14 mai 2013

OAMENI CARE AJUTĂ OAMENI

Voluntarii lui Sebi Dumitrescu au mai bifat o acţiune caritabilă

Grupul de voluntari coordonaţi de Sebastian Dumitrescu, asistent-farmacist la Farmacia Catena de pe strada Al.I. Cuza, a mai bifat o acţiune cu multe fapte bune. Într-o lume plină de ură, invidie şi sărăcie, în care atotputernică este dictatura banului văzut ca “ochiul dracului”, tinerii lui Sebi dovedesc prin recenta campanie umanitară şi prin donaţiile strânse în cadrul acesteia că încă mai sunt destui câmpineni cu inimile calde de bunătate şi altruism.
“Iepuraşul vine la toţi copiii” s-a numit campania iniţiată şi dusă la bun sfârşit de băieţii lui Sebi, cunoscuţi şi ca grupul Donaţii.Câmpina, după pagina cu acelaşi nume de pe Facebook. Demarată cu o lună înaintea Sfintelor Paşti, acţiunea caritabilă s-a finalizat cu strângerea la Casa Tineretului a numeroase produse de îngrijire corporală (pastă de dinţi, şampoane, săpunuri, deodorante), alimente neperisabile, produse de panificaţie specifice Sărbătorilor Pascale, dulciuri, jucării, rechizite etc. Este a cincea acţiune de binefacere a grupului înfiinţat în 2008, şi prima de acest fel desfăşurată de Paşte. Până acum, precedentele patru campanii caritabile au fost organizate de Crăciun. Toate produsele strânse prin mărinimia unor câmpineni au fost distribuite unei duzini de familii nevoiaşe din Câmpina (alimente, rechizite, pătuţuri pentru bebeluşi), copiilor cu nevoi speciale de la grădiniţa de pe Câmpiniţa, copiilor şi adolescenţilor de la Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Filofteia” (fostă Ada Marinescu), precum şi micuţilor de la Centrul de copii din Brebu.
 
“Am reuşit şi anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, să strângem şi să împărţim celor în nevoi, cu ocazia Paştelui, produse în valoare de circa 5300 de lei, după estimările noastre. Pentru copiii cu nevoi speciale de la grădiniţa din Slobozia, produsele au fost donate de Asociaţia “Mara – un strop de speranţă”. De mare ajutor ne-au fost şi în acest an, ca şi în anii precedenţi, donaţiile oferite prin grija şi bunătatea angajaţilor firmei locale Prestimedia. Următoarea campanie umanitară o vom desfăşura de Crăciun, în buna tradiţie a anilor precedenţi. Până atunci, însă, sperăm să reuşim să mai aducem o rază de speranţă şi un strop de fericire cât mai multor familii năpăstuite, prin acţiuni pe care le vom desfăşura punctual, şi nu în cadrul unor campanii mediatizate. Noi nu strângem bani, strângem numai produse, dar sunt bine venite şi donaţiile în bani, bani cu care, în prezenţa donatorului, noi achiziţionăm imediat produsele de care avem nevoie, în funcţie de tipul campaniei umanitare, destinatarii acesteia şi perioada în care ea se desfăşoară”, ne-a declarat Sebastian Dumitrescu, liderul tinerilor voluntari altruişti atât de mult dedicaţi ajutorării câmpinenilor aflaţi în suferinţă şi nevoi. A.N.

