11 iunie 2013

În prezenţa ministrului Agriculturii, Daniel Constantin,

La nivelul judeţului, campania “PNDR vine în satul tău” a fost lansată de la Câmpina

Vineri, 7 iunie, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) - cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – a organizat la Casa Tineretului Conferinţa de prezentare a campaniei “Caravana Fondurilor Europene pentru Satul Românesc”, desfăşurată sub sloganul “PNDR vine în satul tău”. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a fost şi el prezent la Casa Tineretului din Câmpina pentru a explica sutelor de fermieri care au umplut sala de spectacole, ce înseamnă Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), ce avantaje şi facilităţi oferă acesta în privinţa accesării fondurilor europene nerambursabile pentru diferite investiţii şi deschiderea unor afaceri în domeniul agriculturii, în special în zootehnie. În afară de ministrul MADR, au mai participat la eveniment numeroase oficialităţi locale (oameni de afaceri, reprezentanţi ai municipalităţii), dar şi judeţene. Astfel, de la masa de pe scena sălii de spectacole au vorbit primarul Horia Tiseanu, directorul general al APDRP, George Turtoi, deputatul liberal Mircea Roşca, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Constantin Rebega, Alexandru Vane, director OJPDRP etc. În sală au fost prezente alte notabilităţi importante: deputaţii Virgil Guran, Graţiela Gavrilescu şi Nicolae Alexandri, precum şi câţiva primari ai localităţilor învecinate (Răzvan Bălăşescu – Breaza, Alin Moldoveanu – Poiana Câmpina, Mihai Dumitrescu – Proviţa de Jos). În săptămânile premergătoare întâlnirii, caravana trecuse prin mai multe localităţi prahovene, unde au avut loc întâlniri cu fermierii din zonele respective, care au fost, de asemenea, informaţi despre avantajele şi posibilităţile accesării fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Regională. PNDR este program derulat în perioada 2007-2013 printr-o finanţare europeană care a lăsat de multe ori de dorit, îngreunată de birocraţia românească, precum şi de lipsa de experienţă a solicitanţilor de ajutoare europene pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul agricol. Pentru anii 2014-2020, diriguitorii Ministerului Agriculturii vor să îmbunătăţească sensibil condiţiile de acordare a ajutoarelor, dar şi instruirea solicitanţilor.  “PNDR vine în satul tău” este cea mai amplă campanie de informare desfăşurată de APDRP, în cadrul căreia se va discuta, la nivel naţional, cu peste 200.000 de fermieri şi factori de decizie locali. Prezentând proiectele de succes finantate prin APDRP, George Turtoi a declarat: “Beneficiarii PNDR trebuie să fie în permanentă legătură cu autorităţile publice cu atribuţii în dezvoltarea locală. Fondurile europene alocate prin PNDR nu dezvoltă o zonă sau un domeniu, rupte de contextul local, ci dimpotrivă, ajută, completează sau inovează acolo unde este nevoie. Pentru asta, avem nevoie de implicarea tuturor.” Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, sosit la puţin timp după începerea adunării, a explicat, pe larg, ce aşteptări au cei din conducerea ministerului de resort de la viitorul PNDR. Astfel, am aflat că, spre deosebire de  vechea variantă din anii 2007-2013, viitorul PNDR, care va începe la 1 ianuarie 2014, are menirea de a forma clasa de mijloc a agriculturii româneşti prin acordarea de fonduri, în special fermelor mici, care sunt într-o proporţie covârşitoare în agricultura românească a momentului. 

