02 iulie 2013

Proiectul “Modernizare Calea Dacia” aduce în continuare mari dureri de cap administraţiei Tiseanu

Problema este mai veche şi a fost pusă pe tapet în vara anului trecut, deci mult după închiderea proiectului european, care s-a petrecut în martie 2012. Firma Cast SRL Băneşti a solicitat municipalităţii 9 milioane de lei pentru lucrări în plus executate în finalul realizării pasajului rutier peste DN1, la poarta sudică a municipiului. Ghinionul loveşte continuu pasajul rutier de la Calea Dacia. A câştigat, se pare, Horia Tiseanu al treilea mandat de primar graţie inaugurării acestui important obiectiv de investiţii cu două luni înainte de alegerile locale din iunie 2012, dar norocul său diferă total de bafta investiţiei, care a ajuns cu capul spart, răpusă de numeroasele ghinioane care au asaltat din toate părţile proiectul, atât în timpul derulării lucrărilor, cât şi la finalul acestora. Proiectul european denumit “Modernizare Calea Dacia” a avut iniţial valoarea de 6.000.000 euro, dar a fost licitat (lucrarea a fost câştigată la licitaţie), pentru o sumă mult mai mică de către firma Cast, o societate care a promis că va realiza proiectul în patru luni, timpul de execuţie fiind decisiv în adjudecarea lucrărilor. Cast a realizat multe lucrări de investiţii publice importante în Câmpina. Practic, suma reprezintă o creştere cu 50% a valorii investiţiei. La finalul şedinţei din august 2012 a Consiliului Local, edilul şef i-a informat pe consilierii municipali despre faptul că firma Cast SRL din Băneşti, care a câştigat, împreună cu un consorţiu italian, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor, a trimis o factură suplimentară la primărie prin care solicită să i se plătească aproape 90 de miliarde de lei vechi (9 milioane de lei noi).  Iar asta mult timp după ce proiectul fusese închis, iar investiţia inaugurată.  Într-adevăr, cel mai mare proiect european accesat de municipalitatea câmpineană a fost încheiat la sfârşitul lunii martie 2012. Inaugurarea pasajului a avut loc în prima jumătate a lunii aprilie 2012. Din succesiunea firească a faptelor, se poate spune că cei de la Cast s-au trezit cam târziu să mai ceară nişte bani pentru lucrări executate suplimentar. La atâta vreme după închiderea proiectului, solicitarea lor ridică semne de întrebare. Primarul ceruse, în august 2012, un aviz de principiu consilierilor municipali pentru angajarea unui avocat specializat in litigii comerciale. “Vă cer acordul pentru angajarea unui avocat specializat, pentru că, mai mult ca sigur, Cast Băneşti ne va da în judecată pentru neachitarea acestei facturi”, le-a spus Tiseanu consilierilor, iar aceştia au fost întru totul de acord. 