Editorial

PATRIOTISMUL PROFETIC

Ultimele săptămîni au însemnat o aglomerare de sărbători(ri) religioase şi civile care ne pun pe gînduri prin desfăşurarea lor. De la „1 Mai muncitoresc” la Paşti, multi-etajatul 9 mai cu confuzele sale coincidenţe de semnificaţii, nostalgic manipulatul 10 Mai, refulatul 8 Mai strecurat invizibil „în toate cele ce sunt” şamd. Amalgamul şi aglomerarea stîrnesc mereu confuzia. Personal sunt total de acord cu ideea profesorului Djuvara că Ziua Naţională a României ar trebui să fie Ziua Independenţei. Sunt foarte multe argumente. Care zi, apropo, nu este 9, ci 10 mai, ziua în care Legea a fost promulgată, deci a intrat oficial în acţiune. Toate aceste evenimente au stîrnit iar aceleaşi discuţii despre fibra noastră etnică. Inutile, ipocrite, care nu schimbă nimic nici în ordinea politică, nici în cea social-morală. Am văzut un filmuleţ despre cum s-au sărbătorit aceste zile în Sectorul II al capitalei, sub păstorirea inenarabilului primar Onţanu. Am realizat încă odată cît de profund s-a fixat în creierul nostru căpuşa ceauşistă. Nici o deosebire între o ceremonie de atunci şi cea de acum, doar copiii care nu mai erau costumaţi în pionieri ci în costume populare. În subconştientul fiecărui politician român zace modelul autoritar, de comunism fanariotic al lui Ceauşescu, cu puterea sa discreţionară. Decît o asemenea „identitate” mai bine niciuna. Discutam recent cu un prieten, preot de vocaţie şi intelectual rafinat, despre ceea ce mi-am permis dimensiunea profetică a acţiunii Bisericii. Nu în sensul unei „ghiciri” de tip SF a viitorului. Ceea ce ignorăm îndeobşte, este că profeţii nu-şi gîdilau poporul la orgoliu spunîndu-i ce bun, frumos şi deştept este ci, dimpotrivă, îl criticau cu o vehemenţă înspăimîntătoare. Dacă românii au ajuns într-un abis al decăderii morale (cred că e aproape un consens în această perspectivă), dacă laudele ţin aproape exclusiv de lucruri şi lucrări ale trecutului şi mai deloc de prezent, este şi pentru că ne lipseşte aproape complet această perspectivă (auto)critică. Pot fi simultan de acord şi că România este „grădina Maicii Domnului” cum ne-a gratulat Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, şi că „este altfel” (în sens negativ) cum crede istoricul Lucian Boia. Sunt planuri diferite ale discuţiei, şi nu se exclud unul pe altul. Cred în necesitatea precizării unei identităţi etnice foarte clare şi nu cred că există o identitate UE, cum ni se spală creierele. UE este o necesitate legală şi birocratică, nicidecum una morală. Cu siguranţă biserica n-ar trebui să facă politică, în sensul de a face militantism pentru partidul sau politicianul X. dar ar putea să educe oamenii în sensul: nu mai votaţi penali, nu mai votaţi după cine vă dă găleţi, nu mai votaţi promisiuni, ba, n-ar fi imposibil, nu vă mai uitaţi la cutare programe Tv. Nu cred că şi-ar depăşi misiunea, dimpotrivă. Dl. Boia nu are dreptate, cred eu, nu suntem altfel decît alte popoare, suntem doar în alt timp istoric. Am parcurs mai adînc drumul spre anulare morală, comunismul ne-a vîndut sub numele de „modernizare” un proiect de inginerie socială care a reuşit să scoată la iveală cele mai urîte trăsături ale românilor. E ca la o gripă, unii au fost mai rezistenţi imunologic (cehii, polonezii de ex), alţii au fost afectaţi pînă la sincopă, poporul român este în moarte clinică din punct de vedere moral, anticorpii lui au fost distruşi prin 1001 metode cu o eficienţă diabolică. Şi se lucrează în continuare zilnic la asta, urmăriţi liderii de presă. E nevoie de un tratament de şoc. Şi nu dinspre politicieni este el de aşteptat. Democraţia este în esenţa ei intimă demagogică, acea rasă de politicieni suficient de curajoşi să ia decizii împotriva  maselor a dispărut (dna. Thatcher ultima). Ideea că „masele au totdeauna dreptate” nu mai este chestionată serios, în ciuda învăţămintelor istorice care dovedesc orbitor de evident contrariul. De aceea sunt extrem de suspicios faţă de patriotismul laudativ şi băţos care este, de fapt, forma cea mai insidioasă a bolii. Şi admir patriotismul critic, profetic, incisiv şi lămuritor. Este medicamentul amar de care avem nevoie.
P.S. Dl. Ponta este una dintre expresiile strălucite ale acestei rase de politicieni fără chip şi fără consistenţă, copy-paste nu numai în teza de doctorat ci ca tip uman reproductibil la infinit.
Christian CRĂCIUN      

Aşezământul social-cultural-filantropic “Sfânta Parascheva”, un proiect de suflet al preotului George Melnic

George Melnic, preotul care slujeşte la Biserica “Sfânta Parascheva” - bisericuţa de lemn, aşa cum este mai cunoscută între enoriaşi -, ne-a dezvăluit planul său pentru construirea unui aşezământ pentru bătrâni, care de altfel lipseşte cu desăvârşire în zona noastră.
„Ca orice preot, mergând prin parohie, am fost impresionat de suferinţele bătrânilor. Daca în timp ce pentru un copil fiecare zi petrecută este o creştere, o înălţare, o treaptă către maturitate şi în esenţă către putere, pentru bătrân fiecare zi este mai grea, mai obositoare, o coborâre către neputinţă. Mergând mai departe pe firul logicii, dacă de un copil ai grijă odată cu creşterea din ce în ce mai puţin, de un bătân trebuie, pe zi ce trece, să îngrijeşti mai mult. Tocmai acest lucru m-a îndemnat, ca slujitor al lui Dumnezeu dar şi al oamenilor, să încep acest vast proiect de ridicare a unui aşezământ pentru bătrâni. Am primit Înalta Binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Am găsit înţelegere la Primăria Câmpina care ne-a acordat un teren bun în spatele Autogării şi conform legilor în vigoare, am obţinut avizele şi autorizaţia de construcţie. Dorinţa şi dragostea noastră sunt mari, dar posibilităţile financiare sunt reduse”.
Tocmai de aceea, preotul George Melnic face un apel la bunăvoinţă, pentru că orice donaţie, oricât de nesemnificativă ar părea, va ajuta la împlinirea acestei dorinţe şi la demararea acestui proiect de suflet, atât de necesar pentru comunitate.
APEL
“M-am gândit că astăzi iubirea creştină trebuie manifestată mai ales prin ajutorarea celor aflaţi în nevoi. În Câmpina avem o mare problemă cu bătrânii. Sunt părăsiţi în casele lor, uitaţi de rude şi de prieteni şi nimeni nu pătrunde la ei. Bolile dar mai ales neputinţa şi singurătatea îi macină. Şi astfel am început o lucrare deosebit de curajoasă, construirea unui aşezământ pentru bătrâni. Ridicarea lui necesită însă o sumă ce depăşeşte cu mult posibilităţile noastre, în jur de 500.000 euro, însă nu trebuie să ne speriem. Orice donaţie, cât de mică, ne poate ajuta.” (Preot George Melnic)


Datele bisericii sunt:
Parohia Sfântul Mucenic Dimitrie, Str. Orizontului nr. 1B, Câmpina, Jud. Prahova
Cont LEI: RO65RNCB0208124976000001

