12 februarie 2013

După trei ani, rocadă inversată la conducerea Spitalului Municipal

În urmă cu o săptămână, managerul Spitalului Municipal Câmpina, medicul chirurg Alexandru Matei, a demisionat din funcţie. Din 2008 şi până acum, este a patra oară când se schimbă şeful SMC. În 2008, sub primul ministeriat al lui Eugen Nicolăescu la Sănătate, doctorul Matei era demis (ulterior, avea să conteste demiterea şi să câştige în instanţă). Acum, la patru ani distanţă de acel moment, Alexandru Matei şi-a dat demisia. Zgârcit în declaraţii publice referitoare la actul său unilateral de voinţă, doctorul Matei a transmis jurnaliştilor un comunicat de presă destul de lacunar şi evaziv, în care explică motivele demisiei: “Este o decizie personală. Este decizia mea şi numai a mea şi cred că aşa este mai bine. Nu m-a obligat nimeni, dar, mai devreme sau mai târziu, tot aici s-ar fi ajuns. Eu sunt chirurg, rămân chirurg, iar acest lucru nu mi-l poate lua nimeni. Rămân medic la Secţia de Chirurgie şi îmi văd de munca mea. Am fost câţiva ani managerul Spitalului Municipal Câmpina şi consider că nu am ce să-mi reproşez. Nu a fost o perioadă uşoară, dar roadele activităţii mele iată că apar. Sunt mulţumit de ceea ce las în urmă. Spitalul este printre puţinele din ţară acreditate, am reuşit să facem multe investiţii, câştigăm proces după proces cu Romgermed, suntem printre spitalele care nu au disponibilizat personal, suntem printre puţinele spitale din ţară care au încheiat trei ani la rând fără datorii. Am conştiinţa împăcată şi plec din funcţia de manager cu fruntea sus”. 


Întrebat de ce, în campania electorală de la ultimele parlamentare, când a candidat pentru Senat din partea PDL, deşi a fost avertizat că îi va fi greu să fie şi manager, şi chirurg, şi parlamentar, a considerat că poate duce această povară, iar acum, scăpat de grija activităţii parlamentare, opţiunile sale s-au schimbat radical, proaspătul demisionar a declarat următoarele: “În acea perioadă, situaţia spitalului nu era deloc clară. Între timp lucrurile s-au clarificat, s-au aşezat foarte bine şi acum pot pleca liniştit din fruntea spitalului, după trei ani de administrare a lui. Am vrut să las spitalul pe val, fără datorii, şi chiar aşa îl şi las. Avem circa 700.000 lei datorii şi 2.400.000 lei de primit de la Casa de Sănătate. Aşadar, puţinele datoriile pe care le are spitalul sunt, de fapt, banii pe care ni-i datorează CJAS Prahova. Am conştiinta împăcată din acest punct de vedere.” 
S-a spus că demisia fostului manager ar putea părea neaşteptată având în vedere faptul că, nu cu mult timp în urmă, în plenul Consiliului Local, doctorul Matei a prezentat raportul de activitate şi situaţia financiar-contabilă a spitalului, din care reieşea într-adevăr că unitatea este pe drumul cel bun, iar viitorul ei nu va fi deloc sumbru. Demisia doctorului Matei era totuşi de aşteptat, mai ales în condiţiile în care acesta a fost candidatul PDL la ultimele parlamentare, iar partidul său a pierdut dezastruos alegerile. Ba mai mult, susţinut de PDL, în decembrie 2009, Alexandru Matei a ajuns din nou manager al celui de-al doilea spital din judeţ, înlocuindu-l atunci pe Călin Tiu, un alt medic chirurg, vechi membru al PSD Câmpina. Se pare că roata istoriei şi a destinului s-a răsucit cu 180 de grade, iar doctorul Tiu, susţinut de PSD, va reveni, nu peste mult timp, la conducerea unităţii spitaliceşti. De aceea vorbeam, în titlul articolului, despre o rocadă inversată la conducerea Spitalului Municipal. Deocamdată, aflându-se în termenul de preaviz de 30 de zile, managerul ad-interim al spitalului este tot doctorul Matei. În următoarea perioadă, primarul Horia Tiseanu va trebui să semneze decizia de numire a unui manager interimar, până la organizarea şi desfăşurarea, în următoarele luni, a concursului pentru ocuparea legală a funcţiei de manager al Spitalului Municipal Câmpina (SMC). În prealabil, va avea loc o întâlnire între Consiliul Local, conducerea Primăriei şi Consiliul de Administraţie al SMC, unde se va hotărî cine va fi managerul interimar şi se vor pune la punct toate detaliile. În prealabil, pentru a nu fi incompatibil, doctorul  Călin Tiu va trebui să demisioneze din Consiliul Local. În locul său va urca următorul de pe lista candidaţilor-consilieri ai USL Câmpina, liberalul Dragomir Enache, fost consilier judeţean şi consilier local. Nu cu mult timp în urmă, la televiziunea locală, doctorul Călin Tiu a declarat că, în cazul în care va fi numit manager interimar, va fi gata să accepte această funcţie şi, pe cale de consecinţă, se va înscrie şi la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager cu acte în regulă, concurs care se va organiza în următoarele şase luni. Solicitându-l, ieri, să ne dea o declaraţie în legătură cu planurile sale de viitor legate de revenirea în fruntea spitalului, Călin Tiu ne-a răspuns mult mai rezervat decât a făcut-o în recentele sale declaraţii televizate: “Au fost discuţii privind numirea mea ca manager interimar, pentru care se vor parcurge anumite etape. Eu nu mi-am arătat entuziasmul, dar nici nu am respins ferm varianta aceasta, mai sunt şi alte variante, urmează să vedem cum vor evolua lucrurile. Nu se ştie exact când se va da concurs pentru ocuparea funcţiei de manager al spitalului, aşa că nu vă pot spune acum dacă mă voi înscrie la acest concurs. Să vedem şi care va fi situaţia juridică a spitalului la acea dată, pentru că actuala lege a sănătăţii permite privatizarea spitalelor şi transformarea lor în fundaţii sau SRL-uri. Dacă până la vară, când se va da concursul, să zicem, spitalul va deveni SRL? În principiu, nu mă interesează, în acest moment, postul, fiindcă dacă m-ar fi interesat, m-aş fi afişat cu acest interes.” A.N.
Notă: Cu câteva ore înainte de închiderea ediţiei, medicul Călin Tiu a fost numit manager interimar al SMC.   

