30 iulie 2013

Câinii fără stăpân - vechea problemă. Câinii cu stăpân - noua problemă

O dată cu aprobarea de către consilierii municipali a Regulamentului privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, problema patrupedelor fără stăpân a revenit în actualitate, dar nu în mod singular, ci însoţită de o nouă problemă: cum trebuie să-şi crească fiecare câmpinean câinele pe care îl deţine în gospodăria proprie.  


A cincea încredinţare a serviciului de gestionare a câinilor comunitari 

Nu ştim când o să trăim ziua în care o să vedem străzile câmpinene curăţate de câini vagabonzi. Se pare că de această problemă nu vom scăpa curând. Municipalitatea a ajuns pentru a cincea oară să încredinţeze serviciul de gestionare a situaţiei câinilor comunitari unei firme private, dar rezultatele întârzie să apară. Noul concesionar al serviciului este firma Alextib din Telega, condusă de fostul primar al acestei comune, Alexandru Chirobocea, care a câştigat selecţia de oferte organizată de municipalitate, după mai multe încercări nereuşite din lipsă de participanţi. Cu toate că cei de la Alextib au reabilitat parţial azilul chinologic de la Zorile şi au strâns circa 150 de câini de pe domeniul public, rezultatele sunt departe de a rezolva problema. Primarul Horia Tiseanu susţine colaborarea cu firma Alextib, care plăteşte o redevenţă anuală de 1000 de lei pentru concesionarea primită, iar pe de altă parte, primeşte de la municipalitate, pentru serviciile prestate,  o sumă lunară de 9000 de lei. La sfârşitul şedinţei Consiliului Local din iunie 2013, viceprimarul Ion Dragomir declara unor jurnalişti locali că nu se mai ocupă de problema câinilor comunitari, exprimându-şi nemulţumirea pentru felul în care a fost concesionat firmei Alextib de către Primărie serviciul de îngrijire a câinilor fără stăpân în municipiul Câmpina. “Caietul de sarcini a fost o prostie, drept pentru care niciun medic veterinar nu a dorit să participe la licitaţie. Serviciul de gestionare a câinilor comunitari a fost încredinţat unei firme care nu are posibilitatea şi pregătirea să rezolve problema. Pentru că altcineva a încredinţat acest serviciu (o aluzie la primarul municipiului – n.red.), declar public că nu mă mai ocup de acest serviciu. Într-adevăr, primarul a încredinţat rezolvarea problemei administratorului public Remus Bădulescu. Venit pe acest post în noiembrie 2012, după câştigarea unui examen de angajare, city-managerul Bădulescu, absolvent al Institutului de Marină, este un om de acţiune care este decis să rezolve problema câinilor comunitari cât mai repede cu putinţă. În acelaşi timp, el intenţionează să rezolve şi problema câinilor cu stăpân, animale ce au o soartă ceva mai fericită, dar care nu sunt toate îngrijite de către stăpânii lor la standardele europene în domeniu. “Sunt un om de acţiune, căruia îi plac provocările, iar rezolvarea spinoasei probleme a câinilor comunitari o consider o provocare din care sunt decsi să nu ies înfrânt. Pentru că sunt mulţi localnici deţinători în gospodăriile proprii a unor câini pe care nu îi îngrijesc corespunzător, am conceput, împreuna cu consilierul municipal Ionuţ Piţigoi, un regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor.  Este un regulament perfectibil, dar este un mare pas înainte în acest domeniu, nereglementat până acum prin acte normative locale”, ne-a declarat Remus Bădulescu. La ultima şedinţă a aleşilor, cea din 25 iulie 2013, viceprimarul Ion Dragomir, mult mai calm decât în precedenta şedinţă, a avertizat cu detaşare  asupra faptului că “activarea serviciului de strângere a câinilor comunitari va face ca, în continuare, în Câmpina să fie aduşi câini comunitari din alte localităţi. Vom fi, şi pe viitor, aprovizionaţi îndestulător cu aceste animale. Este însă inadmisibil ca, de şase ani, de când sunt în Primărie, să ştim cu toţii că se aduc câini din localităţile limitrofe, dar nimeni să nu fi reuşit măcar să noteze numărul de înmatriculare al unei singure maşini din care au fost aruncaţi câini pe străzile noastre.”  Consilierul Monica Clinciu a ridicat problema clarificării cheltuielilor pe care municipalitatea le mai poate angaja în cadrul serviciului de gestionare a situaţiei câinilor comunitari, de vreme ce există un concesionar al acestui serviciu, firma Alextib, care s-a angajat să rezolve problema atunci când i s-a concesionat serviciul, şi care primeşte 9000 de lei lunar pentru activitatea de strângere a câinilor fără stăpân de pe domeniul public al oraşului. Amintind de numeroasele solicitări de bani ale firmei Alextib către Primărie, bani pe care municipalitatea i-a plătit pentru activităţi pe care concesionarul s-a angajat să le presteze în schimbul sumei de 9000 lei pe lună, Monica Clinciu a propus ca firma Alextib să mai fie în plus finanţată de Consiliul Local doar pentru lucrările de reparaţii şi de extindere a clădirii principale a azilului chinologic, precum şi a padocurilor existente acolo, deoarece pentru capturarea, transportul, deparazitarea, sterilizarea şi cazarea câinilor nimănui concesionarul a consimiţit să primească suma amintită mai sus, prevăzută în caietul de sarcini. Propunerea sa nu a întrunit votul majorităţii aleşilor.

Deţinătorii de câini, obligaţi să respecte noul Regulament privind creşterea câinilor

Noul Regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, iniţiat de consilierul Ionuţ Piţigoi, a stârnit multe discuţii în plenul ultimei şedinţe a Consiliului Local al municipiului. Cel care a adus cele mai multe critici regulamentului a fost consilierul Marian Nistor, care a considerat că, în câteva privinţe, documentul nu poate fi aplicabil. Consilierul a fost, de asemenea, intrigat din cauza prevederii care impune sterilizarea câinilor care nu sunt de rasă, dar au deţinător. “Dacă o persoană - şi mă gândesc aici la cei pensionarii cu pensii mici -,  nu poate să mai ţină câinele, pentru că nu-şi permite cheltuiala cu sterilizarea sa, ce poate face cu câinele? Am nişte nelămuriri care pot limpezi lucrurile astfel ca acest regulament să fie aplicabil. Pentru că un regulament care nu este aplicabil, dar care are sancţiuni poate da naştere unor abuzuri. Orice deţinător al unui câine trebuie să-I facă animalului carnet de sănătate. Dacă eu nu ies din curte cu animalul cum se verifică dacă acest câine are carnet de sănătate? Avem o evidenţă a câinilor cu stăpâni, unde se găsesc aceştia. Cabinetele medicale veterinare au o avidenţă limitată şi nu sunt obligaţi să ne-o dea”, le-a spus Nistor colegilor săi. Consilierul Horaţiu Zăgana propus chiar reanalizarea Regulamentului pentru a fi îmbunătăţit: “Felicit iniţiatorii acestui regulament, dar nu putem să nu observăm că el este greu aplicabil, deoarece conţine multe chestiuni interpretabile, care pot da naştere unor abuzuri. De aceea, eu propun retrimiterea proiectului lui la comisia de specialitate, reanalizarea şi refacerea lui cu amendamentele propuse aici, pentru a fi completat şi îmbunătăţit, iar în şedinţa viitoare îl vom putea aproba liniştiţi. Altfel, ne trezim că Poliţia Locală va intra în curţile oamenilor, fiindcă Regulementul permite, pentru a controla dacă sunt câinii sterilizaţi.” Nelămuriri au fost exprimate şi în legătură cu prevederea conform căreia amplasarea coteţelor câinilor se va face la o distanţă rezonabilă faţă de graniţele proprietăţii, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor. “Cine stabileşte care va fi această distanţă rezonabilă?”, s-a spus. Primarul Horia Tiseanu a propus ca această distanţă să fie de 5 metri. Iniţiatorul proiectului, consilierul PP-DD Adrian Piţigoi, a recunoscut că Regulamentul este perfectibil, dar “este un început mult aşteptat şi bine venit, este începutul unui drum pe care nu a călcat nimeni până acum. Noi nu am putut trece în el toate situaţiile posibile, aşa cum nici legile nu pot prevedea toate situaţiile posibile, dar trebuie respectate. Noi am introdus în Regulament, inspirându-ne şi din legislaţia ţărilor dezvoltate şi civilizate, ceea ce trebuie oameii să facă, ceea ce ei sunt obligaţi să respecte. Dacă unii loccalnici nu vor putea sau nu vor vrea să îl respecte, asta nu înseamnă neapărat că sancţiunile Regulamentului pot fi aplicate abuziv de către organele de control. Amendamentele propuse de colegi sunt de substanţă şi sunt corecte, dar eu zic să plecăm cu Regulamentul aşa cum este el, iar pe viitor îl putem îmbunătăţi modificând orice articol al său.” Printre cele mai interesante articole ale Regulamentului am aminti câteva: Art.2. – Cetăţenii care deţin câini, vor avea în mod obligatoriu carnet de sănătate al animalului, care trebuie să cuprindă toate acţiunile sanitar – veterinare (vaccinări, deparazitări etc), cuprinse în normele specificate în domeniu. Carnetul de sănătate trebuie să fie eliberat de un cabinet veterinar autorizat; Art.3. (1) – În mod obligatoriu, deţinătorii de câini vor lua măsuri ca acestea să nu murdărească şi să nu deterioreze spaţiile de folosinţă comună (holuri, scări- din blocurile de locuinţe şi spaţii verzi). În caz contrar vor fi obligaţi să efectueze curăţenie, dezinfecţie, refacerea spaţiilor deteriorate şi plata daunelor la solicitarea asociaţiei de  proprietari/locatari. (2) – Asociaţia de proprietari/locatari este îndreptăţită să stabilească contribuţia deţinătorilor de câini la plata cheltuielilor de întreţinere (gaz, apă rece, apă caldă, curăţenie în spaţiile de folosinţă comună, etc.), pe apartament, acolo unde aceste utilităţi se furnizează în sistem pauşal; Art.4. (1) – Câinii care nu sunt încadraţi ca fiind de rasă şi au deţinător, vor fi sterilizaţi obligatoriu şi se va face menţiunea acestei operaţiuni în carnetul de sănătate. (2) – Nesterilizarea câinilor, din propria iniţiativă a deţinătorilor, atrage plata contravalorii serviciilor de sterilizare efectuate de concesionarul serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân; Art.5. – Pe terenurile şi în curţile aflate în folosinţă comună s-au coproprietate, deţinerea câinilor se face cu acordul scris al celorlalţi colocatari sau coproprietari, respectând condiţiile impuse la art.2, 3 şi 4. În final, cu mai multe amendamente aduse, Regulamentul a fost votat cu o majoritate covârşitoare. A.N.