O asociaţie umanitară va funcţiona în cadrul Spitalului Voila

Zilele acestea, Spitalul Voila se pregăteşte să pună bazele unei asociaţii umanitare la care spitalul va avea calitatea de membru fondator. Aici se va lucra pe bază de voluntariat, iar cei care vor susţine întreaga activitate vor fi chiar cadrele medicale ale spitalului. Asociaţia va fi finanţată din donaţii şi sponsorizări.
Cu aprobarea Consiliului Local, Spitalul Voila a preluat în administrare Pavilionul 19, care va servi scopului acestei noi asociaţi, care are următoarele obiective principale:
- organizarea de activităţi pentru persoanele cu probleme psihice, în special pentru copii, adolescenţi şi bătrâni, activităţi care să ajute aceste categorii de persoane la integrarea în societate,
- consilierea persoanelor cu probleme de integrare de către personal specializat,
- diversificarea serviciilor medicale şi creşterea gradului de implicare a personalului medical în activităţi suplimentare, cum ar fi sprijinul acordat persoanelor care suferă de autism sau care au diverse dependenţe. F.C.

Două noi cabinete medicale în Policlinica Spitalului Municipal

Ambulatoriul integrat al Spitalului Municipal (noua denumire a Policlinicii) se va îmbogăţi cu două noi cabinete medicale. Este vorba despre un cabinet de pneumologie, care s-a deschis recent şi funcţionează în spaţiul Cabinetului de chirurgie, şi despre un cabinet de nefrologie (unde vor fi tratate bolile de rinichi), ce va fi deschis în săptămânile următoare. Cabinetul de pneumologie va funcţiona în intervalul de timp 15.00 – 18.30, adică după terminarea programului personalului medical din cabinetul de chirurgie. El va fi deservit de dr. Elena Dumitrescu şi de as. Ernestina Rotaru. De menţionat că la “pneumologie” nu se vor trata decât bolile de plămâni excluzând tuberculoza, pentru această boală letală (dacă nu este tratată la timp), funcţionând, în continuare, cabinetul TBC al Spitalului Municipal, situat pe pe strada Vasile Alecsandri (“strada pompierilor”), cabinet ce nu face parte, aşadar, din Ambulatoriul spitalului. Înfiinţarea acestor două cabinete a fost posibilă şi datorită unui program cu fonduri europene destinat a moderniza Policlinica. “Recent, s-a deschis cabinetul de pneumologie al Ambulatoriului Spitalului Municipal, care are contract cu Casa Judeţeană de Sănătate. Funcţionăm în fiecare după-amiază, între 15.00 şi 18.30, în cabinetul de chirurgie, după ce acesta din urmă îşi termină programul. Facem o serie largă de consultaţii şi examene medicale de specialitate: spirometrie, spirogramă cu test de bronhodilataţie etc. Pacienţii trebuie să se prezinte cu bilet de trimitere de la medicul de familie, în caz contrar consultaţia şi eventuale examene de specialitate urmând a fi plătite. De obicei, nu lucrăm pe sistem de programare, toată lumea care apelează la noi fiind rezolvată în timp util. Asta nu înseamnă că, dacă cineva ţine neapărat, nu-şi poate face o programare telefonică la biroul Triaj. În orice caz, noi nu plecăm acasă până nu rezolvăm toţi pacienţii. Ţin să pecizez aici că, în curând, vom deschide în Ambulatoriu şi un cabinet de nefrologie, intenţia conducerii spitalului nostru fiind clar în direcţia diversificării servicilor medicale, mai ales având în vedere că Spitalul Municipal deserveşte o zonă întinsă, cu peste 150.000 de locuitori”, ne-a declarat medicul Elena Dumitrescu, director medical şi purtător de cuvânt al unităţii. A.N.   

Oraşele Câmpina şi Urlaţi, folosite ca exemple pentru ilustrarea rezultatelor utilizării fondurilor europene

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management, derulează în perioada 1 octombrie 2012 – 10 iunie 2013 o campanie de promovare a proiectelor finanţate prin Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.
Astfel, marţi, 14 mai, după o scurtă prezentare a stadiului implementării programului Regio la nivel naţional şi regional, făcută la sediul Consiliului Judeţean Prahova, urmează vizitarea a două proiecte Regio implementate în oraşele Urlaţi şi Câmpina. Proiectele finanţate prin Regio ce vor fi vizitate sunt: “Lucrări de modernizare clădiri, reţele utilităţi, facilităţi de acces şi dotări la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap, Urlaţi” şi “Modernizare Calea Daciei” în oraşul Câmpina.
Evenimentul din judeţul Prahova face parte din această campanie în care se prezintă rezultatele implementării unor proiecte cu fonduri europene, precum şi valoarea adăugată a acestora în dezvoltarea comunităţilor regionale şi locale. Programului Regio îi sunt alocate 4,4 miliarde de Euro, din care 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene. Obiectivul general al Regio este sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile în regiunile României, atât din punct de vedere economic, cât şi social, prin reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre acestea şi celelalte regiuni ale Uniunii Europene. (F.C.)

