de-al doilea nume de botez, Alma, ce provine de la latinescul alma, care la romani însemna ceva hrănitor, iar în combinaţia alma mater desemna patria, mama hrănitoare a tututor cetăţenilor Romei. Aşa că doamna Roberta a fost predestinată încă de la botez să fie ca o “mamă hrănitoare” pentru toţi electorii (fideli PDL). Judecând după recentele sale vizite, s-ar putea zice că Roberta Anastase a făcut o adevărată pasiune pentru municipiul câmpinean. Fără îndoială, acest lucru este motivat electoral. După ce PDL a pierdut, la ultimele alegeri locale, capitala judeţului, acum este foarte bun, în perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare, şi al doilea municipiu prahovean, chiar aşa mic cum e, dacă tot are primar pedelist. În prezent, Câmpina nu are nici 34.000 de locuitori (după datele reale, dar neoficializate ale recensământului din toamna lui 2011). Totuşi, zona Câmpina, adică municipiul plus duzina de comune învecinate, reprezintă un bazin electoral deloc de neglijat, cu peste 100.000 de suflete, marea majoritate a acestora, cu drept de vot. Iar doamna Roberta, altminteri o femeie sufletistă şi de omenie, nu putea să nu empatizeze cu aceste suflete de alegători, să nu omenească selectiv şi sistematic aceste suflete cu drepturi politice. Altfel, degeaba s-ar numi Roberta Alma. (A.N.) 

Ion Dragomir, viceprimarul municipiului Câmpina: “În următorii patru ani, Câmpina va arăta cu totul altfel”

Aflat la al doilea mandat în calitate de viceprimar al Câmpinei, Ion Dragomir este în acelaşi timp şi preşedintele organizaţiei locale PSD.
În calitatea sa de viceprimar, Ion Dragomir a acceptat să ne acorde un interviu, în care ne vorbeşte despre atribuţiile sale în cadrul Primăriei şi despre problemele cu care se confruntă.