Editorial

VARA NU DOARME
Am petrecut cîteva zile în „România profundă”, (o expresie inexactă şi găunoasă în fond), un loc cu oameni foarte săraci, mai buni sau mai răi, ca pretutindeni. Fusesem acolo şi anul trecut în aceeaşi perioadă şi mi-am îngăduit cîteva comparaţii. Vara trecută eram în plin „război româno-român”, în plină agitaţie propagandistică împotriva instituţiilor democratice. Toate vitrinele din centrul satului erau pline cu afişe care incriminau „dictatura” lui Băsescu, altele în care o bătrînă înfometată îl acuza că a rămas fără pensie etc. Erau şi ceva persoane oficiale anul trecut, primari ori consilieri ai unor mici localităţi din acea regiune,vizirat al uneia din marile feude în care este împărţită România. Le-am atras atenţia că afişele acelea sunt cea mai bună dovadă că NU trăim într-o tiranie, în care nu ar fi fost de conceput un aşa atac împotriva „tiranului”. S-au uitat însă la mine aşa de urît, încît mi-am înghiţit democratic restul cuvintelor. Anul acesta afişele nu mai erau, dar nimic nu se schimbase în fond. Oamenii înşişi păreau să nu bage de seamă că nimic din viaţa lor nu s-a îmbunătăţit. De altfel, a fost prilejul unor observaţii „antropologice” despre felul în care funcţionează mentalul colectiv, cîtuşi de puţin raţional, cum încearcă să ni-l prezinte profesorii de politologie. Aş spune că funcţionează numai cu imagini puternic remanente. De pildă, oamenii erau încă revoltaţi fără motiv împotriva lui Udrea ce nu mai e la butoane sau a numărării strîmbe a voturilor de către Roberta, alt personaj dispărut. Nu-i deranjau însă cu nimic miile de morţi care au votat în Teleorman, nici sutele de mii de voturi care nu ies la vopsea la referendum, dovedite în justiţie, nici gonflarea tumorală a guvernului şi a parlamentului, bugetivore, nici corupţia. Astea încă nu au pătruns în mentalul colectiv. Ce referendum constituţional, ce regionalizare, ce MCV, ce doctrine politice, ce eşec al privatizărilor, ce card de sănătate! „Poporul” (altă noţiune vagă, extrem de greu de definit) e în altă parte. El nu are nimic de-a face cu toate fineţurile ştiinţei politice. PSD-ul ştie perfect asta şi lucrează cu contrafaceri grosolane de tip Antena 3, tocmai pentru că ele se adresează pulsiunilor elementare şi nu raţionalităţii. Apropo: unul dintre marii vinovaţi de căderea morală a consumatorului român de presă, dl. CTP, (am mai scris aste de cel puţin 37 de ori, o să mai scriu) a sărit ca ars împotriva cercetării de către justiţie a ticăloşiilor de la canalul de ştiri dejectabile. Dar nu l-am auzit niciodată, deşi a fost o vreme şeful branşei jurnaliştilor, luînd atitudine împotriva terfelirii tuturor valorilor acestei meserii de către rechinii de presă de la Băneasa. Oamenilor nu le place adevărul, le place propaganda, le place să le spui ceea ce vor să audă. Le spui „se refac pensiile la militari”  şi el nu vrea să ştie că e vorba de pensiile de zeci şi chiar sute de milioane ale unora care fuseseră, pe bună dreptate, aduse la un nivel rezonabil, ci se gîndeşte la pensia lui de 800 de lei.  Secretul bine ştiut de propagandiştii  neo-comunişti este că o populaţie săracă la limita subzistenţei şi slab educată este foarte uşor de manipulat. De ce credeţi că scade constant nivelul învăţămîntului românesc? De ce credeţi că sunt împinse în faţă, ca modele publice, personaje patibulare, indivizi la limita abjecţiei şi psihiatriei gen Mazăre, Vadim, Badea, Gigi, MM, Ciuvică, Vanghelie, Gâdea, Serghei Mizil etc? Ei sunt cea mai convingătoare campanie de îndobitocire pentru că anesteziază bunul simţ, calitate ce se poate confunda la anumite paliere cu gîndirea. Procesul de cocalarizare rapidă şi intensivă a naţiei române e pornit de aceşti diriginţi de şantier social. Radioul şi Televiziunea de stat au fost şi ele dirijate spre acest neant valoric, într-o tăcere asurzitoare a oamenilor de valoare care mai lucrează acolo, temători de pîinea lor cea de toate zilele. România este o ţară veselă, ea vara doarme somnul lung al raţiunii. 

P.S. Cît am lipsit, prim ministrul plagiator, nu numai că nu şi-a anunţat demisia, dar şi-a dat drumul la noi serii de minciuni, de ante-pronunţări în domeniul justiţiei şi de alte măsuri economice aberante. Cu sănătatea cum staţi, stimaţi concetăţeni? 
Christian CRĂCIUN      

La ultima şedinţă a Consiliului Local, aleşii câmpinenilor s-au avut ca fraţii

O armonie ca cea în care s-a desfăşurat ultima şedinţă a legislativului municipal mai rar ne-a fost dat să vedem. Şedinţa din 25 iulie 2013 a contrastat puternic şi total cu cea de la sfârşitul lunii iunie, când primii doi demnitari ai oraşului s-au certat ca la uşa cortului. Atât de tare s-au certat atunci primarul şi viceprimarul municipiului (primarul, pentru că i s-au luat 300.000 de la cap. Autorităţi executive, iar vicele, pentru că nu fusese consultat în privinta rectificării bugetare din iunie), încât mai că îţi venea să-i muţi de pe locurile lor alăturate (cei doi stau unul lângă celălalt, la şedinţele Consiliului Local), în două locuri diametral opuse de la masa cea rotundă a “cavalerilor politicii şi administraţiei locale”. La ultima întâlnire a miniparlamentului câmpinean, cei doi parcă erau nişte siamezi, aşa de bine se înţelegeau din priviri şi din zâmbetele pe care şi le împărţeau reciproc cu largheţe. Iar consilierii din subordine, ce să mai zicem, intraseră în atmosfera de “pax vobiscum” emanată de atitudinea senină a şefilor, făcând ca şedinţa să curgă lin, precum un vals, marea majoritate a proiectelor fiind aprobate cu unanimitate de voturi. Deşi, după şedinţa din iunie 2013, supărat că multe dintre propunerile sale fuseseră respinse de majoritatea USL – PP-DD, primarul declara că nu va mai iniţia nicio rectificare de buget, împăcarea cu adjunctul său l-a determinat pe primar revina asupra deciziei şi să iniţieze un nou proiect prin care se modifică mai multe cheltuieli bugetare. Edilul oraşului nu a mai propus suplimentarea cu suma de 1,391 milioane lei pentru plata corecţiilor aplicate de inspectorii UE pentru suspiciuni de nereguli în derularea proiectului european “Modernizare Calea Dacia” (pasajul rutier de la DN1). Cheltuielile la capitolul “Mediu” au fost suplimentate cu peste 152.000 de lei, bani cu care se vor plăti cotizaţia aferentă anului 2012, pe care municipalitatea o datorează Fondului de Mediu pentru că nu a reuşit să colecteze deşeuri reciclabile într-o cantitate apreciabilă, ce reprezintă 15% din volumul total al deşeurilor menajere depuse la rampa de la Boldeşti, în anul anterior. Cheltuielile de la capitolul Transporturi au fost suplimentate cu aproape 7,5 milioane lei, bani necesari asfaltării centrului Câmpinei şi reparării câtorva străzi (Romaniţei, Siretului, Oborului). Cap. Autorităţi executive a fost suplimentat cu 100.000 lei, pentru finanţarea delegaţiilor de consilieri ce vor pleca în străinătate.  Toate propunerile primarului au fost aprobate cu unanimitate de voturi. Astfel, la cap. „Locuinţe, servicii, dezvoltare publică” – s-au alocat suplimentar 241.000 lei pentru despagubiriea Termax Grup S.R.L. Roman, în urma rezilierii unilateral a contractului de furnizare a agentului termic în 10 unităţi de învăţământ. La cap. „Învăţământ”, s-au mai alocat 99.000 lei pentru implementarea, Programului de control managerial intern în mai multe şcoli şi licee. De asemenea, la cap. „Sănătate” s-a suplimentat cu suma de 922.400 lei, din care 600.000 lei vor fi folosiţi pentru plata utilitatilor la Spitalul Municipal, iar 322.400 lei vor fi alocaţi Spitalului Voila în vederea achitării taxei de acreditare şi a achiziţionării unui tomograf. A.N.

Mai mulţi bani pentru învăţământ, în detrimentul spectacolelor stradale

Şcoala Centrală va achiziţiona 25 de calculatoare pentru Laboratorul de informatică

Recent, consilierii municipali au aprobat alocarea către Şcoala Centrală a sumei de 60.000 de lei, necesară pentru dotarea şi modernizarea Laboratorului de informatică al celei mai performante şcoli gimnaziale câmpinene. Cu aceşti bani se vor achiziţiona 25 de calculatoare de ultimă generaţie. Cel care s-a zbătut pentru obţinerea acestei finanţări, diminuând bugetul din acest an al spectacolelor stradale, este consilierul Florin Frăţilă, şeful Comisiei de învăţământ din legislativul municipal. “Sunt membru al Consiliului de Administraţie  al Şcolii Centrale, aşa că nu puteam rămâne indifernt la numeroasele solicitări pe care mi le-a adresat conducerea acestei unităţi prin directorul ei, profesorul Nicolae Necula. Nemaivorbind că rezultatele obţinute de elevii acestei şcoli ne îndreptăţesc şi mai mult să acordăm acest sprijin financiar. Dacă cerem performanţă, trebuie să asigurăm şi condiţiile pentru obţinerea preformanţei ”, ne-a declarat recent, Florin Frăţilă. Într-adevăr, în ultima lui adresă către Consiliul Local, directorul şcolii, profesorul Nicolae Necula, revine cu rugămintea de a fi sprijinit de municipalitate în achiziţionarea a 25 de calculatoare pentru Laboratorul de informatică, explicănd faptul că “deţinem un set de 10 calculatoare + server, primit de la ISJ Prahova în anul 2005, uzat fizic şi moral. Ţinând cont că avem clase de 30 de elevi, înseamnă că trei elevi lucrează simultan la un singur calculator, ceea ce nu asigură condiţii corespunzătoare procesului de învăţământ. Rezultatele obţinute în anul şcolar 2012 – 2013 la examenul de Evaluare Naţională şi mediile de admitere la liceu ne îndreptăţesc să solicităm condiţii mai bune de studiu. La nivelul judeţului, au fost obţinute 11 medii de 10, de admitere la liceu, dintre care trei medii au fost obţinute de elevii unităţii noastre, singura şcoală din Prahova cu o asemenea performanţă.” A.N.  

Municipalitatea plăteşte anual penalităţi la Fondul de Mediu de peste 150.000 de lei

Peste trei miliarde de lei vechi (300.000 lei noi), a plătit administraţia câmpineană, în ultimii doi ani, către Fondul de Mediu, pentru necolectarea unei cantităţi însemnate de deşeuri reciclabile. Legea românească nu reglementează corect în acest domeniu, deoarece administraţiile locale sunt obligate să încheie contracte numai cu operatori unici de salubritate în vederea colectării deşeurilor refolosibile. Acestea trebuie să reprezinte 15% din cantitatea de deşeuri menajere colectate şi depuse la rampele ecologice de către operatorii unici respectivi în anul precedent celui de referinţă. În cazul Câmpinei, operatorul unic de salubritate al municipiului, firma Floricon Salub, trebuia să depuna în anul 2012, la rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni, o cantitate de deşeuri menajere cu 15% mai mică decât cea depusă în anul precedent, adică în anul 2011. Reducerea de 15% trebuia să se regăsească într-o cantitate de aceeaşi mărime de deşeuri reciclabile, care trebuie colectată de Floricon Salub şi depusă ulterior în depozitele unui operator naţional de deşeuri reciclabile. Toate acestea pentru alinierea la standardele de mediu europene ale localităţilor din România, care a ajuns să fie prezentată în tot mai multe ştiri şi reportaje ale televiziunilor occidentale drept “ţara gropilor de gunoi”. Floricon Salub a investit în achiziţionarea unor europubele în care deşeurile să fie colectate selectiv (plastic, hârtie, sticlă etc), în prezent existând zeci de platforme ecologice de acest fel dispuse pe raza municipiului, platforme unde se pot colecta selectiv deşeurile reciclabile. Din nefericire, câmpinenii nu au un cult al ecologismului, iar lipsa educaţiei în spiritul protejării mediului ambiental face ca peturile din plastic, obiectele din sticlă şi cartoanele să nu ajungă la platformele selective amintite mai devreme. În plus, numeroşi romi au căpătat o nouă îndeletnicire: scormonesc prin habele de gunoi ale blocurilor sau prin pubelele scoase în faţa curţilor oamenilor pentru a colecta orice înseamnă deşeu reciclabil, pe care îl vinde apoi unor societăţi câmpinene care se ocupă, în paralel cu Floricon Salub, cu colectarea selectivă a deşeurilor refolosibile. “Conform legislaţiei, municipalitatea câmpineană trebuie să scadă în fiecare an cantitatea de gunoi menajer cu 15%. Pentru că nu îndeplinim targetul acesta, suntem penalizaţi. Cele 15 procente trebuie să se regăsească într-o cantitate de deşeuri reciclabile de aceeaşi mărime, colectată şi înregistrată de operatorul unic de salubritate, căci doar cu acesta legea ne permite să încheiem un contract în acest sens. Dacă plătim această cotizaţie - practic, îi putem spune o penalitate -, putem accesa ulterior proiecte guvernamentale finanţate din Fondul de Mediu. Iar din toate penalizările plătite la nivelul întregii ţări se strâng sume impresionante. Anul trecut, am fost penalizaţi cu 150.000 lei, iar anul acesta cu aceeaşi sumă”, ne-a declarat Remus Bădulescu, administratorul public al Câmpinei. Despre dificultăţile pe care le întâmpină municipalitatea în colectarea deşeurilor reciclabile le-a vorbit, recent, consilierilor municipali şi viceprimarul Ion Dragomir: “În fiecare dimineaţă, grupuri de romi merg înaintea maşinilor Floricon Salub de colectare a gunoiului menajer şi fac prăpăd prin pubelele cu gunoaie menajere scoase de oameni în faţa curţilor, pubele care conţin şi deşeuri reciclabile. Romii fac acest lucru organizat, deoarece cunosc programul de funcţionare al maşinilor firmei Floricon Salub. Aşa că îi puteţi vedea acum nu doar pe la habele de gunoi ale blocurilor, ci şi pe la toate porţile curţilor, înarmaţi cu căruţuri, adunând toate deşeurile ce pot fi recuperate, deşeuri pe care le vând apoi unor firme din oraş ce se ocupă cu colectarea acestor deşeuri. Firmele respective vând, la rândul lor, deşeurile refolosibile mai departe, unor operatori naţionali de colectare a deşeurilor reciclabile. Legislaţia în domeniu are unele prevederi greşite, în sensul că tot ce colectează aceste firme private nu se scade din cantitatea de deşeuri colectată de un operator unic de salubritate al unei localităţi. Cum este, în cazul Câmpinei, Floricon Salub.” A.N.   