Concret, viitorul PNDR se va axa pe dezvoltarea pomiculturii, pe sprijinul celor care deţin ferme cu vaci de lapte şi pe dezvoltarea zonelor montane, bine reprezentate în judeţ, care se preconizează că vor primi cea mai mare finanţare. Pentru a pune pe picioare o afacere în domeniul agricol, tinerii fermieri nu vor primi doar 40.000 de euro (100% nerambursabili, ca până acum), ci chiar 70.000 de euro. Daniel Constantin a subliniat că este nevoie de angajări masive de personal în cadrul APDPR, pentru a se putea îmbunătăţi informarea şi instruirea oamenilor, precum şi pentru accesarea unor fonduri europene mult mai mari decât până acum. A fost dat ca exemplu o sucursală a APDRP din nordul ţării, care cu numai 30 de persoane a reuşit accesarea unor fonduri europene de sute de milioane de euro, pe diverse proiecte de dezvoltare rurală. S-a mai evidenţiat că, până în prezent, în judeţul nostru sunt 515 proiecte contractate cu o valoarea nerambursabilă de aproximativ 84 milioane euro. Fondurile europene care pot fi accesate prin PNDR nu dezvoltă o zonă sau un domeniu agricol anume, fiindcă orice fermier poate face un proiect şi poate investi în propria sa afacere. Însă prin primele acordate în cadrul PNDR (prime pentru cei care arendează terenuri în loc să le vândă, prime pentru arendarea suprafeţelor mici), se urmăreşte comasarea terenurilor agricole. Pentru că, anul viitor, orice străin va putea cumpăra pământ în România (acum, doar firmele străine pot cumpăra terenuri), Ministerul Agriculturii va introduce o viză pentru toate terenurile ce urmează a fi tranzacţionate, viză care va fi dată de o agenţie specială ce va reglementa mai bine dreptul de preemţiune în cazul vânzării de terenuri agricole. APDRP a înregistrat, până în prezent, 122.654 cereri de plată în valoare de 2,75 miliarde de euro, beneficiarilor fiindu-le autorizate şi rambursate 2,58 miliarde euro. La acestea se adaugă şi alte aproximativ 2,1 miliarde euro plătite pentru măsurile de sprijin direct pentru exploataţii. În ultimii ani, s-a remarcat un interes foarte mare al tinerilor (în special, al tinerelor) pentru investiţiile din agricultură, 13.090 de femei şi  1753 de bărbaţi ajungand şefi de exploataţii. În ciuda crizei economice, prin Măsura 312 (Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi), au fost infiinţate 2687 micro-întreprinderi în mediul rural, care asigură servicii diversificate. Tot prin PNDR, turismul rural a cunoscut o dezvoltare durabilă prin amenajarea a 91 de obiective şi trasee turistice, precum şi prin includerea în traseul turistic naţional a 501 pensiuni construite sau modernizate după exigenţele impuse de normele europene. A.N. 

Editorial

PROLIFERAREA RĂULUI
   
Formula „banalizarea răului” aparţine marii gînditoare a secolului XX Hannah Arendt. Istoria noastră de după 1989 ne apare, la o rapidă retrospectivă, ca o continuă şi tenace sporire a Răului. A fost mai întîi regimul Iliescu, cu mineriadele şi opoziţia atroce la înscrierea României pe o cale democratică autentică. La fel a fost perceput Năstase, ca o blocare a ţării în corupţie şi amorţire a spiritului critic. A urmat ridicolul „liderului regional” Constantinescu, cu rizibilele „cocopa” şi „cocopo”, cu incapacitatea de a lua orice decizie, perioadă în care s-a pierdut pentru cîteva decenii şansa României de a fi realemnte altfel decît este acum. A venit apoi marea speranţă a schimbării, regimul Băsescu-Boc, încălecat de compromisuri inavuabile şi de o criză care a făcut să pară cel mai rău dintre toate, pentru că s-a atins de nivelul de trai al oamenilor. Acum suntem sub triumviratul Ponta-Antonescu-Voiculescu, care a ocupat instituţional ţara, distrugînd tot ce se zidise, cu chiu cu vai, în cele două decenii precedente. Şi spunem iar: „mai rău de-atît nu se poate”. Eu adopt poziţia optimistului: ba se poate!