Dezbateri furtunoase în Consiliul Local

Săptămâna trecută, în şedinta ordinară a legislativului municipal din 27 iunie, primarul a informat că firma Cast a dat in judecată municipalitatea, solicitând plata unei sume de aproape 100 de miliarde de lei vechi reprezentând contravaloarea unor lucrări realizate. El a propus totodată un proiect de consultanţă juridică. Au fost discuţii aprinse în legătură cu contractul de asistenţă juridică încheiat între Primărie şi avocatul Iuliana Teodorescu, mai exact cu felul în care va fi plătit avocatul angajat: cu onorariul de succes sau nu, cu plata pentru fiecare dosar sau fiecare etapă procesuală. Vă redăm, în continuare, principalele luări de cuvânt pe marginea acestui subiect.
Primul care şi-a exprimat nemulţumirea a fost consilierul Gheorghe Tudor, care consideră că vina aparţine deopotrivă ambelor părţi: “Beneficiarul a greşit că nu ne-a spus că nu se poate face lucrarea în banii ăştia. Şi am fi cerut fonduri de la Consiliul Judeţean, mai ştiu eu de unde, făceam noi rost de bani până la urmă. Constructorul a greşit, la rândul său, că nu s-a oprit la trei sferturi de lucrare. Şi-atunci ar fi crăpat cineva: ori constructorul, ori beneficiarul, ori proiectantul. Lucrurile au fost amestecate. Constructorul a continuat lucrarea pe nişte promisiuni, bănuiesc. Oameni buni, pasajul are nişte dimensiuni. Orice expert care vine şi cercetează pasajul centimetru cu centimetru ajunge la o anumită valoare ce nu poate fi contestată.” Viceprimarul a făcut câteva propuneri în legătură cu felul în care va fi plătit  avocatul Primăriei: “În toate etapele procesului mi se pare normal să plătim. Vă propun să plătim în fiecare fază a procesului cu 0,5% din suma solicitată şi să tăiem onorariul de succes, sau să plătim 0,5%  pe dosar cu onorariul de succes 3,5%.  Altfel, mie mi-e teamă de ce s-ar putea întâmpla dacă  plata avocatului ar putea fi considerată încredinţare directă, având în vedere că suma pe care i-o vom plăti depăşeşte cu mult plafonul de 30.000 euro, până la care legislaţia prevede că se pot face încredinţări directe.” Elena Albu, şefa Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, a susţinut că onorariul solicitat de avocatul municipalităţii nu este mare, în comparaţie cu onorariile solicitate de mulţi avocaţi firmelor private.
“Nu ştiu pentru administraţia locală cum pare acest onorariu, aşa cum nu ştiu cât va dura acest proces extrem de greu. Situaţia este foarte gravă şi eu nu o înţeleg. Firma Cast participă la multe licitaţii în Câmpina şi le câştigă cu succes. Sediul firmei este în Băneşti, deci plăteşte 45% din impozitul pe salarii la Primăria Băneşti. Măcar un punct de lucru putea să-şi deschidă la Câmpina, unde are nişte imobile în proprietate. Probabil că este o firmă foarte bună.
 Însă atâta timp cât a avut un caiet de sarcini cu o documentaţie în faţă, pe care a citit-o, a analizat-o şi a întocmit o documentaţie de participare la licitaţie pe baza acelui proiect, mi se pare anormal să nu vezi nici măcar la recepţia finală că  ai cheltuit mai mult cu 100 de miliarde de lei. Dacă este aşa cum zic cei de la Cast, la această firmă este o harababură de nedescris. Să nu vezi că ai cheltuit cu materiale şi manoperă 100 de miliarde lei vechi abia la câteva luni după terminarea lucrărilor, asta înseamnă o mare harababură sau cu totul altceva. Înclin să cred că este din fiecare câte jumătate. Eu propun să informăm populaţia prin toată presa locală despre această situaţie. Oricâte expertize s-ar face, experţii sunt şi ei oameni.” Primarul Horia Tiseanu a declarat că este deschis la orice propunere privind anagajarea de către municipalitate a unei case de avocatură care să garanteze succesul în acest proces. “Eu nu am niciun interes să angajez neapărat un avocat sau altul. Dacă doriţi puteţi face orice propunere de casă de avocatură, iar noi putem face şi o selecţie de oferte în acest sens. […] Au fost unele discuţii spre finalul investiţiei în legătură cu unele lucrări pe care Cast ne-a anunţat că le-a făcut în plus. Eu mă gândeam la suplimentarea devizului cu un miliard-două de lei vechi, nu cu această sumă uriaşă de 100 de miliarde de lei vechi. După părerea mea, suma este total nejustificată. Or fi fost nişte lucrări în plus, dar nu la valoarea asta. Mă întreb şi eu cum a funcţionat firma, de când s-a terminat proiectul şi până acuma, având o pagubă de 100 de miliarde de lei vechi. Este chiar atât de puternică firma Cast?”
Nu ştim cât este de puternic constructorul Cast, însă este foarte clar că cineva va trebui să plătească oalele sparte în urma acestui conflict.
În finalul discuţiilor pe marginea proiectului iniţiat de primar privind plata către Cabinetul de avocatură Iuliana Teodorescu, s-a decis anularea punctului 3 al proiectului, care propunea plata unui onorariu de succes de 3,5% din diferenţa dintre suma solicitată de reclamant, în valoare de 97.860 de lei, şi suma pe care o va stabili instanţa ca fiind datorată de municipalitate. Astfel, s-a decis să se plătească numai un onorariu de avocat, prins în cheltuielile de judecată, în valoare de 0,5% din suma solicitată de Cast.