Negocierile cu firma Termax au avut un final fericit

Conform unei hotărâri a Consiliului Local din 25 aprilie 2013, aleşii noştri l-au împuternicit pe primarul municipiului Câmpina să facă toate demersurile necesare în vederea încetării contractului cu firma Termax Grup Roman, căreia i s-a concesionat, în anul 2004, pentru 20 de ani, serviciul de asigurare a agentului termic pentru 10 unităţi de învăţământ din Câmpina, licee, şcoli şi grădiniţe. Edilul oraşului i-a invitat la negocieri pe reprezentanţii societăţii Termax, iar aceştia s-au prezentat, într-una din zilele trecute, la sediul Primăriei, pentru a cădea la o înţelegere cu reprezentanţii municipalităţii câmpinene. Chiar dacă discuţiile nu au fost, pe tot parcursul lor, lipsite de tensiune, până la urmă, s-a ajuns la o înţelegere amiabilă în urma căreia ambele părţi s-au declarat mulţumite. “Suntem mulţumiţi de concluziile primei runde de discuţii cu cei de la Termax în vederea încetării contractului. Pretenţiile lor nu sunt exagerate.  Pentru a ne lăsa în continuare utilajele, ei vor numai valoarea rămasă neamortizată după funcţionarea timp de 9 ani a acestor utilaje, valoare care se ridică la circa 22.000 de lei, aşa cum reiese din evidenţele contabile. Conform contractului, în cazul unei rezilieri unilaterale, ar fi trebuit să le plătim daune de 100.000 euro, sumă pe care nu puteam să o plătim decât în urma hotărârii unei instanţe de judecată. De aceea am încercat să cădem la o învoială şi să negociem nu plata acestei sume, ci plata sumei corespunzătoare calculate proporţional cu perioada derulării contractului. Adică, dacă s-a derulat aproape jumătate din perioada contractual, să plătim aproape jumătate din această sumă. Am convenit ca, pentru cei 9 ani scurşi de la începerea contractului, să plătim doar 55.000 de euro. În acest fel, nu mai ajungem la judecată, caz în care hotărârea Consiliului Local ar fi fost suspendată, iar concesiunea către Termax ar fi continuat până la darea unei soluţii favorabile nouă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. S-a încheiat un proces-verbal de negociere care va fi supus Consiliului Local, după care vom rezolva pe cale amiabilă încetarea contractului de concesiune cu firma Termax. Subliniez încă o dată, pretenţiile lor au fost rezonabile, mai ales că am fi putut, dacă se ajungea la un proces, să plătim chiar 100.000 de euro, cât reprezenta clauza de reziliere”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir, unul dintre participanţii la negocieri. E foarte bine pentru municipalitatea noastră că s-a ajuns la o înţelegere amiabilă, mai ales că ar fi fost greu să convingem vreo instanţă de judecată că putem fi absolviţi de plata sumei cuprinsă în clauza de reziliere. Principalul iniţiator al proiectului de hotărâre al rezilierii contractului cu Termax, consilierul liberal Rodica Papuc, nu a fost invitat la negocieri, chiar dacă şi-ar fi dorit acest lucru. Cu toate acestea, doamna consilier a declarat recent că “deşi m-am simţit un pic marginalizată, important e rezultatul, iar eu sunt foarte bucuroasă, pentru că, în acest fel, nu ne vom mai bate joc de banul public. Mai erau încă 11 ani de contract şi sunt convinsă că am făcut o economie de 35 de miliarde de lei.”  A.N.

Ştrandul Tineretului nu mai este dorit de firma locală Rotalic

La ultima şedinţă a Consiliului Local, pe ordinea de zi era înscris şi un proiect de hotărâre iniţiat de consilierul democrat-liberal Daniel Telegescu, privind asocierea în participaţiune a firmei locale Rotalic SRL cu Primăria Câmpina, în vederea modernizării şi administrării Ştrandului Tineretului, aflat în imediata vecinătate a Casei Tineretului. Obiectul contractului îl reprezenta modernizarea şi exploatarea în comun a piscinei publice şi a unui teren de aproape 3700 mp. Conducerea societăţii Rotalic se angaja să realizeze investiţii în valoare de 250.000 de lei, constând în montarea unei instalatii de purificare şi filtrare a apei, dar şi de recirculare a acesteia cu ajutorul unor pompe de mare putere. Era prevăzută, de asemenea, dotarea ştrandului cu o instalaţie de clorurare şi de eliminare a algelor, dar şi repararea şi reamenajarea cabinelor şi a grupurilor sanitare. Nu scăpau de reamenajare nici suprafeţele cu nisip pe care se joacă volei sau se face plajă. Pereţii bazinului de înot erau prevăzuţi a fi şi ei reabilitaţi, la fel ca şi rigolele şi terasa barului de sub bătrânul nuc. Programul de lucru se prelungea şi el, baza sportivă urmând a fi deschisă de luni până duminică, între orele 9.00 la 23.00. Conform contractului, ce s-ar fi derulat  pe o perioadă de 10 ani, administraţia locala avea o cotă de10%,  participare la profit şi pierderi. Rotalic SRL este firma care a concesionat de la Primărie clădirea unde a funcţionat fostul Cinematograf. Spre mirarea multora, la începutul şedinţei de la sfârşitul lunii trecute a legislativului municipal, iniţiatorul Daniel Telegescu şi-a retras proiectul fără a da alte explicaţii, aşa cum, de fapt, se obişnuieşte. L-am întrebat pe patronul firmei care a fost dispus să facă această importantă investiţie ce l-a determinat să renunte la ea, iar Cătălin Roman ne-a declarat: “Mi-am dat seama că investiţia ar fi trebuit să se ridice la o valoare mult mai mare pentru a face rentabilă această bază sportivă. Nemaivorbind de faptul că investiţia s-ar fi amortizat după mulţi ani. În plus, am simţit şi că nu nici nu prea se doreşte această investiţie de către cei din Primărie. Ori poate că nu sunt eu prea dorit.” A.N.

În Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal, Gheorghe Ecaterinescu a fost înlocuit cu Monica Clinciu

Potrivit legislaţiei în vigoare, primarul unei localităţi în care funcţionează un spital public (din vara lui 2011, spitalele de stat au intrat în subordinea administraţiilor publice locale), are dreptul să numească un reprezentant personal în CA al spitalului respectiv. Luna trecută, din C.A. al Spitalului Municipal Câmpina a demisionat Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice a Primăriei, acesta explicând că a luat această decizie din motive de sănătate. Ecaterinescu îndeplinea şi funcţia de preşedinte al C.A., funcţie care se atribuie, prin votul membrilor CA, pentru o perioadă de şase luni, lucru care face ca, la următoarea şedinţă a acestui organism de conducere, să se aleagă şi noul său preşedinte. Cum structura CA al SMC trebuia refăcută, primarul Horia Tiseanu şi-a numit un nou reprezentant (vechiul său reprezentant fusese chiar Ecaterinescu), în persoana avocatului Monica Clinciu, consilier municipal PDL. Monica Clinciu nu este nouă în funcţie. Ea a mai făcut parte din CA al SMC, ca reprezentant al precedentului legislativ municipal, în perioada iulie 2011 – iulie 2012. Practic, a fost printre primii consilieri municipali numiţi în această funcţie de către miniparlamentul câmpinean, după preluarea spitalului în subordinea municipalităţii. Numai că, de data aceasta, ea a fost numită pe post de către primarul Horia Tiseanu. În cazul SMC, raportat la mărimea unităţii spitaliceşti, Legea de organizare a spitalelor publice (după preluarea acestora de către administraţiile locale), prevede că, în afară de doi reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Prahova, din CA să mai facă parte doi reprezentanţi ai Consiliului Local (aceştia sunt Gheorghe Tudor – consilier municipal şi fost primar, şi Mariana Anghel – director economic la Apa Talea SRL), plus un reprezentant al primarului Horia Tiseanu. Întrebând-o pe noua reprezentantă a edilului câmpinean cum vede viitorul spitalului, din punct de vedere al războiului juridic cu clinica Romgermed şi al îmbunătăţirii actului medical, aceasta ne-a răspuns următoarele: “În ceea ce priveşte procesele spitalului cu Romgermed, eu cred că avem mari şanse să le câştigăm pe toate. Am văzut actele dosarelor şi pot spune că avocaţii casei de avocatură angajată de SMC şi-au făcut treaba în cel mai profesionist mod cu putinţă. De aceea nici nu am înţeles prea bine de ce conducerea actuală a spitalului a mai angajat un avocat ca să consilieze spitalul în renegocierea contractului de asistenţă juridică încheiat cu casa de avocatură. Într-adevăr, spitalul a plătit bani mulţi, în ultimii doi ani, acestor avocaţi, iar noul manager al SMC este supărat că banii nu au fost defalcaţi pe fiecare dosar, însă această defalcare era destul de dificil de realizat. Managerul spitalului, dl doctor Tiu, nu a spus în plenul Consiliului Local, când a cerut permisiunea de a mai angaja un avocat independent, că avocaţii au preluat nu doar cele patru dosare cu Romgermed, ci toate dosarele spitalului, care sunt vreo 10-11. În ceea ce priveşte serviciile medicale, stăm destul de bine. Avem acreditarea parţială primită de la comisia specială a Ministerului Sănătăţii, lucru cu care puţine spitale din ţară se pot lăuda în acest moment. În opinia mea, ar trebui ca întreaga conducere şi întreg personalul din spital să se mobilizeze şi să se concentreze pe obţinerea acreditării totale, ceea ce înseamnă servicii medicale oferite la standarde europene în proporţie de peste 85%.  Acest lucru ar fi benefic şi pentru situaţia financiară a SMC, căci spitalul va putea obţine condiţii mult mai avantajoase într-un viitor contract cu Casa Judeţeană de Sănătate”. A.N.