Reporter: Cum v-aţi aprecia activitatea de viceprimar din mandatul trecut?
Ion Dragomir: Cred că m-am achitat de obligaţiile pe care le-am avut ca viceprimar. Am răspuns de reparaţii, de spaţii verzi, de curăţenie. Cel mai frumos proiect al meu şi realizarea cea mai frumoasă este Bulevardul Culturii. Însă nu pot să spun că am făcut ceva deosebit, ci mi-am îndeplinit sarcinile pe care le-am avut. Am cheltuit judicios banii pe care i-am avut pentru reparaţii, pentru parcări. Eu cred că mi-am făcut datoria aşa cum trebuie.
Reporter: Ce v-a nemulţumit?
Ion Dragomir: Eu sunt un om de echipă. Senzaţia mea e că nu există nicio persoană care să deţină adevărul absolut şi care să ştie totul. Întotdeauna am dorit ca în momentul în care luăm o decizie, să se întâmple într-un colectiv, la nivelul executivului, primar, viceprimar, secretar sau într-un cadru mai larg, pentru că trebuie găsită soluţia cea mai bună. Nu sunt omul care să spună că ceea ce gândeşte  el  e cel mai bun lucru. În momentul în care te consulţi şi cu alţii şi analizezi ideea pe care propui să o concretizezi, ajungi la cea mai bună soluţie. Altfel, rişti să faci nişte lucruri ce nu pot fi pe placul anumitor oameni, mai mult sau mai puţin, şi-apoi să fii arătat cu degetul şi să se spună că a fost acţiunea viceprimarului. Nu! Vreau ca acţiunea să fie a noastră, a Primăriei. Pentru aşa ceva trebuie să existe o dezbatere prin care să iei o decizie şi să poţi face ceva pentru oraş.
Reporter: Ce obiective v-aţi propus să atingeţi în actualul mandat?
Ion Dragomir: Mi-am propus să facem altceva în acest mandat şi să utilizăm banii publici astfel încât să se vadă ceva lăsat în urma noastră. Mă gândesc la cheltuirea lor în folosul câmpinenilor, chiar dacă şi până acum se spune că s-au utilizat tot în folosul lor. S-au folosit banii pentru anumite categorii de persoane, însă realizările au fost mai mici. Acum ne gândim la reparaţia capitală a Casei Tineretului, la fel, a Casei de Cultură, la realizarea Casei Căsătoriilor. În general, ne axăm pe realizarea unor lucruri care se vor putea vedea şi vor rămâne generaţiilor următoare. Mai doresc ca în acest mandat să mă ocup de realizarea unor parcuri minunate. Mă refer la modernizarea parcului de la Millia, cel de la notariate, parcul Trandafirilor, să mă ocup de schimbarea aspectului pavoazării în zona parcării centrale, pentru că arată groaznic. Tocmai în acest sens am făcut şi deplasarea în Spania, să ne inspirăm, să vedem nişte locuri minunate. Vrem să ne gândim la un mobilier urban deosebit, la o iluminare pe măsură, la o vegetaţie deosebită, ţinând cont de clima noastră. Putem găsi şi adapta climei noastre arborii care să creeze atmosfera specială pe care am perceput-o în Spania. Şi sunt ferm convins că nu vor exista piedici, pentru că, parcă s-a mai schimbat ceva şi se doreşte o colaborare. Chiar se vrea să lucrăm împreună. N-aş vrea niciodată, să spun că „am făcut eu” ci să spun „am făcut noi”, administraţia, noi, Consiliul Local, în această legislatură. Vreau să vin cu  idei, să le pot realiza şi să fie de acord şi ceilalţi cu realizarea lor.
Reporter: Totuşi, se cunoaşte faptul că trebuie să colaboraţi cu un primar aflat în altă tabără politică, aflat acum, în opoziţie. La fel, se cunosc tensiunile care se creau, la un moment dat, între primar şi viceprimar. Ce vă determină să speraţi într-o colaborare mai bună?