A început Bacalaureatul 2013

Ieri, la puţin timp după terminarea anului şcolar, a început examenul de bacalaureat din acest an  (sesiunea din vară, căci în toamnă se va desfăşura o a doua sesiune, cea a restanţierilor). La nivel naţional, diriguitorii Ministerului Educaţiei Naţionale se aşteptau ca la acest examen să se înscrie mult mai mulţi elevi. Se pare că aşteptările conducerii ministerului au fost crunt înşelate, de vreme ce, după declaraţiile purtătorului de cuvânt al MEN, pentru sesiunea din vară s-au înscris cu 12.000 de elevi mai puţini decât pentru aceeaşi sesiune a anului 2012. Probabil că nemotivaţi, nepregăţiţi şi conştienţi că sistemele de supraveghere video din sălile de examen nu le dau nicio şansă să copieze, liceenii mai puţini aplecaţi spre studiu şi învăţătură s-au gândit că mai bine stau acasă decât să se facă de râs cu notele uşor supraunitare pe care le-ar putea obţine, dacă se prezintă la probele examenului. Cândva, acum multe decenii, bacalaureatul purta numele de “examen de maturitate”. Să fie oare această masivă absenţă a participanţilor o dovadă că  mulţi dintre tinerii noştri absolvenţi de liceu nu sunt maturizaţi suficient? La nivelul întregului judeţ, conducerea Inspectoratul Şcolar Judeţean se aştepta ca numărul candidaţilor înscrişi la bacalaureat să fie de aproximativ 8.300, adică aproape cu 1100 de candidaţi mai mulţi decât anul trecut. Pentru cei aproximativ 187.000 de candidaţi înscrişiîn toată ţara, există două importante modificări, în comparaţie cu bacalaureatul din 2012, ambele la proba de limba şi literatura română. Astfel, la proba amintită, subiectele vor fi diferenţiate, în funcţie de profilul absolvit. Aceasta înseamnă că absolvenţii unui profil uman sau pedagogic vor avea subiecte mai grele decât cei care au terminat liceul la un profilul real sau tehnologic. În plus, va fi eliminat subiectul privind alcătuirea unui text argumentativ pornind de la un citat, experienta anului trecut dovedind că elevii nu înţeleg corect cerinţele acestui subiect. Calendarul complet al examenului de bacalaureat este următorul:
10 – 12 iunie – Evaluarea competenţelor lingvistice – limba română (oral)
12 – 14 iunie – Evaluarea competenţelor lingvistice – limba maternă (oral)
17 – 21 iunie – Evaluarea competenţelor digitale
25 – 28 iunie – Evaluarea competenţelor lingvistice – limbi străine
1 iulie – Limba şi literatura română (proba scrisă)
2 iulie – Limba şi literatura maternă (proba scrisă)
3 iulie – Proba obligatorie a profilului
5 iulie – Proba la alegere a profilului şi specializării
8 iulie – Afişarea rezultatelor şi depunerea contestaţiilor
12 iulie – Afişarea rezultatelor finale (după soluţionarea tuturor contestaţiilor).
Un elev care nu se prezintă la probele orale poate participa la probele scrise, însă nu poate promova examenul de bacalaureat. (A.N.)

Câmpina nu a primit nici astăzi cele 8 milioane de lei datorate de către Ministerul Dezvoltării

Deşi proiectul european “Modernizare Calea Dacia” s-a închis de peste un an de zile, Câmpina nu a primit nici până în prezent cele 8 milioane de lei pe care Ministerul Dezvoltării le datorează municipalităţii noastre în contul finanţării cu fonduri europene a pasajului rutier suprateran de la DN1. Dacă nici investiţiile cu fonduri europene nu se pot finanţa normal, ci cu serioase sincope, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu blochează aceste finanţări (sau, dacă le blochează, să ni se spună), atunci ce pretenţii să mai avem de la investiţiile publice derulate cu fonduri guvernamentale, ţinându-se cont de şubrezenia bugetului de stat şi de găurita colectare de venituri la “vistieria naţională”. Datoria este evidenţiată de cele două scrisori de rambursare (ultimele, nr. 5 şi nr. 6), pe care Primăria Câmpina le-a trimis Ministerului Dezvoltării, după ce a plătit toate facturile emise de firma constructoare, Cast SRL pentru lucrările executate la pasajul rutier. Procedura derulării proiectelor cu finanţare UE impune ca, după plata din fonduri proprii de către administraţiile publice locale a lucrărilor de investiţii realizate, primăriile respective să primească banii cheltuiţi de la ministerele de resortul cărora ţin aceste investiţii, conform scrisorilor de rambursare trimise de autorităţile din teritoriu. Câmpina şi-a achitat toate datoriile pe care le avea în cadrul proiectului amintit, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre Ministerul Dezvoltării. Pasajul rutier de la intrarea în Câmpina, deşi este cel mai mare proiect european accesat, până în prezent, exclusiv de municipiul nostru, în valoare de aproape 20 de milioane lei, a lăsat bugetul local cu multe milioane de lei lipsă. Cele 8 milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi), pe care Primăria trebuie să le primească pentru ultimele două scrisori de rambursare, plus alte milioane de lei, din cauza aplicării a două corecţii de către inspectorii ministeriali pentru suspiciuni de nereguli privind desfăşurarea licitaţiilor şi încredinţarea unor lucrări, corecţii pentru care Primăria Câmpina se judecă în instanţele de contencios şi astăzi cu Ministerul Dezvoltării. Scrisoarea de rambursare nr.5 are o valoare de 1,1 milioane de lei, iar prin scrisoarea nr. 6, executivul câmpinean solicita plata a circa 7 milioane de lei. Pe la mijlocul lunii trecute, administraţia locală a primit semnale de la ministerul de resort că va primi, în sfârşit, banii care i se cuveneau. Semnalele s-au dovedit a fi distorsionate. În presa câmpineană a apărut chiar informaţia că scrisoarea a 5-a va fi achitată până la sfârşitul lunii mai, urmând ca suma menţionată în a 6-a scrisoare de rambursare să fie primită în următoarele luni. Ne apropiem de jumătatea jumătatea lunii iunie 2013 şi de la Ministerul Dezvoltării nu s-a primit niciun ban. Ne e lehamite să mai facem alte comentarii. Dacă finanţările proiectelor europene s-ar primi direct de la Bruxelles…  (A.N.)

