04 iunie 2013

Premieră pentru întreg judeţul: Ziua Internaţională a Vecinului, sărbătorită şi la Câmpina

O dată cu Ziua Internaţională a Copilului, anul acesta, printr-o simplă coincidenţă temporală, s-a sărbătorit şi Ziua Internaţională a Vecinului. Un eveniment puţin cunoscut care a început să fie sărbătorit în Europa Occidentală de vreo 10 ani, tocmai în ideea de a se cimenta legăturile dintre membrii celor mai mici comunităţi locale (străduţe, blocuri etc). Se pare că, în România, un astfel de eveniment s-a sărbătorit pentru prima dată în Timişoara, acum trei ani, când locuitorii unui bloc, după modelul împrumutat din Occident, s-au adunat în faţa imobilului în care convieţuiau ca să socializeze şi să se cunoască mai bine, la un pahar de bere şi un mic. De 1 iunie, Ziua Internaţională a Vecinului s-a sărbătorit, pentru prima dată, şi la Câmpina. După cum se pare, evenimentul (desfăşurat pe strada Libertăţii), reprezintă o premieră pentru întreg judeţul Prahova.  Răspunzând invitaţiei primite la sediul redacţiei (“la evenimentul ce va reuni vecinii de pe strada Libertăţii, precum şi alţi vecini buni, care vă vor aştepta cu gustări şi voie bună”), ne-am deplasat la adresa menţionată în invitaţie, reprezentată, de fapt, doar de numele unei străzi din cartierul Muscel, element ce sublinia din start unitatea participanţilor la sărbătoare. 
 
Ajungând la locul cu pricina, am rămas impresionaţi de imaginea ce ni se înfăţişa în faţa ochilor: strada blocată la un capăt (cu acordul autorităţilor), iar în mijlocul ei, aşezaţi la un lung şir de mese dispuse lateral, pline cu bucate, toţi locuitorii străzii Libertăţii petreceau într-o armonie totală. Ca la o nuntă în aer liber. Ca la o nuntă a sufletelor învecinate ale vieţuitorilor arterei amintite. Organizatorii evenimentului au fost membrii familiei Sumbasacu, una dintre cele mai vechi familii de pe stradă. Promotorul principal, autorul moral, sufletul acţiunii, cum s-ar spune, a fost doamna doctor Mihaela Sumbasacu, un bine cunoscut medic pediatru, care a mers din casă în casă pentru a-i convinge pe oameni de utilitatea unui asemenea demers, precum şi pentru a le cere acceptul, fără de care nu s-ar fi putut organiza marea petrecere a vecinilor de pe strada Libertăţii. Petrecerea prin care, de ziua internaţională a lor, vecinii de pe strada Libertăţii “au obţinut” libertatea de a se cunoaşte şi de a deveni mai buni, mai apropiaţi, mai prieteni. “Ideea organizării acestui eveniment mi s-a cuibărit în minte acum trei ani, ascultând ştirile de dimineaţă de la Radio România Actualităţi, postul meu preferat. Am aflat atunci că la Timişoara, pentru prima dată în România, fusese organizată o petrecere de socializare între locuitorii unui bloc, la sfârşitul căreia toţi participanţii s-au despărţit de parcă s-ar fi cunoscut de-o viaţă, deşi înaintea evenimentului (sărbătorit sub egida Zilei Internaţionale a Vecinului), cei de la etajul 2 nu se cunoşteau cu cei de la etajul 3. Am cerut aprobare de la Primărie, pentru a putea bloca strada câteva ore, am primit şi avizul poliţiştilor de la Circulaţie, bineînţeles după ce am obţinut, în prealabil, consimţământul tuturor locuitorilor străzii. Toţi vecinii au fost de acord şi toţi au contribuit, fiecare cu ce a putut,  la organizarea petrecerii. Precum vedeţi, ne simţim ca într-o mare familie, sunt sigură că, până la sfârşitul petrecerii, se vor lega multe prietenii între vecini care, poate, nici nu se cunoşteau înainte vreme. Sunt fericită că am putut organiza pe strada noastră această petrecere care să reînvie spiritul civic al românilor de altădată, când toţi vecinii se salutau chiar fără a se cunoaşte”, ne-a declarat Mihaela Sumbasacu, în toiul petrecerii.  A.N.

