18 decembrie 2012

USL Câmpina a hotărât:

La Câmpina, taxele şi impozitele locale nu vor creşte în 2013

Contrar unor zvonuri şi speculaţii răutăcioase şi nereale, cu iz politic ce poartă marca marelui înfrânt la recentele alegeri parlamentare, în Câmpina, taxele şi impozitele locale nu vor creşte în 2013. Au dat asigurări ferme în acest sens liderii USL Câmpina, care, la sfârşitul săptămânii trecute, au organizat o conferinţă de presă, pentru a linişti spiritele şi pentru a-i asigura pe localnicii care au căzut pradă zvonurilor alarmiste că nu au de ce să-şi facă griji. Vineri, la sediul organizaţiei PSD Câmpina, gazde pentru ziariştii prezenţi au fost cei doi parlamentari câmpineni proaspăt aleşi (senatorul social-democrat Georgică Severin şi deputatul liberal Virgil Guran), viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina), consilierii municipali Gheorghe Tudor (PSD), Florin Frăţilă (PNL) şi Horaţiu Zăgan (PNL). Trebuie să remarcăm faptul că municipiul nostru va avea tot doi parlamentari, ca în mandatul trecut, şi că Virgil Guran şi Georgică Severin au obţinut victorii electorale categorice, închizând fiecare colegiul în care a candidat. Astfel, economistul Virgil Guran a închis Colegiul 2 Deputaţi (54,25% din voturi), învingându-l astfel pe rivalul său de la ARD, tânărul arhitect Alexandru Anghel, iar profesorul Georgică Severin a câştigat Colegiul 1 Valea Prahovei  de o manieră şi mai categorică (59,1%), învingându-l pe contracandidatul său, tot de la ARD, medicul Alexandru Matei, managerul Spitalului Municipal Câmpina. “E un lucru destul de cunoscut, taxele şi impozitele locale trebuie reactualizate, din trei în trei ani, cu rata inflaţiei. La nivelul Câmpinei, nu vorbim acum despre comunele din jur, aceste taxe şi impozite locale nu vor creşte în anul care va veni. Aceasta este hotărârea USL şi noi o vom respecta cu stricteţe. Cu alte cuvinte, speculaţiile care s-au făcut, e limpede de către cine, cum că noi când vom veni la putere vom mări aceste taxe şi impozite locale, aceste speculaţii, cum spuneam, nu sunt reale. Cei care ne acuză ne acuză degeaba. Noi ne vom ţine de cuvânt până la capăt. Rămânem consecvenţi gândirii noastre economice: pe vreme de criză, nu se măreşte fiscalitatea”, a declarat Virgil Guran, la debutul conferinţei de presă. Senatorul Georgică Severin a întărit declaraţia antevorbitorului său, subliniind, de asemenea, faptul că “se încearcă un atac împotriva guvernului Ponta folosindu-se o recentă ordonanţă de guvern care stabileşte limitele până la care consiliile locale pot mări fiscalitatea în comunităţile pe care le conduc. A fost un pretext destul de bun pentru PDL să ne atace, asta şi pe fondul unei carenţe de comunicare din partea guvernanţilor. Cabinetul Ponta nu a impus mărirea taxelor şi impozitelor locale, ci doar a stabilit, printr-o ordonanţă de guvern, plafonul maxim până la care autorităţile locale pot mări aceste taxe şi impozite. Cu siguranţă, pentru anul viitor, fiscalitatea locală nu se va modifica. Pentru anul 2011, administraţia PDL a municipiului din acea vreme a mărit abuziv, dar nu ilegal, taxele şi impozitele locale cu 20%, cea mai mare creştere a unei fiscalităţi locale la nivelul întregii ţări. Nu vom face aceeaşi greşeală. Nu ştim ce va fi peste doi-trei ani, vom vedea cum vor evalua lucrurile. În viitor, dacă municipalitatea va fi nevoită să plătească credite bancare împovărătoare, probabil se va recurge şi la măriri de taxe şi impozite locale. Important este ca împrumuturile bancare să se facă pentru investiţii publice importante, nu pentru clientele de partid. Oricum, în acest tip de fiscalitate, raporturile sunt între consiliile locale şi comunităţile locale, nu între guvern şi comunităţile locale. Noi vom încerca să explicăm din timp toate măsurile ce vor fi luate de USL, pentru ca oamenii să fie bine informaţi şi lucrurile să fie clare pentru toată lumea.” Consilierul municipal liberal Florin Frăţilă a asigurat că “dacă va avea probleme de finanţare, actualul legislativ municipal nu va ezita să taie sau să diminueze orice cheltuială inutilă a banului public colectat de la firmele şi locuitorii municipiului. Nu este normal să mărim taxele şi impozitele după doi ani de zile.” Viceprimarul Ion Dragomir a ţinut să asigure, la rândul său, “cetăţenii Câmpinei că taxele şi impozitele locale vor rămâne la acelaşi nivel şi în 2013.”
Menţionăm că, în luna octombrie 2012, Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de hotărâre privind actualizarea taxelor şi impozitelor locale cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani, respectiv majorarea acestora cu 16,05%, reluând, în mare parte, prevederile unui proiect de ordonanţă publicat de minister în luna martie 2012, dar care nu a ajuns să fie aprobat în Guvern. Actualizarea taxelor şi impozitelor locale în fiecare localitate a ţării se va face doar dacă va hotărî astfel consiliul local respectiv. A.N.

