23 decembrie 2013

Cursanţii Şcolii de Teatru de la Casa de Cultură au jucat în prima lor piesă

La începutul anului, la o iniţiativă a Comisiei de cultură din cadrul legislativului municipal, Consiliul Local a aprobat finanţarea unor cursuri de actorie, cu precădere pentru elevii din şcolile câmpinene, dar şi pentru doritori cu vârste mai înaintate. Organizarea i-a revenit Teatrului Proiect Câmpina, mai exact, preşedintelui instituţiei, Adrian Dochia, coiniţiator, împreună cu consilierul municipal Florin Frăţilă, al acestui demers. Practic, prin aceste cursuri gratuite (pentru cursanţi), finanţate cu 10.000 de lei de la bugetul local (bani cu care s-au plătit profesorii cursanţilor), s-a înfiinţat la Casa de Cultură, pentru prima dată după 1989, o mică şcoală de actorie pentru amatori. Cu relaţii în lumea teatrelor din Bucureşti, Adrian Dochia i-a adus ca profesori pregătitori ai acestei şcoli pe doi actori ai Teatrului Naţional din Capitală, Toni Cristin (lector al UATC Bucureşti), şi Ovidiu Cuncea. 


“Din dorinţa de a face cursuri serioase de teatru pentru tinerii amatori din oraş, într-un mod organizat, am vorbit cu doi actori cunoscuţi din Capitală, Toni Cristin şi Ovidiu Culcea, care au o experienţă bogată în munca aceasta şi în domeniul teatrului de amatori. Aceştia au pregătit elevii câmpineni în cadrul unor cursuri săptămânale, în care cursanţii au învăţat multe lucruri pe care le învaţă studenţii de la UATC: cum să porţi un dialog şi să-l stăpâneşti, având un interlocutor incomod în faţă, cum să vorbeşti frumos, adică arta retoricii, cum să-ţi concentrezi cât mai bine atenţia, cum să comunici cât mai clar semenilor tăi, adică multe lucruri care le vor fi de folos în viată, chiar dacă nu vor urma o carieră în teatru. Iniţiativa Teatrului Proiect este unică în peisajul cultural postdecembrist. 


Au mai fost cursuri de actorie pentru amatori, tot la Casa de Cultură, dar în urmă cu aproape patru decenii.  La început, am avut o trupă de circa 30 de cursanţi, apoi, câţiva s-au retras, iar astăzi, cei circa 25 de elevi care au urmat cursul de actorie de şase luni vor juca, pentru prima dată în viaţa lor, într-un spectacol de teatru. Cei doi profesori sunt regizorii spectacolului, care reprezintă o farsă folclorică după “Soacra cu trei nurori”, iar membrii trupei de actori amatori preiau din mers anumite roluri.” Profesorii de teatru ai cursanţilor, Ovidiu Cuncea şi Toni Cristin, înaintea ridicării cortinei, au vorbit audienţei. Ovidiu Cuncea le-a cerut spectatorilor să fie îngăduitori şi să ierte eventualele scăpări ale foarte tinerilor actori în devenire: “Cursul de actorie pe care l-am făcut cu elevii câmpineni se bazează pe experienţa dobândită la cursul de teatru al lui Andrei Şerban, marele nostru regizor de teatru şi primul director al Teatrului Naţional din Capitală de după Revoluţie. Acest curs pe care l-am urmat şi eu, cu ani in urmă, are o metodă deosebită care îi aparţine lui Andrei Şerban. Vă rugăm să închideţi telefoanele mobile pentru a nu-i bloca pe colegii voştri, pe care sunt sigur că îi veţi scuza pentru eventuale scăpări, inerente unui debut în teatru.” 


După încheierea spectacolului, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local, Florin Frăţilă, ne-a declarat următoarele: “Astăzi se încheie o etapă din istoria Şcolii de teatru de amatori, pe care am organizat-o la Casa de Cultură împreună cu preşedintele Asociaţiei Teatru Proiect Câmpina, Adrian Dochia, şi cu directorul Casei de Cultură, Florin Dochia. Cursul de teatru a început în primăvară, cu o pauză de câteva luni pe timpul verii, iar astăzi copiii ne-au arătat ce au învăţat, jucând într-un spectacol bine realizat, pe care nu îl vor uita niciodată. După ştiinţa mea, este pentru prima dată în istoria postdecembristă a culturii câmpinene când se întâmplă să funcţioneze o mică şcoală de actorie pentru amatori, demers pe care îl vom continua şi în anii următori, datorită efectelor benefice asupra tinerilor noştri, şi nu mă refer aici doar la liceenii din ani terminali, ci şi la cei mai mici dintre cursanţi, şcolari de gimnaziu.” A.N. 

La un an după începerea lucrărilor, Casa Căsătoriilor a fost, în sfârşit, inaugurată

Mirii locali şi alaiurile lor de nuntă au, în sfârşit, o locaţie potrivită pentru desfăşurarea ceremoniilor de căsătorie civilă. Nu că, până acum, holul Primăriei Câmpina - unde s-au oficiat, timp de un deceniu, astfel de evenimente -, nu ar fi fost primitor, dar nu era un spaţiu cu o deschidere prea mare, iar în euforia momentului, jeturile de şampanie din sticlele deschise în mod festiv mai stropeau uneori pereţii şi stucaturile placate cu foiţă de aur ale holului central din sediul executivului municipal. 

Un imobil pentru a cărui reabilitare totală s-au cheltuit 16 miliarde de lei (la nivelul anului 2004, deci lei vechi, dinainte de trecerea la leul nou, care s-a întâmplat în anul următor). Dacă am actualiza suma amintită cu rata inflaţiei, probabil că ea ar trebui astăzi să se ridice la peste 40 de miliarde de lei vechi (circa un milion de euro), adică foarte aproape de suma cheltuită pentru construirea bazinului de înot didactic de lângă Complexul Petrol. Comparaţia nu poate decât să evidenţieze amploarea şi valoarea lucrărilor de renovare a fostei Case cu Grifoni (din iunie 2004, sediul executivului local), dar şi oportunitatea înfiinţării Casei Căsătoriilor, o clădirea complet modernizată, pentru care au fost cheltuite de la bugetul local circa 11 miliarde de lei vechi (1,1 milioane de lei noi). Imobilul nu va fi destinat exclusiv oficierii căsătoriilor, ci va găzdui, de asemenea, serviciul “Evidenţa populaţiei” şi birourile “Starea civilă” şi “Asistenţa Socială”. La etajul clădirii, există câteva încăperi mai mici care, iniţial, au fost destinate Muzeului Câmpinei, un proiect al administraţiei Tiseanu din mandatul trecut. Administraţia Tiseanu din acest mandat, pentru că nu mai are majoritatea în Consiliul Local, unde puterea o deţine coaliţia USL – PP-DD, a trebuit să renunţe la proiectul Muzeului Câmpina, proiect neagreat de actuala majoritate din miniparlamentul câmpinean, mai exact, de cei patru consilieri PP-DD.


Aşa stând lucrurile, sâmbăta trecută, a fost inaugurate doar spaţiile de la parterul clădirii denumite Casa Căsătoriilor, camerele de la etaj urmând, cel mai probabil, a fi destinate, în viitor, unor ong-uri cu solicitări bine întemeiate. Lucrările de reabilitare (consolidări exterioare de profunzime, finisări interioare, realizarea instalaţiilor electrice, sanitare, de gaze, a canalizărilor manajeră şi pluvială, amenajări peisagistice etc), realizate de firma Edilconst, au început în toamna anului 2012 şi ar fi trebuit să dureze până la sfârşitul acestei veri. Ele au întârziat puţin (la români, câteva luni de întârziere la un important obiectiv de investiţii nici nu mai contează), dar imobilul arată astăzi foarte bine, atât la exterior, cât şi la interior. Lucrările de reparaţii au progresat continuu, dar nu într-un ritm alert, pentru că nu a fost vorba despre ridicarea unei clădiri din temelii, care ar fi decurs poate mai repede, ci despre reabilitarea uneia vechi. Imobilul în cauză, înălţat după cutremurul din 1940, este  cunoscut câmpinenilor. În trecut, el a aparţinut Spitalului Orăşenesc, iar după Revoluţie, a adăpostit multă vreme Fundaţia “Dr. Dinu”, precum şi şcoala sanitară postliceală creată tot de fundaţia amintită. Imobilul a fost revendicat de Primărie în 2007 şi câştigat de executivul câmpinean la finalul unui proces îndelungat. Privită din stradă, clădirea nu pare de mari dimensiuni, dar odată intrat în ea, rămâi uimit de numărul mare al încăperilor. La inaugurarea Casei Căsătoriilor au participat numeroase oficialităţi locale: primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, deputatul Virgil Guran, consilierii judeţeni Jenica Tabacu şi Ovidiu Cord, fostul deputat Victor Bercăroiu, şeful Direcţiei Economice a Primăriei, Gheorghe Ecaterinescu, directorul tehnic Eliza Oprescu, directorul Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, comandantul Poliţiei Câmpina, Romeo Văsii, consilieri municipali, oameni de afaceri, numeroşi reprezentanţi ai executivului local şi ai unor importante instituţii publice din oraş. În alocuţiunea sa de deschidere, edilul-şef a lăudat efortul constructorului, calitatea lucrărilor, cât şi necesitatea acestei investiţii care va optimiza activitatea serviciilor aduse aici, cât şi a celor rămase în sediul Primăriei, fiindcă acestea vor beneficia, astfel, de un spaţiu mai mare pentru desfăşurarea treburilor şi problemelor cotidiene din administraţia municipiului. “Clădirea va asigura condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii compartimentelor din Primărie care se vor muta aici. Vreau să mulţumesc atât proiectantului, cât şi constructorului: datorită lor clădirea arată azi atât de bine. Imobilul nu era într-o stare de degradare, dar necesita o reabilitare generală. Calitatea lucrărilor este deosebită. O menţiune specială merită dl. secretar Paul Moldoveanu, care a avut ideea îmbogăţirii spaţiului interior cu tablouri cu imagini retro, din Câmpina de altădată”. Secretarul Primăriei a mulţumit, la rândul său, celor care au pus la dispoziţie fotografiile după care s-a realizat panotajul retro fixat pe mai toţi pereţii încăperilor de la parterul clădirii, subliniind faptul că “prin această investiţie, am dorit să facem şi un act de cultură, nu numai o optimizare a spaţiilor destinate activităţii unor compartimente din Primăria Câmpina. Am căutat, împreună cu colegii mei, să identificăm clădirea care să ofere cel mai bun spaţiu pentru compartimentele ce vor funcţiona aici, ale căror activităţi se întrepătrund. Dacă vom reuşi să aducem la subsol şi arhiva Primăriei, va fi foarte bine.” Panglica inaugurării a fost tăiată de primar, secretarul Primăriei şi de managerul Edilconst, Florea Radu. La o oră şi jumătate după inaugurarea obiectivului, edilul-şef al municipiului a oficiat prima cununie civilă în Casa Căsătoriilor. Să fie într-un ceas bun! A.N.  