Pentru finanţele câmpinene, viitorul începe să nu mai fie atât de sumbru

Cu atâtea penalizări şi presiuni de care au avut parte finanţele publice câmpinene în ultimul an (corecţiile aplicate de inspectorii Ministerului Dezvoltării pentru suspiciuni de nereguli în realizarea pasajului rutier de la DN1, chemarea în instanţă a municipalităţii de către firma constructoare a pasajului, Cast SRL, aceasta solicitând, după închiderea proiectului, încă 10 milioane lei pentru lucrări executate în plus, precum şi cotizaţiile Primăriei către Fondul de Mediu, de 150.000 lei anual, pentru nediminuarea deşeurilor menajere colectate cu 15%, cantitate reprezentând deşeuri reciclabile colectate selectiv), se pare ca, în ultima lună, viitorul nu mai pare atât de sumbru pentru bugetul local. Procesul cu Cast, în buna tradiţie a tergiversărilor acţiunilor în justiţie de acest fel, se va întinde pe o perioadă îndelungată şi va trece multă vreme până la soluţionarea sa definitivă şi irevocabilă, aşa că, cel puţin în anul 2013, cheltuielile cu acest proces nu vor greva vistieria municipiului. În plus, printr-o recentă ordonanţă de guvern, cabinetul Ponta a decis să suporte de la bugetul de stat sumele pe care administraţiile publice locale trebuie să le cheltuiască în contul corecţiilor ce le-au fost aplicate pentru suspiciuni de nereguli în desfăşurarea unor proiecte cu finanţare europeană. Dacă guvernanţii de la Bucureşti vor înlătura şi inadvertenţele din legislaţia de mediu, în sensul că vor lua în considerare şi cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de societăţile comerciale cu acest obiect de activitate, altele decât operatorul unic de salubritate al localităţii respective, în acest caz, la deşeurile colectate selectiv la europubelele Floricon Salub (prin depunerile acestor deşeuri refolosibile de către cetăţeni), se vor adăuga şi deşeurile reciclabile colectate de firmele câmpinene cu care Primăria nu are contract, astfel încât cantitatea totală a acestor deşeuri să reprezinte 15% din totalul deşeurilor menajere colectate de Floricon Salub în anul precedent. În acest fel, vom îndeplini standardele de mediu, iar municipalitatea nu va mai plăti penalităţi la Fondul de Mediu de 150.000 lei în fiecare an. Cu toate că, în timpul ultimei conferinţe de presă a PSD Câmpina, liderul organizaţiei, viceprimarul Ion Dragomir, se arăta extrem de îngrijorat de viitorul bugetului local, se pare că situaţia acestuia nu este chiar atât de neagră pe cât a fost ea prezentată cu acel prilej. Dragomir s-a arătat atunci foarte îngrijorat din cauza faptului că, spunea el, “colectările dezastruoase  fac ca veniturile proprii să fie realizate, aproape de jumătatea anului, abia în proporţie de circa 30%, spre deosebire de anul trecut, când, în aceeaşi perioadă, procentul colectărilor se ridica la aproape 50%. Nu regret deloc că nu ne-am apucat de unele investiţii, fiindcă nu am fi avut bani să le plătim. Nici persoanele fizice nu îşi mai plătesc la timp contribuţiile fiscale”. Pe de altă parte, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, ne-a declarat că “situaţia bugetului local nu este chiar atât de grea pe cât s-a afirmat. Pentru că multe dintre marile societăţi comerciale au intrat în insolvenţă, contribuţia lor la bugetul local a scăzut sensibil, deoarece cota aferentă din impozitul pe salarii care ne revenea înainte nu se mai colectează, de vreme ce sute de angajaţi au devenit şomeri. Dar contribuţia persoanelor fizice este bună. Avem însă mulţi bani de primit de la Ministerul Dezvoltării pentru lucrările din cadrul unor proiecte europene pe care municipalitatea le-a plătit de mult timp. De altfel, gradul total de colectare a veniturilor generale la bugetul local este sensibil influenţat negativ de gradul redus de recuperare a plăţilor realizate pentru lucrările derulate cu fonduri europene.” Din datele primite de la Direcţia Economică, la jumătatea anului, de la persoanele fizice s-au încasat peste 4,698 milioane lei, ceea ce reprezinta o pondere de 58,75% din totalul aferent anului 2013. La data de 30.06.2013, de la firmele locale s-au realizat încasări în valoare de 4,204 milioane lei, ceea ce reprezinta o pondere de 42,72% din totalul afferent anului 2013. A.N.

Pentru trei zile, 1-3 august, Câmpina va fi inima jazz-ului românesc

În perioada 1-3 august, câmpinenii iubitori ai muzicii de calitate ar fi bine să nu plece în concediu prin ţară sau prin afara ei. Şi asta pentru simplul şi bunul motiv că, la Casa Tineretului, mai exact, în incinta Clubului Live şi a Ştrandului Tineretului, se va desfăşura festivalul de jazz-rock pe care oraşul nostru îl găzduieşte de doi ani încoace. Câmpina Jazz Rock Festival a ajuns, iată, la a treia ediţie, bătând cu putere şi cu temei la porţile tradiţiei. Iar tradiţionalizarea acestui eveniment muzical de excepţie nu poate decât să-i bucure pe toţi melomanii, în general, şi pe toţi ascultătorii avizaţi de jazz, în special. În primele două ediţii ale festivalului, mulţi instrumentişti cunoscuţi din jazz-ul şi rock-ul românesc au cântat pe scena Clubului Live şi pe cea amplasată la marginea peluzei Ştrandului Tineretului. Nu vrem să-i amintim pe toţi, pentru că lista ar fi prea lungă şi ne este teamă să nu scăpăm vreun nume, dar ne amintim că, la prima ediţie, ne-au încântat cu muzica lor chitaristul Nicu Patoi, basiştii de la Kiba Dachi Band, Răzvan Cojanu, bateristul “Ciupi”, Marcel Moldovan, Răzvan Lupu şi mulţi alţii. Ca şi în precedentele ediţii, prima zi a festivalului se va desfăşura în Club Live, urmând ca, în următoarele două, muzicienii invitaţi să evolueze pe scena ce se va ridica în incinta ştrandului din vecinătate. În caz de vreme rea, trupele invitate şi spectatorii se vor muta cu toţii în sala de spectacole a Casei Tineretului. Despre prezentul şi viitorul acestui festival, am stat de vorbă cu Liviu Briciu (în foto), principalul organizator al evenimentului, el însuşi un muzician, component al trupei IVO. “Festivalul Câmpina Jazz Rock înseamnă, în primul rând, 15 ani de activitate muzicală trăiţi la Clubul Live, unde am organizat aproape 300 de concerte, cu nume sonore ale muzicii de calitate din România. Nu intră în discuţie manelele, aş ţine să precizez de la început. Ideea de a organiza un festival de jazz, care m-a măcinat multă vreme, am putut să o văd materializată acum doi ani, după ce Clubul Live a ajuns şi el cunoscut în lumea bună a muzicienilor români. N-aş spune că este un festival atipic, pentru că mai există un festival în aer liber, cel de la Gărâna, cel mai mare festival de jazz din România. Festivalurile în aer liber au avantajul că pot capta mai uşor un ascultător neavizat, dezavantajele având legătură, evident, cu capriciile vremii. Am vrut să organizez un festival pentru a aduna mai multă lume, pentru a popularize muzica de bună calitate, care începe să aibă o reprezentare din ce în ce mai mică în România, în contrast total cu ce se întâmplă în Occident. Festivalul are, deci, şi o latură educativă, fiindcă nu ne adresăm doar publicului avizat, ci încercăm să-i atragem spre muzica de calitate şi pe cei care nu au ascultat-o până acum. Pentru că muzica nu poate să le dăuneze, ba dimpotrivă, îi poate face mai buni. Am reuşit, zic eu, în demersul nostru, dacă ne gândim că, la fiecare ediţie, am reuşit să atingem o medie de 1500 de spectatori pentru cele trei seri ale festivalului. E o bună imagine şi pentru oraşul nostru, căci despre festival au început să afle şi ploieştenii, şi braşovenii, şi bucureştenii. Iar notorietatea festivalului, din ce în ce mai mare, este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Accesul tinerilor sub 14 ani este gratuit, tocmai pentru a veni în întâmpinarea acestora. Preţul unui bilet este oricum modic, 10 sau 15 lei. În precedentele două ediţii, am avut nume sonore ale jazz-ului românesc (Nicu Patoi, cei care au cântat cu Steve Vai la Bucureşti), iar la cea de a treia ediţie nu vom duce lipsă de alte nume sonore. Această ediţie este dedicată numelor feminine, astfel încât spectatorii vor putea să asculte artiste celebre precum Irina Popa, o mare speranţă a muzicii de jazz, Ana Maria Galea ş.a. Festivalul va fi încheiat cu un concert al trupei Nightlosers. În prima seară, la “Club Live”, în deschiderea festivalului, va cânta unul dintre cei mai talentaţi chitarişti români, Mihai Coşereanu, un tânăr de numai 22 de ani. Mulţumesc şi pe această cale municipalităţii pentru sprijinul acordat (i-aş aminti aici pe primarul Horia Tiseanu, senatorul Georgică Severin şi pe consilierii municipali Marian Dulă şi Florin Frăţilă), dar nu pot să nu le mulţumesc, de asemenea, şi firmelor care mi-au fost mereu alături, la fiecare ediţie, fără ajutorul cărora acest festival nu ar fi fost posibil”, ne-a declarat Liviu Briciu.