S.C. Cast îşi justifică chemarea în judecată cu argumente şi martori 
(paragrafe din cererea de chemare în judecată)

Editorial

PETICUL DE MĂTASE

Săptămîna trecută a stat sub semnul teribilului accident din Muntenegru. Care a dezvăluit nu numai nerespectarea patentă a legilor care ne este caracteristică, mai impresionantă este hidoşenia societăţii noastre. În toată lumea dictonul presei este „moartea vinde bine”. Deosebirea faţă de presa noastră este că „dincolo” avem şi presă serioasă, care informează şi comentează pe subiectele într-adevăr serioase. La noi, aşa ceva lipseşte cu desăvîrşire, numai şacali şi hiene trăind din cadavre. Şi, în fruntea tuturor, autorităţile, care, în necrofagia lor cinică, au transformat acest sinistru  într-o megaoperaţie de imagine excepţional regizată. Cine nu l-a văzut pe dl. Nicolăescu alergînd de la avion la ziarişti şi înapoi ca să le dea informaţii (ca şi cum asta ar fi fost datoria lui) şi spunînd cu precizie altceva decît se petrecea, sau pe acelaşi domn explicîndu-ne ca la idioţi cum fiecare salvare este pregătită pentru un anume pacient din avion, şi lăsînd a se înţelege că asta este un merit al geniului său organizatoric, deşi chestia ţine de abc-ul unei astfel de misiuni… 

Pentru pasajul rutier de pe DN1, municipalitatea plăteşte penalităţi la sumele restante datorate Ministerului Dezvoltării

Cea mai frumoasă realizare a administraţiei Tiseanu din perioada 2004-2012, pasajul rutier de peste DN1, o investiţie aproape monumentală, este şi cea mai lovită de ghinioane. Dar ce zicem noi ghinioane, cel mai important proiect european accesat de Câmpina pare a fi de-a dreptul blestemat, căci aproape la fiecare câteva luni aflăm câte un lucru rău despre el. Totul s-ar putea să plece de la faptul că licitaţia a fost câştigată, s-ar zice, pe o promisiune cel puţin dubioasă. Unii ar numi-o de-a dreptul neserioasă. Firma Cast, câştigătoarea licitaţiei, a promis că va finaliza lucrările în patru luni. O lucrare de o asemenea anvergură ar putea fi terminată în patru luni, dar de nişte chinezi, nu de nişte români, fie ei şi în colaborare cu un consorţiu italian. Au urmat apoi, în cascadă, o mulţime de necazuri şi întârzieri. Contestaţiile licitaţiei, a căror rezolvare a luat mult timp, numeroase conducte subterane de ţiţei, vechi şi abandonate, despre care nimeni nu ştia nimic şi care au întâziat considerabil începerea lucrărilor, lipsa unor clarificări în caietul de sarcini şi schimbarea soluţiei constructive (din cauza acestora din urmă, inspectorii UE au aplicat corecţii, adică diminuări ale fondurilor europene de 34 de miliarde lei vechi), solicitarea de către constructor a unor plăţi suplimentare pentru lucrări executate în plus, de aproape 100 miliarde lei vechi. Refuzul de plată al municipalităţii a determinat firma Cast să dea în judecată Primăria, chiar dacă solicitarea constructorului nu este credibilă. Mai nou, la o recentă întâlnire cu jurnaliştii locali, viceprimarul Ion Dragomir a făcut o dezvăluire care confirmă că blestemul a lovit din nou proiectul. În primul rând, vicele a clarificat ce datorii mai are Ministerul Dezvoltării către municipalitatea noastră, în contul ultimelor două scrisori de rambursare trimise de Primăria Câmpina, lucru important, mai ales că, în presa locală, au circulat mai multe valori ale acestor scrisori de rambursare. “Teoretic, administraţia locală ar mai avea de recuperat de la Ministerul Dezvoltării pentru proiectul european privind pasajul rutier de la DN1 suma de 104 miliarde de lei vechi. În realitate, banii sunt mai puţini din cauza celor două corecţii aplicate lucrării: cea de 10 miliarde pentru iluminat şi cea de 24 de miliarde pentru schimbarea soluţiei tehnice de construcţie a pasarelei. Prin urmare, am avea de primit 70 de miliarde lei vechi (7 milioane lei noi). Cei din Primărie au crezut că se poate face o compensare pentru a primi cele 70 de miliarde. Am aflat însă că nu se poate face acest lucru, pentru că acele corecţii au fost aplicate pe niste lucrări deja plătite prin scrisori de rambursare precedente. Deşi am cerut ministerului această compensare, ni s-a răspuns ferm că ea nu se poate face. Ba mai mult, noi plătim penalităţi pentru această sumă de 34 de miliarde neachitată de noi. E grav că nu se dau banii înapoi şi că nu se discută acestă problemă în conducerea Primăriei”, le-a spus Dragomir jurnaliştilor, dând de înţeles că există, în continuare, o lipsă de comunicare între el şi primarul municipiului, care nu doreşte să se consulte cu nr.2 din executivul local. Povestea imposibilităţii compensării se complică şi mai mult prin reclamaţia făcută de un anonim, care a semnat-o cu un nume fals şi care s-a declarat salariat al societăţii Cast. Această reclamaţie se află acum la DLAF (Direcţia de Luptă Antifraudă). Primăria Câmpina nu va primi banii europeni (cele 70 miliarde lei vechi) de la Ministerul Dezvoltării până ce DLAF nu va soluţiona plângerea anonimă în sensul de a certifica faptul că, în această investiţie, nu există nicio fraudă. Până acum, blestemul a lovit numai proiectul european al modernizării Căii Dacia, cu influenţe asupra finanţelor câmpinene. Să sperăm că blestemul nu va lovi şi fizic pasajul rutier de la DN1, peste care trec zilnic multe mii de maşini şi de oameni. A.N.

Romeala din Consiliul Local sau gâlceava demnitarului nr.1 cu demnitarul nr.2

Fără nicio intenţie sau gând de discriminare (nu ne stă în fire şi nici în caracter), am denumit astfel titlul articolului, gândindu-ne numai la temperamentul fierbinte al unei anumite etnii hiperpigmentate epidermic, dar şi la posibilitatea de a fi amendaţi (fără nicio vină) de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Nu ştim, zău, cum e mai bine: un primar slab cu un Consiliu local puternic şi valoros, sau un Consiliu local slab cu un primar puternic şi valoros. Oricare dintre cele două variante credem că este preferabilă celei în care sunt incluşi un primar orgolios şi un viceprimar la fel de orgolios, care, din întâmplare, este şi şeful majorităţii din Consiliul local. Că primii doi demnitari ai Câmpinei nu se înţeleg bine, ba chiar se poate spune că uneori ajung “la cuţite” (cu care “se înjunghie” reciproc, metaforic şi politic, ori de câte ori au ocazia), acest lucru se ştie de ceva vreme. Acum câteva luni, în timpul unei şedinţe de Consiliu Local, Ion Dragomir îl acuza pe Horia Tiseanu că se scoală târziu şi vine la Primărie la câteva ore după începerea programului de lucru. În replică, primarul i-a reproşat vicelui că nu stă în Primărie decât primele ore, după care este de negăsit. Din acel schimb de replici tăioase ca briciul frizerului ne-am dat seama că lucrurile nu stau cum ar trebui în relaţia administrativă şi instituţională, de colaborare întru binele comunităţii locale, dintre primii demnitari ai municipiului. Subliniem, nu vorbim despre o relaţie personală, ci doar despre relaţia instituţională dintre cei doi, fiindcă nu-i pune nimeni să-şi trimită felicitări de Anul Nou (despre felicitări o să mai vorbim), nici să se viziteze reciproc la domiciliu dacă nu simt nicio plăcere în a face aceste lucruri. În recenta şedinţă a consilierilor municipali, primarul şi viceprimarul iar au avut ceva de împărţit. Când, de fapt, bine ar fi fost să aibă ceva de adunat. Niscaiva realizări comune, bunăoară. Disputa dintre cei doi a început încet, mocnit, o dată cu dezbaterea proiectului de rectificare bugetară iniţiat de primar, pentru a degenera într-o adevărată ceartă la finalul dezbaterii proiectului prin care edilul-şef propunea modificarea bugetului câmpinean. Tiseanu a susţinut că rectificarea bugetară are la bază asigurarea, prin redistribuire, a unor sume necesare unor plăţi urgente. Astfel, el a propus suplimentarea bugetului cu suma de  1.391.208 lei, cu care să fie plătite corecţiile financiare la investiţia „Modernizare Calea Daciei”, pentru care Primăria are somaţie de plată din partea Administraţiei Financiare Câmpina. De asemenea, el a cerut suplimentarea bugetului cu  banii necesari pentru plata despăgubirilor către Termax Grup Roman, în vederea încetării contractului furnizării agentului termic în şcoli  (241.000 lei pentru clauza de reziliere a contractului cu Termax şi 27.200 lei pentru achiziţionarea centralelor termice din unităţile de învăţământ pe care le-a deservit Termax), suplimentarea cu suma de 99.000 lei pentru implementarea, conform legii, a Programului de control managerial intern în şcoli, alocarea sumei de 922.400 lei pentru Spitalul Municipal (600.000 lei) şi pentru Spitalul de Psihiatrie Voila (322.400 lei), suplimentarea cu suma de 152.674 lei pentru