19 februarie 2013

Alegeri cu scandal

Nu a minţit deloc cine a spus că românii sunt foarte pătimaşi atunci când fac politică. O patimă mult mai puternică şi mai arzătoare decât în cazul altor popoare europene. Atât de arzătoare, încât recentele alegeri din cadrul PNL Câmpina, cu o atmosferă incendiară, chiar au stârnit o vâlvătaie de nedescris în leadership-ul liberal local. Vineri seara, la Casa Tineretului, liberalii câmpineni s-au strâns pentru ca, prin delegaţii lor (după scaunele goale, am putea zice prin chiar toţi membrii de partid), să aleagă Biroul de Coordonare, compus din 17 membri, dintre care un preşedinte şi patru vicepreşedinţi. Şedinţa de alegeri s-a terminat cu un scandal monstruos, care a declanşat o revoltă a consilierilor municipali liberali, jigniţi şi indignaţi de modul în care s-au desfăşurat alegerile. Candidaţi la trei dintre cele patru funcţii de vicepreşedinţi puse în joc, reprezentanţii PNL în Consiliul Local (Rodica Papuc, Daniel Ioniţă şi Florin Frăţilă), au acuzat comiterea unor fraude în timpul şedinţei, înainte de votare. Fraude nu prin măsluirea unor buletine de vot, ci prin presiuni psihice exercitate asupra multor delegaţi, angajaţi ai firmelor deputatului Virgil Guran. Drept pentru care, după numărarea şi validarea voturilor, cei trei au şi demisionat din funcţiile de vicepreşedinţi în care fuseseră aleşi, nemulţumiţi de numărul jignitor de mic de voturi obţinute, în comparaţie cu unii apropiaţi ai preşedintelui Guran, care au fost aleşi în Biroul de Coordonare cu aproape unanimitate de voturi. Dar să vă descriem mai pe larg cum s-au petrecut “ostilităţile”.

Liniştea dinaintea furtunii
Cum vă spuneam mai devreme, şedinţa nu se anunţa deloc a fi una furtunoasă. Poate doar reticenţa cu care au fost ocupate scaunele din primele rânduri de către delegaţii care au preferat ocuparea scaunelor din spatele sălii de şedinţă, să fi constituit un semn de rău augur. Dar la acel moment, nimeni nu se putea gândi la un asemenea semn şi la mascarada de alegeri ce avea să se întâmple. După multe încercări şi invitaţii adresate, de la masa prezidiului, de către deputatul Virgil Guran celor din spatele sălii (“Haideţi, îndrăzniţi, veniţi mai aproape de noi. Sunt atâtea scaune de ocupat, aici, în faţă. Uite, ne spune un reprezentant al presei, cu atâtea scaune goale nici nu vom ieşi bine în poză”),  au fost ocupate, în sfârşit, scaunele din primele rânduri. Liniştea de la începutul şedinţei anunţa, de fapt, furtuna din finalul ei. Înainte de începerea lucrărilor, şi-a făcut apariţia şi preşedintele filialei PNL Prahova, deputatul Mircea Roşca. Acesta a fost invitat la masa prezidiului, nu înainte de a fi felicitat, deoarece a devenit pentru a doua oară tătic, soţia sa născându-i, pe 14 februarie, al doilea băiat. Mircea Roşca a stat preţ de 30 de minute, după care s-a retras, lumea înţelegând priorităţile proaspătului tătic.

Alegerea preşedintelui Guran, fără probleme
Şedinţa a început liniştit, cu luările de cuvânt ale celor doi candidaţi la funcţia supremă în partid. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei au candidat fostul lider, deputatul Virgil Guran, şi fostul vicepreşedinte liberal, Liviu Briciu. La câteva minute după ce Liviu Briciu a început să vorbească despre motivele care l-au determinat să demisioneze, în 2011, din funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei municipale (aducând critici dure actualului lider liberal naţional, Crin Antonescu, pentru compromisurile şi alianţele înjghebate de acesta, care au abdicat de la principiile liberalismului), presa a fost invitată să părăsească sala de şedinţă. Din acel moment, tot ce vă putem spune sunt informaţii provenite din sursele noastre din interiorul PNL Câmpina. Discursul bine conturat al lui Liviu Briciu nu a reuşit să convingă decât 12 delegaţi din totalul celor 100, câţi se aflau în sală. Astfel, Virgil Guran a fost ales, într-un mod cu totul previzibil, să conducă destinele liberalilor câmpineni pentru următorii patru ani. Nimeni nu i-a contestat lui Guran câştigarea celui de-al doilea mandat consecutiv, victoria sa cu 88 de voturi “pentru” şi 12 “împotrivă” fiind indubitabilă.

Indignarea consilierilor municipali
Consilierii municipali menţionaţi mai devreme au fost însă revoltaţi de felul cum s-a votat alegerea celor patru vicepreşedinţi, sub presiunea unor indicaţii probabile şi a unor bilete sigure, bilete în care erau trecute numele persoanelor ce nu trebuiau votate în Biroul de Coordonare. Aici, trebuie să facem precizarea că pentru cele patru funcţii de vicepreşedinte au candidat patru persoane, cei trei consilieri municipali amintiţi plus şeful de cabinet al deputatului Virgil Guran şi omul său de încredere, Eugen Popa. Practic, toţi cei patru candidaţi la funcţia de vicepreşedinte ar fi trebuit să fie aleşi fără probleme. Ceea ce s-a şi întâmplat. Nemulţumirea celor trei vicepreşedinţi demisionari a fost generată de încălcarea unor principii democratice pe baza cărora ar fi trebuit să se desfăşoare alegerile, fără intimidări produse de bilete anonime şi de presiunile care, aşa cum afirmă cei trei demisionari, s-au exercitat asupra unei treimi din delegaţi, care au votat aşa cum li s-a impus de la “centru”. În acest fel, votul a circa 30 de delegaţi a fost viciat, fiind, în realitate, dat în mod forţat, iar nu liber exprimat.