EDITORIAL

DE CE NU SUNT POPULIST

Nu mai sunt multe de comentat în legătură cu rezultatele alegerilor. Mai putem (încă) să spunem apăsat că înseamnă practic revenirea la partidul unic. Ca și prin anii 1945-1947, pluralismul a rămas ceva de fațadă. Intelighenții încearcă să mă convingă că democrația se reduce la număr. Asta a votat majoritatea. Excluzînd calitatea. Și că trebuie să accept acest vot aberant. Nu, sunt democrat tocmai pentru că nu accept votul dat pentru securiști, analfabeți, infractori șamd. Dar chiar și reducînd totul la jocul numerelor cîteva nedumeriri tot rămîn. USL a luat ceva peste 4 milioane de voturi. Dar toată vara ne-au asasinat în toate discursurile cu cele 7 milioane jumătate care ar fi votat în favoarea lor la referendum. Unde sunt cele 3 milioane diferență? Apoi, dacă reducem democrația la această religie a numărului (cum vrea dna Alina Mungiu de exemplu), ce facem cu acel referendum care a decis un parlament de 300 de reprezentanți? O lege evident proastă a creat un monstru și ca dimensiune și ca alcătuire. Este, o putem spune franc încă înainte de a fi investit noul parlament, respectiv noul guvern: cel mai prost parlament pe care îl putem avea din 90 încoace. Nici nu se pune problema unor politici coerente și inteligente de ieșire din criză. Făcute de cine: de Dragea, de secretara lui, de Dogaru, de Fenichiu, de Becali, de Firea coprofila, de ziariștii de la Antene? Dacă „vocea poporului” este suverană, populismul rămîne dușmanul principal al democrației autentice. Rămîi stupefiat văzîndu-l pe un „lider de opinie” care de 20 de ani a luat consecvent în cătarea cuvintelor orice încercare de a înjgheba o structură politică autentic democratică arătîndu-se acum profund scîrbit de rezultatul votului. De care, alături de mulți colegi de presă, este profund vinovat. Comemorăm 23 de ani de la revoluția anticomunistă revenind triumfalist la un regim de partid unic. Poporul a ales. Mai nimeni din ceea ce ar fi fost o firavă speranță de creștere a nivelului cultural al parlamentului nu a fost ratificat de votul popular. Eu personal am acceptat conștient sacrificiile impuse de regimul Boc. Care au menținut țara, oricît nu ar vrea mulți să recunoască, în afara unei crize profunde. Acum sunt revoltat pentru că toate aceste sacrificii s-au dovedit inutile, economiile scremute cu greu s-au risipit pe cumpărarea voturilor pensionarilor și bugetarilor de către guvernul Ponta. E limpede, anul 2012, începînd cu protestele din iarna trecută, trecînd prin lovitura de stat din vară și sfîrșind cu votul din decembrie, va rămîne un an sinistru în istoria recentă a țării. Ce va urma? O pace neagră și o mizerie tăcută. Potențialul nostru de revoltă este nul. Politic, nu avem nimic de așteptat. A mai rămas doar factorul X: Băsescu. Eu cred că ar face cel mai bine să-și dea demisia. Luîndu-le astfel ultima scuză ăstora care vor arunca în continuare orice nerealizare a guvernării lor în spatele opoziției băsesciene. Apropo de opoziție: ea nu mai există practic și îi putem cînta prohodul. Ca și societății civile, cea mai înfrîntă de fapt de votul popular. Rămîne ca ele să fie reconstruite de la zero, asta dacă istoria va mai avea răbdare cu noi. Este ultimul articol pe 2012, și nu știu dacă ne vom mai vedea și anul viitor. Cît credeți că va mai dura libertatea de exprimarea într-un stat care se putinizează, cum cu bucurie ne arată Vocea Moscovei? Să aprindem o lumînare pentru morții de la Timișoara și pentru România. Dumnezeu să ne ierte!

P.S. „Așa suntem noi plagiatorii, mai votați”, exclamă rînjind sinistru cinic primul ministru. Domnule jurist, votul nu exonerează pe nimeni de o infracțiune. Iar furtul intelectual rămîne tot furt. Punct. Ați face un mare bine României dacă l-ați elibera pe infractorul Năstase Adrian și v-ați refugia la Cornu să-i îngrijiți ferma. Acolo nu se preocupă nimeni de plagiatul dvs sau al dnei ministru al bacalaureatului profesional.
Christian CRÃCIUN

După două corecţii care au diminuat fondurile europene alocate,

Proiectul european “Modernizare Calea Dacia”
poate împovăra sensibil bugetul local