Triplă sărbătoare de 9 mai

Ziua de 9 mai nu a trecut nesărbătorită la Câmpina nici anul acesta. Această triplă sărbătoare (cu o semnificaţie naţională şi două semnificaţii internaţionale), s-a făcut exact ca în alţi ani, adică cu o finanţare extrem de modestă şi, cum era de aşteptat, cu participarea unui auditoriu redus numericeşte. Cu aproape aceeaşi mână de intelectuali locali prezenţi la manifestare şi în anii precedenţi. Participarea elevilor unor unităţi de învăţământ nu o mai punem la socoteală, pentru că ea a fost una forţată de comandamentele dascălilor, punând la grea încercare nervii majorităţii şcolarilor participanţi.
Ziua de 9 mai reprezintă o triplă sărbătoare pentru români, deoarece la această dată sărbătorim proclamarea independentei de stat a României (la 9 mai 1877), victoria coalitiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial (la 9 mai 1945) şi Ziua Europei (la 9 mai 1950).
Manifestările din 9 mai, de la Câmpina, s-au desfăşurat (graţie unui parteneriat între Primărie şi Asociaţia “Cultul Eroilor” condusă de col. (rez) Marian Dulă) la Colegiul Tehnic “C.I. Istrati” şi la Biblioteca Municipală ce poartă numele aceluiaşi savant. Ele au fost precedate, în zilele de 7 şi 8 mai, de întâlniri ale unor membri ai Asociaţiei “Cultul Eroilor” Câmpina cu elevi de la Şcoala Gimnazială “Ion Câmpineanu” şi liceele Mecanic şi Energetic. În dimineaţa zilei de 9 mai, la Colegiul Istrati (fostul Liceu Petrol), de la ora 9.00, în faţa câtorva zeci de elevi, au ţinut prelegeri despre semnificaţiile sărbătorii col. Marian Dulă, lt. cdor Constantin Gînjoaie, ing. Victor Dumitru, precum şi profesorii Ofelia Negoiţă şi Nicolae Geantă. Câteva ore mai târziu, la Biblioteca Municipală “C.I. Istrati”, col (rez) Marian Dulă, a susţinut prelegerea intitulată ”Operele comemorative de război din municipiul Câmpina”. Din expunerea sa am aflat că, în oraşul nostru, sunt câteva opere comemorative de război, majoritatea situate în Cimitirul de onoare al eroilor (cimitirul eroilor români şi străini din cele două războaie mondiale şi al eroilor căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989, situat pe strada Bobâlna). În afara cimitirului, se află Troiţa Eroilor din Războiul de Reîntregire Naţională, situată în cartierul Slobozia, precum şi Monumentul Eroilor Jandarmi.
Pentru ca ziua de 9 mai să nu “omoare” ziua de 10 mai, Ziua Regalităţii, zi cu multiple semnificaţii pentru istoria românilor, prof. Alin Ciupală a prezentat auditoriului prezent în holul Bibliotecii o interesantă expunere privind importanţa zilei de 10 mai pentru istoria statului român modern. La 10 Mai 1866, după o călătorie incognito, Carol I (moştenitorul unui principat german şi rudă cu împăratul francez Napoleon al III-lea),  ajunge în Bucureşti şi este proclamat domnitor al Principatelor Unite. 11 ani mai târziu, la 10 mai 1877, statul român îsi oficializa independent de stat, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat. Acestea sunt si motivele pentru care, pe data de 10 mai, românii au sărbătorit Ziua Naţională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia, după venirea la putere, prin forţa armatei sovietice de ocupaţie, a regimului comunist.
În continuare, ing. Victor Dumitru a susţinut o prelegere despre bombardamentele aviaţiei americane asupra Câmpinei, din 1943 şi 1944. La acţiunea de la Biblioteca Municipală a participat şi primarul Horia Tiseanu. Pentru că nu se înţelege prea bine de ce, pentru unii istorici, independenţa României a fost proclamată pe 10 mai, iar nu pe 9 mai, trebuie să precizăm că, la acea vreme (de fapt, încă de pe timpul domnitorului Al.I. Cuza), Parlamentul României avea două camere legiuitoare, ca şi în prezent.  Pe 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată independenţa de stat a ţării de către deputaţi, printr-un act legitim de voinţă şi autodeterminare naţională. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, interpelat de un deputat,  a declarat în faţa adunării: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”. O interpelare asemănătoare a venit şi de la Senat, în ziua de 10 mai, din partea senatorului Alexandru Orăscu, la care Mihail Kogălniceanu a dat un răspuns asemănător celui de la Cameră: „Declarăm dar, că de aici încolo ne aşteptăm la o viaţă independentă, la o viaţă de sine stătătoare…”  Fiind vorba despre un parlament bicameral, în fapt, independenţa de stat a României nu poate fi luată în considerare decât pe 10 mai. Guvernanţii vremii şi-au aranjat declaraţiile pentru ca proclamarea independenţei de stat să coincidă cu venirea la domnie a lui Carol I. Comuniştii au devansat puţin proclamarea independenţei, pentru a se potrivi cu Ziua Victoriei împotriva fascismului. Chiar şi după dispariţia comunismului, unii istorici au considerat Ziua Independenţei ca fiind 9 mai, lucru care s-a perpetuat până în ziua de azi. Pentru că mai puţine  lucruri se ştiu despre Ziua Europei, vom prezenta în continuare un scurt istoric al construcţiei europene.
În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care acesta propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe Unite. Statele Beneluxului (Belgia, Olanda, Luxemburg) şi Italia s-au alăturat, în scurt timp, Franţei şi Germaniei. Astfel, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE). Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria. Trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2007, România şi  Bulgaria au fost primite şi ele în Uniunea Europeană, care are, în prezent, 27 de state membre.  A.N.

Tenisul de masă câmpinean agonizează, dar se încăpăţânează să respire

Tenisul de masă câmpinean agonizează, dar se încăpăţânează să respire. Şi încă aerul destul de tare al performanţelor notabile. Nu al performanţelor înalte, pentru că nici nu se poate ajunge la astfel de rezultate cu o bază sportivă nu deficitară, ci chiar inexistentă. Tenisul de masă în oraşul nostru mai dăinuie prin performanţele câtorva elevi de liceu, dar mai ales prin tenacitatea şi dăruirea unui grup de pasionaţi ai acestui sport, de toate vârstele, care, de câteva ori pe săptămână, se întâlnesc în foaierul Casei Tineretului pentru a-şi disputa mingea de celuloid în numeroase şi fecunde seturi. Altădată unul dintre sporturile care au făcut o bună imagine oraşului nostru, astăzi tenisul de masă trăieşte la temperaturi şi intensităţi înalte mai mult prin grupul de sportivi amintit, cunoscut ca “gruparea de la Casa Tineretului”. Veteranul grupului, de o valoare incontestabilă, este Andrei Mostovoi, multiplu campion judeţean şi regional, în tinereţile sale, şi astăzi un participant constant al unor competiţii de înalt nivel. Recent, în foaierul Casei Tineretului, la mesele cumpărate de aceşti pasionaţi tenismeni, s-a desfăşurat Concursul In Memoriam “Viorel Şendroiu”. Au participat sportivi din Câmpina, Azuga, Breaza, Comarnic, Sinaia, Brebu, Cornu şi Poiana Câmpina. Printre ei, 20 de seniori, 2 juniori şi alţi invitaţi. Primii trei clasaţi au fost câmpineni. La seniori , finala s-a disputat între Andrei Suditu şi Sorin Chiru, iar câştigător, după o partidă viu disputată, a fost Andrei Suditu (în foto, stânga). Locul al III-lea a fost ocupat de Liviu Miron, câştigător al finalei mici, împotriva lui Mihai Grama (Azuga). Organizatorii concursului (Florin Buda, Ion Micu şi Mircea Moldovan) s-au declarat mulţumiţi de desfăşurarea competiţiei, ca şi de nivelul partidelor disputate. După câteva zile, Liviu Miron a confirmat progresele înregistrate, ocupând un loc fruntaş (5-8), într-o competiţie amicală de amatori A+, desfăşurată la Bucureşti, în sala Arena Viva Sport, la care au participat sportivi valoroşi din întreaga ţară. A.N. 

