03 decembrie 2012

Spitalul Municipal Câmpina a fost la un pas de a fi închis!

Săptămâna trecută, doctorul Alexandru Matei, directorul Spitalului Municipal Câmpina, a susţinut o conferinţă de presă prin care a adus la cunoştinţa publicului faptul că Tribunalul Prahova a dat câştig de cauză unităţii medicale în procesul cu firma Romgermed. La conferinţă au participat primarul Horia Tiseanu şi echipa de avocaţi care reprezintă spitalul în instanţă.
Vă reamintim că în anul 2008, între spital şi clinica bucureşteană Romgermed s-a încheiat un contract de preluare a unor servicii de laborator. Pe parcursul derulării contractului, societatea prestatoare de servicii a întocmit note de plată în valoare chiar şi de 100.000 de lei lunar, fără să-şi respecte însă obligaţiile în totalitate. Pe parcursul derulării procesului, Spitalul Municipal Câmpina s-a aflat la un pas de a plăti obligaţii de aproape 1 milion de euro acestei societăţi în baza contractului încheiat. Prin neachitarea acestei sume s-ar fi putut ajunge la încetarea activităţii spitaliceşti. Din fericire, instanţa a dat câştig de cauză spitalului, datorită unei echipe de avocaţi care a reuşit să dovedească ingineriile financiare ale societăţii Romgermed, prin care aceasta l-ar fi putut desfiinţa.
„Am reuşit să analizăm şi să demontăm contractul cu Romgermed. Acest contract a ajuns şi la  DNA, spunându-se clar că a fost absolut legal, în ciuda speculaţiilor vehiculate. Spitalul a trecut, într-adevăr, prin momente grele. Cu acest prilej ţin să mulţumesc domnului primar şi instituţiei pe care o conduce, pentru că fiind ordonator de credite, s-a constituit parte civilă alături de spital, ceea ce a fost foarte important” - a precizat Alexandru Matei, directorul spitalului.

Din culisele contractului încheiat de spital cu firma Romgermed
„Nu este vorba doar de un proces, ci de un sistem de procese. Romgermed este o entitate extrem de eficientă şi agresivă, din punct de vedere pecuniar. Din informaţiile pe care le avem, mai are asemenea gen de contracte cu aproximativ 45 de spitale din ţară. Noi cunoaştem experienţa spitalului Lehliu, care nu e mai puţin dramatică decât a celui de aici. Finalitatea demersurilor celor de la Romgermed era ca pur şi simplu să golească financiar, să închidă aceste spitale. Pentru că asta urma să se întâmple când asupra noastră exista, la Trezorerie, deja depus de către executorul judecătoresc, demersul pentru executarea silită. Dacă noi pierdeam procesul de luni, 26 noiembrie, astăzi spitalul avea conturile blocate. Şi se închidea! Sunt foarte deştepţi cei de la Romgermed. Au găsit o modalitate extraordinară de a spolia spitalele! Dar hotărârea instanţei a salvat spitalul de aşa manieră încât se pot întoarce «cărţile». Acum atacăm noi şi vom lua de la Romgermed aproximativ 80 de miliarde de lei. Nu mai suntem noi, cei care vom fi executaţi pentru 40 de miliarde de lei vechi. Ei solicitau aceşti bani, cu titlu de pretenţii ce decurgeau din contractul de asociere în participaţiune cu spitalul, adică penalităţi de întârziere, facturi neachitate, dobândă, inflaţie. Cuantumul acestor datorii se judecă în dosarul care este în apel la Tribunalul Ploieşti, având termen pe 3 decembrie. Noi considerăm că această sumă urmează să se diminueze substanţial”, a precizat avocatul Dorin Georgescu.
Avocata Raluca Ifrim  a ţinut să completeze: „Avem o expertiză contabilă. A fost pentru prima dată când s-a admis spitalului o astfel de expertiză”.
Avocatul Dorin Georgescu a explicat în continuare: „Manevra societăţii Romgermed nu a păcălit doar spitalul Câmpina, ci 45 de spitale, care plătesc «fericite», facturi la Romgermed. Ce am descoperit noi şi am obţinut printr-o expertiză care a rămas aşa, pentru că n-au obiectat-o pe aspectul acesta, faptul că în facturi, în loc să  ceară cotă de 67% din profit, cum se prevede din contract, au facturat 67% din venituri, plus 33% din cheltuieli. În aşa fel încât spitalul plăteşte sută la sută din cheltuielile asocierii în participaţiune şi 67% din venituri. De ce sută la sută? 33% plăteşte pe factură separată iar veniturile înglobează profitul şi cheltuielile. Nu a observat nimeni, până la noi, acest sistem de facturare, în sensul că au facturat veniturile şi cheltuielile în loc de profit. Nu l-am sesizat nici eu, până nu am angajat la Lehliu un expert contabil (…) Lucrăm la acest caz de doi ani, împreună cu domnul doctor Matei. Romgermed e un mare adversar cu specialişti, cu jurişti remarcabili, cu echipă managerială foarte bună. E prima dată când câştigăm un proces cu ei. Sunt 10 procese pe care le-am avut şi mai urmează vreo 10. N-are rost să vă povestesc  despre contestaţia la executare, cu Ordonanţa 22. Astea sunt chestiuni tehnice, n-are rost să vă dau detalii pentru că e complicat, dar se va amâna executarea silită cel puţin 5 ani. Consider eu. Dar în 5 ani, vom lua înapoi de la Romgermed, cel puţin 80 de miliarde de lei, constând în penalităţi, daune materiale, poate şi daune morale.”

Procesul câştigat creează un precedent juridic la nivel naţional
Avocata Raluca Ifrim a intervenit, precizând: „Instanţa de fond a fost Judecătoria Câmpina care a soluţionat o contestaţie la executare. Soluţia din 26 noiembrie e soluţia pronunţată în recurs de Tribunalul Prahova. Dosarul 1924/229/2012. Tribunalul Prahova a respins recursul Romgermed-ului ca nefondat. Au făcut recurs la hotărârea pe care noi am câştigat-o la Câmpina, referitor la contestaţia la executare, despre care  Judecătoria Câmpina a spus foarte clar că Romgermed nu ne poate executa în acest moment, pentru că nu există nicăieri titlu executoriu. Şi totuşi, ei porneau o executare silită, printr-o somaţie din 30 martie 2012, bazată pe o sentinţă în alt dosar, care se află acum la Curtea de Apel Ploieşti. Romgermed nu avea dreptul să execute acea hotărâre care se află în apel, pentru că nu era definitivă şi irevocabilă.”
În continuare, avocatul Dorin Georgescu a mai spus că „este pentru prima dată când în România se admite o astfel de contestaţie, când se admite ideea că împotriva autorităţilor publice şi a instituţiilor publice, cum e spitalul, hotărârile judecătoreşti nu pot fi titluri executorii decât dacă sunt irevocabile. Până acum nu a fost aşa. Până acum s-au executat sentinţe şi împotriva primăriilor, Guvernului”.

Şi totuşi…
Până la urmă, analiza temeinică şi pe termen lung a documentelor, munca titanică efectuată de echipa de avocaţi în a descurca meandrele financiar-contabile în circuitul contractului dintre spital şi Romgermed, pot avea la bază o lipsă (voită sau nevoită?) de atenţie sau poate chiar de competenţă, în primul rând a juriştilor care au redactat contractul, apoi a contabililor. Cu condiţia ca managerul care a încheiat contractul cu Romgermed să fi dorit implicarea juriştilor, deoarece reprezentantul legal al unei instituţii publice poate semna şi singur un astfel de contract.
Oricât a încercat avocatul  Dorin Georgescu să scoată în evidenţă faptul că nu a observat nimeni multă vreme ingineriile contabile ce umflau notele de plată trimise spitalului de către Romgermed, sunt totuşi greu de exonerat cei care au contribuit la întocmirea contractului la vremea respectivă. Întrebat despre aceste aspecte, doctorul Alexandru Matei a încercat să arunce pisica în curtea doctorului Călin Tiu. Acesta a fost managerul spitalului în perioada 1 august - 21 decembrie 2009, când doctorul Matei fusese demis, chiar dacă domnia sa a încheiat contractul cu Romgermed, ca manager, înainte de a veni la conducere medicul Călin Tiu. Astfel, campania electorală în care se află  Alexandru Matei, fiind candidat din partea PDL-ARD pentru Camera Senatului, şi-a spus cuvântul. Domnia sa a uitat să precizeze că în perioada scurtă de timp cât a manageriat spitalul doctorul Călin Tiu, acesta a sesizat Curtea de Conturi şi poliţia cu privire la neregulile legate de contract. Poliţia Câmpina, respectiv Serviciul Investigaţii Fraude, a ridicat documentaţia respectivă, iar şefa contabilă a fost dată afară. Şi atât! Despre juriştii spitalului nu vorbeşte nimeni. Să fi ţinut cont cineva de apartenenţa la PDL a şefei contabile?
Se pare că în perioada respectivă s-a descoperit şi lipsa unei pagini din contractul în cauză, în care figurau penalităţile pe care trebuia să le plătească spitalul, cât şi lipsa unor semnături care trebuiau să apară pagină cu pagină. Iată o temă de lucru pentru echipa de avocaţi, care ar putea fi de ajutor  în demersurile ei, aducându-i mai aproape de onorariul cuvenit.
În prezentarea cazului, avocatul Dorin Georgescu a scăpat „un porumbel”, spunând la un moment dat: „Finalitatea demersurilor celor de la Romgermed era ca pur şi simplu să golească financiar, să închidă aceste spitale„.
Încercând să lămurim această afirmaţie, avocatul Dorin Georgescu a retractat cele declarate: „Nu, nu nu! Scopul a fost să câştige foarte mulţi bani”, referindu-se la firma Romgermed. Ar fi interesant de cercetat dacă spitalele închise de Guvernul Boc aveau sau nu contracte încheiate cu această firmă.
Gurile rele spun că în spatele firmei Romgermed s-ar afla şeful grupului de senatori PDL, Cristian Rădulescu. Ne-am fi mirat dacă nu ne loveam şi de politică.
În ciuda acestei prezentări detaliate a cazului legat de contractul controversat dintre spital şi Romgermed şi a erijării directorului Alexandru Matei în salvatorul spitalului, oportunitate ce-i poate netezi drumul către fotoliul de senator, rămân încă multe necunoscute în acest caz. Este un lucru bun, cu siguranţă, evitarea plăţii milionului de euro de către spital, ceea ce a eliminat riscul închiderii lui. S-ar fi putut evita din start această situaţie şi plata consistentă către o casă de avocatură? E o întrebare care încă mai aşteaptă răspuns.
Carmen NEGREU