Despre utilitatea proiectului privind modernizarea Căii Dacia prin realizarea pasajului rutier suprateran peste DN1, o adevărată bijuterie arhitectonică (unică în Europa, după declaraţiile proiectantului), nu mai trebuie să vorbim, pentru că fluidizarea traficului în zonă vorbeşte de la sine despre acest lucru. Dacă, înainte de inaugurarea pasajului rutier din primăvara acestui an, se formau, în orele de vârf, cozi interminabile, iar şoferii aşteptau zeci de minute pentru ieşirea din oraş pe la poarta lui sudică, cea mai importantă investiţie publică din Câmpina ultimelor două decenii a făcut posibilă ajungerea în DN1 în 30-40 de secunde.  Toate ar fi bune şi frumoase dacă cel mai mare proiect european accesat de Câmpina, în valoare de aproximativ şase milioane de euro, la care contribuţia Consiliului Local trebuia să fie de doar de 2% (18% din finanţare a fost asigurată din fonduri guvernamentale, restul revenind U.E.), nu ar risca să devină o povară prea mare pentru bugetul câmpinean şi pentru viitorul investiţiilor publice din următorii ani. Această situaţie nefericită şi foarte posibilă este urmarea a două corecţii (una în 2011, cealaltă, în 2012), dar şi a unor documente şi neînţelegeri financiare ce ar putea avea un final nefavorabil municipalităţii. Corecţiile amintite au fost aplicate de către inspectorii Ministerului Dezvoltării, care au considerat că nu s-au făcut correct atribuirea contractului de realizare a sistemului de iluminat al pasajului rutier şi schimbarea soluţiei constructive a investiţiei. Astfel, anul trecut, o corecţie de 5% aplicată  de inspectorii în cauză a redus cu acelaşi procent contribuţia de 20 de milioane lei a U.E. Anul acesta, o a doua corecţie aplicată finanţării proiectului şi câteva incidente financiar-contabile (o factură refuzată la plată constructorului de către Primărie şi neîntoarcerea în bugetul local, de la Ministerul Dezvoltării, a unor sume importante de bani, plătite de executivul câmpinean constructorului), au făcut ca pericolul diminuării neprevăzute, şi cu sume foarte mari, a bugetului local să fie din ce în ce mai real. Dacă ultimele probleme financiare nu se vor rezolva în sensul dorit de administraţia publică locală, finanţarea pasajului rutier de pe DN1, nerezolvată nici până în prezent, ar putea afecta foarte serios finanţele câmpinene nu doar în anul viitor, ci şi în anii următori. Recent, viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina, a declarat presei următoarele: “Două scrisori de rambursare trimise, la începutul anului, de Primărie către Ministerul Dezvoltării au fost refuzate la plată. Banii respective au fost plătiţi de Primărie pentru lucrările executate. Există, de asemenea, o corecţie aplicată investiţiei, la ultimul control, în valoare de 3,4 milioane lei. Corecţia aplicată finanţării şi banii solicitaţi prin scrisorile de rambursare reprezintă, în total, circa 10,4 milioane de lei. Corecţia a fost contestată în instanţă de către Primărie, dar mi-e teamă că nu vom avea sorţi de izbândă. De asemenea, mi-e teamă că nici cele şapte milioane de lei solicitate prin cele două scrisori de rambursare nu se vor întoarce în bugetul local, aşa cum ar trebui. Toţi aceşti bani sunt prinşi în bugetul local la venituri. Neprimirea lor înseamnă că va trebui să diminuăm cheltuielile pentru a echilibra bugetul. Grav este că aceste corecţii sunt privite foarte senin. Corecţiei de un milion de lei, aplicată anul trecut pentru modul în care s-a încheiat contractul cu iluminatul pe pasaj, i se adaugă acum o a doua corecţie, de 3,4 milioane de lei, pentru schimbarea soluţiei constructive a pasajului rutier. Ar fi păcat să nu primim banii, căci acest lucru ar diminua considerabil veniturile noastre, mai ales că blocarea anumitor programe europene se referă la desfăşurarea acestora, nu la plata lucrărilor executate deja în cadrul acestor proiecte europene.” Câteva detalii despre cum s-au petrecut lucrurile credem că ar aduce mai multă lumină în lămurirea acestei situaţii periculoase pentru finanţele locale din viitorul apropiat. Anul trecut, în urma unui control efectuat în mai multe judeţe, inspectorii au aplicat o corecţie finanţării UE şi au decis diminuarea fondurilor europene alocate cu un milion de lei (10 miliarde de lei vechi), din cauza constatării unor “suspiciuni de nereguli” generate de calificarea ofertanţilor care au participat la licitaţie pe baza experienţei subcontractorilor ce  urmau să realizeze sistemului de iluminat al pasajului rutier. A urmat, în vara acestui an, o factură de plată de circa nouă milioane de lei (90 miliarde lei vechi), trimisă Primăriei de către Cast SRL, câştigătoarea licitaţiei, pe motiv că, la realizarea pasajului rutier, s-au folosit cantităţi mult mai mari de betoane şi fier-betoane, comparativ cu cele prevăzute în proiectul tehnic general şi în devizul iniţial. Necazul vine şi de la faptul că s-a licitat pe baza unui proiect tehnic general, neluându-se în calcul proiectele tehnice de detaliu, care au adus schimbări majore în devizul aprobat iniţial. Primăria Câmpina refuză plata facturii, motivându-şi refuzul pe faptul că noile cantităţi mărite de materiale nu au fost aprobate de proiectant, factura vine mult după încheierea proiectului european şi nu a fost încheiat niciun act adiţional în acest sens la contractul de execuţie. Nu este exclus ca acest litigiu comercial să fie soluţionat în instanţă, dacă nu se va ajunge la o conciliere convenabilă ambelor părţi. La aceste neînţelegeri, se adaugă faptul că la ultimul control, finanţarea pasajului rutier a mai primit o corecţie, de circa 3,4 milioane de lei (34 miliarde lei vechi), ceea ce înseamnă diminuarea cu aceeaşi sumă a fondurilor europene alocate.  În plus, două scrisori de rambursare trimise, la începutul anului, de Primăria Câmpina către Ministerul Dezvoltării au fost refuzate de ministerul tutelar al investiţiei. Prin scrisorile de rambursare amintite municipalitatea solicită, pe deplin temei, plata a şapte milioane de lei (70 miliarde lei vechi), din cota aferentă fondurilor europene, bani cu care Primăria a plătit ultimele lucrări realizate. În concluzie, chiar dacă toate celelalte probleme vor fi rezolvate în timp, cele două corecţii micşorează cu 4,4 milioane de lei (aproape 25% din cota de participare a UE, în valoare de 20 de milioane de lei), bani care vor trebui asiguraţi, în cea mai mare parte, din bugetul local. A.N.