Editorial

PRAF DE CONSTITUŢIE
   
Multă gălăgie stîrneşte în ultima vreme activitatea aşa zisului forum constituţional. Cei de la putere fac mult caz de faptul că revizuirea se face în urma unor „largi consultări populare” şi ne vînd asta ca un sumum de democraţie. În fapt, este doar praf în ochi. După cum, cel de-al doilea sens în care mi-am imaginat titlul este că avem toate premizele să se ivească o constituţie făcută praf. Mai întîi pentru că un astfel de act fundamental nu se face de jos în sus. O constituţie se scrie de către un grup de specialişti de vîrf în drept constituţional (una dintre ramurile cele mai dificile ale dreptului spun cei care se pricep), în aşa fel încît să aibă o coerenţă, o unitate de viziune şi de concepţie. Se aprobă apoi în parlament unde capătă o validitate politică, apoi este supusă unui referendum popular. Ideea că se pot concilia propuneri venite dinspre societatea civilă, după sistemul pauşal al unei şedinţe de comitet de bloc mi se pare complet falsă. Prima constituţie a României, de la 1866, în lipsa unei specialităţi intelectuale autohtone care să o construiască, a fost pur şi simplu una declarat copiată după cea a Belgiei, poate cea mai avansată din epocă. Reproşul major ţinea atunci de nepotrivirea flagrantă între realităţile socio-economice ale României şi cele pentru care fusese concepută acea constituţie, complet diferite. Ca şi cum ai pune un motor de jeep la o căruţă. Dar demofililor din epocă nu le-a trecut totuşi prin cap ideea năstruşnică de a-l consulta pe Moş Ion Roată despre cum ar trebui să fie articolul nu ştiu care. Am în mînă un tom masiv de aproape 700 p care cuprinde dezbaterile organizate de Institutul Social Român, sub conducerea lui D. Gusti în vederea aprobării constituţiei din 1923. Nivelul intelectual al dezbaterii ne lasă, azi, melancolici. Dar cel puţin ne arată cum ar fi trebuit organizată dezbaterea de acum. Să dai alcătuirea constituţiei din 2013 pe mîna dlui Pîrvulescu, care a mai nenorocit vreo două legi electorale, deci are experienţă, înseamnă din capul locului a alerga cu picioarele  legate.

O lume minunată

 - manifestare dedicată celor mici cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului -

De 1 Iunie sărbătorim, ca în multe alte ţări ale lumii, Ziua Internaţională a Copilului, o zi dedicată celor mici. La Câmpina, Primăria, Consiliul Local (prin Comisia de Cultură-Sport) şi Casa Tineretului s-au ocupat de organizarea unor manifestări foarte reuşite adresate copiilor.
 Începând de la ora 10.00 şi până la ora 14.00, bulevardul central al oraşului a fost închis circulaţiei autovehiculelor, participanţii la marea sărbătoare bucurându-se de  o deplină libertate de mişcare.


Pe scena special amenajată au performat grupuri de tineri artişti, reprezentând fiecare câte o şcoala generală, liceu sau cluburi artistice şcolare. Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu", Şcoala Gimnazială "Ion Campineanu", Şcoala gimnazială "B.P. Hasdeu", Clubul Copiilor şi alte entităţi de instruire a copiilor au participat cu spectacole de muzică şi dans, cu standuri de expoziţii cu vânzare de produse concepute şi fabricate de către copii, ateliere artistice de pictură, desen, şah, concursuri de poezie şi întreceri sportive. Nu au lipsit expoziţiile de pictură ale artiştilor consacraţi câmpineni, mult apreciatele ateliere ale animatorilor care au pictat micuţii pe faţă sau au propus adolescenţilor mişcări de kangoo-jumps şi au organizat un fascinant spectacol de teatru de păpuşi.
Invitata specială a evenimentului a fost cântăreaţa Anca Ţurcaşiu, care alături de Alin Antemir, talentatul păpuşar al Câmpinei, a realizat un spectacol interactiv de muzică şi jocuri antrenante.
Prezenţa câmpinenilor nu a lăsat de dorit: copii, părinţi, bunici, cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţilor locale au beneficiat de acest minunat proiect şi de condiţiile climatice favorabile ale zilei.
Producătorii de dulciuri s-au alăturat tuturor celor prezenţi într-un colectiv La Mulţi Aani dedicat dragilor noştri copii.
 În cadrul manifestărilor organizate de Ziua Copilului, la concursul de şah desfăşurat în cadrul Clubului Copiilor, organizat de dl. Ion Nicolae şi arbitrat de d-na Nicoleta Coler, s-au înregistrat următoarele rezultate:
Clasament  "Grupa fete": loc I: Alina Chiţu; loc II: Delia Chiriţă; loc III: Natalia Rădulescu;
Clasament "Grupa Mică" - baieţi cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani": loc I: Vlad Gratie; loc I: Radu Rareş; loc II: Vlad Catila; loc III: Ştefan Horja; menţiuni: Matei Alexandru, Mario Mihăilă
Clasament "Grupa Mare" - băieţi cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani: loc I: Alexandru Horja; loc II: Vlad Şinca; loc III: Răzvan Radu.
Concursul a fost organizat cu sprijinul conducerii Clubului Copiilor şi al Primăriei Campina, copiii făcând parte din grupa antrenată de doamna Nicoleta Coler. (Iulia DUPU)

1 iunie – Lansarea oficială a reţelei Best FM

Cu ocazia zilei de 1 iunie, Ziua Copilului, în Câmpina a avut loc şi lansarea oficială a reţelei Best FM. Prichindeii au fost întâmpinaţi, în jurul orei 10:00, în zona parcului de la Milia, de două personaje celebre din desenele animate: Mickey Mouse şi Minnie Mouse, care timp de patru ore au dansat, au vorbit şi au făcut poze cu cei mici. Li s-au alăturat în scurt timp, zâna cea bună şi ajutorul ei spiriduşul, care au mers printre copii şi au ascultat poezii, poveşti şi cântece.
Pe tot parcursul evenimentului, copiii au avut parte de numeroase concursuri cu premii deosebite. Nu au lipsit din peisaj nici baloanele.
Surpriza de final, a fost apariţia neaşteptată a celui mai îndrăgit personaj de pe pământ. La dorinţa unui copil, Moş Crăciun şi-a făcut apariţia, ce-i drept în plină vară, cu sacul plin cu dulciuri, demonstrând că visele celor mici devin realitate.
Evenimentul a fost transmis live pe televiziunea regională VP TV.
După programul de patru ore din centrul Municipiului Câmpina, caravana Best Fm şi-a continuat drumul spre un loc de joacă şi către comuna Poiana Câmpina, unde surprizele oferite celor mici s-au ţinut lanţ.

Consilierii municipali au aprobat contractarea unui credit de la BCR, în valoare de 6.000.000 lei

La ultima şedintă a Consiliului Local, aleşii noştri au aprobat contractarea unui credit de la BCR, în valoare de 6.000.000 lei. Practic, este vorba despre o linie de finanţare pentru proiecte de investiţii, cu o maturitate de 10 ani şi o perioadă de graţie şi de valabilitate a tragerii de 3 ani. Proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Horia Tiseanu are drept scop realizarea fondurilor necesare finanţării unei importante investiţii de interes public. Printre altele, este vorba şi despre proiectul european “Reabilitare situri poluate istoric – Batal de depozitare reziduuri petroliere strada Lacul Peştelui”.  Pe ordinea de zi a şedinţei amintite s-a aflat şi proiectul prin care se încheie colaborarea cu Termax, societatea din Roman care a furnizat, din 2004, agentul termic pentru 10 unităţi de învăţământ din oraş. În urma negocierilor cu reprezentanţii Termax, s-a convenit rezilierea pe cale amiabilă a contractului încheiat pe 20 de ani, respectiv cu următoarele condiţii:  concesionarul (Termax) acceptă suma de 21.800 lei pentru transferul utilajelor şi 55.000 euro drept despăgubire pentru încetarea înainte de termen a contractul de concesiune. Suma totală de plată ce trebuie achitată societăţii Termax este de 263.800 lei, la care se adaugă TVA reprezentând 5232 lei – cu termen de plata 30 iunie 2013. Banii necesari acestei plăţi se vor lua de la capitolului bugetar 70.02 – ”Locuinţe, servicii, dezvoltare publică”, după prima rectificare urmând a se suplimenta capitolul respectiv cu suma achitată. Tot în cadrul şedinţei, legislativului municipal din 30 mai, a fost acordat titlu de cetăţean de onoare următorilor patru câmpineni, cu contribuţii importante în viata economică, politică, medicală  şi culturală a urbei: inginer Traian Ştefan Mocuţa (primul senator al Câmpinei), medic Florea Din, profesor Constantin Trandafir şi profesor Gherasim Rusu. Totodată, s-a reuşit, în sfârşit, aprobarea dezmembrării în mai multe loturi în vederea concesionării a terenului de pe strada Petrolistului. A.N.

Primăria Telega aşteaptă fonduri guvernamentale pentru reabilitarea unui drum comunal

Telega se confruntă anual cu alunecări de teren. Adesea, de câteva ori pe an, nu o dată. E un lucru cunoscut de toată lumea, ţinând cont că localitatea se află pe un munte de sare. Acest gen de calamităţi reprezintă aproape ceva firesc pentru săteni, o realitate cu care locuitorii aşezării s-au obişnuit de mult şi pe care o acceptă ca pe un “dat” de la Dumnezeu. La fiecare alunecare de teren, bătrânii spun: “Bine că n-a dat Dumnezeu mai rău. Ne-o ajuta Cel de Sus să trecem şi peste asta.” Mai greu este pentru autorităţile comunei să depăşească aceste calamităţi cu bine, în sensul ajutorării sinistraţilor de fiecare dată, înţelegându-se prin aceasta că oamenii aşteaptă, în primul rând, de la Domnul să le dea puterea de a înfunta greutăţile, dar şi de la “domnu’ primar” bani, ca să-şi repare gospodăriile afectate de calamităţi. Telega nu este o comună dezvoltată economic, şi nici din turism nu se strâng câştiguri mari. În aceste condiţii, primarul Gheorghe Ilie încearcă din greu, cu ajutorul fondurilor guvernamentale pentru situaţii de urgenţă, să-i ajute pe oameni la repararea gospodăriilor proprii, să reabiliteze drumurile comunei în porţiunile, deloc puţine, unde alunecările de teren au deteriorat puternic infrastructura rutieră a localităţii. “În zona Buştenari, avem o alunecare de teren reactivată, pe o suprafaţă de câteva hectare, care a lăsat multe familii izolate. Prima alunecare din acel loc s-a petrecut prin 2008 şi, de atunci, aproape în fiecare an, după ploi şi ninsori abundente, pământul o ia la vale, afectând şi mai tare gospodăriile localnicilor. După prima alunecare au venit şi reprezentanţi ai Prefecturii, iar concluzia lor a fost că mai bine construiesc 14 case pentru a găzdui familiile sinistrate decât să refacă toată zona calamitată, investiţie extrem de costisitoare, împovărătoare şi pentru bugetul de stat, nemaivorbind de cel comunal. În satul Buştenari, mai sunt şi alte zone calamitate. Şi în satul Meliceşti avem o zonă calamitată întinsă, în suprafaţă de circa 40 ha. În total, avem în zonele amintite aproape 50 de familii sinistrate. Soluţia guvernanţilor, v-am spus, este construirea de case pentru sinistraţi în alte amplasamente, deoarece consolidarea zonelor afectate  ar necesita multe milioane de euro, care nu sunt disponibile. Oamenii - majoritatea, persoane în vârstă -, nu vor să renunţe la vechile lor proprietăţi şi să-şi părăsească locuinţele şi pământul moştenit din moşi-strămoşi. O femeie are casă chiar deasupra rupturii şi, cu toate acestea, spune că numai moartă pleacă de acolo. Foarte greu îl rupi pe ţăran de glia lui. Multe bătăi de cap ne dau desele alunecări de la DC 133, precum şi calamităţile produse în punctele Cercel, Mihai Bengea, Samoilă etc.  Noi am făcut toate demersurile necesare. Suntem prinşi cu o finanţare de la guvern pentru situaţii de urgenţă. Raportul este făcut de domnul prefect pentru reabilitările de la DC 133 şi DJ 100E. Aşteptăm să primim fondurile pentru reabilitarea drumului communal DC 133 (Telega – Buştenari), pentru că de  drumurile judeţene se ocupă Consiliul Judeţean”, ne-a declarat primarul Gheorghe Ilie, aflat la al doilea mandat în fruntea comunei. A.N.