CUVÂNTUL CARE ÎNŢEAPĂ

Întoarcerea în timp şi candidatul portocaliu

Au mai rămas câteva zile până la deznodământul campaniei electorale, un spectacol de circ pentru care tot noi vom plăti bilet încă patru ani de aici înainte. Se va lăsa cortina şi, din păcate, nu vom rămâne nici măcar cu iluzia unei jonglerii inteligente, în urma căreia să trăim cu speranţa că unul sau altul dintre politrucii candidaţi va scoate din joben iepurele bunăstării generale. Dimpotrivă. Am asistat în toată această perioadă la măscăreala aceluiaşi tip de clowni care în ultimii 23 de ani s-au dezbrăcat de caracter pentru a accede la demnităţi publice, în care tocmai caracterul este esenţa lucrurilor. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, ne aflăm într-un etern cerc vicios, din care nu vom putea ieşi decât atunci când nu vom mai accepta astfel de specimene politice. Speranţa există, numai că va trebui, la un moment dat, să deschidem ochii şi să vedem că în jurul nostru (în ţară ori în străinătate – a se vedea faptul că astăzi la celebra universitate din Oxford, Marea Britanie, studiază cu rezultate strălucite peste 80 de tineri români) există oameni pentru care ţara reprezintă şi altceva decât un ţinut care poate fi jefuit din umbra planurilor politice mafiote. Ei trebuie căutaţi şi sprijiniţi să ajungă în locul şmecherilor de azi şi ăsta cred că trebuie să fie proiectul de căpătâi al fiecărui politician al zilelor noastre rămas de bună credinţă.
Ceea ce susţin aici poate părea un soi de idealism, însă sunt convins (aşa cum au fost şi alţii înaintea mea) că în ziua în care copiii/ tinerii noştri vor învăţa că a fura este o crimă, România se va însănătoşi.
Revenind la campania electorală din aceste zile, trebuie să spun că ea nu se deosebeşte cu nimic de cele săvârşite cu 15-16 ani în urmă, când şi politrucii de atunci se scuipau în creştet unii pe alţii, organizau chermeze cu lăutari în vatra satului ori umblau cu tolba de promisiuni deşarte din poartă în poartă. Excluzând pata de culoare a unor bluzoane multicolore, a materialelor promoţionale cu hârtie lucioasă ori a emisiunilor electorale televizate, cred că, de fapt, ne-am întors în timp, la porţile societăţii româneşti a anilor 90, care învăţa vrând-nevrând ce înseamnă democraţia şi economia de piaţă. Şi azi, ca şi atunci, întâlneşti în pridvorul existenţei neamului aceleaşi feţe nedumerite, gata să înghită nemestecat hapul învelit în poleială din palma politrucilor gângavi. Cineva a spus că orice popor are conducătorii pe care îi merită. Eu spun că aceia care se cred conducătorii unui astfel de popor nu pot trăi decât cu ruşinea de a fi fost vremelnic în această situaţie, fără să lase nimic în urmă.
Cred că într-un fel, cel mai aşteptat portret al acestei serii electorale, este  al candidatului portocaliu pentru Camera Deputaţilor Colegiul 1 Prahova, Alexandru Anghel, din partea ARD, fiul de acum celebru al unui tată la fel de celebru, Florin Anghel, pe scena politică locală şi naţională.
Candidatul Alexandru Anghel poate fi privit din două unghiuri diferite: Alexandru Anghel, fiul deputatului PDL Florin Anghel ori Alexandru Anghel, tânărul aspirant în politică, al cărui tată este omul Florin Anghel.
Alexandru, fiul deputatului Florin Anghel, este produsul unei familii de intelectuali care în perioada tranziţiei post-decembriste a ştiut să acumuleze o adevărată avere atunci când zorii economiei de piaţă i-au oferit oportunitatea. Trecerea la noul statut social l-a transformat iremediabil pe Florin Anghel care, odată ajuns în cercul puterii economico-politice, şi-a dorit mai mult, devenind astfel, pentru fiul său Alexandru, un exemplu viu al românului de succes în umbra căruia nu duci grija zilei de mâine şi, mai mult decât atât, îţi poţi permite să visezi la orice devenire ulterioară. Influenţa modelului Florin asupra lui Alexandru o regăsim azi, la finalul lui 2012, în decizia fiului de a urma calea tatălui în politică, ceea ce poate reprezenta atât un avantaj, cât şi un dezavantaj. Un avantaj pentru că, mai mult ca sigur, Florin Anghel va face în aşa fel încât să îl ferească pe Alexandru de propriile greşeli făcute în politică şi un dezavantaj pentru că, inevitabil, greşelile lui Florin Anghel (oricare ar fi ele) se vor aşeza în spinarea lui Alexandru. Este evident că societatea românească nu este încă pregătită să absolve fiii de greşelile părinţilor şi tocmai de aceea cred că Alexandru Anghel va putea înflori cu greu (politic vorbind) pe un câmp sufocat de bălăriile folclorului sădit în urma tatălui său.
Privind lucrurile din cealaltă perspectivă, să ne gândim că tânărul aspirant în politică Alexandru a pornit pe acest drum călăuzit doar de valorile învăţate într-o familie de intelectuali. Dacă aşa stau lucrurile, el ar putea avea toate şansele să-şi dezvolte propria identitate politică, în măsura în care va şti cum să îşi „pensioneze” tatăl, păstrându-l în conştiinţă doar ca pe omul căruia îi datorează totul, în afară de viitoarea carieră publică. Poate că este o utopie să te gândeşti că un asemenea fiu îşi poate „pensiona” părintele pentru a-şi clădi propriul destin, dar într-o astfel de situaţie nu cred că se poate altfel.
În aceste zile tulburi, în care adevărul umblă cu capul spart, mulţi susţin că deputatul Florin Anghel şi-a împins fiul în politică fără niciun scrupul, pentru a-l folosi ulterior într-o ecuaţie a puterii şi că asta ar fi găselniţa lui pentru a se apăra în eventualitatea unor probleme cu legea. Nu vreau să cred că un tată i-ar putea face asta fiului său, pentru că mai presus de orice ordinărie lumească, există sufletul de părinte care se consumă pentru cel căruia i-a dat viaţă şi a crescut sub ochii săi. Nu îl simpatizez pe politicianul Florin Anghel, dar de câteva ori am avut ocazia să îi văd lumina din ochi când îşi priveşte fiul. Şi asta spune mult.
Alexandru Anghel candidează azi pentru Camera Deputaţilor. El poate fi considerat doar fiul deputatului Florin Anghel sau, pur şi simplu, produsul propriului destin. În ambele situaţii, vă revine dumneavoastră cititorilor (cetăţenilor) sarcina de a decide cum îl percepeţi, pentru că, vrând-nevrând, Alexandru Anghel reprezintă una dintre ofertele politice de azi care mâine ar putea să vă hotărască soarta.