Pâine şi lanterne la Pietriceaua

La doar două zile după alegerile parlamentare, când se ştia deja oficial, pe baza rezultatelor electorale parţiale, că Virgil Guran va reprezenta judeţul în Parlament în calitate de deputat, acesta s-a implicat într-o acţiune personală de acordare a unui ajutor cetăţenilor din satul Pietriceaua. Împreună cu primarul localităţii Brebu, Adrian Ungureanu şi şeful său de campanie, Eugen Popa, proaspătul deputat de Prahova, Virgil Guran, a ajuns în satul Pietriceaua să distribuie o sută de pâini şi lanterne. Oamenii din sat se aflau de trei zile fără curent electric, din cauza vremii nefavorabile, fapt ce a îngreunat aprovizionarea sătenilor cu pâine.

Virgil Guran – un parlamentar atipic

Întrebat despre motivul care l-a determinat să facă un astfel de gest faţă de oamenii din Pietriceaua, deputatul Virgil Guran a declarat: 
„Este o acţiune normală. Un parlamentar trebuie să-şi intre repede în funcţie. Am venit să vedem care sunt necazurile oamenilor, să fim alături de primar, care se zbate de câteva zile să rezolve problemele şi vrem să se simtă sprijinit. E o contribuţie foarte mică, dar a fost o perioadă fără pâine aici, de aceea am adus o sută de pâini pentru oameni. Ajutorul a venit de la mine, personal. Parlamentul ce să facă? Deocamdată nici nu am ajuns acolo. Dar nu e un ajutor deosebit. Pot să-mi permit să mai ajut lumea câte un pic. Voi continua să fac acest lucru cât pot şi chiar cred că trebuie să devenim mai prietenoşi, mai răbdători cu oamenii, mai  realişti, să le explicăm direct, cum stau lucrurile şi să găsim soluţii împreună. După această campanie murdară, în care s-au aruncat numai lucruri urâte, cred că oamenii aşteaptă nişte soluţii de la noi. Vrem să vedem ce putem rezolva acum şi ce putem gândi pentru viitor, să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat acum. O să vedeţi pe parcursul acestui mandat că sunt un parlamentar atipic. La mine, când e de distracţie, e de distracţie. Când e de muncă, muncim. Sincer să fiu, şi o spun foarte deschis, m-a deranjat foarte mult faptul că o firmă n-a reuşit de trei zile să rezolve decât foarte greu, cu insistenţe, chiar cu ameninţări, problema deszăpezitului. Eu consider că în România trebuie să facem ordine. Cine nu e în stare să facă ceva, să ne lase. Eu cunosc acea firmă şi poate sunt un pic prieten cu patronul, dar cu tot respectul, consider că fiecare trebuie să ne facem treaba. Suntem în stare, o facem. Dacă nu, lăsăm pe cei care pot să facă. Mă voi implica în astfel de situaţii, să sprijin primarii, să-şi poată rezolva problemele. Ei nu pot să pocnească din degete prin comune şi totul să meargă strună. Colaborăm cu Consiliul Judeţean, cu Prefectura şi să ştiţi că se fac eforturi pentru rezolvarea problemelor. Dar cred că trebuie să mergem şi noi în teritoriu, să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă, ce se poate face, să impulsionăm firmele care nu îşi fac treaba. Adică să le spunem: măi băieţi, vă pierdeţi contractele dacă nu vă mişcaţi repede. Cam asta înseamnă, pe româneşte, implicare. Nu pot să spun că nu se zbat autorităţile. Dar în România există o mare problemă: nu suntem pregătiţi pentru situaţii de urgenţă, decât într-o oarecare măsură, şi-atunci, trebuie să  gândim o strategie la nivel naţional.”
 Cu gesturi simple, fireşti, Virgil Guran le-a dat oamenilor întâlniţi pe uliţa satului Pietriceaua pâinea proaspătă şi lanternele. Le-au primit cu bucurie, poate şi uşor jenaţi că li se oferă gratuit nişte produse. Sătenii s-au plâns deputatului de modul în care firma de deszăpezire a acţionat, venind nepregătită.
„Patronul firmei a trimis utilajele fără pic de sare, doar cu nisip pentru beton. N-au putut să urce. Am stat până târziu, pe la unsprezece noaptea, ne-am dus cu o maşină 4x4 cu lanţuri, să le facem pârtie dinainte. Muncitorii ne-au spus că au avut de lucru, că au turnat asfalt cu câteva zile înainte şi nu au avut timp să pregătească utilajele. De-aia s-a ajuns unde s-a ajuns. Nu au fost eficienţi deloc. Ne descurcăm foarte greu, fără curent. Pentru ce face domnul deputat, pur şi simplu nu avem cuvinte. Suntem foarte mulţumiţi!” - ne-a declarat un localnic. 
Carmen NEGREU