Cuvântul care înţeapă

Bau-baul liberalilor

Istoria post-decembristă a liberalismului local poate fi socotită drept una pe cât de sinuoasă, pe atât de interesantă. Pornind din anii 90, când familia Veţeleanu deţinea „cheia” locală a acestui partid istoric, liberalismul câmpinean a trecut prin importante transformări structurale şi chiar ideologice, ţinând cont de faptul că Mihai Stănescu, primul primar ales post-decembrist, reprezenta o anumită aripă desprinsă din PNL, iar în perioada 1996-2000, alianţa cu ţărăniştii sub umbrela CDR a salvat, oarecum, liberalismul de un eşec usturător în competiţia cu partidul-stat PDSR. Au urmat alţi ani de căutări, în care PNL Câmpina a înregistrat rezultate modeste, atât electoral cât şi politico-administrativ, pe fondul deselor schimbări în structura de conducere la nivel local, judeţean şi naţional.
În 2008, după un eşec usturător la alegerile locale (candidatul Arghir a obţinut doar câteva procente în preferinţele câmpinenilor), PNL a abordat scrutinul electoral pentru Parlament cu o nouă conducere, sub preşedinţia lui Virgil Guran, lider autoritar, care a şi generat sosirea şi plecarea multor personaje din nucleul dur. Unul dintre cei sosiţi a fost Liviu Briciu, ajuns în urma alegerilor interne vicepreşedinte în biroul politic local, un personaj tăios, principial, gata oricând să răstoarne ordinea (atunci când era cazul, dar şi atunci când nu era) şi complicitatea prestabilită a unor decizii politice în numele unei idei. Coabitarea dintre liderul autoritar şi autocrat Guran şi viceliderul răzvrătit Briciu nu a durat decât aproximativ doi ani, cu mari eforturi, până când răzvrătitul a fost nevoit să demisioneze dintr-un birou politic devenit între timp mai rarefiat. Ruptura venea şi în contextul alianţei PNL – PSD (USL), pe care Briciu a respins-o categoric. Mai în glumă, mai în serios, mult timp după aceea, umbra lui Briciu la PNL plutea în aer, iar comportamentul răzvrătitului era dat ca exemplu negativ. Drept este însă şi faptul că au existat situaţii în care bau-baul Briciu a fost folosit cu oarecare succes împotriva autocraţiei din partid.
Peste câteva zile, mai precis vineri, 15 februarie, conducerea liberalismului câmpinean va trece din nou prin sita alegerilor interne, la care bau-baul Briciu şi-a anunţat intenţia (prin declaraţii de presă) de a-l contracandida pe Guran la funcţia de preşedinte. Unii spun că este o alegere curajoasă a lui Briciu. Eu zic că este un exerciţiu util de democraţie în urma căruia partidul se va mai scutura de praf, dar care nu va aduce schimbări esenţiale. Poate doar o altă versiune autocratică a aceluiaşi lider. Briciu va rămâne, probabil, un etern bau-bau decorativ, la reverul scrobit al unui preşedinte care, neînvins în lupta internă de partid, va trebui în cele din urmă, vrând-nevrând, să-şi prezinte realizările şi eşecurile politico-administrative în faţa electoratului suveran.

P.S. La sfârşitul săptămânii trecute au avut loc alegeri la TNL Câmpina. Am trăit o mare bucurie, văzând mulţi tineri frumoşi şi şcoliţi, care ar putea reprezenta viitorul în politica românească. Dincolo de faptul că în ultimii ani m-am străduit mult să formez acest grup, sâmbătă, 9 februarie, în compania tinerilor liberali am simţit că respir, în sfârşit, aer curat în politică, meserie în care i-am rugat să păşească respectându-şi principiile şi rămânând oameni pentru oameni, într-o ţară care are nevoie mai mult ca oricând de caractere adevărate.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

HAITA

Acum ceva vreme, cînd Preşedintele introducea presa printre ameninţările la siguranţa naţională, un cor de proteste, chiar dinspre presa favorabilă, socoteau asta drept un abuz. Un atentat la libertatea de expresie. Din păcate, a avut dreptate, şi starea deplorabilă în care a ajuns societatea autohtonă se datorează în mare măsură presei. Atît de mult, încît chiar recentul raport MCV a amintit, pentru prima dată, ameninţările la adresa democraţiei  pe care le reprezintă o anumită parte, purulentă, a mediei autohtone. Sigur că imperativele diplomatice au împiedicat să fie numite direct trustul Antenelor şi cel al Realităţilor. Chestie speculată cu abilitatea sa cinică specifică de primul ministru, care a adresat o scrisoare ziarului Evenimentul Zilei, acuzîndu-l că el este cauza observaţiei din Raport. Imediat, pudibonzii haitei care se laudă că face jurnalism profesionist au început să urle ca la sfîrşitul lumii: UE atentează la libertatea presei din România. Un suav poet de leşinături de dragoste folk trece în registrul scabros, de la cultură la coprocultură, şi îi face pe diplomaţii UE „pîrţotine” pentru că au îndrăznit să critice campaniile bezmetic antidemocratice şi anti-europene ale presei din Varania şi intrarea în guvern a unor personaje anchetate penal. Un şpagatist (de al şpagat, nu vă gîndiţi la altceva), premiat de către „profesioniştii” din televiziune îşi blestemă un coleg aflat în spital să mai facă încă un atac cerebral. O „doamnă”, fosta sa tovarăşă de platou, îşi îndemna mai an un invitat să mănînce la/din WC. Drept răsplată reprezintă acum cetăţenii României în Parlament, for suprem al democraţiei cum învăţăm la SNSPA. Exemple de acest fel se pot da cu sutele, şi nu iau în considerare forumurile şi blogurile, unde, lipsiţi de orice răspundere legală, aceeaşi membrii din haită îşi acoperă adversarii cu dejecţii verbale. Şi asta numai pentru că masculul alfa este tot mai aproape de puşcărie. Am mai scris despre toate astea, dar, de când Ponta a observat că ţara nu se poate conduce din studiourile de la Băneasa, mai trebuie şi altceva, atacurile împotriva oricărei forme de critică la adresa guvernului genial au devenit furibunde. Mai ales că nici măcar colegii de ideologie europeană nu-i prea agreează pe alde Dragnea şi Becali. Iar pe Ponta nici atît. În acest timp CNA-ul, despre care am scris pînă la plictis încă de acum cîţiva ani că este o instituţie aiurea, inventează petiţii inutile şi stupide. Şi profund mincinoase. Gerînd, în fond, prin complicitate, degradarea purulentă a spaţiului audio-vizual. Filosofic vorbind, presa noastră nu are nici un drept să ceară libertate. Căci libertatea nu funcţionează decît în cuplu cu responsabilitatea. Care e sublimă…dar lipseşte cu desăvîrşire în cea mai mare parte a jurnalisticii scrise şi vorbite. Începînd cu posturile naţionale de radio şi televiziune, să fim bine înţeleşi. Şi acolo haita e la fel de prezentă, chiar dacă se ascunde sub un oarecare ştaif. Dar cînd libertatea presei este discutată de…Roşca Stănescu, parcă te ia cu fiori reci pe spinare. Nu mai este nimic de făcut. În fond, nu avem o presă suficient de puternică (de opoziţia miluită cum i se zicea în sec. XIX nu mai spun nimic) care să arate clar distanţa astronomică dintre promisiunile electorale şi structura bugetului. Cu abilitatea-i de vechi conducător de haită, preşedintele l-a lăsat pe Ponta singur cu liotele de coioţi flămînzi ai electoratului bugetar. Împotriva cărora nici un animal de pradă nu poate face nimic, atunci cînd îl vor ataca înnebuniţi de foame. Aşteptăm să vedem bugetul în acţiune, acest „faceţi ce aţi promis” este ceea ce i-a scos din minţi pe locuitorii ţinutului de mult proclamat autonom Varania.
P.S. Ministrul Învăţămîntului din Germania (bună prietenă cu dna Merkel) şi-a dat demisia fiind acuzată că şi-a plagiat teza de doctorat, susţinută acum 30 şi ceva de ani. (sic!!!) şi după ce Universitatea i-a retras titlul. Ce-ar fi ca dl. Ponta să-i propună un post de consilier pe probleme de învăţămînt sau chiar de ministru în domeniu?  Unde este ziaristul care, la fiecare apariţie publică a demnitarului român, să-l întrebe simplu şi insistent: cînd vă daţi demisia? Atunci am avea un început de presă curată.
Christian CRÃCIUN

Târgului Mierii a rămas fără finanţare de la Consiliul Local

Despre orgoliile neostoite ale aleşilor noştri în fruntea municipiului am mai avut ocazia să scriem. Din nefericire, chiar de multe ori. Dezbaterile încinse de la ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local ne prilejuieşte, încă o dată, o astfel de nefericire. Certurile dintre (dez)onorabilii noştri consilieri (aici, îl includem şi pe primar, care participă, conform legii, la toate şedintele, chiar dacă nu este consilier municipal), ne fac să credem că cei pe care i-am propulsat în jilţurile puterii locale au uitat de mandatul primit de la noi de cum s-au văzut ajunşi în fruntea municipiului. Certurile lor, contrele pe care şi le pun reciproc, precum şi proiectele de hotărâri picate dintr-o ambiţie stupidă, pentru potolirea orgoliilor rănite, nu aduc niciun beneficiu comunităţii câmpinenilor pe care, se presupune, cel puţin în teorie, reprezentanţii Consiliului Local, indiferent de culoarea lor politică, sunt datori să le apere şi să le promoveze. De la început, trebuie să menţionăm că, din vara lui 2012, liderii pedelişti locali se simt frustraţi de faptul că, deşi partidul lor are cei mai mulţi consilieri, şapte la număr, deşi primar al Câmpinei este preşedintele PDL Câmpina, Horia Tiseanu, legislativul municipal (forul suprem al administraţiei locale), este condus de majoritatea compusă din consilierii USL şi PP-DD.  Pentru că nu mai pot face toate jocurile puterii locale, ca în mandatul trecut, pentru că noua majoritate le pică multe proiecte şi îi marginalizează (aşa cum au procedat şi consilierii PDL, în perioada 2008 – 2012, cu consilierii PSD şi PNL, aflaţi atunci în opoziţie, iar acum, în fruntea oraşului), pedeliştii din miniparlamentul Câmpinei votează adesea împotriva proiectelor care vizează administrarea domeniului localităţii, pentru a căror promovare actualei majorităţi îi lipseşte un vot. Pedeliştii par a face acest lucru doar ca o răzbunare pentru neîmplinirile lor. Pentru aprobarea unor astfel de proiecte, este necesară o majoritate calificată de 2/3 din numărul total al consilierilor în funcţie (19), adică de 13 consilieri. Or, actuala majoritate USL – PP-DD ocupă doar 12 fotolii de consilieri. La punctul 6 de pe ordinea de zi a şedinţei în cauză,  a fost dezbătut proiectul de hotărâre iniţiat de consilierii Comisiei de Urbanism, agreat de USL, privind inventarierea în domeniul privat a unui teren de 1500 mp situat pe dealul Muscel, destinat a găzdui o baterie antigrindină. Chiar dacă, înaintea şedinţei, s-au înţeles asupra acestui proiect cu consilierii opoziţiei, reprezentanţii USL - PP-DD s-au văzut înfrânţi la votul final, întrucât cei şapte pedelişti s-au abţinut, blocând astfel proiectul respectiv. După ce acesta a fost declarat picat, viceprimarul Ion Dragomir, liderul actualei majorităţi, a cerut o pauză de consultări. La reluarea lucrărilor şedinţei, următorul proiect dezbătut a fost cel privind finantarea cu 7000 de lei a Târgului Mierii, proiect iniţiat de consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, sănătate, învăţământ, care a lipsit motivat de la şedinţă. Simţindu-se înşelaţi, consilierii puterii au picat proiectul respectiv, la care primarul Horia Tiseanu ţinea în mod deosebit.  Reamintim cititorilor noştri că Târgul Mierii de la Câmpina este un eveniment local tradiţional cu impact naţional, la fiecare ediţie participând zeci de apicultori şi de producători de utilaj apicol din întreaga ţară, care obţin venituri frumoase din vânzarea produselor proprii. Încă de la începuturile sale, târgul a fost puternic susţinut de administraţia pedelistă care s-a aflat la conducerea oraşului în precedentele două mandate. Tiseanu şi consilierii săi din perioada februarie 2006 – februarie 2012 au acordat, fără nicio apăsare, toate cofinanţările cerute municipalităţii de către principalul organizator, Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei”, fără să se întrebe vreodată dacă banul public alocat nu ar trebui chivernisit cu mai multă cumpătare. Actuala majoritate din Consiliul Local a hotărât să nu mai finanţeze fără nicio limită orice eveniment public, încercând să drămuiască la maximum banul câmpinenilor. Drept pentru care, în şedinţa din decembrie 2012 a legislativului municipal, consilierii actualei puteri din administraţia câmpineană nu au fost de acord cu solicitarea exagerată a Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei”, care dorea ca din bugetul câmpinean să fie alocată pentru această ediţie a Târgului Mierii suma de 35.000 de lei (350 de milioane de lei vechi). La propunerea consilierului liberal Florin Frăţilă, în şedinţa amintită s-a decis doar punerea la dispoziţie, în mod gratuit, a spaţiilor din Casa Tineretului, cu toate utilităţile necesare. Ulterior, dându-şi seama că a fost poate prea drastic, acelaşi consilier a iniţiat, pentru şedinţa din 31 ianuarie 2013 a Consiliului Local, un proiect de hotărâre care prevedea o finanţare de 7000 de lei de la bugetul local pentru Târgul Mierii, ce ar trebui să se desfăşoare la sfârşitul acestei luni. Acum, nici aceşti 7000 de lei nu vor fi alocaţi târgului apicultorilor. Astfel, pentru prima dată în istoria sa, evenimentul rămâne fără nicio finanţare de la municipalitate. Referitor la certurile sterile din legislativul municipal, care blochează dezvoltarea oraşului, consilierul Florin Frăţilă a ţinut să ne declare următoarele: “Din păcate, am lipsit de la această şedinţă a «parlamentului local» şi am constat că ceea ce stabilisem la nivel politic nu s-a mai respectat. În principiu, Consiliul Local a hotărât cu o largă majoritate de voturi, în şedinţa din luna ianuarie, să nu mai subvenţioneze cu bani această manifestare, din simplul motiv că ea se autofinanţează în mare parte prin taxele încasate de la participanţi, iar banii din buget erau destinaţi cheltuielilor de protocol şi promovare. Ulterior, la intervenţia primarului, am redus bugetarea de la 300 de milioane lei vechi la 70 de milioane şi am oferit gratuit spaţiul de expunere la Casa Tineretului. Disensiunile politice au zădărnicit, din păcate, această ultimă încercare a noastră. Sper ca pe viitor să nu se mai întâmple aşa ceva, dar în acelaşi timp îi rog pe cei care organizează acest târg să încerce să ceară cât mai puţini bani publici şi să găsească noi soluţii de autofinanţare”. A.N.

Alegeri în PNL Câmpina

Liberalii sunt chemaţi să îşi voteze biroul politic şi preşedintele la seniori

Săptămâna aceasta, vineri 15 februarie, liberalii câmpineni se pregătesc să-şi aleagă un nou lider în cadrul organizaţiei. Începând din 1990, când a luat fiinţă formaţiunea liberală, aceasta a avut ca preşedinţi pe Şerban Veţeleanu, Cornel Petrescu, Carmen Veţeleanu, Constantin Chiţu, Eduard Milu, Dragomir Enache (două mandate), Georgică Severin şi Virgil Guran. Până în 2012, amprenta politică a PNL în plan local a fost moderată, reuşind totuşi să marcheze sporadic în alegerile locale atât consilieri judeţeni cât şi locali.
Începând cu anul 2012, influenţa politică a liberalilor câmpineni s-a impus mai mult, reuşind să obţină trei funcţii de consilieri locali şi una de consilier judeţean, deţinută de către actualul preşedinte al organizaţiei PNL Câmpina, Virgil Guran. Totodată, liderul liberal a candidat şi la alegerile parlamentare din decembrie 2012, câştigând funcţia de deputat.
Liberalul Enache Dragomir consideră apropiatele alegeri interne ca fiind foarte importante în contextul politic actual, având în vedere faptul că PNL face parte din USL, alianţă aflată la guvernare în acest moment.
„PNL va putea să aibă o contribuţie mai consistentă pe plan local, luând în seamă funcţia de deputat a lui Virgil Guran, care este şi preşedintele formaţiunii locale, un specialist în economie şi care poate ajuta la bunul mers al localităţii. Cred că alegerile din 15 februarie sunt foarte importante, gândindu-mă că în 2014 au loc alegeri prezidenţiale, iar candidatul susţinut de USL aparţine PNL. De această dată, ca o recunoaştere şi răsplată a muncii de peste 80 de ani a Brătienilor, avem sarcina şi datoria de a da României un preşedinte liberal, pe Crin Antonescu” - a spus Enache Dragomir, liberal cu state vechi în partid, fost consilier local, judeţean şi preşedinte al PNL Câmpina.

Un altfel de spirit… liberal
 
Şi totuşi, Crin Antonescu nu reprezintă un numitor comun pentru toţi liberalii. Un exemplu în acest sens este fostul vicepreşedinte al PNL Câmpina, Liviu Briciu, care a demisionat din această funcţie în luna martie 2011 şi care şi-a anunţat recent depunerea candidaturii pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei liberale câmpinene.
„Vreau să pun la punct câteva lucruri legate de demisia mea din funcţia de vicepreşedinte şi nu retragere, cum au scris unii jurnalişti. Vreau să vă amintesc că preşedintele partidului, Crin Antonescu, care la un moment dat avea ceva popularitate pe plan naţional, cotat cu vreo 25 % în ce priveşte încrederea electoratului, vine cu o idee foarte frumoasă, cu un Guvern de tehnocraţi condus de Klaus Johannis, ceea ce i-a mulţumit pe toţi liberalii. După o guvernare Tăriceanu relativ bună, ţinând cont că era o perioadă destul de tulbure, apare Crin Antonescu ce propunea acel guvern de tehnocraţi. Cred că la o săptămână distanţă mi-am dat seama că Antonescu doar… vorbea despre aşa ceva, fără legătură cu faptele în sine. De ce? Pentru că următoarea mişcare a PNL a fost o alianţă cu Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu. Mie, care nu mai pot fi păcălit uşor, şi nu neapărat politic, lucrul acesta mi-a spus foarte multe. Nici nu ştiu cum poate fi calificat acest lucru. Probabil îi învaţă cineva din Est, unde acumulează tot felul de mişcări, minciuni, astfel încât electoratul să fie debusolat total, să nu mai ştie nimeni ce plan ai. În presă s-a spus că mi-am dat demisia când PNL s-a aliat cu PSD. Da, acesta a fost momentul ales pentru demisie, dar nu pentru că aş avea ceva cu PSD. Însă, legat de Dan Voiculescu, cred că toată lumea şi-a dat seama cine e, ce face şi cum face. N-are nicio legătură cu politica românească! E un personaj care-şi face propriile jocuri! Şi nu era cazul, ca atunci când PNL avea o credibilitate de 20 -25%, ceea ce nu mai avusese niciodată, contribuţie adusă şi de Tăriceanu, să faci o astfel de alianţă. În acel moment mi-am dat seama că noi, liberalii, nu avem nicio legătură cu gândirea social-democrată şi că o alianţă preelectorală nu-şi are rostul. Mi-e mi-a fost clar, că se „coace” ceva! A început în partid, ceea ce se întâmplă şi azi, o epurare, ceea ce e de nepermis într-o democraţie. Prin demisia mea şi, nu o retragere, am vrut să dau un semnal oamenilor şi să le spun că nu se duc într-o direcţie bună. Eu nu am putut să accept ce face partidul! Această alianţă nu reprezintă nimic. La 8 luni de la guvernare, încă nu există un plan clar. Au fost numai vorbe, să-i dăm jos pe ceilalţi ca să venim noi. Când noi nu avem nimic de zis!” - a spus Liviu Briciu, susţinându-şi ideile în continuare.
El a mai precizat şi faptul că decizia de a candida la conducerea PNL Câmpina „nu trebuie văzută ca un război; nu mă duc să scot o sabie împotriva lui Virgil Guran, dar nu mi se pare democratic să candideze un singur om”.
În ce priveşte programul cu care vine să-i convingă pe membrii liberali să-l aleagă la şefia organizaţiei, Liviu Briciu a spus că nu doreşte să-l facă public decât la momentul alegerilor.
 
Virgil Guran candidează din nou!

Despre deputatul Virgil Guran se poate spune că „e pe val” din punct de vedere politic. Chiar dacă a pierdut fotoliul de primar la alegerile locale din iunie 2012, a reuşit să ocupe un loc în Consiliul Judeţean, iar în decembrie a câştigat funcţia de deputat, câştigând în alegerile parlamentare. Şef al formaţiunii PNL Câmpina de aproape 5 ani, Guran pare a fi destul de relaxat în privinţa alegerilor din cadrul formaţiunii liberale, declarând că „în timpul mandatului trecut au fost nişte realizări. Oricum, mai sunt multe de făcut pentru ridicarea nivelului de organizare şi implicare socială a liberalilor din Câmpina. Toate acestea vor trebui stabilite de către membrii de partid. Cred că sunt şanse reale să continuăm împreună. Din punctul meu de vedere, am muncit în perioada celor peste 4 ani, de când sunt preşedintele organizaţiei şi cred că oamenii vor fi alături de mine. Dar vom vedea la alegeri, pentru că nu pot să ştiu dinainte.”
La rândul său, consilierul municipal Florin Frăţilă, membru în biroul politic şi candidat la funcţia de vicepreşedinte al partidului, a declarat: „Alegerile interne de la sfârşitul acestei săptămâni sosesc pe fondul unei perioade grele din punct de vedere politic. Este evident faptul că după un an electoral 2012 în care PNL-ul local a trebuit să susţină trei scrutinuri, este nevoie de sânge proaspăt la nivelul conducerii. Eu susţin implicarea cât mai multor tineri şi dezrădăcinarea autocraţiei din partid în favoarea democraţiei. Suntem un partid istoric, cu vechi tradiţii democratice şi aşa trebuie să rămânem. Azi Virgil Guran este cel mai nimerit preşedinte pentru PNL. Îl susţin în continuare, pentru că a dovedit că se poate lupta cu sistemul nenorocit românesc. De multe ori, însă, nu sunt de acord cu stilul său autocratic de a conduce, dar în timpul nostru cred că numai astfel de lideri ar putea să aducă ţara pe un făgaş normal. Sper ca după aceste alegeri să ne întărim şi să redevenim prima forţă politică în oraş, un partid care acţionează în beneficiul oamenilor”. 
Carmen NEGREU

Tinerii liberali şi-au ales preşedintele şi o nouă conducere

Cu o săptămână înainte de alegerile pentru şefia PNL Câmpina, sâmbătă, 9 februarie, în Sala Mică a Casei de Cultură “Geo Bogza”, tinerii liberali ai oraşului s-au întâlnit pentru a-şi alege noua structura de conducere. Biroul Executiv care va coordona, pentru următorii patru ani, activitatea Organizaţiei de tineret a PNL Câmpina şi va fi format din 19 membri, dintre care un preşedinte şi cinci vicepreşedinţi. La preşedinţia organizaţiei a fost depusă o singură candidatură, cea a lui Alexandru Vane. Din CV-ul acestuia am aflat că are 31 de ani şi a absolvit Facultatea de Management în Inginerie Economică şi Dezvoltare Rurală a Institutului Agronomic din Bucureşti. La şedinţa de alegeri a organizaţiei Tineretului Naţional Liberal (TNL) au participat câţiva “seniori” locali ai partidului: deputatul Virgil Guran, liderul liberalilor câmpineni, şi consilierii municipali Daniel Ioniţă şi Florin Frăţilă, coordonatorul TNL. Nu au lipsit de la întâlnirea cu speranţele liberale Eugen Popa, şeful de cabinet al deputatului Virgil Guran şi Narcis Toboc, fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNL Prahova. Alexandru Vane a fost ales cu majoritate de voturi liderul tinerilor liberali câmpineni, iar cei cinci vicepreşedinţi care îl vor seconda în acest mandat sunt: Răzvan Vane, Mihai Manea, Ovidiu Enoaie, Mihai Sandu şi Alexandru Frâncu.
Încă de la începutul şedintei de alegeri, “seniorii” liberali prezenţi în sală au fost invitaţi la masa prezidiului, de unde fiecare a luat cuvântul pentru a le transmite “juniorilor” câteva sfaturi şi îndemnuri întru perfecţionarea vieţii de partid. A vieţii de partid, dar şi a vieţii cotidiene personale a fiecărui membru TNL. În intervenţiile celor de la tribună, am remarcat mai multe laude şi mai puţine critici aduse organizaţiei junilor liberali, organizaţie care, în ultimul an, şi-a triplat numericul, ajungând de la 20 la peste 60 de persoane active. Primul a luat cuvântul Florin Frăţilă, cel pe care tinerii liberali l-au numit “mentorul nostru”. Acesta le-a dăruit membrilor TNL un celebru aforism al lui Nietzsche inscripţionat pe un carton înrămat: “Cea mai sigură cale de a corupe tineretul este de a-l învăţa să aprecieze mai mult pe cei care gândesc la fel decât pe cei care gândesc diferit”. În continuare, coordonatorul tinerilor liberali le-a împărtăşit acestora câteva gânduri: “Am trăit multe decepţii de când am intrat în politică. […] Înotam fără putinţă de a ajunge vreodată la mal printre puţini oameni şi o mulţime de avataruri politice - o specie de mutanţi descendenţi ai Brătienilor, făuritorii României Mari. Idealurile mele se transformaseră în iluzii până în ziua în care am înţeles că singurul proiect serios pentru care merită să mai lupţi, dacă-ţi stă la îndemână, este viitorul om politic. Cel care urmează să schimbe destinele copiilor noştri. Înainte de voi, eram pe punctul de a intra în contradicţie cu propriile-mi judecăţi de valoare, pentru că nu mai înţelegeam cum se întâmplă că tot felul de impostori şi lingăi virtuoşi ajung în situaţia de a practica meseria de liberal, şi mai mult de atât, să primească pentru asta şi câte o insignă la apelul bocancilor. Jalnică recompensă în comparaţie cu aceea pe care o trăiesc eu azi, în faţa voastră, a tinerilor liberali, în compania cărora simt că respir, în sfârşit, aer curat în politică.” Alocuţiunea lui Florin Frăţilă a fost urmată de alte luări de cuvânt ale celor de la prezidiu, niciunul dintre seniorii invitaţi nescăpând prilejul de a le spune celor din sală câteva cuvinte călăuzitoare în activitatea politică, dar şi în viaţa de zi cu zi. Au vorbit, de asemenea în faţa adunării câţiva tineri cu convingeri liberale candidaţi la un loc în Biroul Executiv. Toţi aceştia au subliniat implicarea TNL Câmpina în desfăşurarea unor acţiuni pentru binele comunităţii locale, în toate investind nu bani, ci doar mult entuziasm. Mulţi dintre tinerii vorbitori au dorit să se facă auziţi pentru a transmite celor de la “organizaţia mare” dorinţa “de a fi băgaţi în seamă şi pe viitor, de a se încerca promovarea unor proiecte TNL în Consiliul Local.” Ultima alocuţiune i-a aparţinut lui Virgil Guran, care i-a asigurat pe tinerii liberali “de tot sprijinul nostru în promovarea, la nivelul legislativului municipal, a proiectelor viabile pe care le veţi concepe împreună”. Totodată, deputatul de Câmpina, la sfârşitul şedinţei, ne-a declarat că speră ca “cei care se pregătesc astăzi să ne urmeze la conducerea organizaţiei să se formeze altfel decât s-a făcut până acum în politica postdecembristă. Să se formeze altfel, astfel încât să nu ajungă precum marea majoritate a politicienilor noştri de azi.  Să nu uite că înainte de a fi oameni politici trebuie să fie oameni. Dacă nici cu ei nu se va primeni clasa politică, România nu mai are nicio şansă de însănătoşire.”A.N.

AVERTISMENT: „Nu acceptaţi invitaţii la analize gratuite decât în clinici specializate!

O scrisoare primită săptămâna trecută de la cetăţeanul Sorin Tudor din Câmpina atrage atenţia asupra unor practici des întâlnite, probabil, de mulţi dintre noi. Redăm cele relatate de cititorul nostru, aşteptând comentariile dumneavoastră pe acest subiect.

"ATENŢIE!!! NU ACCEPTAŢI INVITAŢII LA ANALIZE GRATUITE, DECÂT ÎN CLINICI SPECIALIZATE. Escrocii se îmbracă în costume frumoase şi vă invită în holuri de hotel sau restaurante. Iată ce am păţit eu.
Acum câteva zile, mama (pensionară), a primit o invitaţie telefonică pentru analize gratuite, la restaurantul Muntenia. Invitaţia a fost făcută de un medic obscur, care s-a recomandat ca fiind din Târgu Mureş, pentru data de 07 februarie 2013, ora 9:30. Apelantul a asigurat-o că totul este gratuit şi va fi făcut cu cel mai modern "analizor de rezonanţă magnetică". Mie mi-a mirosit a cacealma şi am insistat să o însoţesc. La 9:30 am ajuns la restaurantul Muntenia, împreună cu cca. 100 de alţi pensionari. Am primit fiecare câte un bilet de tombolă (care s-a anunţat cu premii de multe mii de euro). Timp de 2 ore, un tinerel de vreo 30 de ani, ne-a făcut capul mare despre ce înseamnă să trăieşti sănătos şi fără medicamente. În acest timp, fiecare trecea pe la o masă pentru analizele miraculoase (15 la număr, referitoare la sistemul cardiovascular). "Analizorul de Rezonanţă Magnetică" era un tub de tablă conectat la un laptop. Trebuia doar să ţii tubul în mână un minut, timp în care pe ecranul laptop-ului se derulau cifre şi o grafică de jocuri pentru copii preşcolari. După aceea erai invitat în sală, pentru că rezultatele urmau să vină la ora 12:30. Adică, cu alte cuvinte, nimeni nu putea pleca mai devreme de 12:30. Revoltător este faptul că mai mulţi bătrani au întârziat de la 30 minute până la o oră şi nu au mai fost primiţi. Cel mai dramatic moment a fost când o bătrână a venit pe la ora 10:20 (abia mai trăgându-şi sufletul) şi a fost poftită afară cu o "politeţe" mizeră: "Imi pare rău, dar aţi întârziat prea mult... aşa că vă rog !".  De ce ?! Analizele se derulau în continuare. De ce?!  Interesul acestor asa-zişi medici era prezentarea pur comecială a unor produse şi nu analizele medicale.
Iata şi produsele: un set de tigăi (preţ 8.000 RON), un aparat de reflexo-terapie care semăna cu un cântar (preţ 10.000 RON) şi o centură magnetică (preţ 3.000 RON). Ar fi trebuit sa vedeţi feţele pensionarilor ce trăiesc din 500-1000 lei/ lună sau liniştea care s-a aşternut la auzul acestor preţuri. După momentul de linişte, un reprezentant al medicului din Târgu Mureş ne-a ţinut o peroraţie despre costurile sănătăţii şi despre produsele lor, ce ne vor asigura longevitatea.
Dar iată că a venit şi momentul tombolei. Vor fi extrase 10 persoane, care vor câştiga fiecare câte 5.000 RON. După ce s-au extras biletele, fericire mare! Fiecare câştigător a fost invitat la o masă, pe hol, pentru a-şi ridica premiul. De acolo toţi se întorceau cu "buza umflată". Iată şi explicaţia: câştigul de 5.000 Ron trebuia folosit la cumpărarea unui aparat de 10.000 Ron. Adică aşa-zisul câştigător mai avea el de dat 5.000 Ron diferenţa de cumpărare.
Ca să n-o mai lungesc, au mai încercat 10 extrageri cu premiu de 6.000RON (în aceeaşi formulă) şi încă 10 şi încă 10. Mai aveam puţin şi eram toţi "câştigători". Şi uite aşa, la tombolă nu s-a dat nimic, iar la analize, rezultate false.
Aş fi vrut să numesc povestea mea "Vânzătorii de iluzii", dar m-am gândit că o atenţionare ar fi mai bună. Nu vorbim de 3 ore şi jumătate pierdute, cât vorbim de gustul amar lăsat de aceşti ticăloşi, care jignesc inteligenţa noastră, a părinţilor şi a bunicilor noştri. Oare şmecheria şi viclenia au atins paroxismul în ţara asta? Cum pot unii din specia noastră să încerce să stoarcă şi ultimele economii de la pensionarii noştri? Cum? Probabil la fel cum cârmuirea ticăloasa a acestei ţări răsplăteşte munca de-o viaţă a părinţilor noştri cu sărăcie".

De la Şcoala Centrală, clasa a VIII-a A, Vlad Moldoveanu – laureat al Olimpiadei Naţionale de Fizică

Începând cu acest număr, nu neapărat în fiecare săptămână, ne propunem să-i prezentăm cititorilor publicaţiei noastre pe unii dintre cei mai buni elevi ai Câmpinei, pe cei care, în anul 2012, s-au calificat pentru faza pe ţară la una dintre olimpiadele şcolare. Fără a urmări o ordine anume, începem serialul nostru cu Vlad Moldoveanu, elev în clasa a VIII-a A la Şcoala Centrală. Anul trecut, olimpicul nostru s-a calificat pentru faza naţională la două olimpiade şcolare: la matematică (prof. Radu Constantinescu) şi la fizică (prof. Monica Nistorescu). Cum cele două concursuri s-au desfăşurat simultan, Vlad Moldoveanu a ales Olimpiada Naţională de Fizică, de unde s-a întors cu o medalie strălucitoare.