Grupul de voluntariat “Donaţii.Câmpina”, la concurenţă cu Moş Crăciun

Dacă Moş Crăciun nu va ajunge, anul acesta, chiar la toţi copiii din familiile sărace ale oraşului (pentru că, de săraci şi de ruşinoşi ce sunt, copiii acestor familii vitregite nici măcar nu au îndrăznit să-i scrie Moşului), micuţii oropsiţi ai sorţii din orăşelul de la poalele Muscelului nu se vor culca plângând în seara de Ajun. Pentru că, la concurenţă cu Moş Crăciun, lucrează neîncetat, de câţiva ani încoace, pentru înseninarea celor mai întunecate vieţi câmpinene, voluntarii din grupul Donaţii Câmpina coordonaţi de Sebastian Dumitrescu, asistent-farmacist la Farmacia Catena de pe strada Al.I. Cuza. 


Lui Sebastian prietenii îi spun Sebi, dar şi Ninja, deşi mai corect ar fi să-i spună Moşul, ca o abreviere apreciativă de la Moş Crăciun. Chiar dacă Sebi nu e bătrân şi nu are nici barba albă. De şase ani, împreună cu prietenii săi de mare suflet, inimoşii membri ai grupului “Donaţii Câmpina” (pe Facebook îi puteţi găsi accesând donatii.campina), Sebi încearcă şi reuşeşte să aducă un strop de căldură şi de fericire tocmai copiilor pe care fericirea nu îi dă afară din casă, nici măcar în seara de Ajun. Iar fericirea nu-i dă afară din casă nu fiindcă ar fi fost, în timpul anului, răi şi leneşi, ci pentru nedreptul motiv care îi condamnă pe tot mai mulţi copii să nu aibă familii şi nici un acoperiş deasupra capului. 


Şi anul acesta, aşa cum fac de şase ani încoace, Sebi şi prietenii săi s-au înhămat rapid la munca de voluntariat, transformându-se în nişte ajutoare nebănuite ale lui Moş Crăciun (deşi s-ar putea ca Moşul să fi auzit de ei). Nu se transformă ei în prichindeii din poveşti, ajutoarele clasice ale lui Moş Crăciun, trimişi de acesta să-i împartă darurile pe la toţi copiii planetei, dar reuşesc să ajungă la multe familii nevoiaşe din zona Câmpinei, cu daruri strânse de la oameni cu suflete de aur, în cadrul unor campanii umanitare demarate la fiecare început de decembrie. Anul acesta, ca şi anul trecut, campania lor umanitară s-a numit “Ţie ce-ţi aduce Moş Crăciun? Lor le-aduce ce poţi tu…” Ajutoarele băieţilor şi fetelor de la Donaţii Câmpina (rechizite, hrană, dulciuri, haine etc), conform tradiţiei, au ajuns prima dată la copiii de la centrele de plasament din Brebu şi din Câmpina (Sf. Filofteia). Nu au fost uitate nici familiile aflate în mari dificultăţi sociale, vizitate în fiecare an de Sărbători, care vor avea ce pune pe masa de Crăciun şi datorită ajutoarelor împărţite de prietenii lui Sebi. Cu sprijinul unor medici de familie, familiilor nevoiaşe cu copii nou-născuţi li s-au împărţit articole de mare necesitate (pătuţuri, cărucioare, pamperşi, hăinuţe). În premieră, anul acesta, cei de la Donaţii Câmpina au ajuns şi la Grădiniţa pentru copii cu nevoi special de pe Câmpiniţa, unde au împărţit daruri constând în ghiozdane cu rechizite şi jocuri motrice. În folclor circulă o vorbă cu sens îndoielnic care spune că e uşor să faci rău, dar e greu să faci bine. Nu e o vorbă de duh. Sau, în orice caz, nu de duh bun. Adeseori, e atât de uşor să fii Moş Crăciun… 

Eroii jandarmi, comemoraţi pentru a 24-a oară

Cu toate că, de doi ani, Unitatea de Jandarmi din Câmpina (denumită, în ultima parte a existenţei sale, “Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi Câmpina”), a fost desfiinţată, iar în locul ei a rămas doar un detaşament de jandarmi, manifestările organizate, acum câteva zile, pentru comemorarea eroilor unităţii, căzuţi în ziua de 23 decembrie 1989 pe altarul Revoluţiei, au avut aceeaşi amploare şi aproape acelaşi grad de participare ca şi în anii trecuţi. Atât din punct de vedere al participării oficialităţilor locale, cât şi ca numeric al rudelor celor căzuţi la Otopeni, seceraţi, din eroare, tocmai de cei în sprijinul cărora veniseră să lupte. Evenimentele de atunci sunt, îndeobşte, cunoscute, dar le vom aduce încă o dată în atenţia cititorilor mai tineri, ca un pios omagiu închinat acelor 37 de tineri frumoşi şi puri, seceraţi mişeleşte din ordinul unor comandanţi nevolnici. Pe 23 decembrie, acum 24 de ani, 72 de militari ai unităţii, însoţiţi de trei ofiţeri şi trei şoferi civili au plecat la Bucureşti să sprijine Revoluţia. Psihoza aşa-zişilor terorişti, care nici până în ziua de azi nu au fost descoperiţi, atinsese punctul culminant. 


De la cazarma Băneasa, trupele din Câmpina au primit misiunea să apere Aeroportul Otopeni. Când au ajuns în faţa aeroportului, asupra celor trei camioane cu militari a început să se tragă din toate părţile, deşi convoiul militar fusese verificat la două baraje, iar misiunea fusese confirmată încă de la filtrul existent pe podul Otopeni. S-a tras continuu aproape un sfert de oră, inclusiv de pe un TAB aflat la mică distanţă. Mulţi dintre militari au murit în camioane sau imediat după ce au coborât din ele. După ce focul a încetat, cei care au scăpat teferi s-au îndreptat, apoi, cu mâinile ridicate spre clădirea aerogării. După câteva minute rafalele au reînceput. Când totul s-a sfârşit, supravieţuitorii au fost arestaţi şi legaţi cu cătuşele de calorifere. Până la urmă lucrurile s-au lămurit, după mai multe ore de detenţie. 


Au murit atunci 37 de militari din unitatea câmpineană. Nici astăzi nu se ştie exact cum a fost posibilă o astfel de nenorocire, o atât de mare lipsă de comunicare între trupe şi comandă. După ani de zile în care anchetele procurorilor militari au lâncezit, au fost găsiţi vinovaţi, în cele din urmă, câţiva ofiţeri de la divizionul de artilerie al aeroportului, care comandaseră forţelor din subordinea lor deschiderea focului. Aceştia au făcut câţiva ani de închisoare, lăsând însă în urma lor amintirea duroroasă a jertfei celor 37 de eroi ai Unităţii de Jandarmi din Câmpina, pentru care lacrimile rudelor şi apropiaţilor nu vor seca niciodată. Sâmbătă, la ora 11.00, la troiţa de lângă gardul fostei unităţi, ceremonialul s-a desfăşurat în prezenţa unui număr important de oficialităţi, după toate rigorile militare ale unor astfel de manifestări. Au fost strigate, pe rând, numele celor 37 de soldaţi eroi de la Unitatea de Jandarmi Câmpina, iar după strigarea fiecărui nume, membrii gărzii de onoare răspundeau printr-un glas puternic: „Căzut la datorie!” Să te jertfeşti pentru patria-mumă, pe altarul României profunde şi bune, chiar şi ca victimă colaterală, deci fără un eroism asumat, nu te introduce automat în paginile manualelor de istorie, dar nici nu te va scoate vreodată din memoria neamului tău, din inima semenilor tăi rămaşi, între Carpaţi şi Mare, nu pentru o veşnicie, ci numai pentru o bucată de vreme relativ scurtă, într-o existenţă sumbră pentru foarte mulţi, incertă pentru mulţi, tihnită pentru puţini, probabil opulentă doar pentru câţiva. Un sobor de şapte preoţi, în frunte cu protopopul Costică Dumitru, a oficiat o slujbă religioasă de pomenire a eroilor unităţii. După depunerea de coroane de către cei prezenţi organizaţi în delegaţii, ceremonialul nu s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, ca în vremurile bune de dinaintea desfiinţării unităţii de jandarmi, dar acest obicei poate reînvia măcar anul viitor, atunci când se împlinesc 25 de ani de la jertfa celor 37 de soldaţi ai fostei Unităţi de Jandarmi Câmpina. A.N.

Regal simfonic la Castelul “Iulia Hasdeu”

Vineri, 20 decembrie, cu începere de la ora 16.00, la Castelul “Iulia Hasdeu” s-a desfăşurat un regal muzical de excepţie, oferit de doi instrumentişti români, prieteni nedespărţiţi, prin sângele cărora curge, încontinuu, muzică simfonică de cea mai bună calitate. Chiar dacă puţini o înţeleg cu adevărat, muzica simfonică este prin definiţie de bună calitate (de aceea i se şi zice probabil “cultă”, pentru că dezvoltă simţul estetic, gustul pentru frumos), dar aici ne referim la sunetele scoase de cei doi virtuozi cu ale lor instrumente minunate, pianul şi vioara, devenite prelungiri ale mâinilor proprii. Mâini de pământeni care cântă divin. Minirecitalul oferit de Diana Ionescu (pian) şi Vlad Maistorovici (vioară), căci ei sunt pământenii despre care v-am vorbit ceva mai devreme, (şi pe care, cu toate că de-abia ce i-am pomenit, îi putem considera nemaipomeniţi), a avut loc în cadrul unui eveniment cultural de mare rafinament, găzduit de Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, dar organizat de Casa de Cultură “Geo Bogza”. Directorul instituţiei, poetul Florin Dochia, ne-a declarat că “de foarte mult timp, nu cred că s-a auzit la Câmpina o muzică atât de valoroasă, atât de înălţătoare, precum cea cu care ne-au încântat, ne-au vrăjit şi chiar ne-au extaziat Diana Ionescu şi Vlad Maistorovici, în concertul  oferit recent melomanilor câmpineni la Castel.” Programul concertului a inclus sonata lui Erno Dohnanyi şi o suită de piese celebre ale lui Freddie Mercury, aranjată şi adaptată pentru  muzica simfonică de Vlad Maistorovici.


Vlad Harlav Maistorovici a început studiile liceale la Liceul “Carmen Sylva" din Ploiesti, iar la 16 ani a câstigat o bursa de studiu la Scoala Yehudi Menuhin, din Marea Britanie. A urmat, apoi, cursurile Colegiului Regal de Muzică de la Londra - beneficiind, si aici, de o bursă - pe care le-a finalizat in 2010.Violonistul ploieştean cântă pe o vioara confecţionată acum peste 150 de ani, Nicolo Gagliano, din colecţia Colegiului Regal de Muzică din Londra. După debutul la vârsta de nouă ani, în compania Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploieşti, Vlad Maistorovici a susţinut concerte importante în mari săli europene, cum ar fi Wigmore Hall, Purcell Room, Saint John’s Smith Square, Basilica Santa Cecilia, precum şi la Ateneul Român. Prezenţa sa strălucită pe scenele europenea captivat publicul, într-un repertoriu care se întinde de la Bach până la compoziţii contemporane. Şederea sa la Londra este susţinută de Fundaţia Raţiu.  
Diana Ionescu este o fiică a meleagurilor noastre, la Câmpina petrecându-şi copilăria. Este nepoata marelui muzician Marin Constantin (fratele bunicii sale), aşa că din fragedă copilărie a trăit într-un mediu muzical. La şapte ani, a început să studieze pianul. La început, cu Sanda Bobescu, o profesoară deosebită.  A studiat apoi la Liceul de muzică “George Enescu”, după care a absolvit cu toate gradele posibile Universitatea Naţională de Muzică. Premiul de suflet a fost cel obţinut la Concursul Internaţional “George Enescu” ediţia 2001, pe care l-a primit când avea 20 de ani. Şi-a terminat doctoratul la Londra, unde locuieşte, împreună cu Vlad Maistorovici, de mai multi ani. A concertat, la rândul ei, în multe săli celebre. A.N.