plata contribuţiei pe anul 2012 la Fondul de Mediu. Toate sumele suplimentare propuse, Tiseanu le-ar fi dorit asigurate prin reducerea cheltuielilor de capital. Majoritatea USL – PP-DD a fost de acord doar cu plata despăgubirilor către Termax şi cu sumele alocate celor două spitale. Consilierii USL au avut şi ei trei amendamente: 60.000 lei să fie luaţi de la Serbările Toamnei şi redirecţionaţi către dotarea laboratorul de informatică de la Şcoala Centrală, alţi 60.000 lei să fie folosiţi pentru realizarea semaforizării intersecţiei străzilor Kogălniceanu şi Haşdeu, iar 100.000 lei să fie alocaţi suplimentării fondurilor pentru deplasările în străinătate. Viceprimarul, ca reprezentant al majorităţii din legislativul municipal, a susţinut că propunerile consilierilor USL – PP-DD au ca efect diminuarea suplimentărilor de fonduri în dauna sumelor alocate obiectivelor de investiţii (asfaltări, canalizări etc). Altfel spus, mai puţine sume suplimentate ar însemna mai multe străzi asfaltate. Ion Dragomir a cerut ca fondurile suplimentare propuse de alianţa majoritară miniparlamentară să fie asigurate prin reducerea cheltuielilor de capital, dar şi prin reducerea cheltuielilor de la cap. Autorităţi Publice, unde sunt banii aflati la dispoziţia primarului. Propunerea viceprmarului l-a înfuriat pe primar, care şi-a retras proiectul de rectificare bugetară. Şi de aici, a început scandalul. Vă redăm, mai jos, câteva dintre dialogurile “amicale” ale celor doi fruntaşi ai Câmpinei. Câteva minute bune, niciun consilier nu a îndrăznit să-i tempereze (puţină apă dacă ar fi aruncat cineva peste ei, am fi văzut măcar la care dintre cei doi sfârâie), ceea ce a făcut ca orgoliile exacerbate ale primilor doi cetăţeni câmpineni să zburde libere prin sala de şedinţe. Viceprimarul: “Puteţi să supravieţuiţi şi cu 300 de mii mai puţin. Data viitoare, o să vă tăiem 500 de mii, dacă este nevoie. Nu mai daţi bani pe felicitări, pe ziare si pe apariţiile în emisiuni tv. Şi aveţi mai multa grijă la contractele pe care le încheiaţi. Nu mai daţi bani pe felicitări şi nu mai umflaţi contractele.” Primarul: “Va deranjează că apar la tv şi îmi fac imagine, de aceea vreti să îmi tăiaţi din finanţare? Fie că vă place sau nu, încă trei ani eu sunt primar! Vă deranjează felicitările? Nu le mai facem. Deşi aşa se obisnuieste peste tot. Recunoaşteţi că, de fapt, nu vă convine că apar eu la tv şi îmi fac imagine. Astea chiar sunt lovituri sub centură şi nu mă aşteptam. Am colaborat cu toţi viceprimarii, cu dl. Tudor, cu dl. Milu, dar cu dvs nu se poate colabora.” Am aflat tot acum că vicele era supărat, încă de la începutul şedinţei, de faptul că primarul nu l-a consultat personal în elaborarea proiectului rectificării de buget. Înainte ca doi consilieri (Gheorghe Tudor şi Florin Frăţilă) să-i ceară preşedintelui de şedinţă să întrerupă cearta dintre cei doi demnitari, am mai fost martorii unui schimb de replici ce ar putea deveni antologic. Primarul: “Nu vreau să mă cobor la nivelul dvs şi să vă dau replica”. Viceprimarul: “Poate să vă ridicaţi la nivelul meu”. Pentru că ne miră, ne distrează şi ne întristează tare mult aceste cote orgolioase şi altitudini arţăgoase, noi zicem aşa: măcar de s-ar întâlni undeva, pe la jumătatea drumului care îi desparte, şi tot ar fi bine. Important este să se întâlnească. A.N.