Festivalul Concurs de Interpretare Pianistică „Iulia Hasdeu” a ajuns la cea de-a XV-a ediţie

În acest an concursul se va desfăşura DUMINICĂ, 19 mai, începând cu ora 10, în cinci locaţii: cele două săli dotate cu pian ale Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” şi în două spaţii special amenajate la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” din Câmpina.
Organizat sub egida UNESCO de către Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, Societatea Filarmonică Câmpina, Asociaţia Culturală UNESCO „Iulia Hasdeu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, acest concurs are ca scop stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor creative ale tinerilor care studiază pianul, indiferent de forma de învăţământ pe care o frecventează: licee de muzică, şcoli de muzică, şcoli de arte şi meserii sau învăţământ privat.
Regulamentul concursului prevede obligativitatea ca participanţii să interpreteze o piesă din repertoriul românesc pentru pian. Iată deci că în acest an, pe scenele din Câmpina vor putea fi ascultate lucrări dedicate tinerilor pianişti de către compozitorii români: Ciprian Porumbescu, Guilelm Şorban, Theodor Burada, Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Filip Lazăr, Tudor Ciortea, Myriam Marbé, Nicolae Chilf, Hilda Jerea, Liviu Comes, Constantin Silvestri, Leontina Coban, Liviu Dandara, Diamandi Gheciu, Dan Voiculescu, Vinicius Grefiens... o întreagă pleiadă cu nimic mai prejos decât compozitorii străini.   
Este singura competiţie muzicală din ţară la care înscrierea nu este condiţionată de achitarea unei sume de bani (vezi siturile  tuturor concursurilor pianistice din ţară). Singura cerinţă, în afara fişei de identificare, constă în prezentarea unei lucrări plastice (desen sau pictură) sau a unei lucrări literare. Desenele şi picturile fac obiectul unei expoziţii deschise în ziua concursului la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”. Lucrările literare şi plastice premiate sunt publicate în pliantul concursului, valorificându-se astfel toate laturile creativităţii artistice a participanţilor.
Anul acesta, la concurs s-au înscris în jur de 250 de tineri pianişti din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Giurgiu, Cluj-Napoca, Cîmpulung-Muscel, Bârlad, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Zimnicea, Călăraşi.
Cinci jurii alcătuite din profesori de la liceele şi şcolile participante vor evalua prestaţia tinerilor pianişti. De menţionat este faptul că aceşti inimoşi dascăli nu sunt remuneraţi pentru efortul lor. O fac cu plăcere şi dragoste, cu devotament, dar mai ales, atraşi de atmosfera caldă, senină, luminoasă pe care o creează gazdele concursului.
Sufletul acestui festival concurs este profesor doctor SANDA HÎRLAV MAISTOROVICI de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, coordonatoarea proiectului. Anul acesta îşi aduc dicipolii în concurs, un număr de 72 de dascăli.
Manifestarea se va constitui şi de această dată într-o sărbătoare a muzicii culte, cu atât mai mult, cu cât, fiecare concurent va interpreta în mod  obligatoriu o piesă din repertoriul pianistic românesc. Expoziţia de desene din Holul Casei de Cultură „Geo Bogza” îi va bucura deopotrivă pe micii creatori ai lucrărilor, pe dascăli, părinţi, şi bunici precum şi pe spectatorii atraşi de manifestare. 
Se cuvin mulţumiri organizatorilor: Consiliul Local Câmpina, reprezentat de dl. Consilier Florin Frăţilă, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” reprezentată de poeţii Florin Dochia şi Ştefan Alexandru Saşa, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, reprezentat de doamna director, Dr. Jenica Tabacu şi nu în ultimul rând, doamnei Director a Colegiului Tehnic „Constantin Istrati”, profesor Luminiţa Elena Jugănaru.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

De ce este România altfel?