Moş Crăciun a adus iubitorilor de lectură o carte cu istorii câmpinene de altădată

Moş Crăciun a adus iubitorilor de lectură o carte cu povestiri câmpinene de altădată, scrisă de doi localnici cu rădăcinile (de familie) adânc înfipte în pământul şi apele meleagurilor dintre Prahova şi Doftana. Este vorba despre cartea “Istorisiri pe plaiuri câmpinene”, apărută în librării nu cu mult timp în urmă. Autorii ei sunt Alin Ciupală şi Şerban Băleanu, doi câmpineni cu dragoste de tot ce înseamnă Câmpina. Ei sunt, totodată, doi dintre cei patru autori ai volumului plin cu fotografii şi texte explicative din istoria ultimului secol al Cetăţii Câmpina. Volumul amintit mai sus a apărut prima dată în anul 2003, la sărbătorirea unei jumătăţi de mileniu de atestare documentară a orăşelului nostru. A Câmpinei noastre cea de toate zilele şi de toate iubirile, un oraş atât de frumos şi de atrăgător, cu un farmec atât de inefabil, încât nu poate fi descris în cele câteva cărţi (monografii, albume), apărute pe piaţă fără pretenţia de a fi epuizat subiectul. Tocmai de aceea era nevoie de încă un volum, adus de Moş Crăciun zilele trecute, iar acest volum se numeşte “Istorisiri pe plaiuri câmpinene”. O carte care se citeşte pe nerăsuflate şi care, cu siguranţă, nu va epuiza descrierea eternei şi fascinantei noastre aşezări. Concetăţeni, vi se pregăteşte ceva. Nu vă speriaţi, nu este vorba despre ceva rău: vreun impozit în plus, vreo scumpire a preţurilor la alimente sau vreo mărire a tarifelor la utilităţi. Cu astea ne-am obişnuit deja, de 24 de ani încoace. Lucrul bun care vi se pregăteşte este lansarea cărţii “Istorisiri pe plaiuri câmpinene”, care va avea loc pe 8 ianuarie 2014, în cadrul manifestărilor culturale organizate cu prilejul Zilei Câmpinei. Împătimiţii lecturilor valoroase, pentru care coarda patriotismului local nu vibrează precum sârma pe care sunt aşezate rufele la uscat, pot exclama cu îndreptăţită bucurie: “Ăsta, da Moş!” A.N.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria unui destin uitat

Sincer ne aşteptam la cu totul altceva atunci când am observat apariţia cărţii “Istoria unui destin confiscat” cu un subtitlu edificator, menit a te pune în temă imediat “Tatăl meu, martirul neştiut Viorel Baciu”1 carte care a fost asamblată de una din cele patru fiice ale lui Viorle Baciu, Mioriţa Baciu Got. Dar cine a fost Viorel Baciu? Născut la 11 septembrie 1919 în satul Biia, din judeţul Alba, într-o familie de ţărani români greco-catolici, a făcut primele şapte clase primare în satul natal iar mai apoi, distingându-se la învăţătură, şi-a continuat studiile la Şcoala Normală de Băieţi din Blaj, în perioada 1934-41. A început Academia de Teologie „fiind stimulat, cu burse şi alte ajutoare din fondul mitropolitan” însă România fiind angajată în războiul împotriva bolşevismului a fost nevoit să renunţe la studii, făcând şcoala de ofiţeri de la Arad, între 1942-44. La 22 de ani a devenit sublocotent în rezervă, încadrat în Batalionul 27 Vanatori de Munte din Gorj, şi rănit în luptele din Ungaria. La o mână a rămas doar cu patru degete. Evacuat într-un spital din ţară s-a întremat, putând absolvi Teologia greco-catolică exact în anul 1948 când Biserica Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii. A fost hirotonisit preot greco-catolic la 25 martie 1948, fiind trimis în satul Glogoveţ din judeţul Alba. 

La începutul lui noiembrie 1948 preotul Viorel Baciu a fost somat de autorităţile comuniste să părăsească reşedinţa parohială a Bisericii Greco-Catolice din sat. A fost căutat de Securitate pentru a fi arestat însă s-a refugiat în pădure În următorii doi ani „îşi duce viaţa ghemuit în pivniţe, poduri şi grajduri ori rătăcind nopţile prin păduri şi lanuri de porumb”. A fost găzduit din când în când de credincioşii greco-catolici dar şi protestanţi maghiari, în ciuda riscului imens la care se expuneau. A petrecut aproape un an de zile în beciul casei lui Alexandru Fleser „care îşi avea gospodăria pe malul râului Târnava Mare” şi, relevant, chiar dacă mai mulţi greco-catolici şi reformaţi maghiari ştiau unde se afla ascuns, nimeni nu l-a turnat la Securitate. O călugăriţa care cunoştea ascunzătoarea părintelui a fost zvântată în bătaie de organe care i-au rupt şi un picior în timpul anchetei însă ea a refuzat să colaboreze. Cercul strângându-se, familia a decis să părăsească zona Blajului, stabilindu-se în oraşul Mediaş, relativ aproape de Alba, unde în 1950 Viorel Baciu a fost angajat profesor de limba şi literatura româna la mai multe şcoli din localitate. Însă din 1950 până în 1980 a fost în mod repetat chemat de Securitate la anchete sau a fost hărţuit acasă sau la locul de muncă. Autoarea studiului explicativ, fiica sa cea mai mare, îşi aduce aminte de singura cameră în care erau nevoite să locuiască două familii, care se afla la subsolul unui imobil „Era camera unde, într-un dulap ale cărei uşi se deschideau înainte de mijirea zorilor, tatăl meu oficia zilnic Sfânta Liturghie. Deşi eram în perioada primei copilării, mi s-a transmis (iniţial aproape imperceptibil) sentimentul unei culpe de care nu m-am eliberat definitiv nici astăzi, aceea că aparţin unei minorităţi perpetuu ultragiate, izgonite, nedreptăţite, vânate, destinate a suferi neîncetat.” Condiţiile materiale precare în care această familie prigonită, aflată cumva la marginea (i)legalităţii comuniste, pentru a prelua formularea lui Vladimir Tismăneanu din recentul volum Diavolul în istorie, a reuşit să crească patru copii rămân impresionante şi merită subliniate, doar aşa, pro-memoria „Îmbrăcămintea şi încălţămintea se transmiteau, ca într-un carusel, de la surorile mai mari către celelalte care urmau în rând. Picioarele ne erau mai tot timpul ude din pricina apei de ploaie şi a zăpezii care se infiltrau insidios în ghetuţele noastre răspurtate.” Profesor în viaţa exterioară, preot şi adevărat parinte (în toate sensurile) în viaţa privată. „parintele Viorel Baciu din clipa hirotonisirii sale ca preot greco-catolic (25 martie 1948, de Sfânta Sărbătoare a Bunei-Vestiri) până la plecarea în Împărăţia Cerurilor (pe 25 martie 1983, 35 de ani mai târziu) nu a lăsat să treacă nicio zi fără a oficia Sfânta Liturghie şi fără a se împărtăşi cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, acasă şi oriunde s-ar fi aflat. Programul zilnic de oficiere a Sfintei Liturghii începea, după caz, fie la ora 5.30 dimineaţa (după care tata pleca direct la şcoală, la ore) fie la ora 2.00 noaptea- când, ne explica el, Sfânta Liturghie este atât de necesara şi plăcută lui Dumnezeu, căci la orele târzii în lume se săvârşesc cele mai multe şi grave păcate.” O potenţială concluzie o oferă Vladimir Tismănenu în prefaţa cărţii „Acest volum este o contribuţie indispensabilă la înţelegerea strategiilor salvării spiritului, deci a sinelui, a Eului moral, atunci când bezna ajunge să pară eternă, când cinismul oportunist face ravagii, când prea puţini întrezăresc o lumină la capătul tunelului.” Anca Maria Cernea presedintele Fundatiei Ioan Barbus sintetizează foarte pertinent viaţa lui Viorel Baciu (şi a altor sute şi mii de alţi români greco-catolici) „Tot eroism este să dai zi de zi lupta de uzură cu mizeria, frica, osteneala, şicanele constante ale securiştilor care îţi mănâncă viaţa. Şi cu lumea din jur care nu dă semne că ar pricepe lupta pe care o dai şi pare să se complacă în noua <normalitate> a minciunii, zidite pe crime şi înşurubate parcă pentru totdeauna.”

1) Istoria unui destin confisact. Tatal meu, martirul nestiut Viorel Baciu de Miorita Baciu Got, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2013 cu o prefata de Vladimir Tismaneanu.
Codruţ CONSTANTINESCU

A apărut Revista Nouă

Încheind seria celor şase numere editate în 2013, REVISTA NOUĂ, apărută recent, excelează printr-un sumar variat şi atractiv, cu o rubricaţie selectă: cronici literare şi de artă plastică, note de lectură, poezie, proză, eseu, momente, popasuri, restituiri, semnal, interviu, orientalia, pelingeneze, traduceri din limba franceză, ethica minima, iubiri de scriitor, carte de teatru, eveniment, semnate de scriitori consacraţi: Mioara Bahna, Christian Crăciun, Constantin Trandafir, Florin Dochia, Liliana Ene, Ştefan Al. Saşa, Serghie Bucur, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom şi alţii.
REVISTA NOUĂ (nr. 6/ 79/ 2013), ilustrată cu lucrări semnate de Valter Paraschivescu, consacră un spaţiu generos Maratonului poeziei 4 (desfăşurat la Muzeul Memorial «Nichita Stănescu»), pe coperta căreia au fost nominalizaţi cei 32 de poeţi participanţi la manifestare.
Publicaţia se deschide cu rubrica “Aniversara” - “Virgil Diaconu: 65”, cu poezia “Occident”, din care cităm: “Stau sub cireş, în marginea grădinii,/ şi Îl aştept să vină./ S-a făcut deja întuneric şi eu Îl aştept/ la fel ca noaptea trecută,/ la fel ca noaptea de dinaintea nopţii trecute/ şi ca întotdeauna...”.
Continuă cu articolul “Străinul cel de toate zilele sau despre mărirea şi decăderea franceză”, în care autorul, Florin Dochia, precizează: “Astăzi (...) centenarul Albert Camus este într-o nedreaptă, vinovată surdină: nicio comemorare oficială, niciun omagiu naţional pentru autorul celei de-a doua între cele mai vândute cărţi franceze din toate timpurile”.
Din cuprins mai reţinem articolele: “Despre o globalizare a descompunerii morale - Radu Aldulescu: Proorocii Ierusalimului” - autoare Mioara Bahna; “Un mistic al teatrului” - de Christian Crăciun; “Proză cu ape tulburi şi iluzii” - de Constantin Trandafir; “Anton Pann, «finul Pepelei», ne surâde din cadrul aurit al istoriei noastre literare” - de Gherasim Rusu Togan; “Trei ore în Umbra lui Heliade la Târgovişte” - de Serghie Bucur şi multe, multe alte articole deosebit de interesante şi utile.
THEODOR MARINESCU