Policlinica Spitalului Municipal va fi modernizată printr-un program european

Acum patru ani, Biroul de integrare europeană din cadrul Primăriei Câmpina depunea un dosar pentru a câştiga un proiect cu finanţare europeană în vederea modernizării Policlinicii Spitalului Municipal. Au urmat patru ani de aşteptare, în care proiectul depus de municipalitate a fost supus tuturor controalelor impuse de procedura standard, a primit toate avizele necesare, a fost declarat eligibil, dar din cauză că finanţările nu au fost mereu îndestulătoare, a trebuit să aştepte cuminte să-i vină rândul la evaluarea finală, cea care îi va oferi şi finanţarea corespunzătoare. În urmă cu o lună de zile, la vizitarea pasajului rutier de la DN1 de către reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, directorul Liviu Muşat, cel care conduce Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, a declarat că proiectul câmpinean a fost aprobat. Chiar dacă nu a folosit chiar corect timpul trecut în afirmatia amintită, deoarece aprobarea finală încă nu s-a dat, se poate spune că Liviu Muşat ştie ce spune, întrucât d.p.d.v. teoretic proiectul este ca şi admis. După ce a fost declarat eligibil şi a trecut de evaluarea administrativă, el este acum intrat în etapa de evaluare tehnică şi financiară, ultima înaintea semnării contractului de finanţare. Clădirea Policlinicii merita, de mult, o modernizare radicală, deoarece imobilul a fost construit în anul 1938 şi nu se poate spune că deceniile şi cutremurele pe care le-a trăit au trecut peste el fără să lase urme, fără să-l afecteze serios. Proiectul european “Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Câmpina” are o valoare de circa 11,5 milioane de lei, suma urmând a fi cheltuită aproape în mod egal, pe două direcţii: 5,5 milioane vor fi cheltuiţi pentru lucrările de consolidare, reabilitare şi modernizare a infrastructurii clădirii, iar restul banilor europeni se vor aloca pentru achiziţionarea de aparatură modernă şi pentru alte dotări necesare optimizării actului medical. Pentru că, de la momentul depunerii proiectului, compartimentarea Ambulatoriului  a suferit modificări importante (au fost înfiinţate cabinete noi – pneumologie, nefrologie ş.a.), conducerea SMC a depus un set de amendamente la documentaţia iniţială a proiectului, pentru a nu se socoti schimbată destinaţia banilor europeni. Amendamentele respective au mari şanse să treacă. “Modernizarea Ambulatoriului Spitalului Municipal este o iniţiativă extrem de lăudabila pe care conducerea Primăriei a avut-o în 2008-2009, când a fost redactat acest proiect. Proiectul este în ultima fază de evaluare, după care va primi undă verde pentru încheierea contractului de finanţare şi organizarea licitaţiei. Numai că faţă de momentul redactării proiectului, între timp, au mai apărut nişte modificări ale serviciilor în Policlinică, au mai apărut nişte echipamente medicale achiziţionate care nu mai trebuie cumpărate încă o dată etc. Din acest motiv, pentru că am fost informat despre acest proiect doar in urmă cu câteva săptămâni, am cerut o amânare pentru depunerea acestor obiecţii ale noastre. Solicitarea ne-a fost acceptată prin intervenţia dlui primar la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, iar în prezent lucrăm la ameliorarea unor detalii din documentaţie, astfel încât proiectul să ne fie întru totul favorabil”, ne-a declarat medicul Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal. A.N.