Absolvenţii promoţiei 2013 ai Şcolii de Poliţie vor fi încadraţi pe post la timp

Vineri, Şcoala de Poliţie din Câmpina a îmbrăcat haine de sărbătoare. Pe platoul central al celei mai importante unităţi de învăţământ mediu din cadrul Poliţiei Române a avut loc ceremonialul de acordare a gradului profesional "agent de poliţie" celor 684 de absolvenţi ai promoţiei 2013. Proaspeţii absolvenţi deveniţi dintr-o dată poliţişti, în urma rostirii unui jurământ de credinţă patriei (în spatele căruia se află doi ani de pregătiri asidue), au trecut prin emoţiile inerente unui asemenea eveniment. În primul rând, pentru că, de pe margine, absolvenţii erau învăluiţi în privirile calde ale iubitelor, dar  şi pentru că, la tribuna oficială, s-au aflat reprezentanţi de frunte ai Ministerului de Interne, în frunte cu chestorul-şef Petre Tobă, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, nelipsit de la astfel de evenimente. Totuşi, ei se pot socoti fericiţi, pentru că nu au avut emoţiile celor din promoţiile anilor precedenţi (2008, 2011, 2012), care nici examenul final de absolvire nu şi l-au dat la timp, nemaivorbind de faptul că au fost încadraţi în funcţie la multe luni după absolvirea şcolii, chiar în anul următor celui de absolvire. Absolvenţii acestei promoţii au dat examenul de absolvire la finalul anului şcolar, cum era de aşteptat, şi vor fi încadraţi pe post la începutul lunii august a acestui an. Festivităţile s-au desfăşurat în prezenţa a circa 1500 de persoane – absolvenţi, rude şi prieteni ai acestora, foşti profesori şi cadre de conducere ale unităţii, oficialităţi etc. De la tribuna oficială, la fel ca în fiecare an, şeful Poliţiei Române i-a îndemnat pe absolvenţi să aplice tot ce au învăţat în şcoală, să fie fermi şi intransigenţi în toate misiunile pe care le vor întreprinde, pentru că numai astfel vor câştiga respectul cetăţeanului. Primii 10 absolvenţi, care îşi vor putea alege localitatea în care să fie repartizaţi, au fost evidenţiaţi şi premiaţi de către conducerea unităţii. Înfiinţată la 1 februarie 1968, instituţia de învăţământ câmpineană se numără printre primele şcoli aparţinând Ministerului de Interne care au pregătit poliţişti. În anul 1968, printr-o hotarâre a Consiliului de Miniştri, aici se înfiinţează Şcoala Militară de Perfecţionare a Subofiţerilor Câmpina, iar la 1 martie 1968, aceasta devine Şcoala Militară de Subofiţeri, deschizându-şi porţile pentru o primă serie de 500 de cursanţi. La data de 1 februarie 1993, cu prilejul aniversarii a 25 ani de la înfiinţare, unitatea a primit denumirea de: Şcoala Militară de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr". De-a lungul deceniilor de existenţă, şcoala a pregătit şi a format 60 de promoţii de poliţişti. Începând cu anul 2000, aici se pregătesc şi agenţi de poliţie-femei, la început, prin alocarea, anual, a unui număr variabil de locuri, în funcţie de necesităţi, în prezent numărul de locuri pentru fete fiind nediferenţiat. A.N.