P.S. Odată cu acest ultim portret de candidat se încheie şi demersul meu jurnalistic de a le uşura cititorilor misiunea ingrată de alegători. Am încercat să fiu obiectiv şi de ajutor dumneavoastră, concetăţenilor mei şi asta mă face să mă simt bine acum, în ajunul sfintei sărbători a Crăciunului. Pe 9 decembrie să vă dea Dumnezeu gândul cel bun!
Florin FRĂŢILĂ

EDITORIAL

REGIMUL DEMENTOCRATIC

Mulţumesc scriitorului englez care mi-a sugerat acest cuvînt. Caracterizant perfect pentru sistemul puterii româneşti. Nu spun sistemul politic, pentru că nu neapărat politicienii deţin puterea, ei sunt vizibilii, dar de cele mai multe ori sunt simple marionete ale nevăzuţilor păpuşari. Asta nu le exclude (i)responsabilitatea, dimpotrivă. Ceea ce vedem de la începutul loviturii de stat perpetue (statul românesc de drept este atacat cotidian) începută în iarna trecută, ajunsă la apogeu în vară şi desăvîrşită în actuala campanie electorală, este o exacerbare a umorilor, o incoerenţă totală a politicienilor, un abuz continuu. Economia s-a prăbuşit, se guvernează prin ordonanţe de urgenţă (cei care le reproşau lui Boc suferă acum de o cecitate vinovată, nu mai spun nimic), imaginea externă a ţării este mizerabilă, se minte abundent şi abuziv. Întrebat de un proiect de ordonanţă care ar fi anulat orice eficienţă a luptei anticorupţie, dl. Ponta (zis şi minte cum respiră) spune că aşa ceva nu există. Cînd ziariştii îi arată proiectul postat pe situl ministerului justiţiei, spune cu totul altceva peste cîteva ore. Pentru presa străină se dă împăciuitorist cu Băsescu, în interior se dedă unor practici scîrbavnice de genul mutilării imnului naţional şi al atacurilor continue. În Austria un fost europarlamentar este trimis în judecată, tocmai a început procesul, în cazul de corupţie în care este implicat şi Adrian Severin. Îl aşteaptă ani mulţi de izolare. Aţi auzit la noi de vreun proces sau de vreo retragere a sus-numitului?
Presa dem(ent)ocratică o are în vizor permanent pe nesărata Eba, care însă din scaunul ei de plastic (de la Jiji citire) n-a făcut nici un rău României, cum a făcut impetuosul activist şi ideolog al stîngii. Dar despre el presa tace vinovat. Un ilustru parlamentar aflat în pragul puşcăriei (tot mai mulţi, tot mai mulţi) spune într-o stenogramă că abia aşteaptă să vină ai lui la putere ca să îl apere. Un cetăţean ajuns din greşeală să conducă armata română se lasă furat de neştiinţa sa de carte şi îi omagiază pe soldaţii „care şi-au dat viaţa aiurea”. Şi tot acest Moş Teacă are o soţie care are un restaurant de lux unde, ce brodeală, papă delegaţiile străine venite la MAN. Vă daţi seama ce facturi cu multe zerouri plătiţi dvs. la afacerea ministrului care se plînge că nu are bani să facă defilarea de 1 Decembrie? De ziua naţională nici unul dintre posturile de radio şi televiziune la care plătim abonament (de la cele private n-avem pretenţii) şi care ne-au înecat într-un verbiaj greţos de locuri comune n-a găsit loc să prezinte un material despre cîţi dintre artizanii Marii Uniri şi-au sfîrşit viaţa în puşcăriile comuniste. Ar fi fost o bună lecţie de istorie adevărată. Tot printr-o ordonanţă de urgenţă s-au mai tăiat şi din unghiile roase al CNA-ului, în aşa fel încît Antenele să fie, în sfîrşit, imunizate, scutite de orice pedeapsă pentru treaba puturoasă pe care o fac în fiecare seară. Puterea actuală care mimează că e tot în opoziţie tot ţipă despre cei 7 milioane care ar fi votat contra Băsescu. Dar nu spune o şoaptă despre cei mai bine de 9 milioane care au votat, la fel, pentru reducerea la 300 de parlamentari. Nici nu spun alegătorilor aflaţi la coadă la analize medicale plătite de primărie (e unul din modurile noi de a cumpăra voturi) că e foarte posibil ca (datorită minunatei legi puse la cale de ubicuul domn-media Pârvulescu) să avem vreo sută de parlamentari mai mult decît acum. Cel mai corupt, mai incompetent şi mai antinaţional guvern pe care l-a avut România, numit şi guvernul Voiculescu, este absolut discreţionar, nu se simte în el nici o adiere de democraţie. Dar nu asta este cel mai trist. Ci faptul că el are o masivă susţinere populară. Mult (des)cîntaţii baroni: Mazăre, Dragnea, Fenichiu, etc. sunt iubiţi de poporul care plînge cînd vreunul dintre ei este săltat de DNA. De aceea nu trebuie să avem nici o speranţă. Românii îşi merită soarta, nu trebuie plînşi, nu regretăm nimic, ne scufundăm din nou în hăurile cele mai adînci ale non-istoriei unui non-popor.