La iniţiativa deputatului Virgil Guran, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean s-a întâlnit cu profesorii din zona Câmpina

După ce a organizat, nu cu mult timp în urmă, întâlniri cu lucrători din Poliţia Română şi de la Ocolul Silvic, deputatul liberal Virgil Guran a iniţiat, la mijlocul săptămânii trecute, o întâlnire a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi a edililor din zona Câmpina cu dascălii şi directorii şcolilor din municipiu şi din comunele învecinate. Ca reprezentanţi ai IŞJ Prahova, au venit la întrunire inspectorul şcolar general Horia Toma şi inspectorul şcolar general-adjunct Nicolae Angelescu. Administraţiile publice locale au fost reprezentate după cum urmează: Câmpina – primar Horia Tiseanu; Băneşti – primar Gheorghe Stoica şi viceprimar Mihai Ungureanu; Secăria – primar Iulian Popa; Proviţa de Jos – primar Mihai Dumitrescu; Valea Doftanei – primar Ion Manea; Şotrile – viceprimar Adrian Milu. La o jumătate de oră după începerea întrunirii, şi-a făcut apariţia şi Stelian Fedorca, consilierul personal al ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. 
Cuvântul de deschidere l-a avut iniţiatorul adunării. Încă de la început, Virgil Guran a ţinut să sublinieze că “întrunirea noastră nu are un scop electoral, aşa cum s-a vehiculat prin unele cercuri. Ne-am adunat aici doar pentru a ne consulta şi a rezolva problemele împreună. Este un concept pe baza căruia se pot rezolva multe probleme ale învăţământului prahovean.” 
Totodată, deputatul câmpinean a ţinut să dezmintă cu hotărâre declaraţiile ce i-au fost atribuite de un ziar local, potrivit cărora el ar fi declarat că diriguitorii Ministerului Educaţiei au avut în vedere desfiinţarea Liceului Tehnologic Mecanic din Câmpina, din cauza rezultatelor slabe la examenele de bacalaureat din ultimii ani, de care se fac vinovate cadrele didactice: “Referitor la cele apărute într-un ziar local, pot să vă spun că ele nu reprezintă declaraţiile mele. În presă s-a speculat un lucru care nu este real, atunci când s-a scris că eu aş fi susţinut că vina pentru rezultatele slabe la bacalaureat ale elevilor Liceului Mecanic aparţine profesorilor unităţii. Eu am spus doar că, din cauza unui păgubos algoritm, sunt repartizaţi la acest liceu elevi slab pregătiţi şi că dascălii liceului sunt obligaţi la o muncă foarte grea pentru a îmbunătăţi pregătirea acestor elevi. Am susţinut că trebuie găsită o soluţie pentru efcientizarea activităţii acestui liceu, cu păstrarea cadrelor didactice actuale.”  
Discuţiile s-au axat pe două paliere: cel legislativ şi cel administrativ, ambele perfectibile. La începutul şedinţei, inspectorul şcolar general Horia Toma a recunoscut că una dintre principalele probleme o reprezintă restanţele la plata abonamentelor pentru transportul elevilor. Ela a anunţat, pe această cale, că restanţele respective au fost parţial rezolvate datorită primirii neaşteptate a unor fonduri guvernamentale: “Recent, am primit 1,7 milioane de lei. Suma nu acoperă tot necesarul decontărilor pentru transportul elevilor, dar pot să vă asigur că restanţele din perioada mai-iulie 2012, pentru liceele câmpinene şi pentru toate şcolile din zonă, vor fi rezolvate, în acest sens alocând 6-700.000 lei. Celălalt milion rămas l-am alocat pentru acoperirea a 26% din restanţele  aferente perioadei august-decembrie 2012. Urmează ca, pe parcurs, să rezolvăm toate restanţele anului trecut.” 
Directorii unităţilor de învăţământ prezenţi în sală au evitat să îşi spună păsurile înainte de apariţia consilierul ministrului, dar după apariţia acestuia din urmă, intervenţiile participanţilor (directori de şcoli, profesori, învăţători, maiştri) au fost numeroase, iar problemele ridicate, dintre cele mai spinoase. Redăm în continuare câteva dintre cele mai importante: “Bacalaureatul profesional nu avantajează învăţământul preuniversitar”, “Regulamentul de funcţionare a unităţilor de învăţământ ar trebui modernizat şi îmbunătăţit”, “Protejarea şcolii româneşti înseamnă nu doar protejarea elevilor, ci şi a dascălilor”, “Presa ar trebui să caute cauzele violenţei din şcoli mergând şi la familiile elevilor violenţi şi indisciplinaţi”, “Învăţământul profesional şi tehnic, în care s-au făcut multe greşeli prin aplicarea unor forme alambicate, ar trebui restructurat din temelii”, “Numeroasele schimbări operate de-a lungul anilor în sistemul de învăţământ au făcut mult rău acestui sistem”, “Elevii care au multe absenţe să fie amendaţi”. 
Un singur primar, cel din Proviţa de Jos, s-a plâns de incompetenţa unui director de şcoală (atrăgându-şi antipatia sălii), ceilalţi primari prezenţi  subliniind faptul că subfinanţarea sistemului provoacă cele mai multe probleme. Mai mulţi participanţi au evidenţiat faptul că programul “Laptele şi cornul” a ajuns indezirabil în multe localităţi, dând mult de furcă directorilor de şcoli, din cauză că tot mai mulţi elevi nu ridică produsele sau le aruncă pur şi simplu pe unde nimeresc, iar produsele neconsumate nu se pot returna furnizorilor. Vasile Androne, directorul Liceului Tehnologic Mecanic Câmpina, a ţinut să sublinieze că liceul pe care îl conduce se va axa, în viitor, pe pregătirea profesională a elevilor care ajung în această importantă unitate a învăţământului câmpinean, subliniind că “niciodată nu s-a pus oficial problema desfiinţării şcolii noastre, aşa cum greşit s-a scris în presa locală. În urma repartizării computerizate, ne vin într-adevăr elevi mai puţin pregătiţi, dar profesorii noştri fac eforturi mari pentru a ridica pregătirea acestor elevi”. Profesoara Gabriela Tănase, director al Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, a recunoscut că “în liceul nostru vin, într-adevăr, elevi selectaţi şi bine pregătiţi, din acest punct de vedere nu avem a ne plânge. Totuşi, nu pot să nu ridic problemele pe care le întâmpină copiii de clasa I şi dascălii lor, din cauză că nu au apărut încă planuri-cadru pentru aceşti elevi. Din acest motiv, am comandat planuri vechi.  În acest an am dori să se pregătească manuale noi, conform unor programe şi planuri-cadru corespunzătoare. În opinia mea, problema elevilor slab pregăţiţi care ajung în clasa a IX-a s-ar putea rezolva prin introducerea examenului de admitere în liceu. Evaluările naţionale sunt bine venite, dar nu trebuie trimişi în liceu elevii care, prin mediile obţinute în gimnaziu şi la evaluările naţionale, dovedesc că au înclinaţii spre o pregătire profesională, nu spre una teoretică.”  A.N.