Hora Prahoveană 2013, din nou pe Muscel

După o întrerupere de un an (ediţia trecută a avut loc în centrul municipiului), Hora Prahoveană 2013 revine iar pe Muscel, la “Fântâna cu Cireşi”, pe vechea scenă a zonei de agrement, care a scârţâit vreme de peste 50 de ani sub picioarele participanţilor la diverse manifestări artistice. Organizarea evenimentului i-a revenit, ca de obicei, Casei de Cultură “Geo Bogza”, manifestarea fiind înscrisă, de la începuturile ei, în urmă cu 18 ani, pe lista evenimentelor artistice a celei mai vechi instituţii de cultură din oraş. Pe parcursul celor două zile de desfăşurare a festivalului care ridică, în fiecare an, municipiul nostru la rang de capitală a folclorului prahovean, spectatorii s-au putut delecta cu prestaţiile mai multor formaţii şi ansambluri folclorice prahovene. La ediţia de anul trecut, pentru prima dată, a participat un cantăreţ de folclor din Kumanovo (Macedonia), oraş înfrăţit cu Câmpina. Tot în premieră, în 2012, dintre interpreţii de muzică populară au făcut parte şi artişti veniţi din Republica Moldova, de la Chişnău. Anul acesta, şi din cauza finanţării precare, festivalul nu a mai avut nicio participare din străinătate. În schimb, cei din Kumanovo nu ne-au uitat. În ediţia de anul trecut, festivalul s-a desfăşurat pe o scenă specială amplasată în Centrul Civic, la intersecţia Bulevardului Carol I cu Calea Doftanei, fondurile alocate de municipalitate însumând 80.000 de lei. Anul acesta, Consiliul Local a alocat pentru festival puţin peste 23.000 de lei, sumă ce poate fi considerată o finanţare modestă. Prin urmare, au fost invitate mai puţine ansambluri decât anul trecut, iar premiile celor mai buni artişti au fost mai sărace. În ultimii patru ani (ceva mai puţin în 2013), desfăşurarea festivalului a avut un duşman neînduplecat în vremea rea. Din această cauză, nu o dată, scena deschisă de la “Fântâna cu Cireşi” (tradiţionalul loc de desfăşurare), era schimbată cu scena Casei de Cultură “Geo Bogza”. Blestemul vremii urâte a lovit din nou festivalul, la a XIX-a sa ediţie, aşa cum a făcut şi în precedentele cinci ediţii. Chiar dacă nu a plouat, a doua zi a “Horii Prahovene” a fost mohorâtă, cu o temperatură sub limita mediei normale. În prima zi, la deschiderea evenimentului, a fost prezenţi primarul municipiului Horia Tiseanu, mai mulţi consilieri municipali şi reprezentanţi ai oraşului macedonean Kumanovo, înfrăţit cu Câmpina de câţiva ani buni. Tot în prima zi, au urcat pe scena de la Fântâna cu Cireşi, ansamblurile folclorice din Comarnic, Aluniş, Cornu şi Boldeşti-Scăieni. Artiştii invitaţi care au oferit, la sfârşitul zilei, recitaluri muzicale spectatorilor au fost Nicu Paleru şi Bianca Pătrăşcioiu. Asaltat de admiratori, Paleru a împărţit cu dărnicie autografe.  În a doua zi, au fost mai puţini spectatori, pentru că, aşa cum am amintit ceva mai devreme, vremea a fost posomorâtă. Grupul vocal-folcloric „Mlădiţe câmpinene”, precum şi cele două ansambluri locale de dansuri populare (“Ghiocelul” şi “Ciobănaşul”), au lăsat, ca şi cu alte ocazii, o bună impresie. O dată cu ele au evoluat ansamblurile folclorice din Băneşti, Mislea, Cosminele, Starchiojd. Tot a doua zi a evoluat, în premieră, o trupă de dansatori ai Ansamblului Artistic al Tineretului (înfiinţat recent pe lângă Casa Tineretului, care are în structura sa mai multe secţiuni: folclor, muzică tânără, dans modern etc).  Printre invitaţii care au evoluat la finalul festivalului  s-a numărat Ansamblul de dansuri greceşti “Orfeas” al Comunităţii Elene din Prahova. A.N.