Patru câmpineni au fost declaraţi “cetăţeni de onoare” la ultima şedinţă a consilierilor municipali

Recent, consilierii municipali au acordat titlul “Cetăţean de onoare al municipiului Câmpina” pentru nu mai puţin de patru câmpineni (născuţi pe alte meleaguri şi “adoptaţi” de oraşul nostru). O asemenea decernare “la pachet” a acestei distincţii nu s-a mai întâmplat până acum, dar asta nu ştirbeşte cu nimic meritele “onorabililor”, nemaivorbind că în acordarea onorantului titlu s-au respectat toate criteriile impuse tot printr-o hotărâre de Consiliu, dintre care cel mai important este ca persoana respectivă să fi adus o importantă contribuţie la promovarea Câmpinei în ţară şi în afara României, la dezvoltarea vieţii culturale, ştiinţifice, economice şi politice a urbei. Până la şedinţa de la sfârşitul lunii trecute, aleşii noştri acordau acest titlu o dată la un an-doi - uneori, chiar la intervale mai mari de timp, dar numai unei singure persoane, care, în şedinţa ulterioară decernării titlului, îşi făcea apariţia în mijlocul consilierilor ca să le mulţumească pentru “onoarea” ce îi fusese acordată. Din 1990 încoace, Consiliul Local a acordat 18 titluri de “cetăţean de onoare al Câmpinei”, în primii ani de după Revoluţie distincţia fiind acordată mult mai rar. La recenta şedinţă ordinară a legislativului municipal, la iniţiativa membrilor Comisiei de cultură, au primit titlul de “cetăţean de onoare” următorii: inginerul Traian Mocuţa (doctor în geologie, fost senator în perioada 1994-1996, primul senator de Câmpina, mult timp, directorul Institutului de Cercetări în Petrol şi Gaze din localitate), doctorul stomatolog Florea Din (titlu acordat post-mortem fondatorului şcolii de asistenţi medicali şi al fundaţiei care, ambele, îi poartă numele), profesorul Constantin Trandafir (cunoscut critic literar, doctor în litere) şi profesorul Gherasim Rusu (reputat etnolog şi folclorist, inclus în multe dicţionare, cea mai importantă menţionare fiind în “Dicţionarul Etnologilor Români” al lui Iordan Datcu, din 2006). Toţi au fost aleşi cu unanimitate de voturi. Până nu de mult, “cetăţenii de onoare” nu beneficiau decât de această onoare, câştigul fiind deci unul simbolic, nicidecum unul material. De câţiva ani, însă, cei care primesc titlul “Cetăţean de onoare al Câmpinei” au şi un folos material de pe urma acestuia, ei fiind scutiţi de plata impozitului pe locuinţa personală şi a impozitului pe terenul aferent acesteia. 
 