Programul Festivalului Câmpina Jazz Rock 
Joi, 1 August 2013, ora 20.00, locatie Club Live:
- Mihai Cosareanu & IVO: Mihai Cosareanu, chitara, Cornel Cosareanu, chitara, Liviu Briciu, bass, Adrian Rizea, tobe, George Statie, bass, Adrian Filip, tobe, Gabriel Negoiasa, clape
Vineri, 2 August 2013, ora 19.00, locatie “Open Air” Strandul Casa Tineretului:
- JazzyBIT: Teodor Pop, clape, Mihai Moldoveanu, bass, Szabo Csongor – Zsolt, tobe
- Irina Popa & The Sinners: Irina Popa, voce, Cornel Cristei, clape, Iulian Vrabete, bass, Relu Bitulescu, tobe
Sambata, 3 August 2013, ora 19.00, locatie “Open Air” Strandul Casa Tineretului
- Ana Maria Galea Trio: Ana Maria Galea, voce, Michael Acker, contrabas, Daniel Csikos, pian
- Nightlosers: Hanno Hofer, voce, chitara, muzicuta, washboard, Grunzo Geza, clape, Claudiu “Nasu” Purcarin, tobe, Jimi “EL” Laco, vioara, chitara, mandolina, banjo, Luci “Stein”, electric & double bass, Barila Andreescu, bass 

23 iulie 2013

Din cauza unui păcătos sistem de selecţie, în liceele câmpinene intră o mulţime de elevi slab pregătiţi

Învăţământul este domeniul bugetar care a suferit poate cele mai multe schimbări din perioada postdecembristă. Aproape fiecare ministru al Învăţământului a născut din puţul gândirii sale câte o schimbare a domeniului menit să pregătească generaţiile de tineri români ce vor construi şi conduce România de mâine. Tinerii de care vorbim, în special cei care bat la porţile liceelor, nu par a catadicsi să pună osul la treabă, adică la pregătirea lor educaţională şi profesională, pentru a-şi construi un viitor, dar şi pentru a şti să construiască România anilor ce vin. Poate şi pentru că în Românica noastră cea de toate zilele şi de toate păcatele, de ani de zile, totul se dărâmă şi se vinde la fier vechi. Or, atunci, e limpede că nici o apăsare nu mai au mulţi învăţăcei în legătură cu felul în care vor construi şi moderniza ţărişoara dintre Carpaţi şi Mare în viitor. Sistemul de învăţământ din România poate nu este la fel de subfinanţat ca şi sistemul de sănătate, dar la sfârşitul gimnaziului, tot mai puţini tineri sunt pregăţiţi pentru a-şi continua studiile sau pentru a urma o meserie. La aceasta se adaugă şi un sistem de selecţie precar care încurcă şi mai mult lucrurile, făcând pe tot mai multă lume să dorească reintroducerea examenelor de admitere în licee, care cerneau mai bine candidaţii. Iar dacă ziceri din popor precum “sănătate să fie, că sănătoşi le-om duce toate” şi “toate trec prin stomac” sunt răstălmăcite de şcolarii leneşi după bunul plac, atunci să nu ne mirăm că, în actualele condiţii de involuţie a societăţii româneşti, în lipsa unor modele adevărate şi demne de urmat, metodele de orice fel prin care se pot câştiga uşor bani sunt cele mai importante lucruri pentru tinerii care termină gimnaziul. Pentru adolescenţii nedispuşi deloc la tocirea coatelor pe băncile şcolii, educaţia şi formarea profesională au căzut pe ultimul loc, singurele lor scopuri fiind facerea de bani prin orice mijloace (după falsele modele mediatizate excesiv de presa central otevizată), sau fuga în Occident pentru un trai mai bun. Referitor la tinerii noştri absolvenţi de gimnaziu repartizaţi recent în licee printr-un sistem naţional computerizat, conform opţiunilor exprimate în fişele-tip completate şi ţinându-se cont de mediile obţinute la evaluările naţionale şi în clasele V-VIII, se poate spune că este intolerabil faptul că, din cauza unui sistem păcătos de selecţie, mulţi dintre ei sunt repartizaţi în licee cu medii mult sub 5, media minimă de absolvire a unei materii. Cum se poate ajunge ca un elev să intre la un liceu (indiferent cât de performantă este unitatea şcolară respectivă), cu medii de patru sau chiar trei este greu de înţeles şi de admis. 
La admiterea 2013, cele cinci licee câmpinene au oferit “candidaţilor” aproape 450 de locuri. Dintre acestea, circa 190 au rămas neocupate din mai multe motive, dintre care mai importantă pare a fi neseriozitatea cu care elevii slab pregătiţi şi-au exprimat opţiunile în fişele-tip mai sus pomenite. Din cauza acestei neseriozităţi, au rămas trei elevi nerepartizaţi, care vor fi repartizaţi la următoarea sesiune, de la sfârşitul lunii iulie 2013. Sistemul de selecţie este, în mare, următorul. După evaluările naţionale la limba şi literatura română şi la matematică, desfăşurate acum mai bine de o lună, deci după stabilirea mediilor la evaluări şi în activitatea şcolară din gimnaziu, toţi elevii au fost introduşi în sistemul computerizat al Ministerului Educaţiei. După ce toţi elevii au fost introduşi în sistem, pentru fiecare judeţ, se face o clasificare după ordinea descrescătoare a mediilor de admitere. Calculatorul parcurge această listă de la cea mai mare medie către cea mai mică. Să presupunem că a ajuns la Poziţia 4959 Popescu A Ion media de admitere 8,76. Calculatorul merge la fişa elevului Popescu A Ion şi citeşte codul primei sale opţiuni (175). Acum merge în lista liceelor la pagina cu codul 175, corespunzător primei opţiuni a elevului Popescu A Ion,  şi care are N locuri (N este numărul locurilor repartizate unui liceu la o anumită specialitate aşa cum reiese din Broşura admiterii). Dacă găseşte un loc liber scrie numele lui Popescu A Ion şi trece mai departe la poziţia 4960. Dacă nu există nicio poziţie liberă, compară media ultimului înscris cu media lui Popescu A Ion. Dacă media lui Popescu A Ion este egală cu media ultimului înscris pe listă, departajarea celor doi se face conform unor criterii, printre care cele mai importante sunt: media generală obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a; media generală de absolvire a claselor V-VIII; nota obţinută la proba de limba şi literatura româna din cadrul Evaluării Naţionale; nota obţinută la proba de matematică din cadrul Evaluării Naţionale. Dacă Popescu A Ion are la unul dintre criterii media mai mare este şters ultimul înscris pe listă, se scrie numele lui Popescu A Ion, iar cel scos din listă intră din nou în procedeul de repartizare. Dacă NU, atunci pentru candidatul Popescu A Ion se trece la următoarea opţiune înscrisă în fişa de înscriere. Dacă media lui Popescu A Ion este mai mică (mai mare nu are cum să fie) atunci Calculatorul merge la fişa elevului Popescu A Ion şi citeşte codul celei de-a doua opţiuni. De aici se repetă procedeul descris mai sus. Dacă după parcurgerea tuturor opţiunilor din fişa lui Popescu A Ion acesta nu a fost repartizat în niciuna dintre liste, el este scos din sistem şi va participa la repartizare în cea de-a doua etapă, care se va desfăşura la sfârşitul lunii iulie. Din acest motiv este foarte important ca opţiunile să fie nu numai suficiente, dar şi realiste.
Ca şi in anii precedenţi, cel mai căutat (în opţiuni) liceu a fost Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” (CNNG), unitatea fanion a învăţământului preuniversitar câmpinean. Pentru clasa a IX-a din anul şcolar 2013-2014, conducerea liceului a pregătit două clase de Matematică-Informatică (una dintre ele cu Informatica intensiv), care au fost ocupate de 58 de elevi, ultimul clasat având media 9,33. Prima intrată la această specializare este Andreea Dogaru, cu media 10.00 (de la Şcoala gimnazială “Al.I. Cuza”). Cea mai mare dintre mediile minime de intrare la Grigorescu nu s-a înregistrat la  Matematică-Informatică, aşa cum s-a întâmplat în ceilalţi ani, ci la specializarea Ştiinţele Naturii (9,45), acolo unde, de regulă, se duc cei care intenţionează să urmeze Facultatea de Medicină. Primele două eleve clasate (repartizate computerizat) la Ştiinţele Naturii sunt Jessica-Maria Anastasescu şi Ruxandra Manole, ambele cu media 10.00. La Ştiinţele Sociale sunt organizate două clase (una dintre ele cu franceză intensiv), aici cea mai mică medie de intrare fiind 9.00, iar cea mai mare, 9, 87 (Eva-Maria Olteanu, de la CNNG). Cea mai mică media de intrare la Grigorescu, 8,95, a fost înregistrată de ultimul repartizat la specializarea Filologie, prima clasată fiind Denisa Neagoe, cu 9,92, care a venit de la Breaza (Şcoala gimnazială Nistoreşti). Cu cea mai mică medie de intrare 8,95 şi cea mai mare medie de intrare 10.00, CNNG se detaşează de celelalte licee locale prin pregătirea elevilor repartizaţi în clasele a IX-a.
O figură frumoasă a făcut la această sesiune Colegiul Tehnic Forestier, care s-a dovedit atractiv pentru mulţi absolvenţi de gimnaziu, de vreme ce toate specializările liceului au fost completate. De altfel, singurele licee care au reuşit să-şi completeze toate clasele din prima sesiune de repartizare au fost Grogorescu şi Forestier. “Ştiinţele naturii” a fost cea mai căutată specializare, aici înregistrându-se şi cele mai mari medii de intrare. Prima s-a clasat Diana Ioana Silvestru, cu 9,55 ( de la Şcoala gimnazială “Ion Câmpineanu”), iar ultima medie a fost 8,33. Cea mai mică medie cu care s-a intrat la Forestier a fost 5,78 (la specializarea Fabricarea produselor din lemn – tehnician-designer mobilă şi amenajări interioare).
La nivelul tuturor liceelor câmpinene, cea mai mică medie de intrare/repartizare s-a înregistrat la Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, la specializarea Mecanică - 3,59.  Pe cele 203 locuri oferite, reprezentând şapte clase (specializări), au fost repartizaţi 95 de elevi, ceea ce înseamnă că au rămas nerepartizaţi 108 elevi. O singură clasă, “Turism şi alimentaţie”, a fost ocupată complet, aici înregistrându-se şi cele mai mari medii ale elevilor: prima medie - 8,36, ultima medie - 6,26. Se speră ca toate locurile să fie ocupate la sfârşitul sesiunii de repartizare din septembrie 2013, destinată corigenţilor. De altfel, conducerile liceelor care au avut clase neocupate consideră că motivul neocupării îl constituie numărul mare de corigenţi (aproximativ 700), înregistrat la nivelul întregului judeţ.
La Liceul Tehnologic Mecanic,  pe cele 84 locuri oferite au fost repartizaţi 20 de elevi, cea mai mare medie de intrare fiind 8,27, cea mai mică, 4,18. Au mai fost repartizaţi, de asemenea, trei elevi romi pe cele patru locuri special destinate elevilor din această etnie. Conducerea liceului nu este neliniştită din cauza gradului scăzut de ocupare, deoarece anul trecut situaţia a fost asemănătoare (trei clase propuse şi 35 de elevi înscrişi), iar în sesiunea din septembrie 2012 destinată corigenţilor, toate locurile au fost în final ocupate. De aceea, se speră ca şi in acest an, la sfârşitul sesiunii din 6 septembrie, toate cele trei clase să fie ocupate. Cele trei clase a IX-a sunt la profilul tehnic, domeniul mechanic. După absolvirea clasei a IX-a, elevii pot opta pentru continuarea liceului sau înscrierea la şcoala profesională, la una din calificările: mechanic auto, tinichigiu-vopsitor auto sau sudor.
La Colegiul Tehnic Energetic, au rămas neocupate 20 de locuri dintre cele peste 200 de locuri oferite, reprezentând patru specializări: Matematică-informatică, Electric, Electronică/automatizări şi Turism şi alimentaţie. Cea mai mare medie de intrare a fost la mate-info (9,28), cea mai mică, 4,18, înregistrându-se la specializarea Electric. A.N.