Revolta
În urma sforăriilor şi a manevrelor de culise, cei trei consilieri municipali aleşi vicepreşedinţi ai PNL Câmpina au demisionat imediat după aflarea scorului obţinut, aproape de 60%, fiind extrem de nemulţumiţi, aşa cum au declarat în timpul şedinţei, din cauza nerespectării principiilor democratice ale partidului. “Suntem nemulţumiţi şi revoltaţi nu neapărat din cauza numărului mic de voturi pe care l-a avut fiecare dintre noi, în condiţiile în care au obţinut peste 90 de voturi (din 100 posibile), persoane nereprezentative pentru partid, pe care nu le-a văzut nimeni niciodată pe la sediu, ci pentru modalitatea nedemocratică în care s-a desfăşurat votul, sub presiunea unor indicaţii probabile şi a unor bilete sigure, pe care le putem proba, bilete în care erau trecute numele persoanelor care nu trebuiau votate: cei trei consilieri municipali, contracandidatul lui Virgil Guran şi doi liberali din vechea gardă ce nu erau agreaţi de preşedinte. Că lucrurile nu au decurs democratic stă dovadă şi faptul că o bună parte a membrilor din Biroul Executiv este formată din oameni de la firmele deputatului Guran. Acelaşi lucru se poate spune despre majoritatea delegaţilor prezenţi la adunarea de alegeri. Cum mai putem noi pretinde că suntem reprezentanţi liberali în Consiliul Local, dacă, în interiorul partidului, la conducerea lui, nu suntem susţinuţi de marea majoritate a membrilor partidului. Pentru a nu fi părtaşi la această mascaradă de alegeri, unde nu s-au respectat principiile democratice ale partidului, am demisionat toţi trei din funcţiile de vicepreşedinţi, rămânând simpli membri ai Biroului Executiv şi urmând ca felul în care au decurs alegerile să fie analizat într-o proximă şedinţă a conducerii partidului. Demisiile noastre nu sunt generate de orgolii rănite, ci sunt urmarea încălcării unor norme democratice elementare, la care ţinem foarte mult şi de la care orice liberal adevărat nu trebuie să abdice”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, a doua zi după alegeri, unul dintre vicepreşedinţii demisionari. După demisiile celor trei, anunţate  în finalul şedinţei de alegeri, Virgil Guran le-a adresat cuvinte grele consilierilor municipali, acuzându-i că nu respectă disciplina de partid şi că vor să discrediteze partidul.

Varianta lui Guran: “E democraţie. E linişte. E bine.”
A doua zi după eveniment, la rece, preşedintele nou-ales Virgil Guran ne-a dat următoarea declaraţie: “După opinia mea, şi nu doar a mea, alegerile s-au desfăşurat în mod democratic. Eu mi-am văzut de campania mea promovare şi de contracarare a contracandidatului meu la preşedinţia organizaţiei, exvicepreşedintele Liviu Briciu. Bineînţeles că am încercat să-i conving pe oameni că merit să obţin un nou mandat în fruntea organizaţiei, pentru a continua realizările din precedentul mandat, drept pentru care i-am îndemnat să mă voteze pe mine, nu pe Briciu. Aş fi mincinos dacă nu aş recunoaşte acest lucru. Dar de aici şi până a umbla, aşa cum au afirmat unii nemulţumiţi, să trag sfori şi să îndemn oamenii să nu-i voteze vicepreşedinţi pe cei trei consilieri municipali, e cale lungă, dar şi un mare neadevăr. Eu nu am vrut să mă bag în campaniile electorale, chiar agresive, din interiorul partidului, pe care le-au promovat anumiţi candidaţi. Fiindcă eu nu pot califica altfel apariţia acelor bilete prin sală, înainte de exprimarea votului. Unii candidaţi şi-au făcut în acest fel, prin bilete anonime, campanie electorală agresivă, îndemnând probabil alegătorii să nu voteze anumiţi candidaţi. 
Nu e nimic nestatutar într-o campanie electorală agresivă. Nemaivorbind de faptul că poate delegaţii care nu i-au votat pe consilierii municipali au considerat chiar că aceştia nu merită să fie vicepreşedinţi. Eu, unul, vă pot spune că sunt mulţumit de activitatea consilierilor municipali liberali. Însă dacă unii consilieri municipali consideră că trebuie să fie zei în partid, adulaţi de toţi membrii partidului, se înşală. Pentru că nemulţumiţii au dat declaraţii anonime presei, motivându-şi gestul pe teama de a li se retrage sprijinul politic, în cazul în care aş considera declaraţiile lor ca prejudiciind imaginea partidului (este o prevedere statutară în acest sens), le pot spune să stea fără nicio grijă din acest punct de vedere. PNL Câmpina este un partid democratic, care nu-şi dă afară membrii dacă aceştia nu au adus prejudicii grave partidului. Eu nu-i pot înţelege pe nemulţumiţi. S-au supărat că au avut prea puţine voturi. Ca şi cum, dacă eu l-aş fi învins pe Briciu cu 51 la 49, ar fi trebuit să mă supăr pe cei 49 care nu m-au votat. Deocamdata, eu sunt mulţumit de prestaţia consilierilor municipali liberali. Nu am avut divergenţe cu ei înaintea acestor alegeri. Dar dacă nu vor fi la fel de activi şi pe viitor, sau mai rău, dacă nu vor pune osul la treabă pentru promovarea intereselor partidului oriunde şi oricând, nu doar în Consiliul Local, numai conducerea partidului, nu eu personal, ar putea decide dacă se impune sancţionarea lor cu măsura extremă a retragerii sprijinului politic. În orice altă situaţie este exclusă sancţionarea lor. Sunt un politician care respectă regulile democraţiei, chiar dacă pot părea autoritar.”