17 decembrie 2013

O mare victorie a ecologismului pe plan local:

Batalul de lângă Lacul Peştelui a fost reabilitat

Batalul de pe strada Lacul Peştelui, din imediata vecinătate a lacului cu acelaşi nume, era, până acum doi ani, o groapă cu compartimente betonate pline cu reziduuri petroliere, dar şi cu deşeuri menajere şi dintre cele rezultate în urma unor lucrări de construcţii. De curând, acest batal a fost, în fine, ecologizat. Spunem “în fine” nu pentru că s-ar fi depăşit termenul de execuţie al acestei importante investiţii pentru sănătatea mediului natural din cartierul Turnătorie, ci pentru că termenul pe care îl prognoza, la începuturile proiectului, conducerea executivului municipal era de un an de zile. Au fost doi ani de muncă asiduă, deoarece lucrările au fost destul de complicate şi, foarte important, au constituit o premieră pentru municipiul nostru, cea mai veche capitală a “aurului negru” din România, un oraş cu destule păduri în jur, dar afectat de o poluare istorică veche de un secol, ale cărei urme au rămas astăzi batalele cu reziduuri petroliere ale Rafinăriei “Steaua Română”. Curios este faptul că acest batal, deşi umplut cu reziduuri petroliere rezultate din activitatea Rafinăriei (ulterior, şi cu deşeuri rezultate din nesimţirea unor concetăţeni), aparţinea, de fapt (dar nu şi de drept, îndrăznim noi să afirmăm),  domeniului privat al municipiului. O asemenea aberaţie numai în Românica noastră, a tuturor posibilităţilor, se putea întâmpla. 


După Revoluţia din Decembrie şi după ce toate societăţile comerciale locale şi-au refăcut şi înregistrat proprietăţile imobiliare (zice-se, conform documentelor din arhivele proprii păstrate), batalul din dreapta străzii Lacul Peştelui nu a fost revendicat de nicio întreprindere. Şi, ca să nu rămână un pământ al nimănui, un “no man’s land”, a ajuns să intre (prin nerevendicare, prin inexistenţa vreunui proprietar), în domeniul Consiliul Local. Proiectul reabilitării batalului, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Mediu”, a fost denumit “Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui”. El a fost finalizat recent printr-o conferinţă de presă (aşa cum se întâmplă cu toate proiectele europene), întâlnirea desfăşurându-se, săptămâna trecută, în sala de şedinţe a Primăriei Câmpina. La întâlnire au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanţi ai firmei executante (un consorţiu format din firma germană Bauer şi cea românească Ecoplast), precum şi ai firmelor care au asigurat asistenţa tehnică pentru implementarea, executarea şi auditul proiectului. Finalizarea a fost una procedurală, căci cea fizică, de pe teren, care a însemnat ecologizarea efectivă şi deplină a batalului, se terminase în urmă cu două săptămâni, când fusese realizată şi recepţia lucrărilor. Valoarea proiectului a fost de aproape 10,3 milioane de lei (fără TVA) şi a avut ca perioadă de implementare intervalul de timp 18.01.2011 – 18.03.2014. Proiectul a însemnat ecologizarea conform normelor europene a unor gropi cu deşeuri petroliere în suprafaţă de aproape 8200 m.p. Pentru că vecinătatea compartimentelor de şlam a fost folosită, multă vreme, ca depozit ilegal de deşeuri (plastic, sticlă, demolări de construcţii etc), prima dată s-a început cu înlăturarea acestor deşeuri şi a vegetaţiei uscate din zonă. Apoi, şlamul petrolier din batal (5000 m.c.), a fost excavat şi tratat în instalaţia de desorbţie termică. După demolarea compartimentelor betonate ale batalului, şlamul tratat a fost împrăştiat pe toată suprafaţa sitului şi nivelat. Pe suprafaţa nivelată a sitului s-a aplicat o membrană geotextilă pentru a separa şlamul tratat şi solul contaminat din batal de solul curat importat. Peste stratul de sol curat, de 35 cm grosime, s-a aplicat un strat de sol vegetal gros de 15 cm, însămânţat cu iarbă. Prin acest proiect, a fost înlăturat complet impactul negativ al batalului asupra mediului înconjurător. Şi cum “stă bine” oricărui proiect derulat în România, executantul lucrărilor a fost chiar amendat de inspectorii de mediu pentru realizarea unor procese tehnologice care nu respectau întru totul normele europene de mediu. Lucrările au fost realiniate standardelor de calitate a mediului, iar totul a decurs, până în final, foarte bine. Astfel, prin acest proiect, ecologismul câmpinean a repurtat o importantă victorie, într-o ţară în care păstrarea curăţeniei mediului înconjurător nu este considerată în firea lucrurilor de către majoritatea locuitorilor săi. A.N.  

Editorial

NE-AM GREŞIT ŢARA…
Ceea ce este îngrozitor, nu e că avem conducători incompetenţi şi corupţi pînă în măduvă, ci că nu se mai feresc. Suntem în plin proces de ocupare a ţării de către o gaşcă, ce nici măcar nu-şi mai disimulează intenţiile, ei spun direct: de vreme ce ne-aţi ales, înseamnă că vă place. Ca violatorul care îşi duce victima noaptea pe un maidan cu justificarea: de vreme ce ai dansat cu mine la discotecă, înseamnă că eşti de acord. Nu numai că marţea trecută au încercat să de-culpabilizeze hoţia mahărilor, schimbînd codul penal, că ambasada noastră de la Viena a gerat o lansare de carte a infractorului Adrian Năstase, că Victor Ponta aduce, într-un discurs public la Banca Naţională un elogiu aceluiaşi infractor (e termenul juridic), că se intenţionează numirea nulităţii antisemite Bolcaş la CCR, că ne-a fost impusă o lege a referendumului absurdă juridic şi etic şi CNA îl cenzurează pe Dan Puric pentru că spune ceea ce spunem toţi în particular, dar zdrobitor este spectacolul pe care l-au dat în zilele următoare pe toate ecranele alde Eugen Nicolicea et alii, omul în stare să-ţi spună cu rînjetul lui sardonic, pe care numai la Brucan l-am mai văzut, că amnistierea e perfect în interesul ţării şi procedurile de puşlamale care s-au adunat la miez de noapte în nu ştiu ce comisie sunt perfect legale, că bietul român plăteşte prea mult pentru întreţinerea hoţilor în puşcării, că albul e negru şi bordelul mănăstire de maici. Dacă n-ar fi fost intervenţia neobişnuit de concertată şi vehementă a ambasadelor occidentale, a dlui. Hannes Swoboda, liderul socialiştilor europeni, faţă de intenţia de a modifica codul penal acum eram cam în situaţia din 1945-46. Cum vedeţi, eu, optimist, împing comparaţia şi mai înapoi în timp, mulţi au spus că regresul e spre 1990. Nu-i aşa deloc, atunci opoziţia publică şi a presei la astfel de malversaţiuni ar fi fost radicală. Acum, a fost doar o rumoare. E limpede din punctul meu de vedere: ne-am pierdut ţara, nu ne mai aparţine, e a altora, nu ne-am născut unde trebuie. O ţară în care parlamentul nu este preocupat de salariile medicilor şi ale profesorilor ci de a se situa deasupra oricărui control nu mai este o ţară locuibilă. Ar trebui lăsată pradă maidanezilor şi politicienilor. Lăsaţi România să fie trăită doar de politruci, cocalari, manelişti, haite sălbăticite de cîini, hoţi de toate calibrele şi, dacă aveţi milă de copiii voştri, mutaţi-vă în altă ţară, cum încheia profetic o poezie Octavian Goga. Pe care nu-l mai studiază elevii în liceu.


 Alt motiv. Apropo, iată un citat care circulă pe internet din sus-zisul poet şi chiar prim ministru: „Ţară de  secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vîndut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti. Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”. Scris în 1916! A fost şi o săptămînă a demiterilor. Ministrul Culturii trebuia demis nu atît pentru o declaraţie ieşită din neţărmuita lui aroganţă, ci pentru distrugerea controlată şi accelerată a patrimoniului sub înţeleapta sa conducere, pentru bugetul de mizerie pe care l-a acceptat fără onoare, pentru progresul galopant al inculturii în toţi porii societăţii. Iar Elvis de la TVR trebuia demis nu doar pentru dezastrul financiar (TVR ar trebui pur şi simplu băgată în procedură de faliment!) ci mai ales pentru calitatea mizerabilă a programelor, pentru oiţa antisemită (altă trufanda a prostiei atotbiruitoare), pentru lipsa de conţinut jurnalistic şi cultural  a programelor plicticoase cît încape. Într-o ţară validă etic mîine  toţi cetăţenii ar refuza să-şi plătească abonamentul, obligînd statul să ia măsurile de rigoare. Acum, la 24 de ani de cînd a redevenit posibilă speranţa, ar fi trebuit să fim mai reculeşi şi mai senini. Dar ţi se urzică pielea şi sufletul cînd te întrebi dacă bieţii copiii ăia au murit pentru ca Nicolicea şi Bolcaş să ne facă legile, pentru ca un plagiator să ne dea lecţii de viraje politico-economice spre China, pentru ca Gigel să conducă cultura, Dorel industria, Elvis televiziunea şi Hîrdău învăţămîntul… Ne-am greşit ţara în care ne-am născut, ţara asta nu mai are nici un PS. Să ne rugăm Domnului să ne pună sub brad un alt popor! Iar practic trebuie făcut tot ce se poate pentru grabnica dizolvare a parlamentului, alegeri anticipate şi abolirea tuturor legilor aberante şi antidemocratice din ultimii ani. 
Christian CRĂCIUN      

Deputatul Virgil Guran, iniţiator al unei legi importante pentru oraş

Orăşelul nostru, aşa mic cum este (de şase-şapte ori mai mic decât capitala judeţului, din punct de vedere demografic), a fost o pepinieră destul de bogată de politicieni care au ocupat scaune de deputaţi şi de senatori în Parlamentul României. Unii dintre ei nu au rămas în politică, alţii sunt şi azi membri activi ai partidelor care i-au propulsat în forul deliberativ suprem al ţării. Astfel, numai în mandatele cuprinse între 1990 şi 2004, din Câmpina au ajuns în legislativul central următorii: deputatul Gheorghe Palade (legislatura 1990 - 1992), senatorul Traian Ştefan Mocuţa (1994 - 1996, devenit senator prin ocuparea unui loc vacantat), deputatul Victor Barbăroşie (1996 - 2000), deputatul Victor Bercăroiu (2000 - 2004). Între 2004 şi 2008, Câmpina nu a mai trimis pe nimeni în fruntea ţării, pentru ca în următoarea legislatură “să dea lovitura”, cu doi parlamentari: deputatul Florin Anghel şi senatorul Georgică Severin. La ultimele alegeri parlamentare, din toamna lui 2012, situaţia s-a repetat, astfel încât astăzi, în Parlamentul României, sunt tot doi câmpineni: deputatul Virgil Guran şi senatorul Georgică Severin, ultimul reuşind performanţa de a obţine două mandate succesive de senator. 
În articolul de faţă, vom prezenta sintetic activitatea parlamentară a deputatului Virgil Guran, urmând ca, într-unul dintre numerele viitoare ale publicaţiei noastre, să vi-l prezentăm şi pe senatorul Georgică Severin, cu toate proiectele şi iniţiativele sale parlamentare. 