Editorial

SCRISORICA NEPIERDUTĂ

Chiar astăzi, cînd scriu, se împlineşte un an de cînd a fost dată publicităţii o celebră scrisoare deschisă, adresată de „un grup de intelectuali” către „Uniunea Europeană”, în care se denunţă gravele încălcări de lege, abuzurile contra democraţiei ale preşedintelui Băsescu. De ce nu trebuie uitată această bizarerie? Pentru că ea este o radiografie crudă a fracturii de coloană vertebrală de care suferă moralmente intelectualitatea noastră. Revăzînd acel text, rămîi uimit mai întîi de tonul epistolei, de combinaţia de slugărnicie, minciună frustă şi prostie. Exact: să te ferească Dumnezeu de prostia culţilor, e mult mai periculoasă decît cea pură şi simplă a grobianului de rînd! Pentru ceva compus, probabil, de un intelectual umanist, stridenţa stilistică a textului este compromiţătoare, dincolo de conţinutul moralmente josnic. Poate că fiecare dintre semnatarii ruşinosului text (fiecare va fi avînd propriile motivaţii, mai mult sau mai puţin avuabile) ar trebui să-şi facă un bilanţ, să vadă dacă ideile pe care le proclama acolo sunt bine apărate de puterea politică pe care o sprijinea atît de efervescent şi care, între timp, a cîştigat zdrobitor alegerile. Memoria trebuind să fie, în principiu, una din primele calităţi ale intelectualului, nu-i aşa? I-aş vrea pe aceşti vajnici apărători ai democraţiei să spună cu sinceritate dacă sunt mulţumiţi de abuzul de ordonanţe de urgenţă, depăşind cu mult pe al guvernului Boc, de numărul de penali instalaţi în toate angrenajele puterii, de gazele de şist, de faptul că nici una dintre promisiunile electorale nu a fost îndeplinită, de „privatizarea” Oltchim şi CFR- Marfă, de paralizia legislativă a mega-parlamentului care nu face literalmente nimic, de faptul că guvernul este condus de un plagiator, (majoritatea semnatarilor au doctorate în bună regulă şi sunt profesori universitari), de scăderea acută a standardelor din învăţămînt sub ministeriate inepte, de baronizare intensivă, de colapsul economic, de Marga şi Lilian, de faptul că guvernul nu este în stare să facă un proiect serios pentru absorbirea de fonduri europene şi este aspru criticat pentru incompetenţă de Comisia Europeană, de aberaţiile constituţionale, de ce spune Vocea Moscovei, de nivelul de trai, etc, etc. Marile conştiinţe critice nu spuneau însă anul trecut nimic despre călcarea în picioare şi distrugerea instituţiilor democratice de către triunghiul malefic, de numărul de morţi din Teleorman care votau la referendum, că dirigintele acestor cadavre vii este acum premierul de facto al guvernului, celălalt fiind premierul de la televizor şi al treilea premierul din umbră. Toate astea nu-i supără pe aceşti cerberi ai democraţiei valahe. Dubla măsură, oare în ce moment al istoriei noastre recente ni s-a inoculat această duplicitate pe care o vedem bine fixată în ADN-ul nostru? Am început să am o admiraţie bonomă faţă de bietul Bobu, cel care a avut puterea să recunoască în 1990: am fost un dobitoc! Nici unul din iluştri semnatari ai penibilului text (răposatul Virgil Ierunca l-ar fi putut include în a sa Antologie a ruşinii) nu a găsit un pumn de cenuşă. De Ziua Americii ni s-a spus foarte citeţ că anul trecut lumea democrată era îngrijorată de muchea pe care se legăna România, gata să cadă în haos. Hermeneuţii din epopeica scrisoare nu pot să nu fi înţeles mesajul. Ura lor este iraţională, iar iraţionalul este opus intelectului critic. Asta nu înseamnă nicidecum că adorarea la fel de iraţională a lui Băsescu ar fi un spor de inteligenţă. Din fericire, de mulţi ani astfel de cazuri s-au rărit pînă la dispariţie din spaţiul public. În istoria noastră recentă, plină de amare deziluzii, textul de anul trecut este un document martor al degradării morale.
P.S. Apariţia rocambolească a lui Hayssam l-a făcut pe Ponta să-şi piardă brusc pînă şi aşa-zisul umor, a trecut la injurii becaliene, s-a încurcat în minciuni, şi-a arătat încă odată pe-afarismul. Are o conştiinţă încărcată, eu tot aştept să-şi recunoască plagiatul şi să se retragă într-o sinceră activitate de casă de avocatură.
Christian CRĂCIUN  

Comemorarea eroilor români de pe ambele maluri ale Prutului

Cu o delegaţie formată din 10 membri, rezervişti militari, Asociaţia „Cultul Eroilor” din Câmpina a efectuat recent o excursie istorică în Republica Moldova şi Ucraina. Delegaţia a fost condusă de consilierii locali Marian Dulă şi Viorel Bondoc. Traseul, lung de 2.200 de km, a cuprins localităţi precum: Galaţi, Ţiganca, Cania, Cimişlia, Cetatea Albă, Odessa, Chişinău, Orhei, dar şi aşezări de pe malul estic al Nistrului.
În prima zi a drumeţiei s-a depus o coroană de flori de la Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Ţiganca, judeţul Cahul, unde primarul localitatii, Petru Grandabur şi preotul Vasile Burduja au prezentat istoricul cimitirului şi câteva date despre luptele duse de ostaşii români, în iulie 1941. Gazdele i-au condus apoi pe invitaţi la Cimitirul localităţii Cania, unde, în Parcela de Onoare, sunt înhumaţi 938 de eroi români. Şi aici s-a depus o coroană de flori. În  ziua de 9 iulie 1941, a fost rănit mortal comandantul Regimentului 12 „Cantemir” colonelul Gheorghe Niculescu, născut în Ploieşti.  Ostaşii înhumaţi aici luptaseră în regimente: 11  şi 12 Dorobanţi, 30 Artilerie, 2 Gardă şi 6 Mihai Viteazul, din care au făcut parte si mulţi câmpineni. Aici s-a evidenţiat şi sublocotenentul Ioan Stoica, făcând parte din Regimentul 30 Artilerie, care a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Câmpineanul Ioan Stoica, a fost avansat, după război, până la gradul de general de brigadă şi a primit titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpina.
Excursia a continuat cu vizitarea locurilor unde s-a dat Bătălia pentru Odessa din august – octombrie 1941, Armata a 4-a având pierderi de 92 545 de militari. Un alt obiectiv vizitat a fost Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodişte (raion Rezina).
Delegaţia campineană a fost însoţită de membrii Asociaţiei Veteranilor Războiului din 1992 „Tiras – Tighina” la locurile unde s-au desfăşurat luptele dintre separatiştii transnistreni şi patrioţii români din Republica Moldova, Coşniţa, Cocieri. În aceste locuri sunt ridicate monumente, în memoria celor căzuţi, unde s-au depus buchete de flori.
În ziua de 21 iulie, delegaţia a participat la  comemorarea eroilor oraşului Cimişlia (in număr de zece) căzuţi în luptele Războiului de independenţă din 1992. La comemorare au participat veteranii de război din împrejurimi, dar şi delegaţiile din Câmpina şi Vălenii de Munte, oraş înfrăţit cu Cimişlia.
Scopurile excursiei, vizitarea locurilor unde au purtat bătălii înaintaşii noştri, comemorarea eroilor români de pe ambele maluri ale Prutului, strângerea legăturilor cu romanii de peste Prut şi cu autorităţile publice locale din Republica Moldova, au fost îndeplinite. Asociaţia „Cultul Eroilor” Câmpina şi-a propus să facă o excursie istorică, de două zile, cu membrii Cercurilor „Cultul Eroilor” din şcolile câmpinene, în anul următor.

PROIECTUL ORDINII DE ZI al şedinţei ordinare a Consiliului local din 25 iulie 2013

1. Raport privind activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav desfăşurată în semestrul I al anului 2013. - Prezintă Niţulescu Elena – consilier în cadrul Serviciului asistenţă socială şi autoritate tutelară.
2.  Raport privind stadiul înscrierii datelor în registrul agricol pe semestrul I al anului 2013. - Prezintă Iordache Gabriela şi Sichim Ion – consilieri în cadrul Serviciului administraţie publică locală, agricol, relaţii cu publicul.
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie pe semestrul I a bugetului local al municipiului Câmpina, a contului de execuţie a bugetului împrumuturilor externe şi interne şi aprobarea contului de execuţie pe semestrul I a bugetelor ordonatorilor terţiari de credite, pe anul 2013. - Iniţiator Tiseanu Horia – Laurenţiu – Primarul Municipiului Câmpina.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea structurii numărului de posturi la nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Câmpina şi a instituţiilor cu sau fără personalitate juridică din subordinea Consiliului Local, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.77/2013. - Iniţiator Tiseanu Horia.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii al Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Câmpina, precum şi cele ale instituţiilor cu sau fără personalitate juridică din subordinea Consiliului Local. - Iniţiator Tiseanu Horia.
6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Proiectului, a participării municipiului Câmpina, în calitate de solicitant şi a cheltuielilor aferente Proiectului „Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Proiectului, a participării Municipiului Câmpina, în calitate de solicitant şi a cheltuielilor aferente Proiectului „Meseria se învaţă, nu se fură!”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
8. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art.2 din H.C.L. nr.129/3 sept.2009 referitoare la aprobarea Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea obiectivului de investiţii „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului municipal Câmpina”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
9. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art.1, art.3, alin.(2) şi art.3, alin.(4) din H.C.L. nr.134 din 14 sept.2009  referitoare la implementarea proiectului „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al spitalului municipial Câmpina” în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. - Iniţiator Tiseanu Horia.
10. Proiect de hotărâre privind aprobarea solicitării Consiliului Local al municipiului Câmpina adresată Ministerului Educaţiei Naţionale de a emite Avizul conform referitor la schimbarea destinaţiei imobilului – Cămin de elevi şi a terenului aferent, situat în municipiul Câmpina, str.Lt.Col.Erou Oprescu Adrian, nr.4. - Iniţiator Tiseanu Horia.
11. Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii din domeniul public al municipiului Câmpina în domeniul public al statului a unor imobile – construcţii, aferente blocurilor E11 şi E13 şi reglementarea juridică a terenurilor aferente. - Iniţiator Tiseanu Horia.
12. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului cu privire la creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina. - Iniţiator Piţigoi Ioan - Adrian – consilier.
13. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului adiţional la contractul de delegare prin concesiune a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân nr.1.926/31 ian.2013. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate administraţie publică locală, juridic, relaţii cu publicul, servicii şi comerţ, ş.a.m.d.
14. Proiect de hotărâre privind dezmembrarea imobilului (teren), situat în municipiul Câmpina, Tarla 17, P 496, Nr. cadastral 24997, în suprafaţă de 15.842,00 m.p., în lotul 1 – 224,00 m.p. (intravilan), lotul 2 – 637,00 m.p. (extravilan), lotul 3 – 2.665,00 m.p. (intravilan) şi lotul 4 – 12.316,00 m.p. (extravilan). - Iniţiator Nistor Marian - consilier.
15. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către dl.Adam Tiberiu şi d-na Adam Margareta, domiciliaţi în municipiul Câmpina, Aleea Crinului, nr.1. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
16. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către dl.Feraru Vasile - Lucian, domiciliat în municipiul Câmpina, Aleea Crinului, nr.1. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
17. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către d-na Dudaş Elena, domiciliată în Bucureşti, Calea Ferentari, nr.72, bl.3B, sc.1, et.3, ap.8 – sector 5. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
18. Proiect de hotărâre privind aprobarea inventarierii în domeniul privat al municipiului Câmpina a terenului în suprafaţă de 168,00 m.p., T 83, Parcela 960, situat în municipiul Câmpina, Calea Doftanei, f.nr. - Iniţiator Enache Dragomir - consilier.
19. Întrebări, interpelări, diverse.