Ceva e putred în conducerea PNL
Ceva s-a întâmplat în interiorul PNL Câmpina, înaintea alegerilor. Virgil Guran ştie şi îi place să fie un lider autoritar. S-ar părea că l-ar fi deranjat atitudinea consilierilor municipali, în cadrul unor întâlniri de partid, care probabil că l-au contrazis în prea multe privinţe. Pe surse din interiorul partidului, am aflat că, la una dintre aceste şedinte de partid, mai în glumă, mai în serios, Guran le-ar fi zis consilierilor municipali că nu sunt atât de puternici şi de iubiţi în interiorul PNL. Iar la recentele alegeri, a dorit să-i marginalizeze puţin, pentru a-şi materializa avertismentul şi pentru a le arăta cine este jupânul în PNL Câmpina. Susţinerile lui Virgil Guran potrivit cărora, prin biletele care au circulat prin sală, unii candidaţi au făcut campanie agresivă, îndemnând delegaţii prezenţi la eliminarea din competiţie al altor contracandidaţi, nu stau în picioare, deoarece au existat patru candidaţi pentru cele patru funcţii de vicepreşedinţi, deci practic (dar şi teoretic), niciunul dintre cei patru nu avea cum să piardă postul dorit. Ieri, cei trei consilieri muncipali au redactat o scrisoare deschisă (pe care o prezentăm aici), în care informează opinia publică despre felul în care s-au desfăşurat alegerile şi despre motivele care au stat la baza demisiei fiecăruia din funcţia de vicepreşedinte al PNL Câmpina. Rămâne un mare semn de întrebare cum au ajuns cei trei consilieri municipali liberali - consideraţi, până mai ieri, apropiaţi ai lui Virgil Guran -, “la cuţite” cu liderul liberal local. Chiar dacă niciuna dintre părţi nu recunoaşte că asistăm la un război între cele două grupări, se poate spune că prima bătălie a acestui război a fost câştigată de Virgil Guran. El poate fi uşor bănuit că ar sta în spatele manevrelor de culise de la recentele alegeri, ştiută fiind înclinaţia lui de a conduce autoritar organizaţia municipală a PNL. Virgil Guran a dorit poate să-şi asigure un mandat prezidenţiabil fără crâcneli de opozanţi fruntaşi ai partidului, a vrut să-şi aranjeze ploile şi apele în partid, în aşa fel încât ultimele să poarte numele Talea. Iar dacă viitorul candidat al PNL la Primăria Câmpina tot va trebui să poarte un nume, atunci acest nume să fie Eugen Popa, omul său de cea mai mare încredere. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. Oricum, noi vă vom ţine la curent cu evoluţia tensiunilor din PNL Câmpina, nefiind exclusă total nici varianta aplanării acestora de către preşedintele liberal, după “lecţia” administrată “rebelilor” săi consilieri municipali. Însă cum politicienii români sunt extrem de orgolioşi, este posibil să mai aşteptăm destulă vreme până la încheierea “pax liberalum”. Evoluţia lucrurilor demonstrează, dacă mai era nevoie, că în politică prietenii de azi pot fi foarte uşor duşmanii de mâine. Sau, cum spunea cândva Titu Maiorescu: “Nu există prieteni în politică, ci numai prieteni politici.”

Liberalii indezirabili din Câmpina

Am stat mult pe gânduri dacă să mă mai arunc în vâltoarea alegerilor din partidul liberal din Câmpina, văzând cam ce se întâmplă acum prin politica noastră. La insistenţele multor colegi liberali, m-am înscris în cursa pentru un loc în conducerea organizaţiei PNL Câmpina. Spre surprinderea mea, am obţinut un număr impresionant de voturi, fiind pe locul  5  în clasamentul celor aleşi în funcţia de membru în Biroul Politic Local. Cu toate acestea, consider că rezultatul votului exprimat la alegerile care au avut loc în data de 15 februarie pentru conducerea organizaţiei PNL Câmpina a fost viciat. 
Este inadmisibil şi regretabil că s-a încercat o manipulare grosolană a votului, din dorinţa unora de a  împiedica intrarea lui Liviu Briciu, a lui Cosmin Raţ şi a lui Miltiade Pop în conducerea organizaţiei, şi în acelaşi timp de a determina ca cei trei consilieri locali, Rodica Papuc, Florin Frăţilă şi Daniel Ioniţă să obţină un număr redus de voturi pentru a le scădea credibilitatea în faţa oamenilor.  A fost evident acest lucru datorită faptului că ultimii 5 clasaţi - Rodica Papuc, Florin Frăţilă, Cosmin Raţ, Liviu Briciu, Pop Miltiade sunt 5 dintre cei 6 al căror nume a fost trecut pe "lista neagră" care a   circulat printre membri în timpul alegerilor.  Mulţi vor spune că este o practică des întâlnită la alegeri în diferite organizaţii, dar mie mi se pare inacceptabil ca între o mână de oameni câţi suntem colegi de partid la Câmpina, şi care, cel puţin teoretic, trebuie să ne cunoaştem unul pe altul, să ştim care şi cât de capabil este, să se ajungă la asemenea tertipuri josnice.
Din punctul meu de vedere, s-a încălcat un principiu esenţial al democraţiei- exprimarea liberă a votului, şi de aceea ar trebui organizat un nou scrutin. Însă, în lipsa unor dovezi concrete, alegerile sunt valide iar structura noului Birou Politic Local ales ar trebui, în varianta maximă permisă de statut,  să cuprinda primii 18 clasaţi în ordinea numărului de voturi obţinute, iar ultimii trei dintre cei 21 de candidaţi sunt membri supleanţi( Briciu, Rat şi Pop).
Sunt mulţi liberali nemulţumiţi de modul în care este condusă această organizaţie în ultimul timp şi de felul în care încet, încet, membrii indezirabili sunt îndepărtaţi,  iar aceste frustrări, cu siguranţă, nu vor rămâne fără urmări. Sunt oameni deosebiţi şi valoroşi în acest partid şi ar fi păcat să nu-i avem alături, mai ales acum, în aceste vremuri tulburi şi de mari încercări. 
Liliana Marica