Ion Dragomir: Nu pot să spun că nu ne-am înţeles, ci că n-am colaborat. Motivul, dacă vreţi să-l spun, e faptul că avem moduri diferite de gândire. Cred că nu implică politicul, ci modul de gândire şi experienţa pe care o are fiecare în spate. Am pretenţia să spun că ştiu să lucrez cu oamenii, pentru că am condus oameni timp de 30 de ani. Am condus oameni şi o unitate pe care am dus-o la performanţă. Înclin să cred că ştiu să analizez, ştiu să iau cea mai bună decizie şi, repet, să lucrez cu oamenii. Sunt ferm convins că în această legislatură va fi altfel, mai ales pentru că am o majoritate în Consiliul Local şi încep să simt din ce în ce mai mult că ne îndreptăm spre o colaborare. Cred că vor mai fi probleme până la alegerile parlamentare. Acum încă îşi mai susţine fiecare punctul de vedere politic, încă se mai ascund lucruri, pentru că vine campania electorală şi există dorinţa de a se câştiga cât mai mult electorat.
Reporter: La ce anume vă referiţi când spuneţi că încă se mai ascund lucruri?
Ion Dragomir: Ce lucruri se ascund? Există o preocupare pentru campania electorală în momentul acesta şi sunt şi lucruri care nu trebuie ştiute. Nu-i aşa? Vreţi să vină şi să-mi spună mie că duc oamenii din fiecare secţie de votare la masă? Pentru că au început deja. Sau că duc oamenii în excursii? Deci, sunt lucruri care se fac în cadrul organizaţiei de partid şi despre care nu trebuie să ştiu. Mai sunt nişte drumuri paralele, înţelegeţi? Asta ne face să ne mai ferim unul de altul, dar sunt ferm convins că după alegerile parlamentare, lucrurile se aşează foarte bine. Colaborarea noastră pentru viitor mai depinde şi de rezultatele alegerilor. În ceea ce mă priveşte, în situaţia în care succesul este de partea noastră, sunt convins că vom lucra în echipă. Cred că dacă lucrurile se vor întâmpla altfel, Doamne Fereşte, situaţia va fi cea din mandatul trecut.
Reporter: Cum apreciaţi atmosfera din Consiliul Local în acest mandat?
Ion Dragomir: Au fost două şedinţe tensionate, pentru că PDL îşi vinde foarte scump pielea. Adică au fost proiecte de hotărâre care au căzut, la care nu m-am aşteptat niciodată. Şi, mă refer la închirierea spaţiilor şi a terenurilor de către Hidroprahova. În momentul în care nu le-a trecut preţul propus de ei, au picat proiectul. Astfel, Hidroprahova stă în continuare fără să plătească. Noi, în cadrul coaliţiei majoritare, am hotărât un anumit preţ, l-am supus la vot şi a trecut preţul nostru. Dar, pentru că n-a trecut preţul lor, au picat proiectul. Un lucru foarte grav! Pentru că din momentul acesta eu nu mai promovez acel proiect niciodată, iar acea societate va sta acolo, fără să plătească. Doar n-o să-i dăm afară! Dacă promovează ei proiectul, o să treacă tot cu preţul propus de noi, pentru că avem majoritate. N-am înţeles atunci de ce a picat acel proiect şi nici n-o să înţeleg vreodată! Au fost obişnuiţi să le treacă toate proiectele, iar acum, când nu le mai trec, nu se pot împăca cu gândul că nu mai sunt majoritari în consiliu.
Reporter: Ce aport are politica în promovarea proiectelor? Câtă obiecti-vitate există în promo-varea lor, care să nu se împiedice de orgolii de partid?
Ion Dragomir: Noi, în cadrul majorităţii, nu am gândit niciodată din punct de vedere politic. Noi gândim cum e mai bine pentru municipiul Câmpina. Însă am fost obstrucţionaţi în Consiliul Local din cauza faptului că cei din opoziţia locală nu se pot împăca cu gândul că nu mai au majoritate şi că nu mai sunt ei cei care decid totul.
Reporter: Ce mesaj le-aţi transmite câmpine-nilor la început de mandat?
Ion Dragomir: Să aibă încredere în noi, în Consiliul Local şi în majoritatea creată. Îi asigur de faptul că, în următorii patru ani, Câmpina va arăta cu totul şi cu totul altfel, faţă de cum arată la acest început de mandat.
Carmen NEGREU