Şcoala Gimnazială ”Al. I. Cuza” lansează un nou proiect de vară în sprijinul elevilor săi

Vineri, 28 iunie, a avut loc deschiderea festivă a celui de-al treilea proiect  ”Şcoala de vară” al  Asociaţiei de Părinţi a Şcolii ”Al. I. Cuza” în parteneriat cu Şcoala Gimnazială ”Al. I. Cuza”, Câmpina,  proiect  cofinanţat  de către Primăria Municipiului  Câmpina şi  de  Consiliul Local al Municipiului Câmpina. Lansarea proiectului a avut loc într-un ambient primitor, chiar în localul şcolii. Au participat părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai Consiliului Local, presă. Proiectul, care a fost numit anul acesta ”On peut faire la difference”, vine în continuarea celor din anii anteriori (2011 şi 2012) şi urmăreşte ca prin activităţi instructive, incitante, dar mai ales atractive, să promoveze dezvoltarea armonioasă a copilului, ca membru al comunităţilor restrânse, care sunt clasa şi şcoala, dar şi ca membru al unei comunităţi lărgite, cum este oraşul nostru, municipiul Câmpina, în care elevul trăieşte şi se formează ca individ social. Abilităţile de comunicare, parteneriatul, implicarea activă, spiritul de iniţiativă şi de cooperare sunt doar câteva dintre calităţile ce se urmăresc a fi dezvoltate prin atelierele de lucru ale acestui proiect, ce are în centru copilul şi nevoile sale. 

Sub îndrumarea voluntarilor, părinţi şi profesori, copiii vor participa la activităţi structurate pe cinci ateliere, cum ar fi Cultură şi civilizatie franceză, Bucătărie franceză, Bune maniere, Artă şi creaţie franceză, Excursie de cercetaşi. Acest interesant proiect se va derula pe o perioadă de două luni, pe timpul vacanţei de vară şi îşi propune să ofere un mediu de petrecere a timpului liber al elevilor în mod cât mai atractiv. Elevii şcolii s-au înscris deja şi abia aşteaptă să înceapă activităţile. Experienţa anilor trecuţi a demonstrat că prin mijloace modeste, dar cu persoane inimoase, pot fi realizate lucruri deosebite. D-l Bunea Cristian, ca reprezentant al Asociaţiei de Părinţi a şcolii şi ca manager de proiect, d-na Miroiu Anda - coordonator de proiect şi bibliotecar al şcolii, d-na Moise Felicia, tot din partea părinţilor, d-na prof. Turosu Felicia, directorul unităţii, precum şi alte cadre didactice şi părinţi ce au fost prezenţi an de an în timpul verii au arătat că ”omul sfinţeşte locul” şi că nu numai lecţiile de la catedră slujesc principiului atât de modern al pluridisciplinarităţii.

Iulică Alexe, un veteran al atletismului care trebuie sprijinit

La începutul lunii iunie, la Bucureşti s-a desfăşurat Campionatul Naţional de Atletism pentru Veterani. Între participanţi s-a numărat şi Iulică Alexe, în vârstă de 52 de ani, legitimat la Clubul Fortuna Brazi Câmpina, care a ocupat locul I la proba de 3000 m obstacole şi locul al II-lea la proba de săritură în lungime - 4,25 m.
În anul 2011, Iulică Alexe obţinea în Slovenia locul I şi recordul balcanic la proba de obstacole în Campionatul Balcanic de Atletism, care anul acesta se va desfăşura în Croaţia, în luna august. Ca şi în anii precedenţi, atletul veteran are nevoie de susţinere financiară pentru cheltuielile de deplasare şi cazare, având în acest fel posibilitatea de a-şi doborî propriul record, dar şi de a reprezenta România peste graniţe.