IRA a intrat oficial în faliment

Întreprinderea de Reparaţii Auto (IRA) Câmpina a fost declarată oficial în faliment, formă generalizată, cu toate că în 2008 societatea a fost cuprinsă într-un program de reorganizare aprobat de un judecător sindic, pe o perioadă de 4 ani. Managerul societăţii IRA, inginerul Ion Toma, încearcă să explice situaţia la care s-a ajuns.
„Programul nu a putut fi respectat, deşi societatea, în perioada planului de reorganizare şi după acest plan, până în prezent, a vărsat la bugetul statului peste 8.800.000 euro. În planul aprobat de judecătorul sindic şi creditorii de bază, adică ANAF, Primăria şi Forja Neptun, sumele prinse în el aveau două componente: sume de bază şi penalităţi, majorări, dobânzi. Totalul sumei era, conform planului de reorganizare, de 33.246.000 de lei, din care 11.804.000 erau debite şi 22.000.000 accesorii, adică dobânzi, majorări, penalităţi. Prin planul de reorganizare s-au plătit debitele în raport, în proporţie de 97% şi accesoriile care au fost mai mult decât dublul debitelor, în proporţie de 29,7%. Deşi a fost legiferată criza economică prin care am trecut, nimeni nu a ţinut cont şi că nu aveai cum să faci faţă ca numai din vânzări de active şi din profit să poţi să-ţi acoperi datoriile către ANAF, principalul creditor. Am contracte beton! E un nonsens şi pentru mine. Cinci contracte mari cu OMV şi firma J.Christof E&P Services, în valoare anuală de aproximativ 12.000.000 lei. Dar aceste contracte, deşi la încheiere prevedeau o anume valoare, nu s-a realizat întotdeauna, tocmai din cauza acestei crize generale şi fiecare şi-a reparat strictul necesar. Culmea este că şi în continuare am contracte cu aceşti beneficiari, plus alţii din domeniul construcţiilor metalice şi reparaţii, până în 2014. Deci contractele au fost denunţate unilateral la data prezentă, ele erau valabile până la sfârşitul anului 2013-2014, fiecare având drept de prelungire. Altă unitate care să facă reparaţiile la deverul şi potenţa IRA nu mai există în ţară. Beneficiarii cu care avem contracte sunt foarte afectaţi de starea în care ne aflăm, aceea de imposibilitate de a le repara în continuare  utilajele. Dar s-a vrut neapărat. Specific, s-a vrut să se ajungă la această situaţie” - declară Ion Toma.
În momentul de faţă, IRA mai are 157 de angajaţi din 501, care vor fi concediaţi. Nu vor rămâne decât 24 sau 12 oameni, pentru a asigura paza, cât şi directorul Ion Toma, pentru o perioadă determinată. Reevaluarea patrimoniului IRA va dura câteva luni, urmând a fi valorificată în totalitate sau pe bucăţi.

„ANAF şi Primăria au vrut să intru în faliment”
 
Convingerea managerului societăţii în ce priveşte falimentul acesteia face trimitere nu doar la criza economico-financiară care aduce sau a adus în astfel de situaţii şi alte firme, ci şi la reaua voinţă a creditorilor, implicit a politicii guvernanţilor.
„Atitudinea creditorilor mei a fost contrară oamenilor, localităţii Câmpina. Nu s-a vrut! Falimentul în formă generalizată înseamnă ori sistare, pus lacăt şi închis imediat, ori continuarea activităţii şi derularea tuturor contractelor până la epuizarea lor. Datoriile noastre, numai penalităţi, majorări, se ridică undeva la 16 milioane. Baza noastră e doar de 380.000 de lei, plan de reorganizare. Dar nu s-a vrut să se continue activitatea. Sunt două chestiuni majore. Una este că s-a procedat aşa cum s-a procedat, punând lacăt şi zicând gata, deşi existau variante să continui activitatea. A doua chestiune deranjabilă este pentru că am ajuns în situaţia asta din două motive: a fost criza care a fost şi fiecare s-a îngrijit de banul lui şi al doilea motiv este că nu am fost lăsat să-mi vând activele. Eu am avut la ANAF cerere pentru vânzare de teren şi hală, dar nu s-a aprobat. Au vrut faliment! Lumea trebuie să afle că onor guvernanţii preferă să falimenteze în continuare societăţile, deşi se bat cu pumnul în piept cu crearea locurilor de muncă, dar cel puţin nu le menţin pe cele care sunt, în condiţiile în care societatea este viabilă, în sensul că are contracte şi tot ce înseamnă dotare tehnică. Am luat foarte multe măsuri pentru salvarea uzinei. S-a redus permanent numărul de salariaţi, am redus salarii, am trecut la săptămâna de lucru de 4 zile, am plătit cam 75-80% din salarii. Am redus cheltuielile indirecte, adică energie, gaze, apă, la jumătate faţă de acum 4 ani de zile. Nu s-a putut salva! Sunt două posibilităţi: ori cineva cu bani, nu ştiu câţi, pentru că nu va fi la nivelul datoriei pe care o am la ANAF, dar mai puţini, mai pe degeaba, să preia tot ce înseamnă IRA ca afacere ori vânzare pe bucăţele. Trebuie schimbată legea falimentului! Unde s-a pomenit în această lume ca un program de reorganizare pentru societăţi ca IRA să fie doar pe 4 ani? Dacă în 4 ani criza a fost legiferată, de ce nu s-a prelungit acest program de reorganizare? Este inadmisibil ca la o datorie de 161 de miliarde lei vechi, când ai o valoare a activelor nete contabile ale societăţii de 260 miliarde de lei, o diferenţă de 100 de miliarde, să o închizi chipurile pentru că nu mai poţi recupera banii, dacă se întâmplă ceva” - a mai spus Ion Toma, directorul IRA.