Dr. ing. Ştefan-Traian Mocuţa s-a născut la 20 august 1932 în localitatea Sf. Paul din judeţul Arad. A absolvit, în 1956, Facultatea de Geologie din cadrul Institutului de Petrol şi Gaze Bucureşti (mutat, ulterior, la Ploieşti).  A obţinut, în 1970, titlul de doctor în geologie cu o lucrare din domeniul geologiei petrolului. A desfăşurat o activitate profesională de peste 40 de ani in domeniul geologiei şi zăcămintelor petrolifere, in cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Tehnologice Câmpina, pe care l-a condus mulţi ani. A obţinut, în timp, toate gradele ştiinţifice. A fost trimis de statul român în străinătate, ca specialist în probleme de geologie, inginerie de zăcământ, cooperare tehnico-ştiinţifică şi pentru a acorda asistenţă tehnică în numeroase ţări.  De 15 ani este cadru didactic asociat al Universităţii Petrol şi Gaze Ploieşti. Este membru al unor societăţi şi instituţii internaţionale din domeniul petrolului. A fost primul senator al Câmpinei, ocupând un loc în Senatul României în perioada 1994-1996.
Medicul şi profesorul Florea Din s-a născut la 18 iulie 1927 în comuna Aluniş, jud. Olt, şi a decedat la 12 mai 2000 în Câmpina. Medic stomatolog renumit, a fost şeful Centrului stomatologic Câmpina în perioada 1961-1977. Din 1977, a condus Centrul de cercetare şi asistenţă medicală Câmpina. In 1976 obţine diploma de doctor în medicină, acordată de Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti. A fost autor al 135 de brevete de invenţie în domeniul medical şi autor al 347 de lucrări ştiinţifice. A semnat 11 cursuri universitare. Membru de onoare al Asociaţiei Inventatorilor din România, al Asociaţiei Medicale Balcanice a Federaţiei Dentare Internaţionale. Fondator al Societăţii de laser în medicină. Capacitatea sa de sinteză i-a permis să depăşească domeniul său de specializare iniţială: stomatologia. Astfel se explică invenţiile sale din domeniul oftalmologiei şi al medicinii generale.
Profesorul şi criticul literar Constantin Trandafir s-a născut la 4 iunie 1939 în comuna Iveşti din judeţul Galaţi. Este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi doctor în litere din 1980 (titlu acordat de Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, pentru teza Paul Zarifopol). Din 1972, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”. Are numeroase colaborări la reviste, precum: Amfiteatru, Ateneu, Axioma, Contemporanul, Convorbiri literare, Familia, Luceafărul, România literară, Tribuna, Viaţa Românească. Director la Revista Nouă din Câmpina. Deţinător al numeroase premii literare. Autor şi coautor al 23 de volume de proză, critică literară, studii, eseuri, memorialistică.
Profesorul şi scriitorul Gherasim Rusu, cu pseudonimul Togan, s-a născut la 4 mai 1938 în comuna Ghijasa de Sus, jud. Sibiu. Este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Gherasim Rusu a scris numeroase articole, studii şi eseuri in periodice precum: Contemporanul, Transilvania, Revista Sibiului, Revista Nouă, Lumina Nouă – New York. Între 1990 şi 2012 a publicat 18 volume. Coautor al două scenarii cinematografice. Recompensat cu numeroase premii: Premiul special al Festivalului de literatură “Vasile Lucaciu” 1998, pentru culegere de folclor, Premiul “Cartea anului” 2012 Câmpina. Deţinător al diplomei de doctor în daco-romanistică, acordată de Academia Dacoromână (1998). Membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, membru al United Romanian Society – Detroit.  A.N.

Organizaţia de femei a PNL Câmpina a dăruit copiilor de la Grădiniţa nr. 3 o zi de distracţie

Miercuri, 5 iunie, doamnele care reprezintă organizaţia de femei a PNL Câmpina au organizat o ieşire împreună cu două grupe de copii de la Grădiniţa nr. 3. Scopul acestei activităţi a fost acela  de a dărui micuţilor câteva ore de distracţie, alături de educatoare şi părinţii care au dorit să fie prezenţi, în simpaticul parc de joacă „Miţu-Chiţu” din Câmpina, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului. Evenimentul a fost amânat de pe data de 1 iunie pentru data de 5 iunie, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Dat fiind că aceşti copii au o vârstă foarte fragedă, membrele organizaţiei au preferat să aibă certitudinea unei zile însorite pentru a însoţi copiii la locul de zbenguială „Miţu-Chiţu”.
Voioşia şi neastâmpărarea micuţilor nu le-a descurajat pe organizatoare, care au manifestat dorinţa de a se implica în viitor şi în ajutorarea copiilor de la Casa de Copii „Ada Marinescu”, precum şi în susţinerea elevilor care frecventează Asociaţia AISI, Câmpina.
Obrăjori roşii, voci fericite, râsete cristaline - o dimineaţă întreagă de zbenguială pentru unii dintre cei mai mici cetăţeni ai oraşului nostru, dăruită şi supravegheată de d-na Papuc Rodica, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale, împreună cu membrii acesteia: Şerban Steliana, Comărniceanu Viorica, Beldian Violeta şi Ştefan Eleonora. Anca Sachelia, gazda mititeilor năzdrăvani, ne-a declarat că organizează frecvent acţiuni de acest gen pentru grădiniţe, case de copii sau pentru copii cu dizabilităţi. 
Iulia DUPU

Kaufland România investeşte în viitorul copiilor

Kaufland România, împreună cu fundaţia „Copiii-viitorul nostru”, susţine Grădiniţa cu program prelungit şi normal „Iulia Hasdeu”, din municipiul Câmpina, Str. M. Kogălniceanu, nr. 41, donând materiale şi rechizite pentru copii.