Ziua rezervistului 2013

Joi, 30 mai, la sediul Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, precum şi la sediul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, filiala Câmpina, s-a sărbătorit Ziua Rezervistului.
Col.(r) Marian Dulă, preşedintele asociaţiei, a deschis festivitatea, a prezentat oficiliatăţile locale şi judeţene participante (primar Horia Tiseanu, secretar Paul Moldoveanu, consilier local Viorel Bondoc, comandant Carmen Gheorghe - Poliţia Locală, comandant Romeo Văsii - Poliţia Municipală, preot Paul Izvoreanu, general Constantin Mălăescu, cadre militare în rezervă şi în retragere) şi a citit o alocuţiune: “Manifestarea de astăzi este dedicată zilei de 31 mai, când armata de rezervă a României sărbătoreşte Ziua Rezervistului Militar, prilej minunat şi pentru comemorarea eroilor neamului românesc şi ai Armatei României”.
Programul activităţii a cuprins, de asemenea, o slujbă religioasă, înmânarea de diplome, alocuţiunea primarului Horia Tiseanu, prezentarea “Galeriei Preşedinţilor”, vizitarea sediului filialei şi s-a încheiat cu o reuşită întâlnire camaraderească. (Theodor MARINESCU)

Instruire în lucrul cu copiii cu autism, pentru cadrele didactice de la grădiniţele din Câmpina

Fundaţia Romanian Angel Appeal organizează, în această perioadă, un curs intensiv de instruire în lucrul cu copiii cu autism, pentru cadrele didactice din grădiniţele municipiului Câmpina. Desfășurat sub motto-ul Un copil cu autism în grădiniţă are o şansă în plus!, cursul pregăteşte 35 de educatoare din 13 grădiniţe de stat din Câmpina şi localităţile învecinate, în tehnici de interacţiune, implicare şi maximizare a potenţialului copiilor cu autism.