SĂ NU NE UITĂM EROII

Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Administaţiei şi Internelor - Prahova 1993, sucursala Câmpina împreună cu Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Prahova, cu sprijiinul Şcolii de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina  organizează în ziua de 22.12.2012, începând cu ora 11.00  ceremonialul de comemorare a Eroilor Jandarmi căzuţi la datorie în Decembrie 1989 la Otopeni.
Activitatea se desfăşoară la Monumentul Eroilor Jandarmi din incinta fostei unităţi de jandarmi din municipiul Câmpina. Cei care doresc să participe, sunt aşteptaţi la locul şi ora stabilită.

Pentru a nu afecta activitatea Spitalului Municipal, Consiliul Local a respins o solicitare a Patriarhiei Române

La ultima lor întâlnire, aleşii locali au respins un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Horia Tiseanu care privea transmiterea în folosinţă gratuită, pe toată durata existenţei construcţiei, către Patriarhia Română, a terenului în suprafaţă de 208,00 m.p., situat în incinta Spitalului Municipal Câmpina, pe care a fost înălţat un paraclis. Textul actului normativ conţinea o inadvertenţă, în sensul că se menţiona în el despre transmiterea în folosinţă gratuită, pe toată durata existenţei construcţiei, a unui teren de 208,00 m.p. în vederea edificării unui paraclis. Iar asta în condiţiile în care bisericuţa din curtea Spitalului Municipal a fost finalizată în luna august a acestui an. Din cauza formulării nefericite, a lipsei precizării că întregul edificiu al paraclisului este finalizat de patru luni, majoritatea consilierilor au votat împotriva proiectului, temându-se ca lucrarea să nu fi fost executată fără toate autorizaţiile şi documentele necesare. Bisericuţa din curtea Spitalului, o adevărată bijuterie arhitectonică, are 15 metri lungime, 5 metri lăţime şi o înălţime de 6 metri. Construcţia lăcaşului de cult a fost încheiată atât la exterior, cât şi la interior (ziduri tencuite, turlă şi acoperiş din cupru, finisări interioare, mobilier şi podoabe adecvate), edificiul fiind realizat în stil neobizantin – formă cruce. Părintele Ionuţ Butoiu, care s-a dedicat trup şi suflet înălţării bisericii, este convins că, la următoarea şedinţă a Consiliului Local, proiectul va trece. Paraclisul a fost ridicat în timp record, în perioada iunie-august 2012, de către o echipă de meşteri din Vălenii de Munte, iar lucrările au fost atent supravegheate de către părintele Ionuţ, care, de şase ani, slujeşte în paraclisul situat la parterul Spitalului. „Domnii consilieri nu au înţeles despre ce este vorba. S-au temut ca nu cumva să ne fi lipsit autorizaţiile necesare. Îi asigur că totul s-a făcut în deplină legalitate. Pentru că, în imediata vecinătate a paraclisului, se află zidurile spitalului, le-a mai fost teamă ca nu cumva să ridicăm noi vreun gard, ceea ce ar fi dus la imposibilitatea trecerii maşinilor prin acest spaţiu strâmt. Noi nu vom ridica niciodată un gard, pentru că bisericuţa este cu circuit închis, fiind destinată bolnavilor spitalului. Ea nu va deveni niciodată biserică de parohie. Însă canoanele juridice bisericeşti cer ca terenul pe care este amplasată o biserică ortodoxă să fie în administrarea Patriarhiei”, ne spune părintele Ionuţ. Biserica a fost visul părintelui, care a suferit un accident, acum câţiva ani, în urma căruia a fost paralizat complet un an de zile. Pentru că Dumnezeu i-a dăruit nu doar viaţa, ci şi însănătoşirea, părintele I-a făgăduit Domnului că va ridica o biserică în curtea spitalului şi şi-a ţinut promisiunea. Paraclisul are două hramuri: Sf. Pantelimon şi Sf. Mare Mucenic Mina. Biserica va fi sfinţită anul viitor, după realizarea picturilor interioare, iar până atunci, în bisericuţă nu se vor oficia slujbe, preotul Ionuţ Butoiu urmând să ţină slujbe pentru pacienţi, aşa cum a făcut-o de şase ani încoace, în paraclisul situat la parterul spitalului. A.N.