Vor primi sau nu angajaţii salarii compensatorii?
Un aspect important îl constituie salariile compensatorii către angajaţi, lucru despre care încă se discută, neexistând certitudinea că aceştia vor primi banii. Directorul Toma spune că totul depinde de lichidatorul judiciar. Pentru a afla cât mai multe lucruri despre situaţia falimentară în care se află IRA, l-am abordat şi pe liderul de sindicat, maistrul mecanic Dan Manea. Acesta s-a dovedit a fi prea puţin informat, dând de înţeles că nu a beneficiat de colaborare şi transparenţă în relaţia cu conducerea societăţii, neştiind la momentul discuţiei nici măcar numărul de angajaţi care vor fi opriţi să asigure paza bunurilor. „Spre ruşinea mea, nu ştiu câţi rămân, vreo 24 parcă. Rămân nişte oameni la pază, dar nu mi s-a solicitat vreo părere. Când l-am întrebat pe domnului director, mi-a zis că doamna Maer (n.r.- avocata Alina Maer administrator judiciar) va hotărî cine rămâne şi cine nu rămâne. Nu ştiu criteriile pe care va alege oamenii şi nici pe ale domnului director. Am solicitat să rămân şi eu, pentru ca, practic, să văd ce se întâmplă în uzină. Mi-a răspuns că nu, motivând că rămâne dânsul. N-am nicio problemă cu dânsul, l-am respectat, dar sunt nişte lucruri care acum m-au deranjat. Vrem să vedem ce se întâmplă în uzină, ce se face, ce se vinde, cum se vinde. Poate să se facă orice şmecherie aici! A fost o societate de fraieri, ca să spun aşa. Avem foarte mulţi oameni depăşiţi de vârstă, peste 60-70% au o medie de vârstă între 47 şi peste 50 de ani, care nu îşi vor mai găsi un loc de muncă. Noi am avut de lucru şi avem în continuare. Avem autorizări să reparăm macarale, cisterne, vehicule care transportă substanţe explozibile, reparăm maşini străine, mărci de clasă. Când ne-am dus la ANAF, ni s-a spus clar că nu ne-am plătit datoriile şi nu au ce să ne facă. Când s-a vândut terenul pentru supermarketul Kaufland, se puteau acoperi 97% din datoriile noastre. S-au plătit 9 milioane de euro. Banii luaţi s-au depus în bancă, pentru că n-ai voie să umbli la ei. S-a oprit eşalonat din datorii. Fiind banii în bancă, am avut şi o dobândă la ei, din care s-au plătit salariile. Am luat legătura şi cu deputatul Virgil Guran. A venit şi aici când i-am făcut campanie electorală şi ne-a promis că ne ajută. A luat legătura cu dânsul domnul director. Nu pot să vă spun prea multe, pentru că dânsul a vorbit cu domnul deputat. S-a mai şi ferit de mine. Problema nu ţine de domnul Guran. Problema e la guvernanţi. Păi, doamna Maer, ca lichidator, are vreo 80 de societăţi în lucru. Gândiţi-vă că toate sunt falimentare!”  - a spus liderul de sindicat Dan Manea
În ce priveşte salariile compensatorii, Dan Manea a subliniat faptul că nu a figurat de la început în contractul colectiv de muncă o clauză cu referire la acestea.
„Când noi am văzut în ce situaţie suntem, am reuşit să introducem aceste salarii compensatorii în contract, totul înregistrat la ITM, cu toate că doamna Maer s-a arătat deranjată că n-am informat-o. În legea falimentului nu scrie că trebuie informat lichidatorul. Contractul se negociază între patronat şi sindicat. Pe 15 februarie are loc adunarea creditorilor, iar pe ordinea de zi este trecută şi aprobarea acestor salarii” - a mai declarat Dan Manea.
Unul dintre muncitorii cu o vechime de peste 30 de ani la IRA, tehnicianul Romeo Iordache, crede că situaţia în care se află societatea se datorează sistemului economic de la nivelul ţării, „pentru că nu sunt probleme doar la Câmpina ci peste tot. La nivel de zvon circulă anumite idei legate de cei care au afaceri imobiliare şi vor să pună mâna pe terenul de aici, pe care să construiască altceva. Cum e la modă  acum, un supermarket. Cine anume, nu ştiu. Cum spuneam, sunt doar zvonuri. Dar nu văd logica. În condiţiile în care desfiinţezi o întreprindere, unde îşi câştigă existenţa zeci sau sute de oameni şi creezi spaţii comerciale, apare un nonsens. Dacă omul nu mai câştigă bani, cine mai vine să-ţi cumpere din magazine? Sincer, nu ştiu ce interese sunt la mijloc. Dar ştiu că la cei 54 de ani pe care îi am, e puţin probabil să-mi mai găsesc un loc de muncă.”
Primăria Câmpina are de recuperat 400.000 de lei de la IRA