Virgil Guran a câştigat Colegiul uninominal nr. 2 Deputaţi – Câmpina şi este, din 2008, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Câmpina. Îndeplineşte, de asemenea, şi funcţiile de vicepreşedinte al Filialei Prahova a PNL şi membru al Delegaţiei Permanente a PNL. S-a născut în municipiul Târnăveni, judeţul Mureş, la 12 mai 1965.  La pagina sa personală de pe site-ul Camerei Deputaţilor, la studii şi specializări, putem citi: 1983 - Liceul Militar-Alba Iulia; 1986 - Şcoala Militară de Ofiţeri Sibiu; 1998 - Academia de studii economice – Bucureşti; 2000 - Cursuri postuniversitare – Management; 2005 - Master - Dreptul afacerilor. În anul 2013, s-a remarcat prin mai multe acţiuni şi iniţiative parlamentare. 
Astfel, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, anul acesta, Virgil Guran a fost (co)autorul a 23 de propuneri legislative privind diverse domenii de activitate. De asemenea, el a adresat 29 de întrebări Guvernului, de la începutul acestei legislaturi. Lui Guran nu i-au displăcut deloc dezbaterile parlamentare, căci a vorbit aproape o oră şi jumătate în plenul Parlamentului, în cadrul mai multor declaraţii politice şi intervenţii (20 la număr). Pe 2 septembrie 2013, deputatul câmpinean şi alţi nouă colegi deputaţi au iniţiat o modificare la Legea nr. 215 privind administratia publică locală. Modificarea vine în sprijinul chiriaşilor la stat, care vor avea prioritate (drept de preempţiune), în cazul în care Consiliul Local sau Consiliul Judeţean decide să scoată la vânzare imobilul închiriat. Potrivit noilor reglementari, acest lucru va fi posibil numai în cazul în care chiriasii au această calitate de cel putin un an. 
Cea mai importantă iniţiativă legislativă a deputatului Virgil Guran, o iniţiativă singulară, este proiectul legii care ar putea aduce clădiri si terenuri nefolosite, ce aparţin in prezent ministerelor, în administrarea autorităţilor locale. Textul legii este elaborat şi a fost depus la comisiile din Parlament. Deocamdata, 96 de colegi îi susţin proiectul de lege. Pentru a fi adoptat, proiectul de lege are nevoie de votul a 200 de parlamentari. Dacă va fi aprobată, Legea Guran ar putea fi extrem de benefică domeniului sărac în terenuri al municipiului nostru, pentru că am putea câştiga peste 200.000 mp de teren, reprezentând incinta fostei unitati militare de pe Voila şi cea a Taberei pentru copii Voila, aflate în prezent într-un stadiu avansat de degradare. 
A.N. 

Legea privind venitul minim garantat nu asigură minimul existenţei

Ne-a vizitat la redacţie, nu de multă vreme, o locuitoare a Câmpinei care îşi duce traiul de azi pe mâine, cu tendinţa tot mai accentuată de  a şi-l duce “de azi pe ieri”. Căci pentru Atena Irimioiu, viitorul este sumbru şi incert, aşa că ziua de mâine este şi ea sumbră şi incertă. Atât de sumbră şi de incertă, încât nici nu mai are rost să o pui la socoteală, să o iei în considerare.  Pentru biata Atena, dar, cu siguranţă, şi pentru destui concetăţeni ai noştri cocoşaţi de nevoi şi de neputinţă, perioada Sărbătorilor de Iarnă seamănă foarte mult cu orice perioadă fără sărbători din timpul anului. Atena suferă de cancer mamar, diabet zaharat şi tulburări psihice. Are doi copii minori, încredinţaţi în grija soţului (unul dintre ei) şi în grija mamei sale (celălalt copil). Acum patru ani, a fost abandonată de soţ, iar în prezent trăieşte cu bunica sa, sub acelaşi acoperiş.


Bunica, de 89 de ani, este şi ea grav bolnavă şi are o pensie de 430 de lei, bani din care abia poate să-şi plătească medicamentele şi utilităţile gospodăriei. Din aceşti bani, bunica sa cu greu îşi poate asigura traiul cotidian, hrana şi îmbrăcămintea necesară. Pentru Atena, nicio leţcaie nu mai rămâne. Simţindu-se singură pe lume, aproape înecată într-o mare a deznădejdii, bântuită de gândul negru al sinuciderii, Atena a făcut cerere la Primărie, pentru a obţine un venit minim garantat, care să-i asigure o existenţă la limita ei inferioară. Era dispusă oricând să lucreze în folosul comunităţii, chiar mai multe zile decât prevede legea. Funcţionarele de la Biroul Asistenţă Socială, pe bună dreptate, nu au putut să îi facă dosar şi i-au răspuns că veniturile familiei sale (pensia bunicii), depăşesc cu mult nivelul lunar al venitului minim garantat pentru două persoane, stipulat în Legea nr. 416/2011, care este de 196 de lei. Cu un astfel de ajutor social, se poate spune că legea în cauză se referă la un venit minim garantat, dar nu şi la asigurarea unei minime existenţe. De ce-o mai proclama Constituţia faptul că statul nostru asigură un trai decent cetăţenilor săi?! A.N. 

„Vis de iarnă cu Moş Crăciun”, în Parcul Milia

După concertul de colinde din seara zilei de 30 noiembrie, pe care Primăria Câmpina l-a organizat în Parcul Milia cu ocazia aprinderii în tot oraşul a instalaţiilor de iluminat public ornamental, municipalitatea continuă seria surprizelor destinate Sărbătorilor de Iarnă. Dacă atunci, în ajunul Zilei Naţionale, frigul îndurat de participanţi (zeci de familii câmpinene cu copii), a fost răsplătit cu un concert de colinde interpretat de cei mai mici artişti-şcolari de la Clubul Copiilor, conduşi de profesoara Ruxandra Brezeanu, acum răbdarea cu care cei aproape 200 de câmpineni (în marea lor majoritate, părinţi şi bunici cu copii şi nepoţi), l-au aşteptat, sâmbătă seara, pe Moş Crăciun a fost răsplătită cu poposirea celui mai iubit personaj al copiilor planetei printre micuţii adunaţi în părculeţul din spatele bustului lui Hasdeu. 


După ce şi-a parcat sania proprie în spatele blocurilor, Moşul a ajuns în mijlocul copiilor, care l-au cadorisit, la rândul lor, cu o mulţime de aplauze şi urale cristaline. Moş Crăciun a fost întâmpinat de ajutoarele sale, Spririduşul Jucăuş şi Omul de Zăpadă, care l-au poftit în sania strălucitoare trasă de doi reni ornamentali, atelaj ce-l aştepta în faţa mulţimii. Moşul, cu calmul şi bunătatea sa proverbiale, s-a fotografiat cu toţi copiii prezenţi, fiecăruia dintre aceştia înmânându-i un glob cu un autograf râvnit de orice copil din lumea asta: „De la Moş Crăciun 2013”. O iniţiativă interesantă şi lăudabilă a firmei Lookparty, organizatoarea evenimentului amintit, denumit sugestiv „Vis de iarnă cu Moş Crăciun”. La eveniment au participat, sâmbătă seara, primarul Horia Tiseanu şi mai mulţi consilieri municipali. În toată perioada cuprinsă între 15 decembrie şi 24 decembrie 2013, între orele 1600-2000 , toţi copiii cuminţi, isteţi şi ascultători sunt aşteptaţi de către Moş Crăciun şi ajutoarele  sale, în Parcul de la Milia, pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare şi de mici cadouri surpriză. În seara zilei de 21 decembrie, tot în aceeaşi locaţie, se va desfăşura din nou un concert cu colinde în interpretarea coriştilor de la Clubul Copiilor, coordonaţi de Ruxandra Brezeanu. Tot cu acest prilej, Moşul va oferi copiilor prezenţi mici cadouri dăruite de către municipalitate (Primărie şi Consiliul Local), prin Casa Tineretului, organizatorul tehnic al acestui eveniment. A.N.

Trotuarele din jurul Pieţei sunt cotropite de maşini parcate abuziv

În ajunul şi în timpul Sărbătorilor de Iarnă, comercianţii îşi freacă mâinile a mulţumire, încântaţi de câştigurile cu multe zerouri, rezultate în urma vânzării unor cantităţi mari de mărfuri având valori cu şi mai multe zerouri. Asta înseamnă totodată că febra cumpărăturilor i-a cuprins şi pe câmpinenii noştri, că n-om fi noi mai altfel decât toţi românii din această ţară. Asta înseamnă, de asemenea, un trafic rutier  al maşinilor, dar şi un trafic pietonal cu valori infernale, în orele de vârf, în zona Pieţei. Deşi iniţial, în 2003, Parcarea Centrală a fost o mană cerească pentru şoferii veniţi la cumpărături, se vede treaba că această importantă investiţie realizată de primarul Gheorghe Tudor în urmă cu un deceniu, astăzi nici nu se simte prea mult în ecuaţia capacităţilor de parcare preluate de zona centrală a municipiului. 


Din statistici ale Primăriei, în municipiul nostru ar fi înregistrate aproape 14.000 de maşini (cu proprietari persoane fizice, în special, dar şi juridice). Practic, unui câmpinean îi revin noxele a trei maşini, în medie. Acest lucru ne face să ocupăm un loc fruntaş la indicativul număr de maşini pe cap de locuitor. Vizavi de magazinele de la Bolta Rece şi de pub-ul londonez deschis recent, pe trotuarul din imediata vecinătate a magazinului Expotehnica, am numărat, cu puţin timp în urmă, nu mai puţin de 14 autovehicule parcate de-a lungul şi de-a latul trotuarului. Ce mai contau direcţiile de aşezare a maşinilor, dacă tot era abuzivă parcarea fiecărei maşini în cauză. Automobilele situate cel mai aproape de zidul magazinelor aparţineau unor locuitori ai blocului respectiv. Celelalte, aflate mai aproape de bordura trotuarului, erau, din câte am aflat, ale unor comercianţi din zonă. Vă daţi seama ce telepatie trebuie să se fi stabilit între şoferii-proprietari de apartamente şi şoferii-comercianţi ai zonei. Pentru că, în caz contrar, scoaterea maşinilor primilor amintiţi nu s-ar putea face decât cu helicopterul. Să nu ne mire dacă, în viitorul nu prea îndepărtat, pe acoperişurile blocurilor cu 4 etaje, tip dulap, adică fără acoperiş gen şarpantă, se vor amenaja mici heliporturi. Nu că s-ar îmbogăţi câmpinenii în aşa măsură, încât să deţină astfel de aparate de zbor, dar să fie, în caz de nevoie… A.N.

Cupa Moş Crăciun...