Cupa TNL la fotbal – ediţia Câmpina 2013

La sfârşitul săptămânii trecute, pe stadionul Rafinăria, s-a disputat o atractivă competiţie sportivă de anvergură judeţeană. Este vorba despre Cupa TNL la fotbal, o competiţie iniţiată de conducerea TNL Prahova, la care au participat echipe reprezentând aproape toate colegiile prahovene. Zece echipe de fotbal cu tineri liberali şi simpatizanţi ai partidului s-au înfruntat într-o competiţie în care echipele au fost împărţite în două grupe. Finala a fost câştigată de echipa tinerilor liberali din Breaza, care i-au învins cu scorul de 5-2 pe junii penelişti din Băicoi. Printre invitaţi, s-au remarcat doi parlamentari liberali, deputaţii Virgil Guran şi Paul Dumbrăvanu (preşedintele TNL Prahova, cel care a învins-o la ultimele alegeri parlamentare, în Colegiul 11 Deputaţi, pe Roberta Anastase, fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor). Au mai fost, de asemenea, prezenţi prefectul judeţului, Marius Sersea, care, la finalul competiţiei, a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu, precum şi viceprimarul oraşului Băicoi, Marius Constantin. De organizarea acestei prime ediţii a Cupei TNL (la fotbal), s-a ocupat conducerea organizaţiei tinerilor liberali câmpineni, în frunte cu liderul lor, Alexandru Vanea. Acesta s-a declarat mulţumit de felul în care s-au desfăşurat  toate partidele, de sprijinul acordat de seniorii liberali locali, cât şi de suportul primit din partea conducerii TNL Prahova.
Preşedintele TNL Prahova, deputatul Paul Dumbrăvanu (foto), ne-a mărturisit că “această Cupă la fotbal a TNL face parte dintr-un program mai amplu, pe care l-am demarat acum o lună. Avem în vedere să organizăm cât mai multe astfel de competiţii sportive de nivel judeţean, în care să angrenăm cât mai mulţi tineri din toate colegiile, nu neapărat liberali. Mă refer, desigur, şi la alte de discipline sportive, precum tenisul de câmp, baschetul.  Prin aceste activităţi sportive ne gândim că putem fi mult mai des mai aproape de cei tineri, de cei de vârsta noastră, cu aceleaşi idealuri politice, de cei care vor să aducă un suflu proaspăt în politica românească, în mentalitatea românilor, în schimbarea la faţă a României anilor ce vor veni.” Fără a dori neapărat să amestecăm sportul cu politica, l-am întrebat pe deputatul Paul Dumbrăvanu dacă este mulţumit de prestaţia tinerilor politicieni români care au ocupat, în ultimul deceniu, cele mai înalte funcţii de decizie la nivelul conducerii centrale a ţării. Parlamentarul ploieştean, unul dintre cei mai tineri politicieni de top ai Prahovei şi avocat de meserie, ne-a răspuns următoarele: “Desigur, unii dintre tinerii lideri politici naţionali ai ultimului deceniu ar putea lua note care să îi descalifice, dar nu exisită pădure fără uscăciuni. Eu aş separa aici puţin lucrurile, delimitându-i şi izolându-i pe cei care au intrat în politică, fiindcă nu erau stăpâni pe o profesie care să le asigure o anumită bunăstare, şi s-au gândit să se îmbogăţească făcând afaceri pe bani publici dezavantajoase pentru stat. Ei nu sunt, desigur, un exemplu de urmat, ci de blamat. În Occident, nu intri în politica mare dacă nu ai o situaţie financiară de invidiat, pentru că nu te alege nimeni, şi nici sprijin politic nu ai. Dar, pe de altă parte, mai sunt destui lideri politici tineri care au intrat în politica românească de vârf având o situaţie materială şi o carieră profesională bine consolidate, care şi-au pus amprenta pozitivă la nivelul conducerii centrale de la Bucureşti. Nu-i mai nominalizez, pentru că, în opinia mea, sunt destui şi mi-ar părea rău dacă l-aş omite pe vreunul dintre cei care ar trebui amintiţi, aşa că vă las pe dvs să-i ghiciţi.” A.N.

ACSM Câmpina a câştigat Supercupa Prahovei

Sâmbătă, 20 iulie, în organizarea Asociaţiei Judeţene de Fotbal, s-a disputat pe stadionul “Ionuţ Trandafir” din Ciorani, prima ediţie a Supercupei Prahova, joc în care s-au întâlnit ACSM Câmpina (câştigătoarea campionatului Ligii A şi nou promovată în Liga a III-a) şi Petrolistul Boldeşti (câştigătoarea cupei, etapa judeţeană).
În sezonul precedent, CSM Câmpina a câştigat în ambele întâlniri din campionat cu acelaşi scor (1-0), în timp ce “Boldeştina” şi-a luat revanşa în cupă, când în semifinale a trecut, după executarea loviturilor de departajare, de viitoarea grupare de liga a III-a.
Şi la Ciorani, în supercupă, ostilităţile s-au desfăşurat aproape identic. După 90 de minute de joc, pe o căldură sufocantă, ACSM Câmpina şi Petrolistul Boldeşti au terminat la egalitate 1-1, golul formaţiei câmpinene fiind marcat de Bogdan Constantinescu. În cele două reprize de prelungiri, fiecare formaţie a înscris câte un gol, câmpinenii prin Adrian Ilie, astfel că la finalul celor 120 de minute, s-a ajuns la lovituri de departajare. ACSM s-a impus cu 13-12, după un adevărat maraton al execuţiilor de la punctul cu var, care a scos în evidenţă pregătirea psihică mult mai bună a elevilor lui Sinescu.
Supercupa Prahovei a ajuns la Câmpina, iar noua echipă a oraşului a debutat cu dreptul în acest nou sezon, care se anunţă destul de dificil în liga a III-a naţională. F.C.

Atmosferă incandescentă la “Vacanţa pe biciclete” – Cupa Turnătorie

Sâmbătă, 20 iulie, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a programului de concursuri “Vacanţa pe biciclete” – Cupa Turnătorie, organizat de Asociaţia Pro Câmpina, cu sprijinul Primăriei Municipiului Câmpina şi al Consiliului Local Câmpina.
Dacă la prima etapă a competiţiei – Cupa Slobozia, s-au prezentat 36 de copii entuziasmaţi de faptul că în oraşul lor au posibilitatea de a participa la un concurs de biciclete gratuit, la cea de-a doua ediţie – Cupa Turnătorie, starea de spirit a fost pur şi simplu incandescentă, atât concurenţii, cât şi susţinătorii acestora manifestându-se, în mod civilizat, prin aplauze, strigăte şi fluierături de încurajare şi apreciere.
Departajările au dat de furcă organizatorilor, pentru că participanţii s-au antrenat în vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune, respectând cu rigoare regulamentul concursului elaborat de echipa de voluntari ai Asociaţiei Pro Câmpina: Iulia Dupu, Anca Huţu, Iulia Nica, Corina Şovăială, Brândusa Mureşan, Tibi Văcărescu, Răzvan Iancu, Ionut Tuţică, Sebi Dumitrescu şi Marius Bunea.
    Echipamentul de concurs a fost obligatoriu, Asociaţia Pro Câmpina punând la dispoziţia participanţilor căşti de protecţie şi încurajându-i să circule întotdeauna astfel pentru o mai mare  siguranţă. Sponsorii nu au lipsit nici de această dată: alături de Mendoza, Apă Talea a avut grijă ca toţi cei prezenţi să se hidrateze, iar BPG – Servicii Profesionale de Pază şi Protecţie, a oferit premiile pentru câştigătorii locurilor 1, 2 şi 3.
    “Vacanţa pe Biciclete” este un program de concursuri pe biciclete ce se adresează copiilor cu vârste între 6 şi 14 ani şi are ca scop promovarea sportului în rândul tinerilor, precum şi educarea acestora în spiritul dorinţei de a petrece timpul liber într-un mod sănătos.
Urmează pe 3 august Cupa Muscel – Str. Prutului, zona bazei sportive şi pe 10 august Cupa Centru – Bdul Culturii, zona parc. Toţi copiii care au între 6 şi 14 ani sunt invitaţi să participe! 
Iulia DUPU

Poetul Florin Dochia, la a zecea apariţie editorială

Directorul Casei de Cultură “Geo Bogza”, Florin Dochia, este un scriitor de zece. De zece cărţi. Nu i le-am citit pe toate, dar din cele citite, din opiniile unor reprezentanţi ai criticii de specialitate şi din câte îl cunoaştem noi pe acest talentat şi sensibil om de litere, de o acribie absolută, toate cele zece volume semnate de el pot sta, la loc de cinste, în biblioteca oricărui câmpinean iubitor de cultură şi de înţelepciune. Ce este interesant şi demn de apreciat este că Florin Dochia, eminamente un poet, nu a scris doar volume de poezii, ci a abordat cu succes şi alte genuri: interviul, eseul, critica literară. A scris şi proză scurtă în multe reviste de literatură, dar nuvelele sale mai aşteaptă încă apariţia în volum. Puţini scriitori au reuşit să treacă bariera dintre cei care scriu şi cei care le analizează scrierile. Şi dacă romancieri critici literari am mai văzut (ce-i drept, foarte rar), poeţi care să ia la analizat şi criticat operele confraţilor de breaslă reprezintă cazuri şi mai rare. Nu cu mult timp în urmă, a văzut lumina tiparului volumul de critică literară “Starea de lectură”, semnat de Florin Dochia. Este cea de-a zecea carte a autorului apărută în ultimii zece ani, o carte ce include cronici literare ale scrierilor din ultimul deceniu, aparţinând unor scriitori câmpineni şi nu numai. Florin Dochia este cunoscut îndeobşte ca poet, iar cele şapte volume de poezie publicate stau mărturie în acest sens. Autorul mai are, ca jaloane ale activităţii sale literare editate, un volum de eseuri (Prins în lumea cuvintelor, 2012) şi unul de interviuri cu numeroase personalităţi ale culturii naţionale (Puterea lui Don Quijote, 2006). Dochia este şi un cunoscut publicist, iar apariţia revistei Zarva, în decembrie 1999, i se datorează în bună măsură. Nu pentru năşirea titlului publicaţiei care, timp de un deceniu, a fost un reper al presei câmpinene, ci pentru numeroasele sale articole şi editoriale apărute în mass-media din Câmpina. Nu ştim când s-a apucat de scris cel care coordonează astăzi cea mai veche instituţie de cultură câmpineană, şi care a condus, peste un deceniu, până la începutul anilor 1990, şi Palatul Culturii din Ploieşti. Credem însă cu tărie că, pentru omul de litere (şi de cuvinte îngemănate în atâtea cărţi), Casa de Cultură este o a doua casă, o casă de inimă şi de suflet. Fiindcă aşa cum apa îi potoleşte scriitorului setea trupului, scrisul, arta şi cultura îi ostoiesc setea de frumos a sufletului şi melancoliile inimii sale sângerânde de poet al dragostei şi al suferinţei. Mai mult ca sigur, autorul este într-o stare de lectură şi de scriere de multă vreme, dar prima sa carte a fost publicată abia în 2003, atunci  când dragostea sa de poezie ajunsese să dea în pârg. Primul volum a fost, nu se putea altfel, o carte de poezii: “Geometria singurătăţii”. Revenind la “Starea de lectură”, se cuvine subliniat că ea este prima carte de critică literară a autorului, dar, credem noi, nu şi ultima de acest gen. “Ultima mea carte, apărută la Editura Premier, conţine prezentări de cărţi şi analize axiologice ale unor texte de poezie, de proză şi de critică literară semnate de o seamă de autori. Scriitori câmpineni (Constantin Trandafir, Gherasim Rusu Togan, Ştefan Al. Saşa, Florin Frăţilă ş.a.), dar şi autori necâmpineni. Deşi poezia este marea mea dragoste, am făcut pasul peste bariera care îi desparte pe poeţi şi prozatori de criticii lor dintr-un imbold pe care nu l-aş numi chiar firesc, dar pe care nu mi l-am putut reprima. Cred că am început să scriu critică literară şi din curiozitatea de vedea dacă sunt în stare să abordez acest gen. Trecerea barierei dintre cei care scriu şi cei care le analizează scrierile ar putea fi pusă şi pe plăcerea de a mă cufunda în lumea cuvintelor. Nu doar a cuvintelor prin care te învăluie literatura imaginarului, ci şi a celor prin care te detaşezi de imaginar pentru a trece în spaţiul analizei lucide şi al selectării şi aşezării valorilor”, ne-a declarat Florin Dochia. Acesta ne-a mărturisit, de asemenea, că lucrează la alte două cărţi ce vor apărea până la sfârşitul anului: “Prins în lumea cuvintelor” – volumul al doilea, şi “Elegiile căderii”, un volum de poezii ce va apărea în colecţia “Biblioteca de Câmpina”. A.N.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria Gulagului (3)