Fostul primar al comunei Băneşti, Petre Ion Costache, a fost eliberat din arest

Arestat preventiv la sfârşitul lunii martie a acestui an pentru complicitate la furt calificat în formă continuată, luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese, fostul primar al comunei Băneşti, Petre Ion Costache a fost eliberat din arest. El urmează să fie judecat în stare de libertate. Fostul primar a fost arestat alături de alte patru persoane, fiind acuzat, printre altele, că a înlesnit sustragerea unei conducte de alimentare aparţinând OMV şi ca a atribuit contracte de prestări servicii unei societăţi care aparţine unei rude.
Avocaţii lui Petre Ion Costache au atacat cu recurs, măsura arestului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Pe 9 octombrie, instanţa a decis înlocuirea arestului preventiv a fostului primar şi a lui Vasile Eduard Gabriel (un alt inculpat care se regăseşte în dosar) cu interdicţia de a părăsi ţara pe parcursul procesului.
Instanţa a hotărât ca fostul primar să fie obligat să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, respectiv Poliţia Municipiului Ploieşti, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu îşi schimbe domiciliul fără încuviinţarea instanţei; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme. Următorul termen pe fond, în procesul fostului primar este 29 octombrie 2012. (C. NEGREU)

Câmpina are un birou de paşapoarte electronice

La începutul săptămânii trecute s-a deschis în Câmpina un punct de lucru, în cadrul Serviciului Public Comunitar de Eliberare a Paşapoartelor din judeţul Prahova. Acesta funcţionează  în sediul clădirii Direcţiei Economice, la parter, pe Calea Doftanei nr. 18.
Programul de lucru al acestui birou se desfăşoară o zi pe săptămână, respectiv în ziua de marţi, între orele 10.00-14.00. De reţinut faptul că în cadrul acestui birou se primesc doar cereri pentru emiterea de paşapoarte simple electronice, termenul de eliberare fiind de 14 zile calendaristice. Solicitanţii trebuie să se prezinte şi să depună personal următoarele documente: cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie însoţită de certificatul de naştere în original  sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original, chitanţă taxă consulară achitată la Trezorerie în valoare de 32 lei, chitanţă taxă paşaport simplu electronic achitată la CEC Bank, în valoare de 244 lei şi paşaportul anterior, dacă acesta există. Termenul de valabilitate al paşaportului simplu electronic este de 5 ani.
Dincolo de necesitatea înfiinţării unui astfel de birou în cadrul unui municipiu cum este Câmpina, unde pot veni persoane şi din localităţile limitrofe, cetăţenii fiind scutiţi de timpul pierdut şi cheltuielile făcute până la Ploieşti, se degrevează în acelaşi timp de o aglomerare şi funcţionarii din Serviciului Public Comunitar de Eliberare a Paşapoartelor din judeţul Prahova. Entuziasmul autorităţilor faţă de înfiinţarea acestui birou a făcut ca inaugurarea să depăşească nu doar valoarea importanţei sale pur administrative, ci şi… spaţiul în care acestea s-au adunat. Astfel, micul birou a avut onoarea de ai avea la deschidere pe prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, şefa Serviciului de Paşapoarte Prahova, Larisa Zaharia, primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, secretarul primăriei Paul Moldoveanu, directorul economic Gheorghe Ecaterinescu, şeful biroului juridic Iulian Anton, şeful Pieţei Centrale şi consilierul Marian Nistor, şefa Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, şeful Casei de Cultură „Geo Bogza”, Florin Dochia, consilieri locali, alţi funcţionari ai primăriei şi nu numai. Mai lipsea primul ministru Victor Ponta! (C. NEGREU)

"DESPRE OAMENI ŞI MELCI" ajunge la Câmpina

Filmul de neratat al acestei toamne – Despre oameni si melci, in regia lui Tudor Giurgiu – ajunge si la Câmpina. Despre oameni si melci va fi proiectat la Casa de Cultura „Geo Bogza” in perioada 16 – 18 octombrie, de la orele 18.00 si 20.00. Pretul unui bilet este de 5 lei. In Despre oameni și melci spectatorii se vor bucura de prestația unor actori romani indragiți precum Andi Vasluianu, Dorel Visan, Monica Birladeanu, Andreea Bibiri, Valeria Seciu, Ovidiu Crisan, Ion Grosu, Clara Voda sau Alina Berzunteanu, dar și de interpretarea renumitului actor francez Jean François Stevenin și a fiului sau, Robinson Stevenin. Jean François Stevenin a avut roluri importante in filmele unor regizori precum François Truffaut, Jacques Rivette, Bertrand Blier, Jacques Demy sau Jean-Luc Godard si a jucat pentru prima data intr-un film romanesc.
Dupa o campanie de promovare fara precedent pentru un film romanesc, rezultatele obtinute sunt si ele foarte imbucuratoare: Despre oameni si melci a inregistrat, de la data lansarii filmului la TIFF pana in prezent, peste 50.000 de spectatori.
Comedia Despre oameni si melci a avut premiera nationala in data de 14 septembrie, ajungand in prima saptamana in 19 de orase, pe aproximativ 40 de ecrane.