...la şah

Sâmbătă, 14 decembrie, începând cu ora 10.00, secţia de şah a CSM Câmpina a organizat la Clubul Copiilor, Cupa Moş Crăciun, competiţie la care au participat 16 dintre cei 20 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, iniţiaţi în tainele sportului minţii de instructorul Nicoleta Coler. 


Întrecerea s-a desfăşurat pe categorii de vârstă, iar câştigătorii au primit de la conducerea clubului diplome, cupe şi dulciuri. La categoria fete, primul loc a fost ocupat de Chiţu Alina, iar la cele două categorii de băieţi, primele locuri au fost ocupate de Topală Mihnea şi Horja Alexandru. 

şi înot

Duminică, 15 decembrie, începând cu ora 10.00, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Câmpina au organizat la Bazinul Didactic de Înot, Cupa Moş Crăciun pentru tinerii înotători câmpineni. Competiţia sportivă s-a bucurat de prezenţa unui număr impresionant de copii, componenţi ai tuturor cluburilor de specialitate din oraş care, înainte de începerea probelor, au avut surpriza de a se întâlni şi cu Moş Crăciun, aflat în trecere prin oraş. 


După ce au primit cadourile din tolba Moşului, câştigătorii competiţiei au fost premiaţi de reprezentanţii administraţiei locale cu medalii şi diplome.

CONCURSURI DE ŞAH PENTRU SENIORI ŞI JUNIORI

Casa Tineretului, în colaborare cu secţia de şah a CS Energy Cameron Câmpina (resp. Achim Nicolae, preşedinte Anton Ion), a organizat la sfârşitul lunii noiembrie concursul de şah individual cu elevi din şcolile generale.  S-au jucat  4 runde în sistem elveţian, cu departajare la egalitate de puncte prin meciuri de baraj. Concursul a fost câştigat de David Petru Alexandru, elev în clasa II-a  la Şcoala Centrala, care a terminat competiţia neînvins.
Clasament General (B+F): Locul I - David Petru Alexandru  4 p (cl. II-a, Şc. Centrală Câmpina); Locul II - Chitu Alina Elena 3 p ( cls. V-a, Şc. Centrală Câmpina); Locul III - Oprescu Horia Gabriel, 3 p (cls. II-a, Şc. B.P. Hasdeu Câmpina); Locul IV - Marin Florin Eduard, 2 p (Şc. I. Mateescu Poiana Câmpina). 
Clasament Baieti, cls. I-VIII: Locul I - David Petru Alexandru, cls. II-a, 4 p; Locul II - Oprescu Horia, cls.II-a, 3 p; Locul III - Marin Florin Eduard, cls. V-a,  2 p; Locul IV - Matei Alexandru, cls. III-a,  2 p (Sc. I. Campineanu).
Clasament Fete: cls. I-VIII: Locul I – Chitu  Alina Elena, cls. V-a,  3 p; Locul II – David Tea, cls. VII-a, 1,5 p (C.N.N.G. Câmpina); Locul III - Gavrilescu Sofia, 1,5 p, (C.N.N.G. Câmpina).
Casa Tineretului Campina a asigurat spaţiul de joc şi diplomele, iar C.S. Energy Cameron Câmpina premiile. A arbitrat Achim Nicolae.


Tot la sfârşit de noiembrie, Casa Tineretului, în colaborare cu sectia de şah a CS Energy Cameron Câmpina, a organizat concursul de şah individual  Cupa “1 Decembrie“ ediţia 2013, pentru seniori şi juniori. S-au jucat 5 runde în sistem elvetian, şah rapid. Au participat 3 cluburi: CS Energy Cameron, CS Carpaţi Sinaia şi AS V. Horjea- Proviţa de Sus. Concursul a fost câştigat meritat de Ene Marius - AS. V. Horjea Proviţa de Sus, cu 5 p din 5 partide. Arbitrul de categ. II-a, prof. ing. Achim Nicolae, a înregistrat următoarele rezultate pentru cei 16 participanţi.

Clasament General (seniori şi juniori): 
Locul I - Ene Marius, 5 p (AS V. Horjea- Proviţa de Sus); Locul II - Oprişor Răzvan, cat. NM, 4 p (CS Energy Cameron Câmpina); Locul III - Cotos Valentin - cat.I, 3,5 p (CS Energy Cameron); Locul IV - Coman Liviu, cat. I, 3 p (CS Carpaţi Sinaia).
La Juniori: sub 12 ani,  primele 3 locuri au fost ocupate de juniorii clubului CS Carpaţi Sinaia.
Clasament: Locul I - Grozea Robert, 3 p; Locul II - Paun Andrei 2,5 p; Locul III - Savu Gheorghe, 2 p. Juniori: 12-19 ani: Locul I - Popp Matei, 3 p - CS Energy Cameron Câmpina.
Casa Tineretului a asigurat şi de această dată spaţiul de joc şi diplomele, iar C.S. Energy Cameron a acordat premiile. (N. Achim)

13 decembrie 2013

“Vis de iarnă cu Moş Crăciun”

Primăria şi Consiliul Local Câmpina continuă seria surprizelor destinate sărbătorilor de iarnă. Începând cu seara zilei de 14 decembrie, de la ora 18.00, cei mici se vor întâlni cu Moş Crăciun în Parcul de la Milia. El va sosi pe sanie, însoţit de cele două ajutoare ale sale Spririduşul Jucăuş şi Omul de Zăpadă.


În perioada 15 decembrie-24 decembrie, între orele 16.00 - 20.00, toţi copiii cuminţi, isteţi şi ascultători sunt aşteptaţi de către Moş Crăciun şi ajutoarele  sale, în Parcul de la Milia, pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare şi de mici cadouri surpriză.

SĂ NE CINSTIM EROII

Sucursala Câmpina a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Afacerilor  Interne - Prahova 1993, împreună cu Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Prahova, cu sprijinul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina şi Centrului de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, organizează în ziua de sâmbătă 21 decembrie 2013, începand cu orele 11.00, ceremonialul de comemorare a Eroilor Jandarmi     căzuţi la datorie în Decembrie 1989 la Otopeni.


Activitatea se desfăşoară la Monumentul Eroilor Jandarmi din incinta  fostei unităţi de jandarmi din municipiul Câmpina.

10 decembrie 2013

O premiere binemeritată: “Gala sportului câmpinean” a recompensat eforturile elevilor sportivi şi olimpici

Vineri seara, pe scena Casei Tineretului, s-a desfăşurat prima ediţie a “Galei sportului câmpinean”, un eveniment organizat de Consiliul Local, Primăria Câmpina şi Casa Tineretului. În cadrul galei, au fost premiaţi sportivii şi echipele cu rezultate de excepţie în anul 2013 şi, de asemenea, o serie de invitaţi şi oficialităţi care şi-au adus o importantă contribuţie la dezvoltarea sportului câmpinean şi naţional. Tot cu acest prilej, au fost premiaţi şi cei mai buni elevi olimpici ai oraşului din acest an, elevi care provin de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Şcoala Gimnazială Centrală şi Colegiul Tehnic Forestier. Evenimentul a început cu Imnul Câmpinei, interpretat de cantautorul său, medicul Constantin Mihai, fostul solist al celebrelor trupe locale de altădată, “Paralela 45” şi “Meteor”.

Un spectacol în premieră
Premieri ale elevilor olimpici şi ale celor mai buni elevi sportivi câmpineni au avut loc şi în anii precedenţi. Numai că, în acest an, administraţia publică locală a avut iniţiativa organizării unei gale artistice de premiere a celor mai buni sportivi locali din 2013 şi a profesorilor-antrenori, adică a unei gale a sportului presărată cu multe evoluţii artistice: hituri pop-rock, dansuri şi cântece populare, dansuri sportive, break-dance etc. În plus, au fost şi alte premiere la această premiere, dacă ne este permis acest joc de cuvinte cu un aparent dezacord gramatical. 

Astfel, pentru prima dată, au fost premiaţi cadrele didactice îndrumătoare ale olimpicilor, nu doar antrenorii sportivilor evidenţiaţi. De asemenea, tot ca o notă de inedit, prezentatorii spectacolului, Andreea Telegescu (în premieră) şi Adrian Dochia (în tradiţia spectacolelor câmpinene), nu au acordat premii, cu oficiile premierii tinerilor sportivi fiind invitaţi să se ocupe câţiva politicieni şi foşti sportivi de performanţă din sală. Iniţiativa evenimentului a aparţinut comisiei de specialitate din cadrul legislativului municipal (Comisia de cultură, sănătate, învăţământ, sport şi tineret), iar la ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina, s-a hotărât ca, în avanpremiera galei, să fie premiaţi şi elevii participanţi la faza naţională a olimpiadelor şcolare, împreună cu cadrele didactice care i-au îndrumat. Aşa s-a ajuns ca, în debutul primei ediţii a “Galei sportului câmpinean”, să fie evidenţiaţi cei mai buni elevi olimpici ai anului, pentru ca, ulterior, în cadrul evenimentului propriu-zis, să fie răsplătiţi şi medaliaţi elevii cu performanţe deosebite în sport, dar şi foste mari glorii sportive ale oraşului şi ale judeţului. 

Premierea olimpicilor, pe “repede-înainte” 
Evenimentul a umplut sala de spectacole, printre spectatorii invitaţi numărându-se oficialităţi de marcă: deputatul liberal Virgil Guran, senatorul social-democrat Georgică Severin, prefectul judeţului Marius Sersea, primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, viceprimarul câmpinean Ion Dragomir, primarul comunei Poiana Câmpina, Alin Moldoveanu, mai mulţi consilieri municipali, dintre care i-am remarcat pe Florin Frăţilă, Daniel Ioniţă, Mihai Tifigiu, Marian Dulă, Viorel Bondoc, Daniel Telegescu ş.a. 

Spectacolul a debutat pe muzica electrizantă a trupei Xteens, care nu mai are nevoie, de multă vreme, de nicio prezentare. Apoi a urmat premierea celor 11 olimpici (opt de la “Grig”, doi de la Şcoala Centrală şi unu de la Forestier), împreună cu profesorii care s-au ocupat de pregătirea lor. Chiar dacă, după denumire, gala a fost a sportivilor, iar nu a olimpicilor, nu ar fi fost niciun păcat dacă li s-ar fi acordat puţin mai multă atenţie elevilor evidenţiaţi la olimpiade, care au fost prezentaţi şi premiaţi pe “repede-înainte”, fără să i se dea  niciunuia dintre ei posibilitatea să-şi exprime o idee, să rostească un cuvânt de mulţumire. În viitorul nu prea îndepărtat, dacă autorităţile locale s-or gândi vreodată la o evidenţiere publică a olimpicilor premiaţi vineri în mare grabă, a celor care vor performa, în continuare, la cele mai înalte niveluri ale învăţământului superior (pe care, cu siguranţă, îl vor urma), s-ar putea ca municipalitatea să nu-i mai poată invita la Casa Tineretului, deoarece costul biletelor de avion pentru curse dinspre SUA ori Canada, chiar dinspre Franţa ori Anglia, ar putea fi suportate mai greu din tot mai subţirelul buget local. 