În 6 luni, Breaza va avea un Centru Medical

Pentru administraţia publică locală din Breaza, sănătatea cetăţenilor pe află pe primul loc în lista priorităţilor. Astfel, la începutul lunii decembrie, autorităţile locale au inaugurat începerea lucrărilor pentru un Centru Medical, ce se doreşte să devină unul dintre cele mai moderne din ţară. Brezenii vor putea beneficia de servicii medicale şi analize, fără să fie nevoiţi să parcurgă drumuri lungi şi costisitoare până la Câmpina sau la Ploieşti. Centrul Medical va fi realizat printr-un parteneriat public privat, încheiat între Consiliul Local, Primăria Breaza şi medicul Gabriel  Smarandache, reprezentantul Fundaţiei ,,Pentru Viaţă’’, în calitate de partener al proiectului, având şi susţinerea Consiliului Judeţean Prahova.
Primarul Răzvan Bălăşescu, împreună cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Roşca, devenit între timp deputat, au anunţat că în maxim 6 luni de zile se vor finaliza lucrările Centrului Medical. Contribuţia administraţiei brezene constă în punerea la dispoziţie a terenului şi a clădirii, în vechea şcoală din cartierul  Podu Vadului.
„Consiliul Local şi Primăria Breaza participă la acest proiect punând la dispoziţie terenul şi clădirea. Este vorba de o fostă şcoală generală, unde sălile de clasă sunt perfecte pentru organizarea cabinetelor medicale de specialitate. Avem în vedere să construim şi un bloc de primiri urgenţe care să deservească atât oraşul Breaza, cât şi localităţile din împrejurimi. În 6 luni de zile, acest Centru Medical va fi inaugurat. Brezenii vor beneficia de transport gratuit, pentru că avem câteva microbuze puse la dispoziţie, incluse în fondurile proiectului. Microbuzele vor funcţiona după un anumit orar şi un anumit traseu” - a precizat primarul Răzvan Bălăşescu.

Centru Medical de 1 milion de euro
Medicul Gabriel Smarandache a estimat că întreaga investiţie se va ridica la aproximativ un milion de euro.
„E doar începutul unui proiect. Acesta nu se va dezvolta doar în Breaza, ci în tot judeţul, ba chiar la nivel naţional. Comunităţile locale trebuie să-şi ia soarta în mână, să identifice surse financiare, inclusiv resurse umane, pentru a face comunitatea să nu mai străbată distanţe lungi pentru un act medical simplu. Acest centru nu va înlocui un spital, dar va trebui să asigure populaţiei locale actul medical de bază. Eu mă voi ocupa strict de partea tehnică, de partea medicală. Contribuţia noastră va consta în dotarea centrului cu aparatură medicala de specialitate, iar primăria va trebui să-l întreţină. Se va porni iniţial cu medicina de familie. Vom începe activitatea cu zece medici, apoi vom stabili împreună cu autoritatea locală, ce alte cabinete de specialitate vor mai funcţiona aici. Trebuie precizat şi faptul că medicii vor lucra în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova’’, a precizat dr. Gabriel Smarandache, reprezentantul Fundaţiei ,,Pentru Viaţă’” şi directorul medical al proiectului.

Judeţul Prahova ar putea avea 11 centre medicale
Mircea Roşca a subliniat faptul că acest gen de centre medicale se vor dezvolta cât de curând în întreg judeţul Prahova: „Am ales Breaza pentru că parcă era o «tradiţie» să nu avem ceea ce trebuie din punct de vedere medical. Acest proiect face parte dintr-o strategie de dezvoltare la nivel judeţean şi estimez ca în următorii ani să se deschidă între 9-11 astfel de centre în judeţul Prahova. M-am implicat direct în acest proiect, în  calitatea mea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, prin a convinge autorităţile locale că aceasta e prioritatea numărul unu pe care o avem în România la acest moment. Oamenii au înţeles şi prima bază o punem aici, la Breaza, pentru că există un primar care are toată deschiderea şi care a făcut tot efortul necesar pentru a se dezvolta acest proiect pentru noi, toţi”.
La eveniment era aşteptat să participe şi Raed Arafat, ministrul Sănătăţii, însă din cauza programului foarte încărcat, acesta şi-a amânat vizita de la Breaza. Cu siguranţă ne va onora cu prezenţa sa peste 6 luni, la inaugurarea Centrului Medical. 
Carmen NEGREU