În dimineaţa zilei de 7 iunie a avut loc predarea oficială a materialelor strânse în urma campaniei Ajutăm Împreună, realizată de Kaufland Romania, partenerii şi clienţii săi, în perioada decembrie 2012 – martie 2013. Sumele provenite din vânzările produselor participante au fost folosite pentru achiziţionarea de material didactic pentru 79 de grădiniţe din oraşele în care Kaufland activează. Kaufland România susţine proiecte sociale şi educaţionale care au ca principali beneficiari copiii de toate vârstele, sprijină programe ce au ca obiectiv facilitarea accesului lor la educaţie, încurajarea frecventării şcolii, prevenirea abandonului şcolar.
Reprezentanţi ai Kaufland România au oferit cadouri copiilor Grădiniţei „Iulia Hasdeu” şi s-au bucurat de un spectacol pregătit cu multă seriozitate de copii şi cadrele lor didactice. În programul acestui spectacol, pe lângă momente de recitare, am asistat la interpretarea foarte simpatică a poveştii „Scufiţa Roşie”. La eveniment au participat, în afară de binefăcători şi beneficiari, părinţii copiilor din grădiniţă. Doamnele educatoare şi tot personalul grădiniţei au participat activ la buna desfăşurare a primirii materialului oferit şi mai ales la îngrijirea copiilor care beneficiează deja de bunurile care le-au fost oferite. Materiale didactice, rechizite, fotolii moi, pătuţuri, acestea au fost darurile primite de către copii şi grădiniţa lor într-un context de implicare socială a Kaufland România în viaţa comunităţilor în care activează. 
Iulia DUPU

Club Femina la Miţu-Chiţu

Pentru luna iunie, Club Femina propune membrelor sale o temă inedită: "Pictez pentru copilul meu - fluturi pe tricou", acţiune care se va desfăşura vineri, 14 iunie, începând cu ora 18.00, la parcul de joacă Miţu-Chiţu, sub îndumarea artistei Ana Maria Ilica.
Taxa de participare este de 20 lei, cu menţiunea că fiecare invitată vine cu tricoul său sau îl comandă cu două zile înainte (la adresa de e-mail: asociatiaprocampina@gmail.com).
Copiii participantelor vor avea intrarea gratuită în parcul de joacă.

“Cică nişte câmpineni” – un volum cu interviuri semnate de Carmen Negreu

Recent, prin demersurile făcute de conducerea Bibliotecii Municipale, a apărut la Editura Premier un volum cu interviuri semnate de jurnalista Carmen Negreu, care ne-a părăsit atât de brusc în primăvara acestui an, de Ziua Femeii. Cartea apărută postum evidenţiază câteva dintre cele mai interesante interviuri pe care Carmen a reuşit să le ia, în ultimii ani de viaţă, unor importante personalităţi culturale şi artistice din oraşul nostru. Publicarea volumului s-a făcut la iniţiativa Comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local, miniparlamentul câmpinean finanţând, de altfel, această apariţie editorială. Cei intervievaţi, în ordinea apariţiei lor în carte, sunt: Carmen Bălan, Liviu Briciu, Viorel Cernica, Codruţ Constantinescu, Christian Crăciun, Gheorghe Dinulescu, Florin Dochia, Alfred Dumitriu, Vlad Dumitriu, Florin Frăţilă, Liliana Ene, Lidia Nicolae, Daniela Rândaşu, Gherasim Rusu Togan, Gabriel Sitaru, Ion Şovăială, Eli Stănciulescu, Ştefan Al. Saşa, Ştefania şi Marius Stroe, Jenica Tabacu, Emanoil Toma şi Constantin Trandafir. (A.N.)