Gheorghe Ecaterinescu, directorul economic din cadrul Primăriei Câmpina, a expus punctul de vedere al instituţiei.
„Primăria face parte din masa credală cu o pondere de sub 1%, adică 0,3%. Creditor majoritar e statul, adică ANAF, cu 99%, restul fiind creditori câteva societăţi comerciale. Votul, în orice împrejurare, se dă în funcţie de ponderea sau de valoarea creditului. Deci noi avem 0,3% din totalul voturilor. Legea nu ne permite să intervenim, ca instituţie, în această situaţie. Dacă era o instituţie subordonată primăriei, cum ar fi spitalul, se putea, dar IRA e firmă privatizată.Reprezentantul sindicatului IRA ne-a solicitat votul în şedinţa din 15 februarie, unde se va hotărî cine va face evaluarea societăţii în vederea lichidării. De fapt, falimentul a fost declarat în septembrie 2012, iar din octombrie 2012 până în ianuarie 2013 s-a dat o perioadă de suspendare. În această perioadă s-au făcut nişte cheltuieli de 1 miliard şi jumătate. IRA spune că pentru piese de schimb. Acum cer voie creditorilor să plătească aceste ordine de plată. Dacă priveşti lista de cheltuieli, nu-ţi prea vine să crezi că au fost pentru finalizarea unor comenzi. În primă fază, unul dintre lichidatori a fost domnul Toma şi în această calitate a acceptat aceste plăţi. Practic, în mai puţin de două luni au făcut cheltuieli, cum spun ei, pentru finalizarea comenzilor, de 1 miliard şi jumătate. Nu-i o problemă, noi ca şi creditor, ne dăm acceptul, atâta timp cât se va demonstra că plăţile nu sunt ilegale. Dacă nu le va verifica instanţa de judecată, probabil le va face judecătorul sindic. Noi trebuie să recuperăm nişte bani, în jur de vreo 400.000 de milioane de lei către bugetul local. Dacă le dau voie lor să facă cheltuieli, nu ne vom mai putea recupera banii. Ultimul punct care, din punctul meu de vedere e cusut cu aţă albă, se referă la perioada de suspendare. S-a făcut un act adiţional la contractul colectiv de muncă prin care fiecare salariat va primi salarii compensatorii, asta însumând un total de 17 miliarde lei vechi. Eu întreb: de ce în perioada când ştiaţi că s-a declanşat falimentul v-aţi întregit contractul şi v-aţi trecut clauza aceasta? În perioada când s-a redus numărul de angajaţi s-au dat salarii compensatorii? Nu! Suntem de acord şi cu aceste salarii, dar să fie legale, pentru că mi s-a părut un pic curios să fie aprobate în perioada de suspendare a falimentului” - a declarat Gheorghe Ecaterinescu.

Nici politica nu poate ajuta IRA
Aşa cum spunea liderul sindical Dan Manea, a fost solicitat şi deputatul Virgil Guran, în dorinţa de salvare a societăţii IRA.
„Am încercat să îi ajut, discutând cu factorii de decizie, dar nu au găsit o cale legală de a opri această executare silită. Mă refer la cei care fac parte din masa credală, în special la ANAF. I-am ajutat şi cu un avocat foarte bun, pe vremea când eram consilier judeţean, care a reuşit să amâne cu încă vreo 7 luni această executare. Îmi pare rău, dar efectiv, din punctul meu de vedere, nu mai există vreo cale legală pentru a-i scoate din această situaţie. Toată lumea aşteaptă sau îşi închipuie că dacă eşti parlamentar poţi să faci orice. Nu. Poţi să respecţi legea şi să intervii până la limita legii. Astea sunt legile şi trebuie să le respectăm. Din păcate, IRA nu şi-a plătit toate datoriile” - a declarat parlamentarul Virgil Guran.
În aceste condiţii, cei 157 de angajaţi vor îngroşa rândurile şomerilor, majoritatea fiind din Câmpina şi doar o parte din localităţile limitrofe. Ţinând cont şi de numărul membrilor de familie ai acestora, practic, desfiinţarea IRA poate afecta în jur de 500 de oameni.

P.S. La închiderea ediţiei aflăm că, la şedinţa creditorilor, care a avut loc în data de 15 februarie, nu a fost aprobată acordarea de salarii compensatorii către angajaţii IRA, votul decisiv fiind cel al ANAF care a fost împotrivă. 
Carmen NEGREU

Editorial

CUM SĂ INSULŢI UN POPOR
   
Mai întîi minţindu-l: gros, vulgar, de la o oră la alta schimbînd declaraţiile, arătîndu-i hîrtia neagră şi spunînd senin că e albă. Apoi distrugîndu-i elitele, cele care nu şi-au pierdut memoria. Şi dezbinînd aceste elite, prin exacerbarea ambiţiilor şi orgoliilor. Numai săptămîna aceasta am primit cîteva mailuri care îl făceau albie de porci pe cel mai mare scriitor român în viaţă. Distribuite de alţi scriitori, evident satisfăcuţi. QED. Apoi: distrugînd învăţămîntul prin continua coborîre a nivelului de exigenţă şi introducerea unor „reforme” aberante. Vezi recenta simulare a Bac-ului (în care ţară se mai dau simulări de bac?) şi explicaţiile stupefiante date de inspectori rezultatelor catastrofale. Apoi: introducînd în parlament şi în guvern şi în conducerea partidelor persoane cu probleme penale grave. Care persoane vor vota fireşte legi proaste sau făcute să le apere privilegiile. Vezi recentul statut al parlamentarilor. Sau legi prost concepute şi prost redactate care nu se aplică sau se schimbă într-un ritm ce împiedică din capul locului acţiunea lor. Apoi: construind programe de radio şi Tv care să promoveze false modele, false probleme, comportamente deviante, asta exact în măsura în care conducerea instituţiilor de media publice este politizată pînă la unghii. Apoi: promovînd un discurs public demagogic, anti-european, stupid naţionalist şi care exacerbează în realitate nu calităţile, ci defectele majore ale acestui sărman popor. Apoi: inventînd false teme de discuţie publică, pentru a le evita pe cele reale. Apoi: dînd pentru cultură zero virgulă un pic din buget, sub pretextul că e un lux. Apoi: încurajînd anomia, ne-implicarea cetăţenească, ideea stupidă că „toţi sunt la fel”, „toţi fură”, „să-i votăm pe-ăia care au mai fost, că sunt deja sătui” şamd.

În curând, se vor întoarce în bugetul local peste 10 de milioane de lei

În calitatea sa de viceprimar, componentă a conducerii executive în cadrul administraţiei locale, Ion Dragomir s-a deplasat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru a discuta cu factorii de răspundere, în privinţa rambursării cu celeritate a unor sume de bani ce se cuvin bugetului local al municipiului Câmpina.
„În baza scrisorilor de rambursare din 2012, legat de pasajul rutier Calea Dacia, Primăria Câmpina are de recuperat peste 10 milioane de lei (o sută de miliarde de lei vechi).
S-au aplicat nişte corecţii pe care le ştim cu toţi, o dată de 5% la valoarea întregului contract pentru iluminat şi a doua corecţie de 25% pentru lucrările suplimentare. Diminuând corecţiile, din suma totală de încasat, rămâne o sumă de 73-74 de miliarde lei vechi. M-am deplasat la Ministerul Dezvoltării, pentru a identifica motivele pentru care nu se întorc aceşti bani. Am promisiuni că, imediat după promulgarea bugetului consolidat al statului de către Parlament, în foarte scurt timp vom încasa aceşti bani care aparţin municipiului Câmpina. Administraţia a plătit toate facturile emise pentru acest proiect. Acum nu rămâne decât să recuperăm banii din fondurile europene. Nu am făcut altceva decât să insist ca această sumă de bani să se întoarcă mai repede. Mi se pare normal ca acela care face parte din formaţiunea politică ce reprezintă Guvernul şi face parte şi din executivul local, să intervină pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Banii trebuiau să vină mai demult, dacă se insista. Oricum trebuie să-i primim, întrebarea era, când. Ştiţi că s-a făcut o contestaţie în instanţă şi mi-era teamă că se va îngreuna returnarea diferenţei de bani. Dar nu sunt probleme. N-am făcut decât să-mi îndeplinesc sarcinile de serviciu” - a declarat cu modestie viceprimarul Ion Dragomir. C.N.

Spitalul Municipal şi-a modernizat Secţia de Pediatrie

Prin intermediul ultimei sponsorizări obţinute de la SC Neptun SA (15.000 lei), la concertul de binefacere susţinut de Ştefan Bănică în ajunul Crăciunului, Spitalul Municipal şi-a modernizat radical Secţie de Pediatrie. Luna trecută, de comun acord cu sponsorii, s-a stabilit o listă cu aparatura necesară. În acest sens, s-au achiziţionat aparate-aerosoli, nebulizatoare, pulsoximetre pentru monitorizarea activităţii cardiace şi a concentraţiei de oxigen din sânge. Este vorba despre aparate folosite în tratarea afecţiunilor respiratorii atât la copiii de peste un an, cât şi la sugari.
“Să înţelegeti că este vorba şi despre aparatură specifică sugarilor, unde eram deficitari. Din banii primiţi de la conducerea societăţii Neptun, căreia îi mulţumim şi pe această cale, am achiziţionat medicamente, materiale sanitare, mobilier, un calculator, aparate de aer condiţionat, câteva frigidere, chiar şi un televizor necesar într-o cameră ce urmează a fi amenajată ca loc de joacă pentru copii. Doamna doctor Maricica Grosu, şefa secţiei, a mulţumit societăţii Neptun chiar la concertul de binefacere din decembrie, dar eu, ca purtător de cuvânt al spitalului, aş vrea să aduc mii de mulţumiri, încă o dată, din partea Comitetului Director, sponsorului nostru generos care ne-a ajutat de atâtea ori atunci când ne-a fost greu. Toate sponsorizările primite de la Neptun au fost bine venite, cu atât mai mult cu cât ele au fost punctuale. Nu s-au făcut niciodată sponsorizări de dragul sponsorizării, ci toate au avut un scop precis,” ne-a declarat medicul Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului şi, totodată, purtătorul de cuvânt al acestei unităţi. A.N.

De la Şcoala Centrală, clasa a VII-a C, Andrei Lukacs – laureat al Olimpiadei Naţionale de Limbă, Comunicare şi Literatură Română

Continuăm serialul demarat în numărul precedent al publicaţiei noastre, prin care ne propunem să-i popularizăm pe unii dintre cei mai buni elevi ai Câmpinei, pe cei care, în anul 2012, s-au calificat pentru faza pe ţară la una dintre olimpiadele şcolare. Astăzi, vi-l prezentăm pe Andrei Lukacs, elev în clasa a VII-a C la Şcoala Gimnazială Centrală. Anul trecut, el a participat la Olimpiada Naţională de  Limbă, Comunicare şi Literatură  Română, unde a câştigat Premiul Special de Creaţie Literară 2012.
- Ce vârstă ai şi ce performanţe şcolare ai obţinut până în prezent?
- Am doar 14 ani, însă mereu privesc înainte, visând la viitorul meu. În prezent, mă pot lauda în primul rând cu premiul dobândit la etapa naţională a Olimpiadei de română, pe care îl consider un succes. Încă din ciclul primar, am obţinut premii pentru creaţie artistică la nivel judeţean. Începând cu clasa a IV-a, m-am axat pe teatru, cea mai mare pasiune a mea. Am reprezentat Şcoala Centrală la toate concursurile de teatru interşcolare, unde am luat mereu premiul I la diferite sectiuni. Până acum, nu s-a ţinut decât faza locală a Olimpiadei de română, unde am ieşit primul pe zonă. (Sâmbăta aceasta, pe  23 februarie, se va desfăşura etapa judeţeană, aşa că vă rog să-mi ţineţi pumnii.)
- Cu siguranţă, aşa vom face, Andrei! Să înţeleg că, dintre toate materiile, limba şi literatura română te atrag în mod deosebit. Când ai simţit că ai o atracţie pentru ele?
- Îmi aduc aminte totul ca şi cum ar fi fost ieri. În clasa a III-a, am primit ca temă o compunere cu titlul ,,În lumea celor care nu cuvântă.” Am creat o adevarată poveste, lungă de  zece pagini. Când învăţătoarea mea, doamna Ştefania Traşcă, a auzit-o, a trimis-o imediat la un concurs judeţean de creaţie literară, unde, spre surprinderea mea, am luat locul I.
Apoi, la un eveniment organizat în cinstea lui Nichita Stănescu, în clasa a IV-a, domnişoara Laura Popa (ulterior, profesoara mea de limbă română), m-a văzut recitând o poezie şi m-a remarcat. Şi aşa, am ajuns să-mi reprezint şcoala, de fiecare dată, zic eu, cu succes. Iubesc să recit şi să compun, iar pentru mine, totul porneşte din inimă.
- Ai primit sprijin din partea părinţilor, a profesorilor?
- Nici nu am cuvinte să le mulţumesc părinţilor mei pentru cât mă ajută  şi mă susţin, cu toate că, uneori, pot deveni un pic cam stresanţi, înăbuşindu-mă cu prea multă grijă. Mulţumiri am şi pentru domnişoara profesoară Laura Popa, care, în primele două clase gimnaziale, m-a şlefuit şi m-a format. Fără dumneaei, nu cred că aş fi realizat atât de multe. Îi mulţumesc, de asemenea, şi doamnei Vasilica Ivan, actuala mea profesoară de română, pe care sper că n-am s-o dezamăgesc. Cât despre teatru, am primit ajutor de la două profesoare minunate: de la doamna Antoaneta Trifu, liderul grupului de teatru de la UPG Ploiesti, în cadrul căruia activez şi eu momentan, precum şi de la doamna Ileana Stan, care  m-a îndrumat şi consiliat la fiecare interpretare  artistică.
- Cum s-a desfăşurat Olimpiada Naţională de Română la care ai participat?
- Cel mai frumos moment a fost când am cunoscut-o personal pe doamna Mina Maria Rusu, inspector general pentru limba şi literatura română. Tocmai sosise  o delegaţie din Republica Moldova. Nu ştiu cum s-a aflat că ştiam să joc teatru, aşa că o doamnă inspectoare a venit la mine şi m-a rugat să recit un monolog pentru invitaţi. Am fost dus într-o sală enormă, unde se aflau delegaţia moldoveană şi doamna Rusu. După interpretare, aceştia m-au felicitat şi mi-au spus că, atunci  când voi ajunge un actor celebru, se vor mândri cu faptul că m-au cunoscut cândva. La gala de premiere, în ultima zi, doamna Rusu m-a invitat pe scenă să ţin un discurs în faţa tuturor olimpicilor. Cât despre subiecte, mi s-au părut destul de dificile la prima vedere, dar cu curaj şi cu voia lui Dumnezeu, am reuşit să obţin 117,5 puncte din 120, la proba orală, şi 100 de puncte  la proba scrisă.
- Limba română, se spune, este o limbă dificilă, deoarece are o mulţime de forme flexionare ale cuvintelor, iar multe dintre cuvinte sunt polisemantice. Cunoşti vreo metodă prin care s-ar putea învăţa mai repede limba română, metodă pe care s-o împărtăşeşti cititorilor noştri?
- E adevărat, limba română în sine, dar mai ales gramatica ei este foarte dificilă şi înşelătoare. Cum aţi spus şi dumneavoastra, formele flexionare ale cuvintelor (substantivele şi adjectivele se schimbă în funcţie de gen, număr, caz, iar verbele, în funcţie de persoană, timp, mod), dar şi cuvintele polisemantice (cele cu mai multe sensuri), fac ca totul să pară atât de complicat, chiar dacă uneori nu este. Nu cunosc nici o metodă concretă pentru a-ţi însuşi un lexic bogat şi elevat, pentru a învăţa sinonimia, antonimia, omonimia decât cititul. Cu cât citeşti mai mult, cu atât ai mai multă inspiraţie şi mai multe cunoştinţe.
- Ce părere ai despre schingiuirea de zi cu zi a limbii române, nu doar de către oamenii simpli de pe stradă, ci chiar de către televiziunile centrale? Sunt multe cazuri în care  prompteriţe mai arătoase ale unor televiziuni fac grave greşeli de exprimare. Ele sunt plăcute când le vezi, dar dezagreabile când le auzi.
- Asta este într-adevăr o problema gravă, însa nu avem ce să facem. Fiecare îşi alege drumul prin viată: poţi să fii cult, citit, să asculţi muzică bună, să-ţi şlefuieşti manierele, un om apreciat de toată lumea, sau poţi fi un ignorant, un ,,bun de nimic” pe care toţi îl evită. Sunt, mai ales, intrigat de înţelesurile cuvântului ,,divă’’, astăzi! În zilele noastre, orice caricatură cu dese apariţii televizate, cu un comportament dezgustator, este numită o ,,divă”. Greşit! O divă ar trebui sa fie un model pentru societate, nu oricine de pe stradă!
- Nichita Stănescu avea o vorbă: “Limba română e patria mea.” În lumea modernă de azi, unde oamenii se însingurează, se lăcomesc, se duşmănesc şi se înrăiesc continuu, unde modelele multor tineri sunt oamenii cu bani, obţinuţi prin orice mijloace, pe cine crezi că mai sensibilizează aceste vorbe ale lui Nichita?
- Din păcate, puţini mai sunt aceia care întrepătrund mesajul lui Nichita Stanescu. Pentru majoritatea, nu mai există limite, reguli. Aşa cum nu mai există plimbările pe bulevard, ci doar calculatoarele, nu mai există bun-simţ, ci doar tupeu, pentru a obţine ceea ce îţi doreşti. Din păcate, societatea s-a degradat atât de mult, încât pot spune că soarta noastră se află în mâinile dascălilor, truditori în încercarea lor de a educa  noile generaţii, astfel încât să redevenim cei ce-am fost odată. Desigur, e foarte importantă şi educaţia din familia fiecăruia.
- Te-ai vedea, peste 20 de ani, un scriitor de succes?
A.L.: Cu siguranţă, m-am gândit la acest lucru. Deja am o gramadă de idei. În prezent, lucrez la o serie de cărţi science-fiction. Prima carte se va numi ,,Eric Manor şi Îngerului Negru’’ şi este povestea unui tânăr care descoperă, prin intermediul testamentului bunicului său, că este moştenitorul tronului unui mic regat din America de Nord. Când părinţii acestuia sunt răpiţi, în timpul balului de încoronare, Eric face înconjurul lumii pentru a-şi salva familia, descoperind cele mai întunecate secrete ale omenirii. De asemenea, mai am în vedere şi o trilogie de cărţi pe care aş vrea să le scriu, intitulată ,,Povestile Iadului”.
A.N.