După succesul canalului, Gulagul s-a extins tentacular, folosindu-se metoda pânzei de păianjen. Cum se proceda? Se alegea una dintre cele mai insopitaliere şi nepopulate zone din Uniunea Sovietică, de care aceasta oricum nu ducea lipsă, se trimite iniţial o misiune exploratorie, formată din gardieni şi câteva sute de deţinuţii care ţineau locul negrilor din istoria descoperirilor europene din Africa (mureau pe capete) şi care construiau primul campament. De altfel una dintre fotografiile dintr-o carte omagială arată o femeie îmbrăcată într-o uniformă de închisoare mânuind cu îndârjire un burghiu cu legenda “transformând natura, omul se transformă pe el însuşi.” După o primă iarnă care ucidea trei sferturi dintre deţinuţi urmau alte „expediţii-transport” iar treptat, de la un singur lagăr s-a ajuns în fiecare astfel de regiune, fie că vorbim de Vorkuta, Kolîma sau Norillag-Gorlag, la o adevărată reţea tentaculară de zeci de lagăre. Marea majoritate a lor era atât de izolată încât nici nu se punea problema evadării. Fiecare lagăr stalinist avea şi o dimensiune economică. În regiunea Komi, la 2000 de kilometri nord de Moscova, se putea ajunge doar pe calea apei, de la Arhanghelsk, în măsura în care Marea Barents nu era îngheţată. În 1931 Vorkuta nici nu exista pentru a se dezvolta spectaculos: Vorkutlag număra 15.000 de prizonieri în 1938, producând 188.206 de tone de cărbune. Lagărul avea depozite, ferme, centrale electrice, fabrici de cărămzi proprii, find practic un complex industrial care a dezvoltat şi orăşele cu teatre, universităţi bolşevice, creşe şi piscine. Însă condiţiile de viaţă erau foarte grele, având în vedere duritatea lungii ierni astfel încât în fiecare an trebuiau reparate conductele! „Există o simbioză perfectă între nevoile guvernului sovietic (un loc unde să-şi închidă duşmanii) şi nevoile regionale (mai mulţi oameni la tăiat de copaci). În 1930 când autorităţile de la Moscova au anunţat în scris că vor trimite oameni cu domiciliu obligatoriu, conducătorii locali au fost încântaţi” Expansiunea lagarelor ducea, inevitabil, si la cresterea importanţei conducerii locale a lagarelor. Cel de la Uhta, din Republica Autonomă Komi, unde se afla Vorkuta, a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. Dacă la jumătatea anului 1932 erau 4.797 de deţinuţi, la jumătatea anului 1933 cifra ajunsese la 17.853. Nu se poate trece usor peste dezvoltarea unui alt lagar rămas, totuşi, în conştiinţa mondiala, Kolîma, aflat în Siberia Orientală, pe coastele nordice ale Pacificului. În zonă se presupune că se află zăcăminte aurifere ceea ce automat a stârnit interesul lui Stalin astfel încât subiectul Kolîma apare în 11 şedinţe ale Biroului Politic al PCUS. În 1932 lagărul avea 10.000 de deţinuţi şi 3.000 de muncitori liberi, deţinuţii traversând întreaga Uniune Sovietică, de la vest la est, ajungând în portul Vladivostok unde erau îmbarcaţi pe nave, în nişte condiţii groaznice, de multe ori alături de deţinuţii de drept comun care jefuiau şi violau nestingheriţi, navigând până în portul Magadan de unde erau repartizaţi diverselor lagare care formau complexul Kolima. Vapoarele erau nevoite să treacă pin largul coastelor Japonei, prefăcându-se că transportă cu totul altceva. A existat şi cazul unuia care, avariat, a preferat să abandoneze încărcătura umană pe fundul oceanului decât să accepte ajutorul unor nave japoneze din zonă. În anul 1934 Gulgul avea deja un milion de sclavi însă Marea Teroare din perioada 1937-38 a adus noi valuri de deţinuţi. Pentru autoarea americana anul 1937 reprezintă un moment de cumpănă pentru că de acum încolo detinuţii au început să fie omorâţi intenţionat, puşi să muncească până la epuziare. Paradoxal, Marea Teroare a afectat şi structura aparatului represiv al NKVD căci foarte mulţi şefi de lagăre puşi de Iagoda au căzut alături de şeful NKVD. Oricum ştiau prea multe. In crunţii ani 30 Gulagul a beneficiat şi de dezvoltara conceptului de duşman al poporului care era atât de vag construit încât practic oricine putea fi acuzat. Duşmanul poporului, zek-ul îşi pierde umanitate şi la nivel de discurs oficial, el nemaifind om, calea cea mai sigură către mormânt, devenind parazit, murdărie, buruiană. Deţinutului i-a fost înlăturată şi şansa reabilitării prin muncă sau a reducerii pedespei. În această perioadă s-au împuşcat masiv elemenetele potenţial periculoase (troţkiştii şi ce alţi oponenţi politici supravieţuiseră din anii 1920) din lagare. Preluarea conducerii NKVD de catre Beria, după eliminarea lui Ejov, avea să reprezinte punctul de apogeu al dezvoltării Gulagului. Cert este că Beria a fost mai preocupat de dimeniunea economică a lui, de rentabilizarea a ceva ce nu avea cum să fie rentabil.5
Codruţ CONSTANTINESCU

5) In 1939 profitul NKVD ar fi fost de 4,2 miliarde ruble iar in 1940 de 4,5 miliarde. In 1935 existau 950.000 de detinuti iar in 1938 1,8 milioane alaturi de 1 milion de deportati speciali.

Citeşte aici primele două părţi din "Istoria Gulagului".
http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2013/07/lectura-nu-dauneaza-grav-sanatatii.html
http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2013/07/lectura-nu-dauneaza-grav-sanatatii_16.html

16 iulie 2013

Conform rezultatelor finale ale ultimului recensământ,

Populaţia Câmpinei a scăzut, în ultimii 10 ani, cu aproape 6000 de locuitori

Recent, Institutul Naţional de Statistică a făcut publice rezultatele finale ale recensământului din 20 octombrie 2011. La data de referinţă a celei mai importante cercetări sociologice din ultimul deceniu, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, cu un milion mai mult decât aratau rezultatele preliminare din august 2012, dar în scădere cu aproximativ 1,5 milioane de persoane faţă de recensământul anterior, din martie 2002. Potrivit datelor publicate, avem 245.400 persoane analfabete. Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă,este de 727.500 şi nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune. Conform declaraţiilor INS, subînregistrarea emigranţilor a fost cauzată de faptul că, la momentul recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane în ţară îndreptăţite să declare informaţiile solicitate despre acestia. Municipiul Bucureşti are 1.883.400 locuitori, iar printre cele mai populate judeţe se numără şi Prahova, cu 762.886 locuitori, imediat după judeţul Iaşi, care are o populaţie de 772.300 locuitori. De menţionat că, în martie 2002, judeţul nostru avea 829.945 locuitori, ceea ce înseamnă că, în ultimii 10 ani, prahovenii s-au împuţinat cu aproximativ 8%. După publicarea rezultatelor finale ale ultimului recensământ, INS va recalcula o serie de indicatori statistici: valoarea PIB/locuitor, indicatorii specifici pieţei forţei de muncă, noile rate de şcolarizare, indicatorii specifici statisticilor de calitate a vieţii etc. 



Între Prahova şi Doftana mai trăiesc sub 33.000 de locuitori
Datele publicate de INS au fost preluate în mod firesc de către direcţiile de statistică din teritoriu. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, municipiul nostru număra, în octombrie 2011, nici 33.000 de suflete. Mai exact, 32.935 locuitori, cu 5.823 persoane mai puţin faţă de recensământul anterior, cel din 2002, ceea ce înseamnă o scădere cu circa 14%. Dintre cei 32.935 câmpineni, 17.359 sunt femei, iar 15.576 sunt bărbaţi. Dacă la recensământul din martie 2002, populaţia Câmpinei era de 38.758 de persoane, la primul recensământ de după Revoluţia din Decembrie, cel din ianuarie 1992, oraşul nostru adăpostea 41.554 de suflete. Aşadar, în ultimele două decenii, câmpinenii s-au împuţinat cu aproape 8500 de persoane.
Pe grupe de vârste, populaţia oraşului, în octombrie 2011, se distribuia după cum urmează: 1.282 persoane sub 5 ani; 1.391 persoane între 5 şi 9 ani; 1.353 persoane între 10-14 ani; 1.461 persoane între 15-19 ani; 1.915 persoane între 20-24 ani; 1.856 persoane între 25-29 ani; 2.197 persoane între 30-34 ani; 2.316 persoane între 35-39 ani; 3.086 persoane între 40-44 ani; 1.851 persoane între 45-49 ani; 2.669 persoane între 50-54 ani; 3.107 persoane între 55-59 ani; 2.446 persoane între 60-64 ani; 1.693 persoane între 65-69 ani; 1.721 persoane între 70-74 ani; 1.359 persoane între 75-79 ani; 785 persoane între 80-84 ani; 447 persoane peste 85 ani.

Minorităţile etnice în scădere, cele religioase, în diversificare
Dintre cei 32.935 de câmpineni, 30.731 sunt români, iar ceilalţi 2200 aparţin câtorva minorităţi entice, dintre care cea romă este cea mai numeroasă, cu 639 de membri ai acestei etnii. În comparaţie, în ianuarie 1992, în oraşul nostru trăiau 195 de romi, iar în martie 2002, 422 de romi. Se pare că romii (pe care nu mai avem voie să-i numim ţigani), sunt mult mai numeroşi, dar nu-şi declară toti adevărata etnie. Din datele ultimului recensământ, mai avem în oraş 34 de maghiari (ian. 1992 – 73 maghiari; martie 2002 – 55 maghiari), 14 germani (ian. 1992 – 42; mar. 2002 – 29), 12 ceangăi, 10 greci, 5 italieni şi 13 localnici de alte etnii. Dacă în martie 2002, Câmpina avea 6 evrei, 5 ruşi şi 5 ucraineeni, la ultimul recensământ aceste etnii se regăsesc eventual la capitolul “şi altele”, lucru care evidenţiază o scădere vizibilă a minoritarilor etnici. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre minorităţile religioase. Chiar dacă numericul unora dintre ele a scăzut, numărul minorităţilor religioase, pe ansamblu, a crescut, observându-se o apreciabilă diversificare a acestora. La recensământul din 2002, în Câmpina convieţuiau alături de ortodocşii majoritari (37.247 persoane), 466 romano-catolici, 56 greco-catolici, 450 adventişti, 268 penticostali şi 43 baptişti. În urmă cu aproape doi ani, erau înregistraţi pe teritoriul oraşului 30.109 creştini ortodocşi, 339 romano-catolici, 50 greco-catolici, 416 adventişti de ziua a 7-a, 252 penticostali, 44 baptişti, 18 martori ai lui Iehova, 13 reformaţi, 9 musulmani,  81 creştini după Evanghelie, 6 aparţin religiei creştine după rit vechi, 4 lutherani, 9 evanghelici, 10 evanghelici de confesiune augustană, 13 persoane de alte religii. De asemenea, 1.492 localnici nu au dorit să-şi declare religia.
Intelectuali, din ce în ce mai puţini
Exodul “creierelor” în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune, a făcut ca numărul intelectualilor câmpineni sa scadă vizibil, în comparaţie cu datele recensământului din 2002.  Dintr-o populaţie stabilă de peste 10 ani în număr de 30.262 de persoane, distribuţia în funcţie de nivelul de educaţie este următorul: 6.674 persoane au studii superioare absolvite; 2.325 persoane au absolvit cursuri postliceale; 9.081 persoane au studii liceale; 3.768 persoane au absolvit o şcoală profesională; 5.299 persoane au studii gimnaziale; 2.512 persoane au terminat şcoala primară; 603 persoane nu au urmat nici o şcoală, iar dintre acestea 274 sunt analfabete. Aşadar, “ intelectualii”, cei cu studii superioare, reprezintă doar 20% din populaţia municipiului Câmpina. Cei 274 de analfabeţi câmpineni reprezintă un procent de analfabetizare de nici 1%, ceea ne situează peste media pe ţară la analfabetism, ştiut fiind că, pe baza datelor ultimului recensământ, în Romania există aproape un sfert de milion de persoane analfabete.