P.S. Plagiatul dlui Ponta era stingher aşa că un mare cotidian german a căutat-o şi pe buna doamnă Andronescu şi a găsit-o zdravăn împrumutată într-o lucrare. (ultima oră, mai sunt şi altele). Ciudat este că doamna ministru care ne spunea că ministerul nu se poate pronunţa în chestiuni de plagiat a izvodit pe dată un comunicat în numele instituţiei care zice-se că o disculpă. Măi fraţilor, chiar nu înţelegeţi că oamenilor ăştia nu le plac hoţiile? Şi că plagiatul este hoţie intelectuală? Pe cînd demisia?
 Christian CRÃCIUN

Duel verbal cu multe scântei şi grade între consilierul Florin Frăţilă şi primarul Horia Tiseanu

Până să ajungă consilier municipal din partea PNL, Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, educaţie, sănătate, sport şi tineret din cadrul legislativului municipal, se număra printre cei mai aprigi adversari ai primarului Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina. După ce a ajuns ales al comunităţii câmpinenilor, Florin Frăţilă a revenit, pentru o perioadă, la sentimente ceva mai bune (mai ales în timpul unor sărbători locale, cum ar fi Serbările Toamnei), dar nu a renunţat să-i monitorizeze acţiunile primului demnitar al oraşului, cutezând de fiecare dată să critice activitatea edilului-şef atunci când considera că acesta din urmă greşeşte.
Recent, în plenul Consiliului Local, Frăţilă i-a adus acuze tăioase primarului, strigându-i acestuia, în finalul ultimei şedinţe a aleşilor desfăşurată joia trecută: “Aţi transformat Poliţia Locală într-o miliţie personală. Ati fost recent la sediul Poliţiei Locale pentru a face presiuni asupra poliţiştilor din subordinea Primăriei, în sensul de a-i determina să acţioneze la comenzile dvs. politice”. Nemulţumirea lui Frăţilă era îndreptată şi împotriva managerului-general al Spitalului Municipal Câmpina (SMC), Alexandru Matei. Acesta fusese invitat printr-o adresă a Comisiei de cultură, educaţie, sănătate, sport şi tineret să vină în plenul legislativului municipal pentru a lămuri anumite aspecte legate de situaţia financiară a spitalului şi de stadiul proceselor cu Clinica Romgermed. Printr-o adresă protocolară, medicul chirurg a declinat invitaţia pe motiv că aproape toată săptămâna trecută, deci şi în ziua şedintei aleşilor, se află  la un seminar organizat de Ministerul Sănătăţii pentru perfecţionarea directorilor din unităţile spitaliceşti. Florin Frăţilă a atras atenţia că “managerul spitalului a avut timp pentru a organiza o conferinţă de presă, cu o zi înainte de şedinţă, dar nu a binevoit să se prezinte la interpelarea Consiliului Local, în subordinea căruia se află Spitalul Municipal, care primeşte finanţări importante de la buget.”
În replică, primarul Horia Tiseanu a arătat că “managerul SMC  a trebuit să fie prezent la un curs de perfecţionare organizat de ministerul de resort aproape în fiecare azi a săptămânii, mai exact, în fiecare după-amiază, fapt care i-a permis să organizeze, în preziua şedinţei de Consiliu, o conferintă de presă pentru a  informa despre câştigarea primului proces cu Romgermed. Aşa cum se întâmplă şi în Parlament, în miniparlamentul câmpinean, conform Regulamentului de Funcţionare, şefii instituţiilor publice sunt interpelaţi de către consilieri numai în plenul adunărilor Consiliului Local, iar nu prin scrisori venite din partea unor comisii de specialitate. Dacă vreţi să faceţi interpelări, le puteţi face acum, urmând ca persoanele interpelate să se prezinte în faţa dvs. la următoarea şedintă a Consiliului Local.”
Primarul a mai susţinut, de asemenea, că nu a fost la sediul Poliţiei Locale pentru a face presiuni politice asupra poliţiştilor, ci doar pentru a-i dojeni pe câţiva dintre ei, care nu-şi îndepliniseră corespunzător atribuţiile de serviciu. Ultimul duel verbal dintre consilierul liberal Frăţilă şi primarul Tiseanu nu a avut un învingător, terminându-se nedecis. Cu toate acestea, ne aşteptăm, în viitor, ca războiul dintre cei doi să continue, Florin Frăţilă înscriindu-se cu succes pe lista celor mai aprigi duşmani politici ai edilului câmpinean. A.N.