Eseul lui Lucian Boia este a-normali faţă de norma europeană care contează şi la care oricum noi ne-am raportat neîncetat din 1800 încoace. Căci românii rareori s-au comparat cu Uzbekistan sau Burukina Faso faţă de care probabil că ar sta chiar bine la mai toţi indicatorii ci doar cu Occidentul înfloritor. „Maniera în care românii se joacă cu regulile, prefăcandu-se că le respectă, pentru a le ocoli mai bine, este de natură să-i exaspereze pe occidentali, care şi-au clădit civilizaţia tocmai pe fundamentul asumării şi respectării unui sistem de norme şi de reguli.”1În devălmăşia noastră politico-economică se face apel la reguli doar atunci când favorizează o tabăra sau alta. În fond, românii dau dovadă de ipocrizie căci, să fim serioşi, nimeni nu i-a obligat după 1800 să se raporteze constant şi obsesiv la Occident. Au ales în mod liber însă nu au dus până la capăt raţionamentul, s-au oprit, tipic romanesc, pe la jumătatea drumului, adoptând forme, proceduri, acquis dar stând mai uşor cu îndeplinirea lor.
Istoricul poate să-şi depăşească condiţia de simplu analist al trecutului şi are această datorie: să ofere diagnostice. Ce decizii bune au fost luate în trecut (de exemplu aducerea lui Carol I), dar şi care hotărâri nu au fost inspirate (cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord fără a trage un foc etc.). Ştim bine că Lucian Boia nu prefera comoda postură de istoric neutru şi neangajat, el având curajul de a oferi diagnostice necrutatoare.“Ceea ce nu merge în societatea românească sau merge tare şchiopătând este selecţia valorilor. Primatul raporturilor personale sau de grup asupra exigenţelor instituţionale: metehne mai vechi, amplificate în communism, şi lăsate complet în voia lor după 1989. Odată cu ieşirea din carcanul 2totalitar, s-a manifestat un soi de sălbăticie individualistă: o competiţie, fără reguli, pentru ocuparea scaunelor din faţă. N-au câştigat neapărat cei mai buni şi cei mai oneşti, iar câştigătorii, bine instalaţi, îşi promovează la rândul lor apropiaţii şi protejaţii. Dacă aşa stau lucrurile cu elita, masa populară nu are cum să se prezinte mai bine.”3Acum încercăm cu chiu, cu vai, să luptăm cu aceşti vechi demoni enuntaţi de Boia „corupţia şi clientelismul sunt în bună parte moşteniri din societatea tradiţională, unde nici nu prea puteau fi numite aşa, fiindcă făceau parte din ordinea lucrurilor.(...) Obişnuinţa supunerii e de asemenea o moştenire. Românii au deprins-o timp de veacuri: de la ţăranul prea plecat în faţa boierului până la domnul prea plecat în faţa Înaltei Porţi. Supunerea generează şi strategii compenastoare: mai direct spus cum poţi să-l tragi pe sfoară pe cel căruia aparent i te supui. E un genul de rezistenţă pasivă mult mai frecventă la români decât rezistenţa pe faţa.”4. Există soluţii? Teoretic, da, evident...„Avem nevoie mai presus de toate de o privire critică şi cât mai puţin îngăduitoare: să ajungem să separăm odată mediocritatea şi impostura de valoare. În lături! exclama Titu Maiorescu, la 1886. E un demers care ar trebui actualizat. Va reuşi România să o facă?”. Lucian Boia sugerează şi faptul că românii au fost de multe ori foarte aproape de a-şi îndeplini obiectivele (şi în 1918 chiar au reuşit acest lucru plenar, neaşteptat şi miraculos), de a occidentaliza cu adevărt ţara însă întotdeauna ţinta s-a îndepărtat iar românii „s-au înecat ca ţiganul la mal” astfel încât în loc să reducem diferenţele istorice care ne-au separat de Occident acestea s-au menţinut constant. Căci prosperitatea economică la noi durează foarte puţin, este, mai degrabă, conjucturală. Cel mai recent exemplu este creşterea economică din perioada 2000-2008 care a mai redus puţin din decalajele dintre România şi Europa Occidentală dar care a fost spulberată de criza economică internaţională. Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi în perioada interbelică,  pentru că între 1933-38 economia România şi-a revenit din criza economică, având chiar un an de vârf în 1938 pentru ca toată această acumulare să se ducă pe apa sâmbetei în urma celui de al Doilea Razboi Mondial.
Nu ştiu dacă este neapărat un compliment, aceasta ţine şi de natura fiecărui individ în parte, dar uneori, citind cartea distinsului istoric bucureştean, te surprinzi râzând în hohote pentru că şi temele cele mai grave pot fi tratate cu umor. Doar suntem specialişti în a face haz de necaz. Una din posibilele concluzii ar fi că “Nu ajunge să vorbeşti aceeaşi limbă şi să-i bruftuluieşti din când în când pe unguri pentru a fi o naţiune în sensul organic al cuvântului. România e o ţară fragmentată, atomizată şi care nu izbuteşte să-şi identifice profilul. Poate fiindcă nici nu-l are. (…) România e o ţară extrem de eclectică, făcută din bucăţi de tot felul. În acest eclectism stă în fond farmecul ei, atât cât este. Bucureşti micul Paris, e mai curând, prin dezordinea lui arhitecturală, un anti-Paris. Poate că acesta este brandul autentic al României: faptul că nu are unul”5 Din această dilemă a brand-ului de ţară nici măcar pumnul de fier al lui Lucian Bute nu ne mai poate salva având în vedere dureroasa lui scufundare sportivă. Semnificativ pentru mentalul nostru, fapt care spune multe: Cristian Gog a fost desemnat de către o cunoscută televiziune comercială, în urma votului popular, cel mai talentat român. Gog se autodesemnează mentalist fiind doar un iluzionist talentat. Hotărât lucru, românilor le plac iluziile.
o ultimă încercare plină de savoare de inventariere a eşecurilor şi defectelor poporului român în mersul său lin prin istorie, o încercare de explicaţie a faptului că noi suntem atât de diferiţi şi
Codruţ CONSTANTINESCU
 
1 Lucian Boia, De ce este Romania altfel  Editura Humanitas, 2012, pag.119
2 CARCÁN, carcane, s. n. Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța. – Din fr. carcan.
3 pag. 93-94.
4 Pag.41
5 pag. 98-99