De la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” au fost premiaţi elevii: Ioana Dulamă, clasa 12 E (Premiul 2 la Olimpiada naţională de limba şi literatura română), Oana Petre, clasa 12 C (Premiul special – Olimpiada de română), Ioan Radu, clasa 5 B (Premiul I – Olimpiada de Geografie), Remus Năstase, clasa 10 A (Menţiune – Olimpiada de Geografie), Raluca Al-Stanii, clasa 12 D (Menţiune specială – Olimpiada de Geografie), Isabela Neagoe, clasa 9 F (Menţiune – Olimpiada de Religie), Sebastian Părtoacă, clasa 11 B (Medalie de bronz – Olimpiada de Informatică), Sabin Marcu, clasa 12 B (Menţiune – Informatică Soft), precum şi următoarele cadre didactice: prof. Cristina Dinu (limba română), prof. Mihai-Adrian Alecu (geografie), prof. Dana Iuliana Ştefan (religie), prof. Diana Adriana Pristavu (informatică), prof. Simona Felicia Darie (informatică). Elevii olimpici proveniţi de la Şcoala Centrală s-au numit Vlad Moldoveanu, clasa 8 A (Premiul 2 la Olimpiada naţională de fizică), Ruxandra Manole, clasa 8 A (Premiul 3 la Concursul naţional de limba română “Ionel Teodoreanu”), fiind răsplătiţi, de asemenea, şi profesorii lor: Nicoleta Nistorescu (fizică) şi Laura Popa (limba română). Colegiul Tehnic Forestier a dat un singur olimpic, pe Robert Şerb, clasa 12 B (Locul I la Concursul naţional de tâmplărie Braşov).

O gală a sportului ca un spectacol al muzicii şi dansului
După premierea grabnică a elevilor olimpici, de parcă Moş Nicolae ar mai fi venit o dată şi în seara zilei de 6 decembrie, a urmat premierea celor mai buni sportivi ai anului. Nu au fost premiaţi doar elevii talentaţi la diferite discipline sportive, ci şi practicanţii mai în vârstă a diferitelor sporturi, chiar foşti sportivi câmpineni care, cu mulţi ani în urmă, au făcut performanţă la nivel naţional şi internaţional. Aşadar, pentru prima dată, în cadrul evenimentului finanţat de la bugetul local cu suma de 18.000 de lei, au fost răsplătiţi şi medaliaţi elevii cu performanţe deosebite la învăţătură şi în sport, profesorii şi antrenorii îndrumători, dar şi foste mari glorii sportive ale judeţului. Toţi artiştii care au evoluat pe scena Casei Tineretului au făcut o bună impresie, fie că a fost vorba despre trupa de pop-rock Xteens, Ansamblul tineretului “Rug de mure”, cântăreaţa Alexandra Căpitanu, cuplul micuţilor dansatori sportivi (de opt ani) Ilinca Popa – Raul Fleştoiu sau trupa de break-dance “The Sparks” de la Centrul pentru Tineret Zamolxes. 


Printre invitaţii de onoare care au premiat laureaţii acestei gale a sportivilor (şi olimpicilor) câmpineni ar fi trebuit să se numere ploieşteanul Leonard Doroftei,  fostul campion mondial la box (versiunea WBA), care nu a mai putut veni, din motive independente de voinţa sa. Au onorat însă invitaţia municipalităţii câmpinene Corina Ungureanu, consilierul personal pe probleme de sport al primarului Iulian Bădescu şi multipla noastră campioană mondială şi europeană la gimnastică de la sfârşitul anilor 1990, precum şi Ana Maria Tămârjan, o altă fostă glorie a gimnasticii româneşti de la sfârşitul anilor 2000. Au mai fost invitaţi pentru a primi medalii (în semn de apreciere a performanţele lor sportive), dar şi pentru a înmâna, la rândul lor, medalii tinerilor sportivi câmpineni, foste mari glorii ale sportului românesc, fii ai meleagurilor câmpinene.  Într-o prezentare sintetică a evenimentului, am putea spune că, la începutul galei sportivilor, primarul Horia Tiseanu a acordat premii fostelor mari gimnaste Corina Ungureanu şi Ana Maria Tămârjan. 


Apoi, au fost premiaţi patru mari maeştri ai sportului, originari toţi din zona Câmpina:  Ion Alexe (vicecampion olimpic la box), Dan Chiţu (multiplu campion balcanic şi european la bob şi motocros), Alin Moldoveanu (campion european la karate), Cătălin Duţă (campion naţional la motocros). În continuare, prefectul Marius Sersea a acordat premii primilor doi demnitari câmpineni, Consiliului Local Câmpina şi, separat, Comisiei de cultură şi sport din cadrul legislativului municipal. Preşedintele Comisiei de sport, Florin Frăţilă, a declarat asistenţei că “nu s-au făcut prea multe pentru sportul câmpinean, dar ce s-a făcut până acum de către comisia de specialitate este doar un început, pe care îl vom îmbogăţi considerabil în anii următori”. Viceprimarul Ion Dragomir a ţinut să precizeze că “în viitor, atenţia noastră se va îndrepta spre realizarea de noi baze sportive, pentru că actuala infrastructură sportivă a municipiului lasă de dorit”. 


A urmat premierea sportivilor din secţiunea “atletism”, de către Corina Ungureanu. Apoi, Ana Maria Tămârjan i-a premiat pe sportivii secţiunilor “starturi sanie” şi “dans sportiv”. Lui Ion Alexe i-a revenit premierea sportivilor de la secţiunile “tenis de masă” şi “tenis de câmp”, iar lui Cătălin Duţă, premierea celor mai buni elevi înotători din acest an. Fermecătoarea Andreea Telegescu i-a premiat pe cei mai buni karateka, toţi membri ai Clubului Aiko (preşedinte – fondator: Alin Moldoveanu), dar şi pe cei mai buni motocrosişti ai oraşului. Deputatul Virgil Guran l-a premiat pe cel mai bun arbitru câmpinean de fotbal, Mihai Amorăriţei, component al lotului naţional de arbitri (din 2012, arbitrează şi în Liga 1 a fotbalului românesc). Echipa CSM Câmpina, campioana judeţului în 2013, a fost premiată de preşedintele AJF Prahova. În continuare, Dan Chiţu a premiat cele mai bune echipe ale oraşului din acest an: HM Junior (fotbal – antrenor: Hagianu Mircea), HCM (handbal – Nedelcu Alin Alexandru), Liceul Grigorescu (baschet fete – Cristea Ion), Liceul Grigorescu (baschet băieţi – Cristea Ion), Liceul Grigorescu (handbal fete – Pavel Simona), Liceul Grigorescu (handbal băieţi – Pavel Simona), Liceul Grigorescu (baschet fete – Neagu Bogdan), Liceul Grigorescu (baschet băieţi – Neagu Bogdan), Liceul Grigorescu (rugby-tag – Cristea Ion), CS Sport Horse Câmpina (preşedinte: Şerban Frăţilă), CS Dove Câmpina (preşedinte: Elvis Arghir), Radio Club Municipal Câmpina (preşedinte: Lucian Băleanu), Clubul Pescarilor Câmpina (preşedinte: Tiberiu Ionescu-Balea, ultimul club sportiv amintit fiind şi cel mai recent înfiinţat, dar cu rezultate notabile în organizarea unor competiţii de profil). În finalul evenimentului, viceprimarul Ion Dragomir i-a premiat pe cei mai buni profesori de sport şi antrenori: Cristea Ion, Pavel Simona, Pavel Nicolae, Marin Mihaela, Neagu Bogdan, Bran Jenica, Stanciu Geanin, Marianov Duşan, Timofte Gabriel, Niţu Aurelian, Hagianu Mircea. Organizatorii promit că prima ediţia a “Galei sportului câmpinean” nu va fi singura, ci doar începutul unei lungi serii a ediţiilor acestui eveniment deosebit, cu mari şanse de a deveni tradiţional. A.N.   

Cei mai buni sportivi câmpineni ai anului

Secţiunea ATLETISM:
- Muscalu Robert (disc – antrenor Pavel Nicolae), medalie de argint la Campionatul naţional de aruncări libere.
- Albulescu Alexandru (disc – Pavel Nicolae), bronz la Campionatul naţional de aruncări libere.
- Badea Monica (suliţă – Pavel Nicolae), bronz la Campionatul naţional de aruncări libere.
- Burcea Florin + Stan Ionuţ (stafeta 4x200, professor Stanciu Geanin), medalie de argint la Campionatul naţional de juniori I.
- Manasia Vanesa (triatlon – antrenor Marin Mihaela), medalie de argint la Campionatul naţional de sală.
- Dumitrache Călin (lungime – Bran Jenica), medalie de bronz la Campionatul naţional de sală.
- Lungu Andreea (greutate – Marin Mihaela), medalie de bronz la Campionatul naţional de sală.
- Costache Ciprian (biatlon – Marin Mihaela), medalie de bronz la Campionatul naţional de sală.
- Marian Silviu (octatlon – Bran Jenica), medalie de argint la Campionatul naţional de probe combinate.
- Toma Ruxandra (greutate – Pavel Simona), locul I la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar.
- Dinu Alberto (1000 m – Pavel Simona), menţiune la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar.
- Ioniţă Laura (lungime – Pavel Simona), menţiune la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar.
- Nedelcu Elena Cristina (atletism – Liceul Forestier), locul III la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar.
Secţiunea STARTURI SANIE:
- Gâtlan Vasile Marian – Liceul Energetic, locul II la Campionatul naţional starturi sanie.
- Crăciun Flavius Ion – Liceul Energetic, locul II la Cupa Dornelor la starturi sanie.
Secţiunea DANS SPORTIV:
- Ciobotaru Ionuţ + Boroş Alina – locul III la Cupa României şi Campionatul Naţional Latino, categoria 16-18 ani.
- Fleştoiu Raul + Popa Ilinca – locul III la Cupa României, categoria 8-9 ani.
Secţiunea TENIS DE MASĂ:
- Brebenel Alexandra (Liceul Forestier), locul III la Campionatul Judeţean.
- Suditu Andrei, locul II la Campionatul Naţional de Amatori.
- Mostovoi Andrei – 56 de ani de activitate în tenis de masă, campion naţional la categoria “veterani”, cu 8 finale jucate.
Secţiunea TENIS DE CÂMP:
- Aldica Florian, locul III la Campionatul Naţional, categoria 14 ani.
- Comănescu Dan – locul I la Campionatul Naţional, categoria +55 de ani.
Secţiunea ÎNOT:
- Marina Hanna (Şcoala Centrală), locul I la 50 metri spate, la 50 metri liber, la 50 metri future, Cupa României.
- Costache Ionuţ (Şcoala Centrală), locul I – 50 metri spate, locul II – 50 metri liber, Cupa României.
- Drăgan Sonia (Şcoala B.P. Hasdeu), locul II la 50 metri bras, Cupa României.
- Cobianu Denisa (Şcoala Ion Câmpineanu), locul III la 40x50 metri mixt şi 4x50 metri liber, Cupa României.
- Ellersdorfer Bogdana (Şcoala Ion Câmpineanu), locul III la 4x50 metri mixt şi 4x50 metri liber, Cupa României.
- Cojocaru Ştefan (Şcoala Ion Câmpineanu), locul I la 50 metri bras şi 50 metri liber, Cupa României.
Secţiunea KARATE:
- Tătaru Theodora (Clubul sportiv Aiko), argint la Campionatul Naţional, argint la Cupa Romaniei.
- Bădiceanu Costin (Aiko), argint la Campionatul Naţional, argint la Cupa României, locul III la Campionatul Mondial.
- Niţu Sergiu (Aiko), aur la Campionatul Naţional, finalist la Campionatul Mondial.
- Noviţchi Andra (Aiko), aur la Campionatul Naţional, argint la Campionatul Mondial.
Secţiunea MOTOCROS:
- Manta George Iulia (antrenor: Duţă Cătălin), campion naţional la clasa 50 cmc, câştigător al Cupei României.
- Marianov Ciprian (antrenor: Marianov Duşan), vicecampion naţional la clasa XGP şi la clasa MX1-GP. 