Ziua Naţională a animat, pentru două ore, centrul municipiului

Cum vremea a ţinut cu organizatorii, numeroşi localnici de toate vârstele au fost martori la ceremoniile organizate, ca în fiecare an, lângă Monumentul Soldatului Necunoscut, cu ocazia Zilei Naţionale. Îmbucurător este numărul din ce în ce mai mare de copii prezenţi; patriotismul nu este un dat din născare, el trebuie cultivat. Mai puţin lăudabil a fost numărul mic de steaguri tricolore (numai două am numărat noi), arborate la ferestrele apartamentelor din blocurile învecinate platoului pe care s-au desfăşurat manifestările dedicate lui 1 Decembrie. Dacă ne gândim că, în alţi ani, nici măcar atâtea drapele naţionale nu vedeam, ce să zicem: bine şi atâtea, important este începutul. Dacă ne gândim însă că, în ţările occidentale civilizate (şi poate chiar în multe alte ţări mai puţin civilizate din lume), lucrurile stau exact invers decât la noi, nu avem niciun motiv a ne mândri din acest motiv. Nemaivorbind că manifestările organizate de municipalitate cu ocazia Zilei Naţionale ni se par multora dintre noi o imagine-clişeu: acelaşi ceremonial religios, aceleaşi previzibile momente artistice, aceleaşi depuneri de coroane, acelaşi ceremonial militar. Nu acelaşi lucru se întâmplă în mintea şi în sufletul germanului, francezului, englezului, ale occidentalilor obişnuiţi, cărora nu li se par monotone participările la evenimentele prilejuite de sărbătorile naţionale respective, de comemorarea anuală a jertfelor supreme ale unor oameni ieşiţi din comun care fac parte din fiinţa unui neam, din esenţa unui popor. Este un lucru care încă ne deosebeşte de lumea civilizată, e diferenţa dintre spiritul civic vest-european, impregnat de patriotism, şi spiritul civic balcanic, încă destul de impregnat cu miros de mici şi valuri de bere. La desfăşurarea festivităţilor prilejuite de aniversarea a 94 de ani de la marea sărbătoare a Reîntregirii Neamului Românesc, de la 1 Decembrie 1918, au participat activ peste o sută de persoane. Depunerea coroanelor de flori de către delegaţiile participante, prinos adus faptelor glorioase ale înaintaşilor noştri care s-au jertfit pe altarul patriei pentru făurirea şi apărarea României, a fost precedat de un spectacol artistic reuşit, cu cântece şi dansuri populare, oferit de Ansamblul “Ciobănaşul” al Şcolii Generale “Ion Câmpineanu”. A urmat apoi trecerea în revistă a gărzii de onoare de către primarul Horia Tiseanu şi alocuţiunea acestuia, continuate, în buna tradiţie a evenimentului, de o slujbă de pomenire a înaintaşilor eroi oficiată de un sobor de preoţi în fruntea căruia s-a aflat părintele protoiereu Costică Dumitru. Seria depunerilor coroanelor cu flori la baza monumentului a fost deschisă de o delegaţie a Senatului condusă de senatorul în funcţie Georgică Severin. În continuare, au depus coroane delegaţia Primăriei Câmpina şi delegaţiile principalelor partide câmpinene. Cea mai numeroasă şi mai impresionantă a fost delegaţia USL, în primul rând al acesteia aflându-se candidaţii la Parlament ale celei mai puternice formaţiuni politice din România: Virgil Guran (candidat la Camera Deputaţilor), şi Georgică Severin (candidat pentru Senat). Delegaţia USL a fost urmată de cea a ARD (alianţa formată din PDL, FC şi PNŢCD). Au mai depus coroane de flori şi alte partide mai puţin importante. Apoi, asociaţii ale veteranilor care au lucrat în structurile MApN şi MAI, delegaţii ale unor importante instituţii publice şi societăţi comerciale private, precum şi ale tuturor liceelor şi şcolilor generale. Momentul de final l-a constituit defilarea, pe Bulevardul Carol I, a celor două detaşamente (de la Jandarmi şi de la ISU), urmate de o formaţie de maşini aparţinând Poliţiei Rutiere, Poliţiei Locale, Jandarmeriei şi Pompierilor. A.N.

Pentru prima dată, luminile de Crăciun din centrul oraşului au fost aprinse de municipalitate

La sfârşitul săptămânii trecute, centrul oraşului nostru a îmbrăcat hainele luminoase ale Sărbătorilor de Iarnă. Dacă până acum, în condiţiile în care iluminatul public era asigurat de vechiul sistem al Renel-ului, momentul aprinderii ornamentelor stradale de Crăciun se realiza la data solicitată de Primărie, dar la o oră aproximativă, în funcţie de cât de bine răspundeau la comenzi instalaţiile celor de la Electrica, anul acesta, totul a decurs şnur, iar numeroasele becuri şi ornamente de sezon au fost aprinse de către municipalitate, la un semnal al primarului Horia Tiseanu şi la sfârşitul numărării de către acesta a ultimelor cinci secunde despărţitoare de eveniment, împreună cu mulţimea adunată în Parcul Milia, în seara de vineri, 30 noiembrie. În afară de împodobirea celor doi brazi înalţi din parc, municipalitatea a mai achiziţionat un Moş Crăciun uriaş, alcătuit din numeroase beculeţe, lângă care au ţinut să fie fotografiaţi de către părinţi o mulţime de copii. Aprinderea luminilor de Crăciun a avut loc în cadrul unui spectacol artistic. “Trăim vremuri de criză, peste care vom trece până la urmă, dar nu fără alte sacrificii. Sperăm ca acest spectacol al luminilor de Crăciun să descreţească frunţile şi să însenineze sufletele tuturor câmpinenilor, cărora le doresc un an mai bun şi o viaţă cât mai lipsită de griji”, le-a urat edilul-şef tuturor câmpinenilor, vorbindu-le celor aproape 100 de localnici participanţi la eveniment. Spectacolul artistic a început cu un concert de colinde în interpretarea câtorva copii talentaţi de la Clubul Copiilor, îndrumaţi de profesoara Ruxandra Brezeanu. După explozia de lumini care au pus stăpânire pe  centrul Câmpinei, amintind localnicilor începerea Sărbătorilor de Iarnă, a urmat microrecitalul trupei locale Bright Acoustic, prezentat iniţial ca fiind unul de muzică folk, cu toate că cei doi membri ai formaţiei amintite au cântat destule melodii pop şi pop-rock. Până la prima ninsoare serioasă ce se va aşterne peste Câmpina şi locuitorii ei, peisajul hibernal nu va fi complet, la fel cum incompletă ni se va părea şi feeria luminilor de Crăciun. Cu toate acestea, miile de luminiţe aprinse, vineri seara, în centrul oraşului, au anunţat lunga serie a sărbătorilor laice şi religioase pe care le vom trăi până spre mijlocul lunii ianuarie. Luminile de poveste din centru vor încânta, la fiecare cădere a nopţii, toate privirile trecătorilor şi le vor încălzi sufletele, curăţindu-le de praful nimicniciilor omeneşti cotidiene şi alungând din ele răutăţile acumulate peste an, pentru a da frâu liber bucuriei creştine şi pentru a permite cuibărirea lăuntrică a spiritului Crăciunului, spirit ce va marca prima parte a celui mai rece sezon, făcându-l cel mai cald, prin trăirile sufleteşti şi atmosfera de sărbătoare instalată.