Cvorumul la referendumul de demitere al lui Băsescu nu ar fi fost atins nici cu actualele date
Rezultate recensământului din octombrie 2011, dacă ar fi fost prelucrate mai repede şi publicate de INS în primăvara anului trecut, ar fi putut influenţa, au spus unii politicieni, referendumul de demitere al preşedintelui Traian Băsescu, organizat în iulie 2012. Conform declaraţiilor unor oficiali INS, indiferent de rezultatele finale ale recensamintului, rezultatele nu au nici o relevanta legala in privinta stabilirii cvorumului de la referendum ul din 2012 sau de la referendumuri viitoare. Numarul romanilor cu drept de vot este stabilit de Autoritatea Electorala Permanenta pe baza datelor de la Directia de evidenta a populatiei din Ministerul de Interne, si el cuprinde atit romanii cu drept de vot aflati in tara (adica ceea ce a comunicat INS, prin rezultatele de la referendum), cit si romanii cu drept de vot aflati in strainatate (din care INS a putut sa cuprinda in recensamint doar 727.500, fara a avea instrumente legale sa-i contorizeze pe toti cetatenii romani plecati in strainatate). Dan Gherghut, vicepresedinte INS, a declarat ca "datele de la recensamint nu pot fi folosite in nici un caz pentru organizarea unui referendum". A.N.

Editorial

BURTICI FERICITE
   
O reclamă stupiduţă (pleonasm inevitabil) de pe micul ecran ne îndeamnă să avem grijă ca burticile noastre ca să fie fericite. Cu diminutiv cu tot, este aici întreaga mizerie a „filozofiei de viaţă” a lumii recente, obsedată de pîntece, în toate sensurile şi conotaţiile cuvîntului. De la dietetică (mitul asfixiant al hranei sănătoase, mai supărător decît mezelurile) la lăcomie. Despre lăcomie şi prostie a fost vorba şi în România ultimei săptămîni (dar cînd  nu sunt acestea subiectele la ordinea zilei?). Deci „cel mai cinstit guvern al României” are onoarea de a da primul un ministru condamnat pentru o găinărie ordinară. Din, se pare, vreo 13 pe care i-a pierdut de-a lungul timpului din cauze diverse. Bazîndu-se pe votul majoritar al unei populaţii educate doar întru fericirea burţii şi complet insensibilă la chestiunile morale, populaţie care votează într-o veselie oameni cu dosare penale să o reprezinte. Burtica fericită are o mare calitate: e interesată doar de ce intră pe o parte şi iese pe cealaltă, nici o frămîntare de responsabilitate. Aspectul cel mai cronic al tabloului de perete în legătură cu cazul Fenechiu este exact această iresponsabilitate veselă. Primul ministru plagiator (atenţie, decizia Curţii nu-l absolvă, se referă doar la chichiţe procedurale) a tot dat indicaţii preţioase justiţiei şi l-a numit pe inculpat ministru în deplină cunoştinţă de cauză că are dosar în judecată. Se poate numi aceasta responsabilitate? Veselul lider al PNL are, după Becali, alt lider la puşcărie. Adevăraţii liberali îşi vîră capul în nisip într-o tăcere înspăimîntată, în loc să-l tragă la răspundere pe acest gropar al liberalismului şi al democraţiei româneşti. Ştire de ultimă oră:

“Romii câmpineni sunt tot mai abandonaţi de autorităţile locale”

consideră Gavriş Lingurar, preşedintele Asociaţiei “Frăţia Romilor”

Unul dintre fruntaşii romilor câmpineni, Gavriş Lingurar, preşedintele Asociaţiei “Frăţia Romilor”, consideră că, de la o vreme, administraţia locală se ocupă tot mai puţin de măsurile necesare incluziunii sociale a membrilor etniei sale care abia mai reuşesc să îşi ducă traiul de pe o zi pe alta. În ciuda unor proiecte sociale cu finanţare europeană (de altfel, primul proiect european, în valoare de 50.000 de euro, accesat de Câmpina a fost unul care avea ca scop îmbunătăţirea vieţii romilor locali), traiul romilor câmpineni nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă, în ultimii ani, chiar s-a înrăutăţit considerabil, ne mărturiseşte interlocutorul nostru: “Chiar dacă am făcut mai multe proiecte sociale cu finanţare europeană împreună cu Primăria, care a fost aplicantul acestor proiecte UE, viaţa multor romi nu s-a îmbunătăţit, ba chiar, în ultimii ani, s-a înrăutăţit dramatic. De vreo patru-cinci ani, municipalitatea se interesează tot mai puţin de soarta noastră, a romilor câmpineni. Când mergem să cerem să ni se mai dea de lucru, la un zid, la un şanţ, la câte o lucrare de investiţie cât de mică, ni se invocă motivul crizei economice şi al lipsei de bani. De parcă noi n-am simţi cel mai acut criza. Se uită însă că una este să o ducă ceva mai rău cei care o duceau înainte bine, cei care aveau deja un nivel de trai ridicat, şi alta este să o ducă mult mai rău cei care, şi aşa, o duceau înainte rău, adică mulţi dintre romii noştri care au ajuns astăzi la disperare. Un bun exemplu în sensul spuselor mele, deşi el nu este deloc un bun exemplu, adică unul de lăudat, este şi cazul lui Ion Bondilă, un rom de-al nostru, care şi-a făcut un cort în vecinătatea blocului în care locuiesc, pentru că nu are unde să stea. Nu are slujbă, nu are locuinţă, nu are pe nimeni. Toată iarna l-am ţinut lângă uşa locuinţei mele, pe holul blocului unde locuiesc. I-am mai dat şi de mâncare, pentru că ştiu că are o mândrie a lui, şi mai bine rabdă de foame decât să cerşească. Vara, însă, nici el nu mai poate sta şi nici noi nu-l mai putem ţine în holul blocului, din cauza căldurii şi a mirosului greu de suportat. Dacă cei de la Primărie mi-ar da un metru cub de scânduri, i-aş face un adăpost jos, în lunca Doftanei, unde să nu deranjeze pe nimeni şi unde să poată sta şi el în condiţii cât de cât mai omeneşti.” I-am amintit interlocutorului nostru despre necesitatea unei autorizaţii de construcţie, iar Gavriş Lingurar ne-a spus că nu ar fi o problemă obţinerea acesteia dacă s-ar vrea ca un om să nu ajungă în stradă. Problema este spinoasă şi aproape imposibil de rezolvat, dar un lucru este cert. De câteva zile, pe strada Ecaterina Teodoroiu, chiar în curba din vecinătatea societăţii Floricon Salub, Ion Bondilă, un rom fără adăpost, şi-a făcut un cort dintr-o bucată de folie de plastic legată la baza unui copac. Ca să obţină mai mult spaţiu, omul nostru şi-a scos afară hainele sale murdare şi ponosite, fără teama că s-ar putea trezi fără ele. Mai ales că cel puţin patru-cinci câini fără stăpân s-au pripăşit pe lângă cort şi îl păzesc în permanenţă, recunoscându-l pe Bondilă drept unicul lor stăpân. Câinii comunitari sar adesea la roţile maşinilor care trec prin zonă, o zonă cu trafic rutier intens în mai toate orele zilei. De aceea s-ar putea spune că patrupedele canine pot încurca circulaţia autovehiculelor în orice moment. Mai exact în momentele în care câinii sar în faţa maşinilor ce trec cu viteză, atunci când şoferii sunt nevoiţi să frâneze brusc pentru a evita impactul cu animalele înfuriate. A.N.

Spitalul Judeţean de Urgenţă oferă condiţii precare pacienţilor internaţi

În ultimii ani, despre Spitalul Judeţean ni s-a plâns multă lume, bolnavii internaţi în această unitate fiind nemulţumiţi de condiţiile precare găsite aici. Nemulţumirile ne-au parvenit recent nu de la cei externaţi, care au avut nefericirea să “beneficieze” de serviciile medicale din cel mai mare spital al judeţului, ci de la însoţitorii acestora.
Concret, într-una din zilele trecute, la redacţie ne-a sunat o cititoare fidelă a revistei noastre, Luiza Sitaru, câmpineancă get-beget şi rezidentă în Emiratele Arabe de un deceniu, care ne-a relatat ulterior, în câteva scrisori electronice, experienţele nefericite pe care le-a trăit în timpul ultimei sale vacanţe petrecute în România. La sfârşitul lui iunie 2013, tatăl ei a suferit un accident vascular cerebral şi a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă.
Dar iată, prin cuvintele cititoarei noastre, povestea greu de crezut a celor trăite de tatăl ei în perioada în care acesta a fost internat în primul spital al capitalei judeţului.
“Recent, eu şi familia mea am trecut  prin momente dificile, care implică sistemul medical românesc. În această vară, din nefericire, tatăl meu a suferit un accident vascular cerebral, în prezent fiind invalid şi paralizat pe partea stângă a corpului, inclusiv faţa. Aş vrea să semnalez câteva lucruri cutremurătoare pe cale le-am trăit cât am stat lângă tatăl meu, în perioada internării sale. În ziua când a avut accidental vascular cerebral a fost spitalizat urgent la Câmpina, dar lipsa secţiei de Neurochirurgie din Spitalul Municipal Câmpina a făcut să fie  transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Acolo a început coşmarul: saloanele murdare, totul deplorabil, mizerie peste tot, gândaci şi un personal neatent, dar gata să primească mită în orice moment. Nu vreau să înţelegeţi că mă plâng, dar aş dori să semnalez aceste oribilitati prin care bolnavii din judeţul nostru trec atunci când ajung în această instititie numai pentru a trage un semnal de alarmă şi pentru a încerca să determin îndreptarea situaţiei. Condiţiile mizerabile erau agravate de lipsa medicamentelor (am fost rugaţi zilnic să mergem să procurăm medicamente de la farmacia de lângă spital). Nemaivorbind de lipsa de atenţie a personalului medical. Asistentele, dacă erau întrebate orice referitor la starea tatălui meu, răspundeau cu “nu ştiu”. În plus, imobilizat şi paralizat fiind, a căzut din pat noaptea, deoarece nu i-a fost ridicată bara de protecţie a patului. În urma căzăturii, s-a rănit la şold şi la picior, iar când am cerut să i se facă o radiografie, ni s-a spus “Suntem spital de urgenţă, nu avem filme pentru radiografie”, deşi noi ne oferisem să cumpărăm aceste filme. Tatăl meu a fost internat în perioada 29 iunie – 9 iulie 2013, la Secţia Neurologie, salonul 11.
 Dintre toate serviciile deplorabile la care a fost supus părintele meu, dar şi alţi bolnavi, aş aminti câteva care m-au şocat mai puternic. Cheile de la duşuri erau disponibile după programul îngrijitorilor, dar oricine din conducerea spitalului se putea întreba cum ar putea nişte  oameni invalizi şi semiparalizati sa se dea jos fără ajutorul rudelor pentru a căuta cheia, în condiţiile în care noi familiile aveam program strict de vizite de la 15.00 la 20.00, în cursul săptămânii. Am plătit mită ca să putem intra la vizită cu 10 minute înaintea începerii programului, pentru a-i  da de mâncare bolnavului (am refuzat să îi dăm tatălui meu mâncare cu gândaci, aşa că acesta era nevoit să ne aştepte să venim cu mâncarea gătită de acasă). Am plătit mită să i se pună o ploscă. Întreb acum: Cine ne poate despăgubi pentru faptul că tatăl meu a căzut din pat în timpul internarii. Am primit reclamaţie că “luăm aerul bolnavilor” vizitându-l pe tatal meu în număr mare (patru adulţi). Aer condiţionat nu exista decât pe palierul birourilor administrative. Surorile medicale reacţionau la chemarea pacienţilor după metoda “bătut în cană cu linguriţa” în toiul nopţii; altfel nu se sesizau. Pe 9 iulie, familia mea a primit un telefon prin care ni se solicita să ne prezentăm de urgenţă la spital, ca să îl luăm pe tata acasă, deşi starea lui nu se îmbunătăţise. Imediat l-am transferat la o clinică particulară din judeţ pentru asistenţă medicală şi recuperare. Încă o dată aş dori să avertizez şi alte familii ce se vor afla în situaţia mea, să stea departe de acest spital, iar dacă din nefericire ajung acolo, să aibă grijă în permanenţă de bolnavii dumnealor. Despre gândacii din frigidere sau gândacii de pe mâncarea bolnavilor, mi-e silă să mai vorbesc. Oricum, sunt hotărâtă să mă adresez şi altor organe abilitate, inclusiv domnului Arafat, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii.” A.N.