Tenaris îi premiază pe cei mai merituoşi elevi din Câmpina

Un consecvent program social al firmei Tenaris face ca cel mai mare producător de tubulatură metalică din lume să se apropie de cei mai buni elevi ai localităţilor în care corporaţia are deschise unităţi de producţie. Şi bineînţeles, să şi-i apropie, în acelaşi timp, pe aceşti tineri merituoşi, care şi-ar putea include, în planurile lor de viitor, şi o eventuală carieră profesională strălucită în cadrul corporaţiei Tenaris. Este vorba nu doar de dragostea faţă de tineri, în special faţă de cei care merită încurajaţi şi promovaţi, ci şi de susţinerea unor valori fundamentale în dezvolarea socială a firmei, cele care sunt legate de educaţie, cultură, artă, sport, sănătate. Sunt valori susţinute şi încurajate oriunde în lume de către reprezentanţii Tenaris. Vineri, 14 decembrie 2012, unii dintre cei mai buni elevi din municipiul Câmpina, care s-au remarcat prin rezultate excepționale în anul școlar 2011-2012, au fost răsplătiți, pentru prima dată, cu burse din partea TenarisSilcotub. Compania care este prezentă, de anul acesta, în Câmpina prin fabrica de prăjini de pompare situată în imediata vecinătate a firmei Cameron. Extinderea activităţii industriale a dus şi la extinderea programelor sociale ale companiei. Tinerii au fost plăcut surprinşi de bursele de merit primite. Programul „Burse de Merit” este una dintre iniţiativele de dezvoltare socială ale TenarisSilcotub, prin care se încurajează performanța în educație, un domeniu în care compania investeşte constant. Cei 17 tineri bursieri au obţinut medii generale mai mari de 9,95 în anul şcolar încheiat sau au câștigat premii la olimpiadele școlare. Câţiva dintre ei sunt copii ai angajaților firmei. Bursierii Tenaris din Câmpina se adaugă altor 205 de tineri din celelalte două oraşe în care TenarisSilcotub are unități de producție: Zalău - unde se află fabrica de ţevi, şi Călărași - unde este localizată oţelăria. Fondurile alocate de TenarisSilcotub pentru această ediție a programului „Burse de Merit ” se ridică la 321.200 RON. Tinerii cu cele mai mari medii au primit câte o bursă de merit în valoare de 1.500 de lei, în timp ce colegii lor cu rezultate la olimpiadele şcolare au fost răsplătiți cu premii de excelență, ale căror valori au variat între 200 și 1.500 de lei, în funcție de numărul și importanța concursurilor câştigate. Bursierii şi premianții Tenaris din Câmpina sunt elevi de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, de la Colegiul Tehnic Energetic şi de la Şcoala „Ion Câmpineanu”.

 Ei şi-au primit diplomele în prezența reprezentanților comunității locale şi ai TenarisSilcotub. Tinerii au fost felicitați de către  echipa managerială TenarisSilcotub, condusă de directorul fabricii de prăjini de pompare Câmpina, Fernando Labaronne, dar şi de către primarul municipiului, Horea Tiseanu. „Faceți parte dintr-o elită, elita celor 898 de beneficiari ai programului Burse de Merit TenarisSilcotub, din 2009 până în prezent. Vă felicit nu doar pentru rezultatele de excepție, obținute prin muncă și sacrificii, ci și pentru că reprezentați adevărate modele pentru colegii și prietenii voştri și aveți potențialul de a deveni viitori lideri ai comunității”, a fost mesajul transmis premianților de către Mirela Mihalcea, coordonator Dezvoltare Socială TenarisSilcotub.

TenarisSilcotub – divizia de producţie a Tenaris în România, este cel mai important producător român de ţevi fără sudură de diametre mici utilizate în diverse aplicaţii din industria energetică, mecanică şi auto. Unităţile sale de producţie se află la Zalău, Călăraşi și Câmpina. Tenaris este lider global în producţia şi furnizarea de produse tubulare şi servicii utilizate în activităţile de foraj, exploatare şi producţie a petrolului şi a gazelor, dar şi lider în furnizarea de produse tubulare utilizate în industria energetică şi petrochimică, precum şi în aplicaţii specializate din domeniul auto-moto şi industrial.
Cu vânzări anuale de 10 miliarde de dolari şi cu 27.000 de angajaţi (date valabile la 31.12.2011), Tenaris operează unităţi de producţie în Argentina, Brazilia, Canada, Columbia, Italia, Japonia, Mexic, România, Statele Unite ale Americii şi Venezuela, având o capacitate anuală de 6 milioane de tone de ţevi. Compania este cotată la bursele de la New York, Milano, Buenos Aires şi Mexico City. A.N.

Concurs pentru tinerii talentați

Fundația Zamolxes organizează azi, 18 decembrie 2012, începând cu orele 16:00, concursul de muzică și dans, cu premii în bani, ce face parte din proiectul “Festivalul Tineretului”, ediția a VII-a. El se adresează liceenilor cu abilități artistice și are ca scop creşterea gradului de cultură şi civilizaţie a tinerilor din comunitatea locală.
Preselecțiile au fost realizate în fiecare liceu, iar cei 25 de finaliști vor avea ocazia să-și demonstreze talentul pe scenă în cadrul spectacolului ce se va desfășura la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes din Câmpina.
Din juriu fac parte Cornel Brătilă - muzician, Gabriela Barbu - consilier în cadrul Compartimentului programe de finanţare, relaţii internaţionale şi protocol al Primăriei Municipiului Câmpina și Florin Cristian-Predescu - președintele Fundației Zamolxes.
Evenimente:
-    17 decembrie, orele 15:00 – repeții finale ce se vor ține la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes
-    18 decembrie, orele 16:00 – concurs ce se desfășoară pe două categorii: muzică și dans
Proiect finanțat de Primăria Municipiului Câmpina prin Legea nr. 350/2005 privind finanțarea asociațiilor și fundațiilor non-profit.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria verişorilor uitaţi

Rezumarea istoriei învăluite într-o ceaţă densă a aromânilor (sau macedo-românilor sau vlahilor) reprezintă o încerare foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Chiar şi recenzarea unei cărţi despre aromâni este delicată, având în vedere multitudinea problematicilor  pe care o ridică studiul unui popor mai puţin cunoscut,locuind în mai multe ţări. Atunci când acestea mai sunt şi balcanice, chestiunea devine şi mai spinoasă având în vedere recrudescenţa naţionalimului. În primul rând însăşi originea acestui popor rămâne oarecum o enigmă căci se învârte în jurul dezbaterii: reprezintă ei rămăşiţele romanităţii sud-dunărene sau au migrat de la nord de Dunăre având în vedere şi preocupările lui esenţiale: păstoritul? Recuperarea acestei tematici, ocultată de cincizeci de ani de regimul comunist a avut loc totuşi după 1989. Volumul „Aromânii. Istorie, limbă, destin” coordonat de Neagu Djuvara, el însuşi cu origini aromâne, adună mai multe studii publicate în 1988 în revista de specialitate a  Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris, editată în limba română pentru prima dată în 1996, reeditată în 2012. Totul a plecat de la o comunicare a lui Neagu Djuvara din 1986 despre diaspora aromână care a stârnit interesul francezilor. Volumul urmăreşte chestiunea aromânească din mai multe unghiuri de cercetare, folosind elemente de istorie, istorie comparată, lingvistică pentru a retrasa destinul unui popor cam prea uşor uitat.
Capitala simbolică dar şi economică a aromânilor a fost Moscopole (actualul târg albanez Voskopoje) aflat pe vechiul, anticul drum comercial Via Egnatia care lega Durres, portul albanez la Adriatica de Salonic. Pe la mijlocul secolul al XVIII-lea când oraşul a cunoscut perioada sa de maximă înflorire şi expansiune economică ar fi avut între 40.000 şi 60.00 de locuitori. Djuvara crede că aceste cifre ar fi exagerate, considerând că cifra de 20.000 ar fi mai aproape de realitate. Chiar şi asa, “la începutul secolului al XIX-lea se mai vedeau ruinele a 22 de biserici, fără a mai socoti marea mănăstire Prodromos, în afara zidurilor.” Orasul avea aproximativ 20-22 de cartiere avand in vedere ca, in general, fiecare biserica deserva unul. Prosperul oras a fost victima lacomiei bandelor iesite complet de sub autoritatea centrala de la Istambul, el fiind pradat serios in 1769 si devastat in 1788. Fiind nevoiţi să părăsească Moscopole “ei au plecat uneori foarte departe şi s-au împrăştiat pentru a evita, pe cât posibil, să-si faca concurenta uni altora. (...) grosul emigraţiei aromânilor s-a îndreptat spre vechile posesiuni ale coranei ungare: Banatul, Ungaria propriu-zisa, Slovacia, Transilvania.” Ne-ar fi interesat si trei analize punctuale: colonziarea lor in Cadrilater (judetele Caliacra si Durostor) infiintarea statului marioneta Principatul de Pind si Meglen in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, un episod total necunoscut si  implicarea lor in Miscarea Arhanghelului Mihail. ( Printre fruntasii legionari cu origini aromane se numara doi dintre cei trei Nicadori care l-au asasinat la Sinaia pe I.Ghe. Duca: Ion Caranica co- fondatorul in 1932, împreună cu Constantin Papanace, a publicației Armatolii, tribună de luptă pentru apărarea drepturilor coloniștilor aromâni persecutați de regimul de la Bucureșt, in inchisoare ar fi scris o carte despre problemele aromanilor apud Wiekipedia1dar si Doru Belimace. Constantin Papanace  a fost seful Tineretului Legionar Macedonean, autor si al unor carti despre problematica aromana). Concluziile îi aparţin domanie Matilda Caragiu-Marioţeanu: „Dispariţia lor trebuie împiedicată cu orice preţ, căci această etnie sud-dunăreană este veche de 2000 de ani şi trebuie să persiste spre folosul latinităţii, al românităţii şi al balcanităţii.” Căci aromânul „spune cu bucurie, când se întâlneşte cu un român nord-dunărean, acolo, pe pământ balcanic sau oriunde: şi-eu hiu armânu! „şi eu sunt român” („ca şi tine!”) 
Codruţ CONSTANTINESCU