Adrian Ioan Piţigoi, candidat pentru Camera Senatului din partea PP-DD: “Putem forma acum o nouă majoritate care să-şi spună cuvântul în interesul cetăţenilor şi pentru România”

Adrian Ioan Piţigoi s-a născut în 1978, la Câmpina. A absolvit liceul „Nicolae Grigorescu”, iar în 2001 a terminat facultatea de Marketing şi Economia Serviciilor din cadrul Universităţii Artifex, deţinând un masterat în Marketing şi Comunicare. În prezent este manager la o companie multinaţională care activează în domeniul distribuţiei de GPL (gaze petroliere lichefiate). În perioada 2007-2012 a fost lider şi vicelider al organizaţiei P.I.N Câmpina, iar în perioada 2008-2012 devine consilier municipal din partea acestui partid. La alegerile locale din iunie 2012, candidează din partea PP-DD pentru funcţia de primar al Municipiului Câmpina, obţinând 13% din voturile legal exprimate, păstrându-şi locul în Consiliul Local. Acum candidează tot din partea PP-DD pentru un post de senator.  

- Ce anume v-a  determinat să candidaţi pentru funcţia de senator?
- Consider că este momentul unei schimbări adevărate, după 22 de ani de la  Revoluţie, când românii chiar şi-au dorit altceva. Totuşi, istoria demonstrează că lucrurile nu stau astfel. Aşa am hotărât ca, alături de echipa PP-DD, să punem umărul să realizăm o nouă majoritate care să conteze şi care să-şi spună cuvântul. Aceste lucruri m-au animat să intru în politică. Noi considerăm că putem forma acum o nouă  majoritate care să-şi spună cuvântul în interesul cetăţenilor şi pentru România.
- În cazul în  care veţi ajunge senator, ce proiecte aveţi în vedere?
- Avem mai multe proiecte, care sunt atât ale grupului pe care îl reprezint cât şi individuale. În Parlament poţi interveni în domeniul legislativ, pentru că de aici porneşte organizarea ţării. Avem în plan, cel puţin, modificarea legii sănătăţii, a învăţământului, a protecţiei sociale şi a protecţiei animalelor. Dorim o aliniere europeană  şi o normalitate. Noi am avut şi până acum legi în aceste domenii. Din păcate, le vedem că nu funcţionează la nivel structural, în teritoriu, aşa cum trebuie. Se cunoaşte clar că sistemul sanitar este la pământ. Se văd, cu ochiul liber, spitale închise, problema medicamentelor compensate şi a reţetelor gratuite. După o viaţă de muncă, pensionarii ajung să nu beneficieze de un sistem sanitar normal, care să le asigure o bătrâneţe liniştită. Chiar şi cei care sunt angajaţi şi cotizează au parte de servicii de sănătate precare, dacă nu îndoielnice. Din punct de vedere al protecţiei sociale care, la fel, este la pământ, pensiile sunt decimate, după guvernele care au condus ţara. Pensionarul se uită în portofel după ce primeşte pensia, face calculele pentru cheltuielile vieţii de zi cu zi şi îşi dă seama că nu poate să supravieţuiască, ceea ce este dramatic. În România a dispărut zâmbetul de pe buzele românilor.
- Aveţi puncte comune cu cele din programul de guvernare al USL. De ce nu aţi candidat din partea lor, ţinând cont şi de protocolul  încheiat între USL şi PP-DD la nivel judeţean.
- Partidul lui Dan Diaconescu este o entitate individuală, care a semnat un protocol la nivel local, judeţean, punctual, în interesul cetăţenilor, nu doar cu USL, ci şi cu ARD. Acest lucru s-a făcut doar conjunctural, repet, în interesul cetăţenilor, pentru a reuşi să ne spunem punctul de vedere, pentru a putea să impunem doleanţele cetăţenilor, pe care le-am primit de la ei în consiliile locale şi judeţene. Totuşi, de aici şi până la a discuta de alianţe la nivel naţional, de candidaturi pe liste comune, există o distanţă foarte lungă. Noi, nefiind un partid parlamentar, singura modalitate de a ne manifesta, de a avea un cuvânt de spus până vom ajunge în Parlament, este să încheiem aceste înţelegeri la nivel local şi judeţean. Aşa am format alianţe şi parteneri de dialog, în funcţie de principiile comune şi de dorinţele noastre de a ne realiza proiecte pentru binele cetăţenilor.
- Credeţi că aveţi şanse ca să obţineţi funcţia de senator?
- Eu sunt învăţat să lupt. Eu nu ştiu altceva decât să muncesc. Sondajele le „rup” alţii. Eu ştiu că trebuie să-mi ating ţelurile cu echipa de lângă mine, pentru cetăţenii care au încredere în noi.

Clubul Femina, la cea de-a doua ediţie

Organizată într-un cadru plăcut şi-o ambianţă de sărbătoare, cea de-a doua ediţie a întâlnirilor membrelor Clubului Femina, înfiinţat sub egida Asociaţiei Pro Câmpina,  a avut loc joi, 29 decembrie, la Restaurantul Amana Inn, invitată fiind Asociaţia pentru educaţie alternativă Proxima. Programul acestei întâlniri a cuprins:  prezentarea obiectivelor  şi proiectelor în perspectivă ale  Asociaţiei pentru educaţie alternativă “ Proxima”, o expoziţie cu lucrări realizate de copii şi  discuţii pe tema  Educaţia alternativă- mijloc de autocunoaştere şi dezvoltare personală.
Fondatoarele Asociaţiei pentru educaţie alternativă Proxima, Carmen Goran (preşedinte) şi Liliana Marica (vicepreşedinte), au prezentat doamnelor şi domnişoarelor participante proiectele pe care şi le propune asociaţia să le dezvolte în perioada imediat următoare, dintre care amintim: organizarea, în colaborare cu şcolile din oraş, de tabere, şcoli de vară, cluburi şi alte asemenea, cu caracter educaţional şi recreativ pentru tineri, copii şi părinţi , organizarea de cursuri de pregătire, seminarii, conferinţe, dezbateri publice pentru  promovarea formelor  de educaţie alternativă, formală şi non formală, complementare celor abordate în şcoală, inclusiv prin sisteme tip afterschool.
Unul dintre cele mai interesante şi ambiţioase proiecte al Asociaţiei Proxima este  înfiinţarea unui Centru recreativ comunitar, în care copii, tineri, vârstnici să poată participa la activităţi educative, culturale, sportive  organizate cu titlu gratuit, astfel încât să se creeze o comunitate puternică în Câmpina.
Expoziţia cu lucrări  realizate de copii sub coordonarea  dnei. Cristina Popescu a arătat ce pot face mânuţele dibace ale copiilor atunci când sunt îndrumaţi cu dăruire şi pasiune.
La propunerea dnei. învăţătoare Adina Săbăgeanu, următoarea întâlnire a Clubului Femina va avea loc în data de 19 decembrie, prilej cu care copiii de la Şcoala Generală nr. 7 vor susţine un recital de colinde.