Reporter:  Ce vârstă ai şi ce performanţe şcolare ai obţinut până în prezent?
Vlad Moldoveanu: Am 14 ani, sunt în clasa a VIII-a A la Şcoala Centrală şi, până acum, am reuşit să obţin media 10 în fiecare an. În clasa a V-a, am participat prima oară la o olimpiadă naţională, de matematică, dar fără un rezultat prea bun. Anul următor, m-am calificat din nou la olimpiada naţională de matematică şi am reuşit o performanţă mai bună, obţinând medalia de bronz. Anul trecut, m-am calificat pentru faza naţională şi la olimpiada de matematică, şi la cea de fizică. Am ales fizica. Nu regret decizia, deoarece am luat locul 2 pe ţară şi medalie de aur. Anul acesta, m-am calificat la cea de fizică, deocamdată, iar restul urmează.
Rep.: Să înţeleg că, dintre toate materiile, fizica te atrage în mod deosebit. Când ai simţit că ai o atracţie pentru fizică şi de ce?
V.M.: Am simţit întâia atracţie pentru fizică după ce am ajuns, prima dată, la faza naţională. Am început să exersez pentru proba practică şi, atunci, am realizat cât de mult îmi place această materie. Simt că trebuie să mă dedic fizicii, pentru că, în afară de faptul că mă descurc bine, este o plăcere pentru mine să-i înlătur misterele, să rezolv probleme de fizică în stilul meu, să nu fiu criticat şi, de obicei, să obţin exact ce rezultat trebuie.
Rep.: Ai primit sprijin din partea părinţilor, a profesorilor?
V.M.: Am primit sprijin atât din partea părinţilor, cât şi din partea doamnei profesoare Nistorescu Monica, referindu-mă acum numai la fizică. Sprijinit am fost şi de către domnul director Necula Nicolae. Părinţii m-au sustinut material cumpărându-mi o trusă de fizică, doamna profesoară m-a chemat la multe ore de pregătire suplimentară fără să îmi ceară bani, iar domnul director m-a ajutat din mai multe puncte de vedere. Toate s-au adunat în rezultatul de anul trecut.
Rep.: Care este, în opinia ta, cea mai revoluţionară descoperire a fizicii din istoria omenirii?
V.M.: Cea mai importantă descoperire a fizicii este, după cum ar zice majoritatea, formula lui Einstein. Nu mă refer strict la formulă, ci la descoperirile care au urmat prin folosirea ei. Sunt cele mai importante, deoarece ne permit să vedem lumea altfel, într-un mod mai complicat, dar care ne va ajuta foarte mult în viitor, la alte descoperiri ce vor schimba radical evoluţia omenirii şi viaţa pe această planetă.
Rep.: S-ar putea spune că, în ultima sută de ani, în fizică s-a descoperit aproape tot ce mai era de descoperit. La ce noutăţi să ne mai asteptăm în următorii ani, în acest domeniu?
V.M.: Putem să ne aşteptăm la orice, dar în câţiva ani, cu siguranţă, vor apărea noi tehnologii legate de telefoanele mobile, care acum există doar sub formă de prototip. Desigur, nu va fi singurul domeniu în care se vor face inovatii, dar, în opinia mea, este cel care oferă cea mai mare deschidere pentru viitorul apropiat. Deschis inovaţiilor şi descoperirilor revoluţionare rămâne şi domeniul IT, care este, până la urmă, tot un copil al fizicii, căci fără fizică nu se poate construi niciun calculator. Eu cred că, la un moment dat, tot ce dorim va fi posibil cu ajutorul fizicii, dar trebuie să mai aşteptăm până atunci.
Rep.: Descoperirile fizicii din toate timpurile au ridicat gradul de civilizaţie al omenirii. Din ce vedem prin filme, fizica viitorului, prin descoperirile ei nebănuite, cum ar fi sistemele de supraveghere ultrasofisticate, nu ar putea să-i facă pe oameni mai buni, dar ar putea să-i facă, însă, mai disciplinaţi, mai supuşi legilor, toate acestea în detrimentul libertăţii individului. Este această ultimă variantă demnă de luat în calcul pentru securitatea planetei?
V.M.: . Tot ce vedem în filme cuprinde tehnologie care există sau va apărea în curând. Nu mă refer aici la filmele SF. Sigur că un sistem de supraveghere ultrasofisticat  poate să îi facă pe cei supravegheaţi mai disciplinati, mai ordonaţi,  dar asta nu este o soluţie sigură. Orice sistem de supraveghere poate fi oprit din exterior cu ajutorul unor programe. Nemaivorbind de faptul că, după mine, cu cât noile aparaturi ne vor însoţi mai mult viaţa, cu atât vor simţi oamenii nevoia de a se desprinde de ele. Şi astfel, vor exista mereu metode de a contracara încercările de a supraveghea şi disciplina oamenii. În plus, aceste metode pot fi folosite şi în alte scopuri, care încalcă spaţiul privat al fiecăruia, lucru ce nu poate fi tolerat. Descoperirile fizicii ar trebui să le facă oamenilor viaţa mai uşoară, nu să-i streseze. Că nu se întâmplă mereu aşa, asta-i o altă poveste. A.N.

Flacăra Olimpică FOTE la Ploieşti

Duminică, 10 februarie, într-o atmosferă caldă de sărbătoare - chiar dacă temperatura de afară nu era tocmai îmbietoare - ploieştenii au întâmpinat-o cu aplauze pe fosta gimnastă prahoveancă medaliată olimpică mondială şi europeană, Corina Ungureanu, cea care a adus Torţa Olimpică în faţa Primăriei Ploieşti. Aici, în prezenţa primarului Iulian Bădescu, o altă gimnastă, Anamaria Tămîrjan, a preluat ştafeta pentru a o duce mai departe la Braşov, unde în perioada 17-22 februarie se desfăşoară Festivalul Olimpic al Tineretului European.
La evenimentul de la Ploieşti a luat parte şi Asociaţia Pro Câmpina, reprezentată de Irinel Ana Dumitraşcu, care a fost însoţită de un grup de sportivi câmpineni coordonaţi de prof. Mihaela Marin. Dintre sportivii români care au participat la FOTE, amintim pe Andreea Pavel de la CSS Câmpina, locul 5, în 1998 la Esbjerg în Danemarca şi pe Eliza Toader, de la Colegiul C-tin Istrati Câmpina, locul 6, în 2007, la Belgrad.

"Atitudinea nu dauneaza grav sanatatii!"

Să nu uităm chiar atât de repede ce este Uniunea Europeană!

Opiniile euroscepticilor sunt  formulate de cele mai multe ori plecând de la afecte şi emoţii care sunt iraţionale de genul nu-mi place de el pentru că nu-mi place de moaca lui! Euroscepticismul sau chiar eurofobia din România a început să se solidifice din vara vrajbei nostre de anul trecut, când Comisia Europeană a intervenit în micile noastre sfade interne, sfârşite atât de tipic românesc în pură coadă de peşte. Automat, pentru unii comentatori şi ziarişti, Bruxelles-ul a devenit echivalentul Înalte Porţi la care se închinau domnitorii români. Comparaţia aceasta este mai mult decât puerila şi nu stă în picioara la nici o analiză echilibrată şi imparţială. În primul rând, Ţările Române nu au dorit din tot sufletul să se integreze în Imperiul Otoman. Uneori chiar s-au împotrivit acestui proces istoric, cu mai mult sau mai puţin succes. Mai degrabă a doua variantă. Se uită că în perioada fanariotă Înalta Poartă ( pseudo-Bruxelles-ul de atunci, în această logică viciată) impunea direct domnitorii în cele două principate care domnitori cumpărau tronurile cu sume colosale, pe care şi le scoteau rapida într-un an sau doi, cât le permitea Poarta şi concurenţa. În schimb aderarea la UE a fost prioritatea numarul unu a mai multor guverne româneşti postdecembriste, chiar şi a celui condus de Adrian Năstase în perioada 2000-2004 când s-a luptat şi lucrat mult în acest domeniu. Nu fără folos. Total atipic românilor, procesul a fost continaut şi după 2004 ceea ce înseamnă că aceasta a fost una din direcţiile majore ale politicii românesti după 1989 şi după atingerea obiectivului NATO. Însă dezamăgirea şi dulicitatea românească se insinuează rapid. Odată cu sacii în căruţă am crezut că treaba e rezolvată. Am mai bifat o chestie, putem sta liniştiţi când, în mod logic, aderarea la U.E. reprezenta primul pas către un masiv efort de accelerare a progresului societăţii româneşti prin reducerea decalajelor (care, poate am uitat, în 1990 erau uriaşe!) dintre ţara noastră şi statele occidentale.