Oraşul Breaza se laudă cu o bună susţinere de la judeţ

La Breaza, sfârşitul de săptămână a fost unul deosebit, oraşul sărbătorind 509 ani de atestare documentară. Cu acest prilej, Primăria şi Consiliul Local Breaza au organizat diverse spectacole şi activităţi care au coincis cu tradiţionalul Târg de Toamnă, ce se desfăşoară în preajma zilei Sfintei Cuvioase Parascheva. Brezenii şi nu numai au putut să-şi facă aprovizionarea de toamnă în condiţii civilizate, bucurându-se în acelaşi timp de spectacole susţinute de   formaţiile de muzică şi de artiştii prezenţi, cum ar fi Voltaj, Fuego, Marina Voica, Marina Florea, Sylvia şi DJ Rhynno, Nicu Paleru, Alessia, Gabriel Dorobanţu, Andreea Bălan şi mulţi alţii.
Tot cu acest prilej, primarul USL Răzvan Bălăşescu, împreună cu Consiliul Local, a iniţiat o întrunire protocolară şi fără tentă politică, la care au luat parte şi oficialităţi din partea PDL. Astfel, au fost invitaţi prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Roşca, senatorul Georgică Severin, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, primarii localităţilor Buşteni şi Sinaia respectiv, Emanoil Savin şi Vlad Oprea, Cristian Neagoe, primarul localităţii Talea, diverşi oameni de afaceri, printre care Virgil Guran, care este totodată şi consilier judeţean şi candidat pentru Camera Deputaţilor, plus alte oficialităţi locale sau din afara Brezei.
În alocuţiunea susţinută de către primarul Răzvan Bălăşescu, acesta a ţinut să scoată în evidenţă ajutorul primit de oraş din partea Consiliului Judeţean, prin intermediul vicepreşedintelui Mircea Roşca. „Nu i-am adus la Breaza pe senatorul Severin sau pe domnul Guran sau pe domnul prefect sau domnul primar Tiseanu, sau pe domnul Roşca, doar aşa... Ei sunt prietenii noştri. Pe primarii prezenţi îi felicit pentru ce au făcut şi pentru ceea ce fac în continuare. Eu vreau să mă inspir din lucrurile deosebite care s-au făcut la Câmpina, Sinaia, Buşteni... Dânşii dau dovadă că nu sunt neapărat oameni politici, ci dau dovadă că sunt şi buni gospodari. Asta vreau să fac şi eu cu echipa mea. Vă spun încă o dată că toţi cei prezenţi aici, se află ca prieteni şi nu ca să ne dăm mari că am adus nişte oameni cu funcţii. Aceşti oameni chiar ne ajută şi vrem să profităm de acest ajutor” a mai spus Răzvan Bălăşescu.
Întrunirea, inedită pentru oraşul Breaza, dă un suflu nou în ce priveşte relaţia deschisă a administraţiei locale cu oficialităţi din zona politicului şi a mediului de afaceri, fiind un bun prilej de socializare şi, mai ales, de scoatere  a localităţii din conul de umbră în care s-a aflat până acum.
Carmen Negreu

La “Biserica de lemn”, sute de credincioşi au venit să o cinstească pe Sf. Parascheva

În timp ce, la Iaşi, zeci de mii de pelerini se închinau la moaştele Sf. Parascheva, la Câmpina, “Biserica de lemn” de lângă Autogară, ce poartă hramul acestei mari sfinte făcătoare de minuni, era plină ochi de numeroşi enoriaşi ai parohiei păstorite de părintele Grigore Melnic, precum şi de mulţi credincioşi veniţi din alte parohii câmpinene sau din localităţile învecinate municipiului nostru. Biserica nu este prea lungă, dar are o lăţime considerabilă, astfel că, în interiorul ei, s-au putut strânge, pentru a se ruga la Dumnezeu şi la Sf. Parascheva, peste două sute de creştini. Pentru că biserica devenise neîncăpătoare, alte zeci de persoane se rugau şi ascultau slujba de hram pe scările şi în curtea lăcaşului de cult. “Sfânta Parascheva, care a trăit în secolul al XI-lea, încă din tinereţe a dorit viaţă duhovnicească. A trecut la Domnul la vârsta de aproape 25 de ani. A răspuns chemării lui Dumnezeu şi a făcut roditor în sufletul şi viaţa ei cuvântul Evangheliei. De aceea curăţia sufletului şi a vieţii ei şi bunătatea ei o fac mult milostivă şi mult folositoare, cum o pomenim în toate rugăciunile şi cântările adresate ei: Bucură-te Sf. Paraschevo mult folositoare. Deci, pentru că a devenit totalmente transparent duhovniceşte, deschisă cu sufletul în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, şi prin rugăciune şi fapte bune a arătat cuvântul roditor în viaţa ei sfântă, ea a devenit rugătoare pentru mulţi, ajutătoare celor care strigă după ajutor”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel, la slujba pe care a oficiat-o la Catedrala Metropolitană din Iaşi, duminică 14 octombrie 2012, în ziua cinstirii Sf. Cuvioase Parascheva.
Ziua de 14 octombrie, care marchează mijlocul toamnei, are semnificaţii deosebite, care se regăsesc în calendarul popular şi care, în lumea satului, încă sunt bine cunoscute. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, grindină, trăsnet, iar pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie nu prea măgulitoare, Sfintei Parascheva i se mai spune şi Sfanta Vineri, zi de post, de unde şi expresia populară “Lungă ca o zi de post”. În credinţa populară se spune că aşa cum va fi ziua de 14 octombrie, la fel va fi şi Ziua Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar şi celelalte sărbători de peste an. De asemenea, se mai spune că, dacă frunzele copacilor îngălbenesc şi cad repede, este semn că anul care vine va fi roditor. A.N.