Cursul se desfăşoară la sfârșitul lunii mai şi la inceputul lunii iunie, pentru 2 grupe a câte 16 – 20 de participante şi cumulează un număr de 10 ore de instruire/serie.
Calendar: Grupa I – sesiune de instruire în perioada 29 – 31 mai – Câmpina; Grupa a II-a – sesiune de instruire în perioada 5 – 7 iunie – Câmpina
Tematica abordează următoarele arii:
- Tulburările de spectru autist – TSA (definiţie, caracteristici, diagnosticare)
- Arii problematice/ Comportamente problematice
- Caracteristici ale învăţării la copiii cu TSA
- Strategii de lucru cu copiii cu TSA
Cursul este susţinut de psih. Mihaela Gheorlan, psiholog specialist în cadrul Centrului de zi Sf. Filofteia, Câmpina – formată în intervenţii pentru integrarea copiilor cu TSA, cu sprijinul Anei Vera Butuşar, instructor de educaţie. La identificarea grădiniţelor din Câmpina a ajutat Asociaţia locală de părinţi “Glasul Autismului”
Cursul Un copil cu autism în grădiniţă are o şansă în plus! vine în întâmpinarea nevoii de informare şi instruire a personalului didactic din sistemul de învăţământ de masă, cu privire la autism şi la tehnicile concrete de lucru, la clasă, cu copiii cu autism, organizatorii dorindu-şi să vină, de asemenea, în întâmpinarea nevoii de integrare în medii sociale şi şcolare tipice (normale), a copiilor cu autism.
 
De ce în Câmpina?Începând de anul trecut, Fundaţia Romanian Angel Appeal desfăşoară în Câmpina, Prahova, un proiect în beneficul copiilor cu autism, în parteneriat cu Centrul de zi Sf. Filofteia. Fondurile pentru acest proiect au fost obţinute din taxele de participare în cadrul unui eveniment sportiv organizat în data de 8 septembrie 2012 şi intitulat Câmpina Open Mountain Bike – Race for Autism! www.campina-mtb.ro.
În cadrul proiectului, au beneficiat de evaluare de specialitate, intervenţie terapeutică şi materiale de lucru, 15 copii cu autism. A fost, de asemenea, organizat un curs de instruire, de 2 zile, pentru părinţi.
“O parte dintre copiii din proiect sunt deja la vârsta integrării în învăţământul preşcolar şi, deoarece în urma terapiei, au dobândit funcţionalitate într-o măsură care le permite integrarea într-o grădiniţă cu program normal, dorim să venim în sprijnul cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preşcolar din Câmpina şi localităţile învecinate, prin acest curs de instruire care cu siguranţă le este foarte util” – Adelaide Katerine Tarpan, Director de Dezvoltare al Fundaţiei Romanian Angel Appeal şi Coordonator al proiectului.

Contact: Costinela Caraene, Coordonator PR – Fundaţia Romanian Angel Appealcostinela.caraene@raa.ro; tel: 0721.151.187, 0745.25.95.85

La Casa de Cultură, Teatrul “Proiect de Câmpina” organizează cursuri de actorie

Nu cu mult timp în urmă, Teatrul “Proiect de Câmpina” (care, în curând, îşi va schimba denumirea în Teatrul “Mircea Albulescu”), a început organizarea unor cursuri de actorie pentru tinerii liceeni ai municipiului nostru. De fapt, la aceste cursuri poate participa oricine doreşte. Consiliul Local a apreciat această iniţiativă şi a finanţat-o corespunzător, iar de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu care teatrul câmpinean are o rodnică şi solidă colaborare, au sosit actori de prestigiu care îi iniţiază acum pe tinerii noştri în tainele artei dramatice. Despre aceste cursuri de actorie, mai mult decât bine venite, ne-a vorbit Adrian Dochia, preşedintele teatrului câmpinean: “Iniţiativa noastră de a organiza cursuri de actorie gratuite pentru elevi a fost bine primită de Consiliul Local. Apreciem sprijinul primit din partea preşedintelui Comisiei de Cultură a legislativului municipal, Florin Frăţilă. Am primit o finanţare din care vom plăti profesorii-instructori, finanţare care ne permite să desfăşurăm aceste cursuri gratuit pentru elevii oraşului. De la Teatrul Naţional Bucureşti vin să lucreze cu adolescenţii actori cunoscuţi, unii dintre ei, profesori la UATC. La finalul cursurilor, va avea loc un spectacol de teatru cu cei mai buni dintre cursanţi, care vor fi selectaţi special pentru acel eveniment. Sunt cursuri de actorie în care tinerii învaţă tehnica vorbirii, arta vorbirii frumoase, învaţă să fie spontani, să vorbească bine, corect, să poarte dialoguri interesante, capătă cunoştinţe fundamentale de retorică, învaţă să vorbească mulţimilor. Învaţă multe dintre lucrurile pe care le învaţă un student la UATC. Cursanţii nu trebuie neapărat să urmeze meseria de actor. Însă aceste cursuri nu au cum să nu le fie de folos, de vreme ce îi învaţă, în plus, lucruri interesante din cultura noastră, din istoria teatrului românesc, din viaţa de toate zilele. Noi urmărim să îi ajutăm pe elevi prin aceste cursuri, iar după absolvirea lor, prin publicitate orală, să afle despre aceste cursuri şi colegi ai lor. Astfel, în timp, putem forma o categorie de iubitori ai tetrului, care să devina viitori spectatori fideli ai teatrului nostru. Tineri care să ştie că pot găsi la spectacolele de teatru un refugiu liniştitor şi binefăcător, în perioadele în care stresul cotidian îi consumă prea tare, o manieră mult mai fecundă de petrecere a timpului liber.” A.N.