Lansare de carte

Mirajul utopiei

Extinderea şi diversificarea formelor de activitate oferite cititorilor de carte constituie preocuparea permanentă a Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati”. Astfel, vineri, 7 iunie, la instituţia amintită, în prezenţa consilierilor municipali Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Local, col.(r) Marian Dulă, col.(r) Viorel Bondoc, precum şi a numeroşilor iubitori ai cuvântului scris, a avut loc lansarea cărţii “Mirajul utopiei - călătoriile în URSS: control şi propagandă”, autor Codruţ Constantinescu.
“Biblioteca - şi-a început speech-ul d-na Liliana Ene, directoarea instituţiei - lansează periodic cărţi realizate atât de autori câmpineni, cât şi de autori străini. Astăzi avem plăcerea de a participa la lansarea unui nou volum semnat de Codruţ Constantinescu”.
Lucrarea “Mirajul utopiei” (apărută într-o ţinută grafică deosebită la Editura Vremea, Bucureşti, 2013, 234 p), proiectată după o structură amplă, cuprinde: un CV; 25 de capitole, dintre care am selectat: Studiu explicativ (Mecanisme, Anatomia Călătoriei ideologice, Şi inginerii au fost atraşi... etc.); Constantin Constante. În burta chitului ce se năştea; Albert Londres, reporterul curajos care “a citit” regimul sovietic în 1920; Umbrele lui H.G. Wels; Un jurnal moscovit de Walter Benjamin ş.a.; Anexă; Tabel cronologic explicativ şi Bibliografie.
Bine documentaţi, lectorii reuniunii literare, Alin Ciupală şi Christian Crăciun, au scos în evidenţă calităţile remarcabile ale volumului: “Pentru mine, parcurgerea acestei cărţi a constituit o mare plăcere. Este o carte de excepţie, scrisă cu mult profesionalism. Depăşeşte multe teze de doctorat. Analizează un fenomen mai puţin cunoscut. Se referă la diabolica propagandă comunistă. Cartea analizează amănunţit modalităţile de atragere a unor personalităţi internaţionale spre Uniunea Sovietică. Panait Istrati (supranumit «Gorki al Balcanilor» - n.r.) este primul român care şi-a dat seama de ororile sovieticilor. (...) O carte care se citeşte pe nerăsuflate datorită bogăţiei de informaţii” (istoric Alin Ciupală).
“Codruţ Constantinescu vede o strictă carte de istorie. În realitate a realizat o carte mult mai complexă. Vezi în ea o serie de oameni celebri, care au devenit «orbi» sau «orbiţi». Mirajul utopiei este, de fapt, mirajul mizeriei. Codruţ ne înfăţişează o mare nenorocire: comunismul. Realizează un studiu despre fiinţa umană, apocalipsul în care poate ea cădea. Parcurge o bibliografie amplă, cu «orbirea» multor intelectuali. Autorul realizează o analiză detaliată cum omul intelectual poate fi manipulat. Este un mare mister cum un intelectual vestit se lasă manipulat. Un intelectual ar trebui să fie critic. Codruţ realizează la fiecare capitol judecăţi de valoare, ceea ce face să fie o carte critică, militantă. O carte de referinţă care poate constitui un curs universitar. Felicitări Primăriei şi Consiliului Local Câmpina pentru sprijinul financiar acordat realizării acestei lucrări” (prof.dr. Christian Crăciun).
Emoţionat, dar şi copleşit de frumuseţea aprecierilor, Codruţ Constantinescu a ţinut să sublinieze: “Este greu să vorbeşti după excelente expuneri ale domnilor Ciupală şi Crăciun (...). Acest dureros capitol al istoriei intelectualităţii occidentale dovedeşte că apetitul pentru exercitarea puterii sau prezenţa în apropiata proximitate a puterii (...) la nivel de beneficii (...), reprezintă una din marile iluzii de care se simt capabili mulţi intelectuali, o capcană în care se poate cădea uşor. Mulţumesc pentru sprijinul punctual acordat de Ioan Meltzer, Bogdan Stoicescu, Liliana Ene şi Octavian Onea, Primăriei şi Consiliului Local - d-lui primar Horia Tiseanu şi consilierilor locali Florin Frăţilă şi Marian Dulă, precum şi SC Elstar Group şi SC Penalty pentru susţinere”.
În aplauzele generale, sesiunea de autografe şi bufetul suedez au încheiat o interesantă şi incitantă întâlnire literară.
Theodor MARINESCU