Editorial

POLITICA FRIGULUI
Vă rog să mă credeţi că m-am săturat pînă peste cap să scriu despre isprăvile regimului Ponta, sunt o mie de alte subiecte care ni se îmbie. Numai că imperialismul intern al acestui stat care vrea să ne ocupe fiecare por prin care mai respirăm liber, faptul că pe dl. Ponta îl vedem infinit mai mult pe ecrane decât îl vedeam pe Ceauşescu, dîndu-şi cu părerea despre tot: de la chestii economice la soluţii din dosare penale (el ştie totdeauna dinainte cine e vinovat şi cine nu) ne face să trăim într-un stat simili-totalitar. Analizat sine ira et studio, Ponta are structura psihică şi frustrările unui dictator in nuce, dacă situaţia i-o va permite, va deveni unul de facto, fără ezitare. Uitaţi-vă ce se întîmplă la Pungeşti (scuze, unde să vă uitaţi?- nici o „antenă” multipremiată nu e pe acolo), cu bugetul, cu privatizările, cu autostrăzile. Modelul lui de stat „democratic”, cum a declarat-o, este China ori Ucraina. Pentru că nu vreau să mai scriu de toate astea, vă  relatez o scenă care mi-a spus multe. Capitală de judeţ din România care nu mai are centrală termică, anul 13 din secolul XXI. Şcolile racordate rămân în frig. Exasperaţi, elevii ies în stradă, strigă lozinci, se duc la primărie. Sunt primiţi în cele din urmă de un vice-primar. Şi aici începe stupefacţia mea. În loc să-şi plece umilit fruntea, să-şi ceară iertare că în neputinţa lui n-a reuşit să asigure căldura copiilor, politrucul începe să-i ocărească vehement, să ţipe la ei că s-au lăsat manipulaţi de profesori, că fac jocuri politice, că să se ducă înapoi la şcoală că vor primi căldură şamd. Din păcate, gerul nu face politică şi toată vorbăria nu ţine de cald copiilor. Sigur că nu am avut nici o reacţie oficială din partea Ministerului Învăţămîntului, sigur că profesorilor le-a fost frică să-şi exprime deschis revolta, a rămas doar această realitate sinistră: elevii certaţi pentru că au spus că le e frig, că n-au avut răbdare pînă ce birocraţia leneşă şi impotentă să găsească o soluţie de a încălzi şcolile, deşi falimentul CET-ului local era ştiut de o grămadă de vreme. Cazul mi se pare simptomatic pentru societatea noastră, prizonieră a unui stat arogant şi mafiotizat. Mi-e foarte limpede că părinţii acelor copii, care acum dau bani pe medicamente contra răcelii şi înjură şefimea, vor vota cu încăpăţînare aceeaşi direcţie de înaintare a ţării spre dezastru. Celălalt cap al bicefalismului de la putere, dl. Antonescu, spune cu seninătate: putem trăi şi fără Schengen!  Sigur că putem trăi. Pe vremea lui Ceauşescu am trăit fără o mulţime de chestii: de la pungi de plastic la mîncare, de la hîrtie igienică la libertate. Şi am supravieţuit. Un asemenea regim ne pregătesc şi cei din stînga coruptă: mîine ne vor spune că putem trăi şi fără MCV şi fără UE şi fără NATO şi fără aurul din pămînt şi fără aerul deja impregnat cu noxe (Ponta tocmai le-a propus transportatorilor să-i ierte de taxele pentru poluare). Vom trăi sufocaţi doar de dragostea lor televizată. Au pus cătuşe nu florilor, ci presei, societăţii civile, principalului partid de „opoziţie” (PDL e mai rău ca PSD), independenţei de gîndire. 

P.S. Iar plagiatorul şef vorbeşte de „educaţie” apropo de unii care l-au huiduit. În sediile PSD din oraşe sunt mari afişe care vestesc cu o bucurie tembelă: au mai rămas X săptămîni pînă la plecarea lui Băsescu! Acesta e un text care dă dovadă de enormă educaţie, de o desoebită inteligenţă, nu? Cineva îmi semnalează următoarea poveste din amintirile unui vechi om de stînga: Ion Ianoşi (cu doi ani mai în vârstă ca dl. Iliescu). 1955, studii la Leningrad, un românaş de-al nostru e prins cu teza plagiată, e împachetat şi trimis ramburs în ţară. Aici îşi susţine bine merci teza şi avea să fie universitar pînă la sfîrşitul vieţii. Dar nu prim ministru. Avem tradiţii, deh!
 Christian CRĂCIUN      

Moş Nicolae loveşte din nou cu bagheta magică:

Romgermed a acceptat să plătească Spitalului Municipal aproape jumătate din datoria de un milion de euro

Moş Nicolae a fost foarte darnic, anul acesta, cu cei din conducerea Spitalulului Municipal Câmpina. Până la urmă, cu toţi angajaţii acestei unităţi, pentru că milionul de euro primit de la Moş Nicolae, zilele trecute, este benefic activităţii spitalului, deci tuturor salariaţilor săi. De fapt, din cele 4,5 milioane de lei datorate spitalului, Romgermed a plătit numai 2 milioane de lei. Banii aceştia nu au venit direct de la primul Moş al Sărbătorilor de Iarnă (cronologic vorbind), al doilea ca putere după Moş Crăciun (tradiţional vorbind), însă demersurile lui Moş Nicolae au fost determinante în obţinerea banilor, căci el a avut grijă să-i lovească pe conducătorii Clinicii Romgermed cu nuieluşa nu prin părţile moi, ci chiar în cap, până le-au venit acestora minţile sub celebra sa nuieluşă. Acţiunea sa punitivă nu a rămas fără rezultatul scontat. După un scurt tratament cu  “electronuieloşocuri”, el a reuşit să-i determine pe şefii Romgermedului să restituie grabnic spitalului aproape jumătate din datoria de un milion de euro, o datorie veche pe care viclenii “romgermezi” nu o mai recunoşteau şi pe care SMC a câştigat-o în instanţă,  având şi o sentinţă de executare silită cu blocarea conturilor debitoarei pentru data de 12 decembrie 2013. 


Oricum, dacă se ajungea la executarea silită, Moş Crăciun ar fi venit la SMC cu o datorie ceva mai mare (penalităţile de întârziere ar fi crescut puţin), că doar nu degeaba se spune despre el că este mai bogat decât confratele său sărbătorit cu trei săptămâni mai devreme. Îi informăm pe cititorii noştri mai noi (şi le reamintim cititorilor fideli), că suma de 4,5 milioane lei reprezintă salariile angajaţilor Laboratorului de analize medicale din SMC, pe care Romgermed s-a angajat să le plătească prin contractul încheiat cu spitalul. Pentru că niciodată clinica bucureşteană nu şi-a achitat această obligaţie de plată şi deoarece contractul era extrem de păgubos pentru spital, fostul manager al SMC, doctorul Alexandru Matei, l-a reziliat, în ianuarie 2010, declanşând un lung război juridic cu Romgermed SA. De altfel, între clinica bucureşteană şi spitalul câmpinean există şi astăzi câteva dosare pe rolul instanţelor de judecată, în afară de cel în urma căruia Romgermed a fost obligată să plătească Spitalului Municipal suma de 4,5 milioane de lei, reprezentând salariile neplătite angajaţilor Laboratorului, pe care tot SMC le-a plătit până la urmă. “Romgermezii” cei farisei,  simţind în ceafă răsuflarea rece a executării silite, ceea ce ar fi însemnat blocarea conturilor clinicii, cu consecinţa extrem de gravă a pierderii unor proiecte europene în derulare, au acceptat la sfârşitul săptămânii trecute să plătească aproape jumătate din datoria către SMC. Strategia actualului manager, doctorul Călin Tiu, care a continuat cu tenacitate războiul juridic început de doctorul Alexandru Matei în urmă cu trei ani, a dat roade. Acum o săptămână, în timpul unei conferinţe de presă, managerul spitalului declarase public că nu va ceda încercărilor conducerii Romgermed de a obţine eşalonarea datoriei pe doi ani. Consecvenţa doctorului Tiu s-a dovedit a fi câştigătoare, iar conducerea Romgermed a fost silită să pătească jumătate din datorie, pregătindu-se să plătească în curând şi restul banilor. Debitoarea a fost, de asemenea, silită şi să simtă amarul gust al înfrângerii şi al ruşinii. Aşa cum ar fi spus Nicolae Titulescu (dacă ar fi trăit azi şi, evident, dacă ar fi scris la Oglinda de Azi), recuperarea primei jumătăţi a datoriei de 4,5 milioane de lei a fost o victorie a forţei dreptului (spitalului) în faţa dreptului forţei (executării silite). Cine-o mai încheia contracte cu ei, ca noi să păţească! A.N.

Primăria va avea un avocat în cercetările pe care le face DLAF privind pasajul rutier de la DN1

De câteva luni, DLAF a demarat o anchetă la plângerea făcută de un anonim, care afirmă, în petiţia sa, că la realizarea pasajului rutier de la DN1, construit cu fonduri europene, nu s-au respectat  indicaţiile proiectului tehnic. Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) asigură, sprijină şi coordonează îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene. DLAF este instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF din cadrul Comisiei Europene. DLAF se organizează ca o structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, şi este finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Pe de altă parte, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene. DNA, ca structură având competențe clar definite pe zona de combatere a corupției mari și medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene – Spania, Norvegia, Belgia, Croaţia. Serviciile teritoriale ale DNA funcționează în localități unde se află sedii ale Curţilor de Apel și sunt conduse de procurori șefi, aflați în subordinea directă a procurorului șef al DNA. Aceștia sunt numiți pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului șef al direcției. Aşadar, DLAF nu este DNA, iar din acest simplu şi temeinic motiv, în Primărie, de câteva săptămâni, nu se află inspectori DNA, aşa cum greşit a informat un ziar ploieştean on-line, ci inspectori DLAF. 

La ultima lor şedinţă, consilierii municipali au hotărât angajarea Cabinetului de avocatură ”Elena Teodorescu”, pentru a reprezenta salariaţii Primăriei în faţa inspectorilor DLAF, în investigaţiile acestora privind derularea proiectului european ”Modernizare Calea Daciei” şi construirea pasajului rutier. Primarul Horia Tiseanu le-a explicat consilierilor că este imperios necesar să fie angajat un avocat în faţa căruia să fie audiaţi salariaţii executivului local implicaţi în proiectul european: “În cadrul acestei investigaţii făcute de DLAF, se solicită documente, se audiază salariaţi din cadrul Aparatului propriu al Primarului care au participat la derularea proiectului. De aceea consider că la aceste proceduri trebuie să fie asigurată asistenţa juridică de specialitate”. A.N.