O nouă întâlnire pentru Club Femina

Cea de-a opta ediţie a manifestărilor organizate de Club Femina, sub egida Asociaţiei Pro Câmpina, a avut loc joi, 30 mai, la Club Live, în incinta Casei Tineretului din Câmpina. Evenimentul a fost încununat cu succes, iar numărul participanţilor, copleşitor.
Spectacolul oferit de tânăra solistă Ana Sabina Sârbu, eleva Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu”, a fost la superlativ: candoarea, pe de o parte şi forţa, pe de altă parte, a vocii ei, au delectat sufletul audienţei. În egală măsură a captivat atenţia trupa câmpineană de teatru „Zen”, care a pus în scenă piesa cu care a câştigat premiul pentru “Cea mai bună actriţă” la Festivalul Naţional de Teatru Primavera, desfăşurat la Sinaia. Asociaţia Pro Câmpina a oferit acestor tineri artişti câte un certificat de participare la acest eveniment, în semn de apreciere a talentului lor, cu dorinţa de a menţine colaborarea pentru proiecte viitoare. Un merit deosebit în organizarea celor două fantastice evenimente muzical-teatrale menţionate l-a avut profesoara Iulia Geangu. Nu au lipsit din programul manifestării o expoziţie de bijuterii artizanale şi de alte obiecte destinate genului feminin.
Clubul Femina vă aşteaptă cu drag şi este deschis tuturor doamnelor şi domnişoarelor, indiferent de vârstă, primeşte sugestii, sfaturi, idei sau critici din partea oricui doreşte să participe la întâlnirile sale sau intenţionează să se implice în activităţile pe care acesta le organizează cu cadenţă lunară.
Asociaţia Pro Câmpina şi Clubul Femina mulţumesc, de asemenea tuturor colaboratorilor care şi-au adus contribuţia la realizarea acestei ediţii: Club Live - gazdă; Anca Huţu - coordonator proiecte; Cristina Popescu - creatoare bijuterii artizanale; Apa Talea -  sponsor. (Iulia DUPU)

Premianţii Concursului Naţional de Literatură „Geo Bogza”, ediţia a III-a

Vineri, 31 mai 2013, în sala mică a Casei Municipale de Cultură “Geo Bogza” a avut loc premierea celor mai bune lucrări care au participat la Concursul Naţional de Literatură “Geo Bogza”, ediţia a lll-a, organizat de Casa Municipală de Cultură “Geo Bogza” şi la Concursul de manuscrise – creaţie literară 2013, organizat de Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati” Câmpina, în colaborare cu Cercul Literar “Geo Bogza” al Casei Municipale de Cultură. Premiile au fost înmânate autorilor de către membrii juriului şi de către reprezentanţi ai Consiliului Local, într-o atmosferă plină se candoare şi presărată cu reprize muzicale interpretate de distinsul domn, nu numai poet, ci şi muzician, Stefan Al. Saşa. Un moment care ne-a distras pentru câteva clipe atenţia de la problematicile concursurilor a fost ploaia torenţială, ale cărei rafale au reuşit să trimită câteva picături prin tavan şi să-şi bată ritmul sacadat, pe podea. Juriile concursurilor au fost alcătuite din scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din România.

Premiul “Ion Şovăială”,  instituit în memoria celui care a fost
omul de cultură Ion Şovăială, a fost decernat de Florin Frăţilă,
preşedintele Comisie de cultură a Consiliului Local.
CONCURS NAŢIONAL DE LITERATURĂ “Geo Bogza”, ediţia a lll-a
La acest concurs au putut participa scriitori nedebutaţi în volum, indiferent de vârstă şi fără restricţii de apartenenţă la uniuni de creaţie sau alte organizaţii. Lucrările premiate vor fi publicate în “Revista Nouă” şi într-o culegere editată cu prilejul următoarei ediţii a concursului.
S-au acordat următoarele zece premii: 1. Sibechi Vlad Ionuţ – Marele Premiu şi Trofeul “Geo Bogza” (600 lei); 2. Ani Bradea – Premiul I al APLER (500 lei); 3. Grosu Delia – Premiul al II-lea (400 lei); 4. Mihăilă Gabriel Nicolae – Premiul al III-lea (300 lei); 5. Geanina Gheorghiu – Premiul “Iulia Haşdeu” (200 lei); 6. Emil Sude – Premiul “Al. Tudor – Miu” (200 lei); 7. Steliana Cristina Voicu – Premiul Bibliotecii Municipale”Dr. C.I. Istrati” Câmpina (200 lei); 8. Miruna Ştefana Belea – Premiul “Revista Nouă”; 9. Anastasia Maria Tache – Premiul “Ion Şovăială” al revistei “Câmpina literar-artistică şi istorică” (sponsorizat de firmele Dac Electric şi Şcoala Postliceală Sanitară “Dr. Dinu”); 10. Cătălina Elena Grigore – Premiul revistei “Cafeneaua literară”.

