10 aprilie 2013

Câmpina, al doilea oraş românesc vizitat de noul ambasador al Macedoniei la Bucureşti

După capitala judeţului, Câmpina este al doilea oraş prahovean vizitat de noul ambasador al Macedoniei la Bucureşti, de la începerea misiunii sale diplomatice. Aceasta şi pentru faptul că Pande Lazarovski este numai de două luni ambasador al ţării sale în România, iar săptămâna trecută, a efectuat prima sa incursiune prin ţară; se înţelege, prima vizită în afara Capitalei.  După ce, acum aproape opt ani, municipiul nostru a reuşit o înfrăţire în premieră, cu oraşul turc Silivri, câţiva ani mai târziu, în 2010, reprezentanţii administraţiei publice locale au semnat protocolul de înfrăţire cu oraşul Kumanovo, al doilea ca mărime din Macedonia. Peste tot în judeţul nostru, ambasadorul a fost însoţit de Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, ce îndeplineşte şi funcţia de consul onorific al Macedoniei în România. La mijlocul săptămânii trecute, cei doi s-au întâlnit cu reprezentanţi ai municipalităţii, dintre care amintim: primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, directorul Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, directorul tehnic al Primăriei, Eliza Oprescu, alături de mai mulţi şefi de compartimente din cadrul executivului câmpinean. La întâlnire au mai participat deputatul câmpinean Virgil Guran şi consilierii municipali Marian Dulă şi Florin Frăţilă. Întâlnirea nu a durat decât două ore, iar Pande Lazarovski, o figură carismatică, a făcut o bună impresie tututor celor prezenţi. Ambasadorul macedonean a descris succint ţara natală, amintind despre ritmul înalt de dezvoltare economică a acesteia, recomandând investitorilor români să nu ocolească Macedonia, deoarece ea oferă astăzi facilităţi investiţionale de apreciat (zone economice fără taxe şi impozite pentru cei care vor să-şi deschidă afaceri în locaţiile respective, cea mai rapidă procedură de obţinere a autorizaţiilor de construcţie, din lume, după Singapore, autorizaţii ce se pot obţine chiar pe internet, un impozit pe venit de numai 10 puncte procentuale). Pentru a-l obişnui pe diplomat cu umorul românesc, Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură a Consiliului Local, i-a spus ambasadorului, în glumă, că în România nu există o procedură atât de rapidă de obţinere a autorizaţiilor de construire, dar nici nu este necesară, pentru că “românii nu au nevoie de autorizaţii ca să se apuce de făcut construcţii, le obţin abia după începerea lucrărilor.” Lazarovski a apreciat vizita la Câmpina ca fiind făcută unor prieteni apropiaţi, făcând referire şi la înfrăţirea dintre Kumanovo şi Câmpina. De asemenea, el a amintit că macedonenii au o bună impresie despre România, deoarece Patriarhia Macedoniei, înfiinţată pe la 1967, a fost susţinută puternic, încă de la începuturile sale, de către patriarhul BOR al acelor vremuri, PF Iustinian. Primarul Horia Tiseanu, după ce a făcut istoricul Câmpinei, de la prima sa atestare documentară, din  1503, i-a mulţumit ambasadorului pentru vizită, declarându-se onorat de aceasta. Ca reprezentant al unui patronat din zonă, deputatul Virgil Guran, în numele oamenilor de afaceri din municipiu, şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, între Câmpina şi Kumanovo se vor dezvolta nu doar relaţiile de prietenie, ci şi cele economice. Ela promis că va sprijini dezvoltarea relaţiilor româno-macedonene Parlamentul României. Edilul câmpinean i-a dăruit ambasadorului Lazarovski, în semn de prietenie, mai multe albume de prezentare a Câmpinei, precum şi o plachetă aniversară a municipiului. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi lui Aurelian Gogulescu, acesta declarându-se, de asemenea, un vechi prieten al oraşului nostru. A.N.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu