23 iulie 2013

Din cauza unui păcătos sistem de selecţie, în liceele câmpinene intră o mulţime de elevi slab pregătiţi

Învăţământul este domeniul bugetar care a suferit poate cele mai multe schimbări din perioada postdecembristă. Aproape fiecare ministru al Învăţământului a născut din puţul gândirii sale câte o schimbare a domeniului menit să pregătească generaţiile de tineri români ce vor construi şi conduce România de mâine. Tinerii de care vorbim, în special cei care bat la porţile liceelor, nu par a catadicsi să pună osul la treabă, adică la pregătirea lor educaţională şi profesională, pentru a-şi construi un viitor, dar şi pentru a şti să construiască România anilor ce vin. Poate şi pentru că în Românica noastră cea de toate zilele şi de toate păcatele, de ani de zile, totul se dărâmă şi se vinde la fier vechi. Or, atunci, e limpede că nici o apăsare nu mai au mulţi învăţăcei în legătură cu felul în care vor construi şi moderniza ţărişoara dintre Carpaţi şi Mare în viitor. Sistemul de învăţământ din România poate nu este la fel de subfinanţat ca şi sistemul de sănătate, dar la sfârşitul gimnaziului, tot mai puţini tineri sunt pregăţiţi pentru a-şi continua studiile sau pentru a urma o meserie. La aceasta se adaugă şi un sistem de selecţie precar care încurcă şi mai mult lucrurile, făcând pe tot mai multă lume să dorească reintroducerea examenelor de admitere în licee, care cerneau mai bine candidaţii. Iar dacă ziceri din popor precum “sănătate să fie, că sănătoşi le-om duce toate” şi “toate trec prin stomac” sunt răstălmăcite de şcolarii leneşi după bunul plac, atunci să nu ne mirăm că, în actualele condiţii de involuţie a societăţii româneşti, în lipsa unor modele adevărate şi demne de urmat, metodele de orice fel prin care se pot câştiga uşor bani sunt cele mai importante lucruri pentru tinerii care termină gimnaziul. Pentru adolescenţii nedispuşi deloc la tocirea coatelor pe băncile şcolii, educaţia şi formarea profesională au căzut pe ultimul loc, singurele lor scopuri fiind facerea de bani prin orice mijloace (după falsele modele mediatizate excesiv de presa central otevizată), sau fuga în Occident pentru un trai mai bun. Referitor la tinerii noştri absolvenţi de gimnaziu repartizaţi recent în licee printr-un sistem naţional computerizat, conform opţiunilor exprimate în fişele-tip completate şi ţinându-se cont de mediile obţinute la evaluările naţionale şi în clasele V-VIII, se poate spune că este intolerabil faptul că, din cauza unui sistem păcătos de selecţie, mulţi dintre ei sunt repartizaţi în licee cu medii mult sub 5, media minimă de absolvire a unei materii. Cum se poate ajunge ca un elev să intre la un liceu (indiferent cât de performantă este unitatea şcolară respectivă), cu medii de patru sau chiar trei este greu de înţeles şi de admis. 
La admiterea 2013, cele cinci licee câmpinene au oferit “candidaţilor” aproape 450 de locuri. Dintre acestea, circa 190 au rămas neocupate din mai multe motive, dintre care mai importantă pare a fi neseriozitatea cu care elevii slab pregătiţi şi-au exprimat opţiunile în fişele-tip mai sus pomenite. Din cauza acestei neseriozităţi, au rămas trei elevi nerepartizaţi, care vor fi repartizaţi la următoarea sesiune, de la sfârşitul lunii iulie 2013. Sistemul de selecţie este, în mare, următorul. După evaluările naţionale la limba şi literatura română şi la matematică, desfăşurate acum mai bine de o lună, deci după stabilirea mediilor la evaluări şi în activitatea şcolară din gimnaziu, toţi elevii au fost introduşi în sistemul computerizat al Ministerului Educaţiei. După ce toţi elevii au fost introduşi în sistem, pentru fiecare judeţ, se face o clasificare după ordinea descrescătoare a mediilor de admitere. Calculatorul parcurge această listă de la cea mai mare medie către cea mai mică. Să presupunem că a ajuns la Poziţia 4959 Popescu A Ion media de admitere 8,76. Calculatorul merge la fişa elevului Popescu A Ion şi citeşte codul primei sale opţiuni (175). Acum merge în lista liceelor la pagina cu codul 175, corespunzător primei opţiuni a elevului Popescu A Ion,  şi care are N locuri (N este numărul locurilor repartizate unui liceu la o anumită specialitate aşa cum reiese din Broşura admiterii). Dacă găseşte un loc liber scrie numele lui Popescu A Ion şi trece mai departe la poziţia 4960. Dacă nu există nicio poziţie liberă, compară media ultimului înscris cu media lui Popescu A Ion. Dacă media lui Popescu A Ion este egală cu media ultimului înscris pe listă, departajarea celor doi se face conform unor criterii, printre care cele mai importante sunt: media generală obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a; media generală de absolvire a claselor V-VIII; nota obţinută la proba de limba şi literatura româna din cadrul Evaluării Naţionale; nota obţinută la proba de matematică din cadrul Evaluării Naţionale. Dacă Popescu A Ion are la unul dintre criterii media mai mare este şters ultimul înscris pe listă, se scrie numele lui Popescu A Ion, iar cel scos din listă intră din nou în procedeul de repartizare. Dacă NU, atunci pentru candidatul Popescu A Ion se trece la următoarea opţiune înscrisă în fişa de înscriere. Dacă media lui Popescu A Ion este mai mică (mai mare nu are cum să fie) atunci Calculatorul merge la fişa elevului Popescu A Ion şi citeşte codul celei de-a doua opţiuni. De aici se repetă procedeul descris mai sus. Dacă după parcurgerea tuturor opţiunilor din fişa lui Popescu A Ion acesta nu a fost repartizat în niciuna dintre liste, el este scos din sistem şi va participa la repartizare în cea de-a doua etapă, care se va desfăşura la sfârşitul lunii iulie. Din acest motiv este foarte important ca opţiunile să fie nu numai suficiente, dar şi realiste.
Ca şi in anii precedenţi, cel mai căutat (în opţiuni) liceu a fost Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” (CNNG), unitatea fanion a învăţământului preuniversitar câmpinean. Pentru clasa a IX-a din anul şcolar 2013-2014, conducerea liceului a pregătit două clase de Matematică-Informatică (una dintre ele cu Informatica intensiv), care au fost ocupate de 58 de elevi, ultimul clasat având media 9,33. Prima intrată la această specializare este Andreea Dogaru, cu media 10.00 (de la Şcoala gimnazială “Al.I. Cuza”). Cea mai mare dintre mediile minime de intrare la Grigorescu nu s-a înregistrat la  Matematică-Informatică, aşa cum s-a întâmplat în ceilalţi ani, ci la specializarea Ştiinţele Naturii (9,45), acolo unde, de regulă, se duc cei care intenţionează să urmeze Facultatea de Medicină. Primele două eleve clasate (repartizate computerizat) la Ştiinţele Naturii sunt Jessica-Maria Anastasescu şi Ruxandra Manole, ambele cu media 10.00. La Ştiinţele Sociale sunt organizate două clase (una dintre ele cu franceză intensiv), aici cea mai mică medie de intrare fiind 9.00, iar cea mai mare, 9, 87 (Eva-Maria Olteanu, de la CNNG). Cea mai mică media de intrare la Grigorescu, 8,95, a fost înregistrată de ultimul repartizat la specializarea Filologie, prima clasată fiind Denisa Neagoe, cu 9,92, care a venit de la Breaza (Şcoala gimnazială Nistoreşti). Cu cea mai mică medie de intrare 8,95 şi cea mai mare medie de intrare 10.00, CNNG se detaşează de celelalte licee locale prin pregătirea elevilor repartizaţi în clasele a IX-a.
O figură frumoasă a făcut la această sesiune Colegiul Tehnic Forestier, care s-a dovedit atractiv pentru mulţi absolvenţi de gimnaziu, de vreme ce toate specializările liceului au fost completate. De altfel, singurele licee care au reuşit să-şi completeze toate clasele din prima sesiune de repartizare au fost Grogorescu şi Forestier. “Ştiinţele naturii” a fost cea mai căutată specializare, aici înregistrându-se şi cele mai mari medii de intrare. Prima s-a clasat Diana Ioana Silvestru, cu 9,55 ( de la Şcoala gimnazială “Ion Câmpineanu”), iar ultima medie a fost 8,33. Cea mai mică medie cu care s-a intrat la Forestier a fost 5,78 (la specializarea Fabricarea produselor din lemn – tehnician-designer mobilă şi amenajări interioare).
La nivelul tuturor liceelor câmpinene, cea mai mică medie de intrare/repartizare s-a înregistrat la Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, la specializarea Mecanică - 3,59.  Pe cele 203 locuri oferite, reprezentând şapte clase (specializări), au fost repartizaţi 95 de elevi, ceea ce înseamnă că au rămas nerepartizaţi 108 elevi. O singură clasă, “Turism şi alimentaţie”, a fost ocupată complet, aici înregistrându-se şi cele mai mari medii ale elevilor: prima medie - 8,36, ultima medie - 6,26. Se speră ca toate locurile să fie ocupate la sfârşitul sesiunii de repartizare din septembrie 2013, destinată corigenţilor. De altfel, conducerile liceelor care au avut clase neocupate consideră că motivul neocupării îl constituie numărul mare de corigenţi (aproximativ 700), înregistrat la nivelul întregului judeţ.
La Liceul Tehnologic Mecanic,  pe cele 84 locuri oferite au fost repartizaţi 20 de elevi, cea mai mare medie de intrare fiind 8,27, cea mai mică, 4,18. Au mai fost repartizaţi, de asemenea, trei elevi romi pe cele patru locuri special destinate elevilor din această etnie. Conducerea liceului nu este neliniştită din cauza gradului scăzut de ocupare, deoarece anul trecut situaţia a fost asemănătoare (trei clase propuse şi 35 de elevi înscrişi), iar în sesiunea din septembrie 2012 destinată corigenţilor, toate locurile au fost în final ocupate. De aceea, se speră ca şi in acest an, la sfârşitul sesiunii din 6 septembrie, toate cele trei clase să fie ocupate. Cele trei clase a IX-a sunt la profilul tehnic, domeniul mechanic. După absolvirea clasei a IX-a, elevii pot opta pentru continuarea liceului sau înscrierea la şcoala profesională, la una din calificările: mechanic auto, tinichigiu-vopsitor auto sau sudor.
La Colegiul Tehnic Energetic, au rămas neocupate 20 de locuri dintre cele peste 200 de locuri oferite, reprezentând patru specializări: Matematică-informatică, Electric, Electronică/automatizări şi Turism şi alimentaţie. Cea mai mare medie de intrare a fost la mate-info (9,28), cea mai mică, 4,18, înregistrându-se la specializarea Electric. A.N.

Editorial

SCRISORICA NEPIERDUTĂ

Chiar astăzi, cînd scriu, se împlineşte un an de cînd a fost dată publicităţii o celebră scrisoare deschisă, adresată de „un grup de intelectuali” către „Uniunea Europeană”, în care se denunţă gravele încălcări de lege, abuzurile contra democraţiei ale preşedintelui Băsescu. De ce nu trebuie uitată această bizarerie? Pentru că ea este o radiografie crudă a fracturii de coloană vertebrală de care suferă moralmente intelectualitatea noastră. Revăzînd acel text, rămîi uimit mai întîi de tonul epistolei, de combinaţia de slugărnicie, minciună frustă şi prostie. Exact: să te ferească Dumnezeu de prostia culţilor, e mult mai periculoasă decît cea pură şi simplă a grobianului de rînd! Pentru ceva compus, probabil, de un intelectual umanist, stridenţa stilistică a textului este compromiţătoare, dincolo de conţinutul moralmente josnic. Poate că fiecare dintre semnatarii ruşinosului text (fiecare va fi avînd propriile motivaţii, mai mult sau mai puţin avuabile) ar trebui să-şi facă un bilanţ, să vadă dacă ideile pe care le proclama acolo sunt bine apărate de puterea politică pe care o sprijinea atît de efervescent şi care, între timp, a cîştigat zdrobitor alegerile. Memoria trebuind să fie, în principiu, una din primele calităţi ale intelectualului, nu-i aşa? I-aş vrea pe aceşti vajnici apărători ai democraţiei să spună cu sinceritate dacă sunt mulţumiţi de abuzul de ordonanţe de urgenţă, depăşind cu mult pe al guvernului Boc, de numărul de penali instalaţi în toate angrenajele puterii, de gazele de şist, de faptul că nici una dintre promisiunile electorale nu a fost îndeplinită, de „privatizarea” Oltchim şi CFR- Marfă, de paralizia legislativă a mega-parlamentului care nu face literalmente nimic, de faptul că guvernul este condus de un plagiator, (majoritatea semnatarilor au doctorate în bună regulă şi sunt profesori universitari), de scăderea acută a standardelor din învăţămînt sub ministeriate inepte, de baronizare intensivă, de colapsul economic, de Marga şi Lilian, de faptul că guvernul nu este în stare să facă un proiect serios pentru absorbirea de fonduri europene şi este aspru criticat pentru incompetenţă de Comisia Europeană, de aberaţiile constituţionale, de ce spune Vocea Moscovei, de nivelul de trai, etc, etc. Marile conştiinţe critice nu spuneau însă anul trecut nimic despre călcarea în picioare şi distrugerea instituţiilor democratice de către triunghiul malefic, de numărul de morţi din Teleorman care votau la referendum, că dirigintele acestor cadavre vii este acum premierul de facto al guvernului, celălalt fiind premierul de la televizor şi al treilea premierul din umbră. Toate astea nu-i supără pe aceşti cerberi ai democraţiei valahe. Dubla măsură, oare în ce moment al istoriei noastre recente ni s-a inoculat această duplicitate pe care o vedem bine fixată în ADN-ul nostru? Am început să am o admiraţie bonomă faţă de bietul Bobu, cel care a avut puterea să recunoască în 1990: am fost un dobitoc! Nici unul din iluştri semnatari ai penibilului text (răposatul Virgil Ierunca l-ar fi putut include în a sa Antologie a ruşinii) nu a găsit un pumn de cenuşă. De Ziua Americii ni s-a spus foarte citeţ că anul trecut lumea democrată era îngrijorată de muchea pe care se legăna România, gata să cadă în haos. Hermeneuţii din epopeica scrisoare nu pot să nu fi înţeles mesajul. Ura lor este iraţională, iar iraţionalul este opus intelectului critic. Asta nu înseamnă nicidecum că adorarea la fel de iraţională a lui Băsescu ar fi un spor de inteligenţă. Din fericire, de mulţi ani astfel de cazuri s-au rărit pînă la dispariţie din spaţiul public. În istoria noastră recentă, plină de amare deziluzii, textul de anul trecut este un document martor al degradării morale.
P.S. Apariţia rocambolească a lui Hayssam l-a făcut pe Ponta să-şi piardă brusc pînă şi aşa-zisul umor, a trecut la injurii becaliene, s-a încurcat în minciuni, şi-a arătat încă odată pe-afarismul. Are o conştiinţă încărcată, eu tot aştept să-şi recunoască plagiatul şi să se retragă într-o sinceră activitate de casă de avocatură.
Christian CRĂCIUN  

Comemorarea eroilor români de pe ambele maluri ale Prutului

Cu o delegaţie formată din 10 membri, rezervişti militari, Asociaţia „Cultul Eroilor” din Câmpina a efectuat recent o excursie istorică în Republica Moldova şi Ucraina. Delegaţia a fost condusă de consilierii locali Marian Dulă şi Viorel Bondoc. Traseul, lung de 2.200 de km, a cuprins localităţi precum: Galaţi, Ţiganca, Cania, Cimişlia, Cetatea Albă, Odessa, Chişinău, Orhei, dar şi aşezări de pe malul estic al Nistrului.
În prima zi a drumeţiei s-a depus o coroană de flori de la Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Ţiganca, judeţul Cahul, unde primarul localitatii, Petru Grandabur şi preotul Vasile Burduja au prezentat istoricul cimitirului şi câteva date despre luptele duse de ostaşii români, în iulie 1941. Gazdele i-au condus apoi pe invitaţi la Cimitirul localităţii Cania, unde, în Parcela de Onoare, sunt înhumaţi 938 de eroi români. Şi aici s-a depus o coroană de flori. În  ziua de 9 iulie 1941, a fost rănit mortal comandantul Regimentului 12 „Cantemir” colonelul Gheorghe Niculescu, născut în Ploieşti.  Ostaşii înhumaţi aici luptaseră în regimente: 11  şi 12 Dorobanţi, 30 Artilerie, 2 Gardă şi 6 Mihai Viteazul, din care au făcut parte si mulţi câmpineni. Aici s-a evidenţiat şi sublocotenentul Ioan Stoica, făcând parte din Regimentul 30 Artilerie, care a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Câmpineanul Ioan Stoica, a fost avansat, după război, până la gradul de general de brigadă şi a primit titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpina.
Excursia a continuat cu vizitarea locurilor unde s-a dat Bătălia pentru Odessa din august – octombrie 1941, Armata a 4-a având pierderi de 92 545 de militari. Un alt obiectiv vizitat a fost Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodişte (raion Rezina).
Delegaţia campineană a fost însoţită de membrii Asociaţiei Veteranilor Războiului din 1992 „Tiras – Tighina” la locurile unde s-au desfăşurat luptele dintre separatiştii transnistreni şi patrioţii români din Republica Moldova, Coşniţa, Cocieri. În aceste locuri sunt ridicate monumente, în memoria celor căzuţi, unde s-au depus buchete de flori.
În ziua de 21 iulie, delegaţia a participat la  comemorarea eroilor oraşului Cimişlia (in număr de zece) căzuţi în luptele Războiului de independenţă din 1992. La comemorare au participat veteranii de război din împrejurimi, dar şi delegaţiile din Câmpina şi Vălenii de Munte, oraş înfrăţit cu Cimişlia.
Scopurile excursiei, vizitarea locurilor unde au purtat bătălii înaintaşii noştri, comemorarea eroilor români de pe ambele maluri ale Prutului, strângerea legăturilor cu romanii de peste Prut şi cu autorităţile publice locale din Republica Moldova, au fost îndeplinite. Asociaţia „Cultul Eroilor” Câmpina şi-a propus să facă o excursie istorică, de două zile, cu membrii Cercurilor „Cultul Eroilor” din şcolile câmpinene, în anul următor.

PROIECTUL ORDINII DE ZI al şedinţei ordinare a Consiliului local din 25 iulie 2013

1. Raport privind activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav desfăşurată în semestrul I al anului 2013. - Prezintă Niţulescu Elena – consilier în cadrul Serviciului asistenţă socială şi autoritate tutelară.
2.  Raport privind stadiul înscrierii datelor în registrul agricol pe semestrul I al anului 2013. - Prezintă Iordache Gabriela şi Sichim Ion – consilieri în cadrul Serviciului administraţie publică locală, agricol, relaţii cu publicul.
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie pe semestrul I a bugetului local al municipiului Câmpina, a contului de execuţie a bugetului împrumuturilor externe şi interne şi aprobarea contului de execuţie pe semestrul I a bugetelor ordonatorilor terţiari de credite, pe anul 2013. - Iniţiator Tiseanu Horia – Laurenţiu – Primarul Municipiului Câmpina.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea structurii numărului de posturi la nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Câmpina şi a instituţiilor cu sau fără personalitate juridică din subordinea Consiliului Local, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.77/2013. - Iniţiator Tiseanu Horia.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii al Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Câmpina, precum şi cele ale instituţiilor cu sau fără personalitate juridică din subordinea Consiliului Local. - Iniţiator Tiseanu Horia.
6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Proiectului, a participării municipiului Câmpina, în calitate de solicitant şi a cheltuielilor aferente Proiectului „Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Proiectului, a participării Municipiului Câmpina, în calitate de solicitant şi a cheltuielilor aferente Proiectului „Meseria se învaţă, nu se fură!”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
8. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art.2 din H.C.L. nr.129/3 sept.2009 referitoare la aprobarea Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea obiectivului de investiţii „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului municipal Câmpina”. - Iniţiator Tiseanu Horia.
9. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art.1, art.3, alin.(2) şi art.3, alin.(4) din H.C.L. nr.134 din 14 sept.2009  referitoare la implementarea proiectului „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al spitalului municipial Câmpina” în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. - Iniţiator Tiseanu Horia.
10. Proiect de hotărâre privind aprobarea solicitării Consiliului Local al municipiului Câmpina adresată Ministerului Educaţiei Naţionale de a emite Avizul conform referitor la schimbarea destinaţiei imobilului – Cămin de elevi şi a terenului aferent, situat în municipiul Câmpina, str.Lt.Col.Erou Oprescu Adrian, nr.4. - Iniţiator Tiseanu Horia.
11. Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii din domeniul public al municipiului Câmpina în domeniul public al statului a unor imobile – construcţii, aferente blocurilor E11 şi E13 şi reglementarea juridică a terenurilor aferente. - Iniţiator Tiseanu Horia.
12. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului cu privire la creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina. - Iniţiator Piţigoi Ioan - Adrian – consilier.
13. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului adiţional la contractul de delegare prin concesiune a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân nr.1.926/31 ian.2013. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate administraţie publică locală, juridic, relaţii cu publicul, servicii şi comerţ, ş.a.m.d.
14. Proiect de hotărâre privind dezmembrarea imobilului (teren), situat în municipiul Câmpina, Tarla 17, P 496, Nr. cadastral 24997, în suprafaţă de 15.842,00 m.p., în lotul 1 – 224,00 m.p. (intravilan), lotul 2 – 637,00 m.p. (extravilan), lotul 3 – 2.665,00 m.p. (intravilan) şi lotul 4 – 12.316,00 m.p. (extravilan). - Iniţiator Nistor Marian - consilier.
15. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către dl.Adam Tiberiu şi d-na Adam Margareta, domiciliaţi în municipiul Câmpina, Aleea Crinului, nr.1. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
16. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către dl.Feraru Vasile - Lucian, domiciliat în municipiul Câmpina, Aleea Crinului, nr.1. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
17. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării fără licitaţie publică a terenului aferent construcţiei, prin exercitarea dreptului de preemţiune de către d-na Dudaş Elena, domiciliată în Bucureşti, Calea Ferentari, nr.72, bl.3B, sc.1, et.3, ap.8 – sector 5. - Iniţiatori membrii Comisiei de specialitate amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.
18. Proiect de hotărâre privind aprobarea inventarierii în domeniul privat al municipiului Câmpina a terenului în suprafaţă de 168,00 m.p., T 83, Parcela 960, situat în municipiul Câmpina, Calea Doftanei, f.nr. - Iniţiator Enache Dragomir - consilier.
19. Întrebări, interpelări, diverse.

Cupa TNL la fotbal – ediţia Câmpina 2013

La sfârşitul săptămânii trecute, pe stadionul Rafinăria, s-a disputat o atractivă competiţie sportivă de anvergură judeţeană. Este vorba despre Cupa TNL la fotbal, o competiţie iniţiată de conducerea TNL Prahova, la care au participat echipe reprezentând aproape toate colegiile prahovene. Zece echipe de fotbal cu tineri liberali şi simpatizanţi ai partidului s-au înfruntat într-o competiţie în care echipele au fost împărţite în două grupe. Finala a fost câştigată de echipa tinerilor liberali din Breaza, care i-au învins cu scorul de 5-2 pe junii penelişti din Băicoi. Printre invitaţi, s-au remarcat doi parlamentari liberali, deputaţii Virgil Guran şi Paul Dumbrăvanu (preşedintele TNL Prahova, cel care a învins-o la ultimele alegeri parlamentare, în Colegiul 11 Deputaţi, pe Roberta Anastase, fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor). Au mai fost, de asemenea, prezenţi prefectul judeţului, Marius Sersea, care, la finalul competiţiei, a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu, precum şi viceprimarul oraşului Băicoi, Marius Constantin. De organizarea acestei prime ediţii a Cupei TNL (la fotbal), s-a ocupat conducerea organizaţiei tinerilor liberali câmpineni, în frunte cu liderul lor, Alexandru Vanea. Acesta s-a declarat mulţumit de felul în care s-au desfăşurat  toate partidele, de sprijinul acordat de seniorii liberali locali, cât şi de suportul primit din partea conducerii TNL Prahova.
Preşedintele TNL Prahova, deputatul Paul Dumbrăvanu (foto), ne-a mărturisit că “această Cupă la fotbal a TNL face parte dintr-un program mai amplu, pe care l-am demarat acum o lună. Avem în vedere să organizăm cât mai multe astfel de competiţii sportive de nivel judeţean, în care să angrenăm cât mai mulţi tineri din toate colegiile, nu neapărat liberali. Mă refer, desigur, şi la alte de discipline sportive, precum tenisul de câmp, baschetul.  Prin aceste activităţi sportive ne gândim că putem fi mult mai des mai aproape de cei tineri, de cei de vârsta noastră, cu aceleaşi idealuri politice, de cei care vor să aducă un suflu proaspăt în politica românească, în mentalitatea românilor, în schimbarea la faţă a României anilor ce vor veni.” Fără a dori neapărat să amestecăm sportul cu politica, l-am întrebat pe deputatul Paul Dumbrăvanu dacă este mulţumit de prestaţia tinerilor politicieni români care au ocupat, în ultimul deceniu, cele mai înalte funcţii de decizie la nivelul conducerii centrale a ţării. Parlamentarul ploieştean, unul dintre cei mai tineri politicieni de top ai Prahovei şi avocat de meserie, ne-a răspuns următoarele: “Desigur, unii dintre tinerii lideri politici naţionali ai ultimului deceniu ar putea lua note care să îi descalifice, dar nu exisită pădure fără uscăciuni. Eu aş separa aici puţin lucrurile, delimitându-i şi izolându-i pe cei care au intrat în politică, fiindcă nu erau stăpâni pe o profesie care să le asigure o anumită bunăstare, şi s-au gândit să se îmbogăţească făcând afaceri pe bani publici dezavantajoase pentru stat. Ei nu sunt, desigur, un exemplu de urmat, ci de blamat. În Occident, nu intri în politica mare dacă nu ai o situaţie financiară de invidiat, pentru că nu te alege nimeni, şi nici sprijin politic nu ai. Dar, pe de altă parte, mai sunt destui lideri politici tineri care au intrat în politica românească de vârf având o situaţie materială şi o carieră profesională bine consolidate, care şi-au pus amprenta pozitivă la nivelul conducerii centrale de la Bucureşti. Nu-i mai nominalizez, pentru că, în opinia mea, sunt destui şi mi-ar părea rău dacă l-aş omite pe vreunul dintre cei care ar trebui amintiţi, aşa că vă las pe dvs să-i ghiciţi.” A.N.

ACSM Câmpina a câştigat Supercupa Prahovei

Sâmbătă, 20 iulie, în organizarea Asociaţiei Judeţene de Fotbal, s-a disputat pe stadionul “Ionuţ Trandafir” din Ciorani, prima ediţie a Supercupei Prahova, joc în care s-au întâlnit ACSM Câmpina (câştigătoarea campionatului Ligii A şi nou promovată în Liga a III-a) şi Petrolistul Boldeşti (câştigătoarea cupei, etapa judeţeană).
În sezonul precedent, CSM Câmpina a câştigat în ambele întâlniri din campionat cu acelaşi scor (1-0), în timp ce “Boldeştina” şi-a luat revanşa în cupă, când în semifinale a trecut, după executarea loviturilor de departajare, de viitoarea grupare de liga a III-a.
Şi la Ciorani, în supercupă, ostilităţile s-au desfăşurat aproape identic. După 90 de minute de joc, pe o căldură sufocantă, ACSM Câmpina şi Petrolistul Boldeşti au terminat la egalitate 1-1, golul formaţiei câmpinene fiind marcat de Bogdan Constantinescu. În cele două reprize de prelungiri, fiecare formaţie a înscris câte un gol, câmpinenii prin Adrian Ilie, astfel că la finalul celor 120 de minute, s-a ajuns la lovituri de departajare. ACSM s-a impus cu 13-12, după un adevărat maraton al execuţiilor de la punctul cu var, care a scos în evidenţă pregătirea psihică mult mai bună a elevilor lui Sinescu.
Supercupa Prahovei a ajuns la Câmpina, iar noua echipă a oraşului a debutat cu dreptul în acest nou sezon, care se anunţă destul de dificil în liga a III-a naţională. F.C.

Atmosferă incandescentă la “Vacanţa pe biciclete” – Cupa Turnătorie

Sâmbătă, 20 iulie, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a programului de concursuri “Vacanţa pe biciclete” – Cupa Turnătorie, organizat de Asociaţia Pro Câmpina, cu sprijinul Primăriei Municipiului Câmpina şi al Consiliului Local Câmpina.
Dacă la prima etapă a competiţiei – Cupa Slobozia, s-au prezentat 36 de copii entuziasmaţi de faptul că în oraşul lor au posibilitatea de a participa la un concurs de biciclete gratuit, la cea de-a doua ediţie – Cupa Turnătorie, starea de spirit a fost pur şi simplu incandescentă, atât concurenţii, cât şi susţinătorii acestora manifestându-se, în mod civilizat, prin aplauze, strigăte şi fluierături de încurajare şi apreciere.
Departajările au dat de furcă organizatorilor, pentru că participanţii s-au antrenat în vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune, respectând cu rigoare regulamentul concursului elaborat de echipa de voluntari ai Asociaţiei Pro Câmpina: Iulia Dupu, Anca Huţu, Iulia Nica, Corina Şovăială, Brândusa Mureşan, Tibi Văcărescu, Răzvan Iancu, Ionut Tuţică, Sebi Dumitrescu şi Marius Bunea.
    Echipamentul de concurs a fost obligatoriu, Asociaţia Pro Câmpina punând la dispoziţia participanţilor căşti de protecţie şi încurajându-i să circule întotdeauna astfel pentru o mai mare  siguranţă. Sponsorii nu au lipsit nici de această dată: alături de Mendoza, Apă Talea a avut grijă ca toţi cei prezenţi să se hidrateze, iar BPG – Servicii Profesionale de Pază şi Protecţie, a oferit premiile pentru câştigătorii locurilor 1, 2 şi 3.
    “Vacanţa pe Biciclete” este un program de concursuri pe biciclete ce se adresează copiilor cu vârste între 6 şi 14 ani şi are ca scop promovarea sportului în rândul tinerilor, precum şi educarea acestora în spiritul dorinţei de a petrece timpul liber într-un mod sănătos.
Urmează pe 3 august Cupa Muscel – Str. Prutului, zona bazei sportive şi pe 10 august Cupa Centru – Bdul Culturii, zona parc. Toţi copiii care au între 6 şi 14 ani sunt invitaţi să participe! 
Iulia DUPU

Poetul Florin Dochia, la a zecea apariţie editorială

Directorul Casei de Cultură “Geo Bogza”, Florin Dochia, este un scriitor de zece. De zece cărţi. Nu i le-am citit pe toate, dar din cele citite, din opiniile unor reprezentanţi ai criticii de specialitate şi din câte îl cunoaştem noi pe acest talentat şi sensibil om de litere, de o acribie absolută, toate cele zece volume semnate de el pot sta, la loc de cinste, în biblioteca oricărui câmpinean iubitor de cultură şi de înţelepciune. Ce este interesant şi demn de apreciat este că Florin Dochia, eminamente un poet, nu a scris doar volume de poezii, ci a abordat cu succes şi alte genuri: interviul, eseul, critica literară. A scris şi proză scurtă în multe reviste de literatură, dar nuvelele sale mai aşteaptă încă apariţia în volum. Puţini scriitori au reuşit să treacă bariera dintre cei care scriu şi cei care le analizează scrierile. Şi dacă romancieri critici literari am mai văzut (ce-i drept, foarte rar), poeţi care să ia la analizat şi criticat operele confraţilor de breaslă reprezintă cazuri şi mai rare. Nu cu mult timp în urmă, a văzut lumina tiparului volumul de critică literară “Starea de lectură”, semnat de Florin Dochia. Este cea de-a zecea carte a autorului apărută în ultimii zece ani, o carte ce include cronici literare ale scrierilor din ultimul deceniu, aparţinând unor scriitori câmpineni şi nu numai. Florin Dochia este cunoscut îndeobşte ca poet, iar cele şapte volume de poezie publicate stau mărturie în acest sens. Autorul mai are, ca jaloane ale activităţii sale literare editate, un volum de eseuri (Prins în lumea cuvintelor, 2012) şi unul de interviuri cu numeroase personalităţi ale culturii naţionale (Puterea lui Don Quijote, 2006). Dochia este şi un cunoscut publicist, iar apariţia revistei Zarva, în decembrie 1999, i se datorează în bună măsură. Nu pentru năşirea titlului publicaţiei care, timp de un deceniu, a fost un reper al presei câmpinene, ci pentru numeroasele sale articole şi editoriale apărute în mass-media din Câmpina. Nu ştim când s-a apucat de scris cel care coordonează astăzi cea mai veche instituţie de cultură câmpineană, şi care a condus, peste un deceniu, până la începutul anilor 1990, şi Palatul Culturii din Ploieşti. Credem însă cu tărie că, pentru omul de litere (şi de cuvinte îngemănate în atâtea cărţi), Casa de Cultură este o a doua casă, o casă de inimă şi de suflet. Fiindcă aşa cum apa îi potoleşte scriitorului setea trupului, scrisul, arta şi cultura îi ostoiesc setea de frumos a sufletului şi melancoliile inimii sale sângerânde de poet al dragostei şi al suferinţei. Mai mult ca sigur, autorul este într-o stare de lectură şi de scriere de multă vreme, dar prima sa carte a fost publicată abia în 2003, atunci  când dragostea sa de poezie ajunsese să dea în pârg. Primul volum a fost, nu se putea altfel, o carte de poezii: “Geometria singurătăţii”. Revenind la “Starea de lectură”, se cuvine subliniat că ea este prima carte de critică literară a autorului, dar, credem noi, nu şi ultima de acest gen. “Ultima mea carte, apărută la Editura Premier, conţine prezentări de cărţi şi analize axiologice ale unor texte de poezie, de proză şi de critică literară semnate de o seamă de autori. Scriitori câmpineni (Constantin Trandafir, Gherasim Rusu Togan, Ştefan Al. Saşa, Florin Frăţilă ş.a.), dar şi autori necâmpineni. Deşi poezia este marea mea dragoste, am făcut pasul peste bariera care îi desparte pe poeţi şi prozatori de criticii lor dintr-un imbold pe care nu l-aş numi chiar firesc, dar pe care nu mi l-am putut reprima. Cred că am început să scriu critică literară şi din curiozitatea de vedea dacă sunt în stare să abordez acest gen. Trecerea barierei dintre cei care scriu şi cei care le analizează scrierile ar putea fi pusă şi pe plăcerea de a mă cufunda în lumea cuvintelor. Nu doar a cuvintelor prin care te învăluie literatura imaginarului, ci şi a celor prin care te detaşezi de imaginar pentru a trece în spaţiul analizei lucide şi al selectării şi aşezării valorilor”, ne-a declarat Florin Dochia. Acesta ne-a mărturisit, de asemenea, că lucrează la alte două cărţi ce vor apărea până la sfârşitul anului: “Prins în lumea cuvintelor” – volumul al doilea, şi “Elegiile căderii”, un volum de poezii ce va apărea în colecţia “Biblioteca de Câmpina”. A.N.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria Gulagului (3)

După succesul canalului, Gulagul s-a extins tentacular, folosindu-se metoda pânzei de păianjen. Cum se proceda? Se alegea una dintre cele mai insopitaliere şi nepopulate zone din Uniunea Sovietică, de care aceasta oricum nu ducea lipsă, se trimite iniţial o misiune exploratorie, formată din gardieni şi câteva sute de deţinuţii care ţineau locul negrilor din istoria descoperirilor europene din Africa (mureau pe capete) şi care construiau primul campament. De altfel una dintre fotografiile dintr-o carte omagială arată o femeie îmbrăcată într-o uniformă de închisoare mânuind cu îndârjire un burghiu cu legenda “transformând natura, omul se transformă pe el însuşi.” După o primă iarnă care ucidea trei sferturi dintre deţinuţi urmau alte „expediţii-transport” iar treptat, de la un singur lagăr s-a ajuns în fiecare astfel de regiune, fie că vorbim de Vorkuta, Kolîma sau Norillag-Gorlag, la o adevărată reţea tentaculară de zeci de lagăre. Marea majoritate a lor era atât de izolată încât nici nu se punea problema evadării. Fiecare lagăr stalinist avea şi o dimensiune economică. În regiunea Komi, la 2000 de kilometri nord de Moscova, se putea ajunge doar pe calea apei, de la Arhanghelsk, în măsura în care Marea Barents nu era îngheţată. În 1931 Vorkuta nici nu exista pentru a se dezvolta spectaculos: Vorkutlag număra 15.000 de prizonieri în 1938, producând 188.206 de tone de cărbune. Lagărul avea depozite, ferme, centrale electrice, fabrici de cărămzi proprii, find practic un complex industrial care a dezvoltat şi orăşele cu teatre, universităţi bolşevice, creşe şi piscine. Însă condiţiile de viaţă erau foarte grele, având în vedere duritatea lungii ierni astfel încât în fiecare an trebuiau reparate conductele! „Există o simbioză perfectă între nevoile guvernului sovietic (un loc unde să-şi închidă duşmanii) şi nevoile regionale (mai mulţi oameni la tăiat de copaci). În 1930 când autorităţile de la Moscova au anunţat în scris că vor trimite oameni cu domiciliu obligatoriu, conducătorii locali au fost încântaţi” Expansiunea lagarelor ducea, inevitabil, si la cresterea importanţei conducerii locale a lagarelor. Cel de la Uhta, din Republica Autonomă Komi, unde se afla Vorkuta, a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. Dacă la jumătatea anului 1932 erau 4.797 de deţinuţi, la jumătatea anului 1933 cifra ajunsese la 17.853. Nu se poate trece usor peste dezvoltarea unui alt lagar rămas, totuşi, în conştiinţa mondiala, Kolîma, aflat în Siberia Orientală, pe coastele nordice ale Pacificului. În zonă se presupune că se află zăcăminte aurifere ceea ce automat a stârnit interesul lui Stalin astfel încât subiectul Kolîma apare în 11 şedinţe ale Biroului Politic al PCUS. În 1932 lagărul avea 10.000 de deţinuţi şi 3.000 de muncitori liberi, deţinuţii traversând întreaga Uniune Sovietică, de la vest la est, ajungând în portul Vladivostok unde erau îmbarcaţi pe nave, în nişte condiţii groaznice, de multe ori alături de deţinuţii de drept comun care jefuiau şi violau nestingheriţi, navigând până în portul Magadan de unde erau repartizaţi diverselor lagare care formau complexul Kolima. Vapoarele erau nevoite să treacă pin largul coastelor Japonei, prefăcându-se că transportă cu totul altceva. A existat şi cazul unuia care, avariat, a preferat să abandoneze încărcătura umană pe fundul oceanului decât să accepte ajutorul unor nave japoneze din zonă. În anul 1934 Gulgul avea deja un milion de sclavi însă Marea Teroare din perioada 1937-38 a adus noi valuri de deţinuţi. Pentru autoarea americana anul 1937 reprezintă un moment de cumpănă pentru că de acum încolo detinuţii au început să fie omorâţi intenţionat, puşi să muncească până la epuziare. Paradoxal, Marea Teroare a afectat şi structura aparatului represiv al NKVD căci foarte mulţi şefi de lagăre puşi de Iagoda au căzut alături de şeful NKVD. Oricum ştiau prea multe. In crunţii ani 30 Gulagul a beneficiat şi de dezvoltara conceptului de duşman al poporului care era atât de vag construit încât practic oricine putea fi acuzat. Duşmanul poporului, zek-ul îşi pierde umanitate şi la nivel de discurs oficial, el nemaifind om, calea cea mai sigură către mormânt, devenind parazit, murdărie, buruiană. Deţinutului i-a fost înlăturată şi şansa reabilitării prin muncă sau a reducerii pedespei. În această perioadă s-au împuşcat masiv elemenetele potenţial periculoase (troţkiştii şi ce alţi oponenţi politici supravieţuiseră din anii 1920) din lagare. Preluarea conducerii NKVD de catre Beria, după eliminarea lui Ejov, avea să reprezinte punctul de apogeu al dezvoltării Gulagului. Cert este că Beria a fost mai preocupat de dimeniunea economică a lui, de rentabilizarea a ceva ce nu avea cum să fie rentabil.5
Codruţ CONSTANTINESCU

5) In 1939 profitul NKVD ar fi fost de 4,2 miliarde ruble iar in 1940 de 4,5 miliarde. In 1935 existau 950.000 de detinuti iar in 1938 1,8 milioane alaturi de 1 milion de deportati speciali.

Citeşte aici primele două părţi din "Istoria Gulagului".
http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2013/07/lectura-nu-dauneaza-grav-sanatatii.html
http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2013/07/lectura-nu-dauneaza-grav-sanatatii_16.html