CONCURS DE MANUSCRISE – creaţie literară 2013
Acest concurs s-a adresat autorilor cu domiciliul în oraşul Câmpina la data desfăşurării acestuia şi a vizat valorificarea creativităţii locuitorilor câmpineni de toate vârstele, în beneficiul creşterii comunicării interpersonale şi a nivelului general de educaţie. La concurs au participat zece lucrări. La secţia poezie: Florin Dochia - “Elegiile căderii”, Diana Trandafir - “Discurs în roşu şi alb” şi Ştefan Al. Saşa - “Parfumuri şi delicatese” (poezie umor); la secţia debut poezie: Cătălina Grigore - “Poeme la ora optişpe”; la secţia proză: Iulian Moreanu - “Febra” (proză scurtă) şi Gherasim Rusu Togan – “Troiţa mărturisitorului” (roman), la secţia eseu-publicistică: Florin Dochia – “Prins în lumea cuvintelor” (volumul 2), Viorel Cernica – “Rezervaţii naturale” şi Codruţ Constantinescu – “Petarde tricolore”, iar la secţia critică literară: Florin Dochia – “Stare de lectură”. Premiile au fost următoarele: 1. Viorel Cernica – “Rezervaţii naturale” (poeme şi noeme) - 2000 lei; 2. Florin Dochia - “Stare de lectură” – 2000 lei; 3. Iulian Moreanu  – “Febra” – 1300 lei; 4. Cătălina Grigore – “Poeme la ora optişpe” – 1000 lei; 5. Gherasim Rusu Togan – “Troiţa mărturisitorului” – 1000 lei. 
Iulia DUPU

Farmecul poeziei

Moto: “Poezia nu trebuie să fie nici (...) modernă, nici postmodernă; poezia trebuie să fie eternă!” (Lucian Scurtu)

Sub egida Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati”, miercuri, 29 mai, a avut loc la sediul instituţiei, lansarea cărţii de poezie “Prinţesă cu fluture” (Ed. Limes, Floreşti - Cluj, 2012), autor Virgil Diaconu, directorul revistei “Cafeneaua literară”.
Salutând prezenţa distinşilor oaspeţi, Liliana Ene, directoarea Bibliotecii, a mulţumit colaboratorilor şi a subliniat importanţa evenimentului. Activitatea a continuat cu o trecere în revistă a Calendarului manifestărilor cultural-artistice şi sportive pe luna în curs, făcută de scriitorul Florin Dochia, directorul Casei Municipale de Cultură “Geo Bogza”.
Farmecul poeziei a fost marcat de dispute extrem de interesante, uneori cu nuanţe contradictorii privind conţinutul lucrării, desprinse din cuvântul lectorilor:  “Opera poetică a lui Virgil Diaconu este bine cunoscută. Dânsul este un poet nonconformist. O dată este tandru, delicat, altă dată dur. Există o foarte mare legătură între a simţi şi a te exprima poetic. De exemplu, în poezia «Locuiesc într-un crin»: Înspre tine duc mai multe cărări:/ degetele lungi şi de culoarea lămâii,/ sânii abia trezi din somn. Şi cearşafurile/ pe care le-ai învolburat toată noaptea/ Eu locuiesc într-un crin şi tu eşti crinul acela. Poezia lui Diaconu este o poezie de dragoste suavă, dar şi profundă. Îi doresc ca poezia lui să rămână!” (Radu Voinescu)
“Virgil Diaconu face parte din linia întâi, de altitudine bună, din raftul întâi al bibliotecii. Este un poet vechi, în sensul bun al cuvântului. A debutat în 1976 cu un volum în versuri. Ca vârstă este optzecist. În revista «Cafeneaua literară» din mai a făcut o anechetă din care rezultă că nu iubeşte postmodernismul. Poetul are elemente de textualism, de ironie, de satiră degajată, de natură estetică. Are şi elemente ludice. Îi place jocul. Şi totuşi, este un poet alunecos, pentru că aceasta este firea lui. A debutat sub semnul expresionismului. Are o foarte bună cultură literară, estetică. Calde felicitări!” (Constantin Trandafir)
“Virgil Diaconu nu este postmodern, nu este optzecist, ci aparţine promoţiei ‘70. Virgil Diaconu este un tip caligraf, încântat de nuanţă, de lumină, discurs care vine din suflet. Este un romantic, un poet impresionist”. (Vasile Spiridon)
“După această linişte (determinată de câteva recitări ale autorului - n.r.), înţeleg că v-a plăcut poezia lui Virgil Diaconu. În ea se regăsesc toate culorile sufleteşti. Poezia îmi aminteşte de rugăciune. Frumuseţea poeziei pure”. (Gherasim Rusu - Togan)
Epigramele semnate de Ştefan Al. Saşa - («Opţiune ştiinţifică»: Prinţesele frumoase şi cu har/ La modă sunt în lume astăzi, dar/ Iubita autorului, mă rog,/ E cum se vede, un entomolog sau «Poetul şi achiziţionarea unei locuinţe»: Problema de cazare este clară/ Şi nu costă prea mult, e evident/ Chiar nicio divergenţă n-o s-apară:/ Din patru nuci îi face-apartament) - împreună cu sesiunea de autografe, au încheiat o frumoasă şi apreciată reuniune literară. 
Theodor MARINESCU