Dublă lansare de carte la Biblioteca “Dr. C.I. Istrati”

Sub patronajul Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati” şi al organizaţiei locale “Cultul Eroilor”, a avut loc ediţia a IV-a a manifestărilor câmpinene cu lansări de carte. Astfel, marţi, 27 noiembrie, la citadela cărţii - Biblioteca Municipală - s-a desfăşurat lansarea volumelor: “Tinereţea, Cătănia, Războiul. Pagini din istoria neamului” - autor Gherasim Rusu Togan şi “Cronica militară a judeţului Prahova” - autor col. (r) Constantin Chiper.
Deşi abordează un subiect comun - Armata Română - cărţile sunt diferite: prima lucrare foloseşte forme literare de exprimare, în timp ce a doua utilizează elemente istorice de interpretare a fenomenului respectiv. În schimb, amândouă lucrările au necesitat, după mărturisirile autorilor, un volum imens de muncă, de cercetare/ redactare, întins pe o perioadă de 10, respectiv 7 ani.
Lucrarea “Tinereţea, Cătănia, Războiul. Pagini din istoria neamului” din colecţia “România eroică”, apărută la Editura Premier, Ploieşti, 2012, într-o ţinută grafică elegantă, abordează o structură modernă: “Cuvânt introductiv”: “Cartea de faţă se doreşte să fie sinteza preocupărilor avute în atenţie de către autor, a mulţimii de culegeri colecţionate ani de ani, de la veteranii celor două războaie mondiale şi urmaşii lor”;  19 capitole, dintre care amintim: “Cătănia ca instituţie”, “Cătănia şi războiul”, “Depământenirea sau desţărarea tânărului sărac”, “Veghetorii de pe culmi”, “Tinereţea sub magia vitalităţii” etc. şi un Epilog.
A doua carte lansată, “Cronica militară a judeţului Prahova”, apărută la Editura “Scrisul Prahovean”, Ceraşu, 2012, are o structură specifică: “Cuvânt înainte”: “Lucrarea de faţă valorifică o vastă bibliografie, dar, totodată, meritul incontestabil al autorului este şi acela că a urmărit sistematic şi a redat cronologic evoluţia tuturor structurilor armatei române amplasate în teritoriul judeţului Prahova, precum şi participarea, dar şi jertfa de sânge a ostaşilor români pe fronturile celor două conflagraţii mondiale” (Traian Tr. Cepoiu); 13 capitole, dintre care am selectat: “Contribuţia prahovenilor la apărarea fiinţei naţionale a poporului român”, “Infanteria”, “Cavaleria”, “Artileria terestră”, “Vânătorii de munte”, “Aviaţia” etc.; Bibliografie; Postfaţă; Anexe.
Salutând întreaga asistenţă, moderatoarea activităţii, Liliana Ene, a prezentat autorii celor două cărţi şi pe lectorii manifestării literare, prof.dr. Gheorghe Râncu şi col. (r) Marian Dulă.
Cu o remarcabilă dicţie, Gh. Râncu a scos în evidenţă calităţile deosebite ale cărţii “Tinereţea, Cătănia, Războiul”...: “În atmosfera colocvială de astăzi, mă bucur că am prilejul să particip din nou la o lansare a cărţilor lui Gherasim Rusu Togan. Eu propun să denumim «noiembrie - luna cărţilor lui Gherasim». Cartea, o triadă - tinereţe, cătănie, război - marchează etapele de formare ale unui tânăr. Autorul dezvăluie, cu talent, pregătirea iniţiatică pe care feciorii o făceau sub îndrumarea unui vornic”. Lectorul a prezentat din carte citate pline de semnificaţii: “Măi Staline, măi Staline/ Tu ascultă de la mine:/ Kremlinul să ţi-l văd pară,/ Să-ţi piară copii şi ţară,/ Să te văd lovit de rău/ cum a fost feciorul meu!” - blestemul unei mame care şi-a pierdut copilul sau “Mareşale, faţă rasă,/ Lasă-mi copilul acasă,/ Nu-l da carne tunului/ Pe la Cotul Donului”.
Dezinvolt, în elementul său profesional, col. (r) Marian Dulă a făcut, de asemenea, o amplă prezentare a volumului “Cronica militară a judeţului Prahova”: “Cartea este o lucrare laborioasă, cuprinzând 390 de pagini, dintre care 26 cu hărţi şi 120 cu reproduceri după fotografii. Este o lucrare de specialitate, realizată riguros ştiinţific, care umple un gol resimţit de toţi iubitorii tradiţiilor militare din spaţiul prahovean”.
În partea a doua a manifestării, un grup de elevi de la Colegiul Naţional “N. Grigorescu”, alcătuit din: Rovana Munteanu, Alexandra Popa, Alexandra Stoian şi coordonat de prof.dr. Cristina Dinu, a citit eseurile: “România, ţara mea de dor”; “1 Decembrie 1918 - Sentimente şi memorii”; “Şi noi suntem români”, lucrări aplaudate de asistenţă. Reuniunea s-a încheiat cu o sesiune de autografe şi cu un delicios bufet suedez.
Theodor MARINESCU