20 august 2013

Bulevardele centrale vor fi asfaltate cu fonduri proprii

Situaţia asfaltării celor două bulevarde centrale ale municipiului nu mai este atât de întunecată cum ajunsese în urmă cu două luni, când, în cadrul unei conferinţe de presă, viceprimarul Ion Dragomir, care coordonează reabilitarea infrastructurii rutiere a oraşului, a aruncat bomba unor declaraţii publice incendiare printre schijele căreia am aflat că principalele artere câmpinene ar putea fi asfaltate, în cel mai fericit caz, peste doi-trei ani. Şi aceasta din pricina faptului că actuala guvernare USL a abandonat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), creat şi susţinut de Elena Udrea, eminenţa cenuşie şi blondie a tuturor guvernărilor pedeliste, iar asfaltarea celor două bulevarde fusese prinsă în acest PNDI. Noii guvernanţi rezultaţi în urma ultimelor alegeri parlamentare din 2012 au considerat că PNDI este un program nerealist, menit doar să finanţeze clientela PDL. Drept pentru care l-au înlocuit cu Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), în care să nu mai fie incluse parcuri şi piscine la ţară, terenuri de fotbal în pantă, săli de sport în comune depopulate şi alte investiţii aiuritoare, toate la preţuri exorbitante. Din păcate, pe lângă multe investiţii dubioase şi devoratoare de mulţi bani publici, au fost sistate şi investiţii utile, în această categorie intrând şi modernizarea principalelor bulevarde câmpinene, Carol I şi Nicolae Bălcescu. Chiar dacă preţul cu care a câştigat licitaţia firma Romstrade este cunoscut,  nu putem băga mâna în foc pentru preţul final de execuţie în varianta PNDI şi nici pentru durata acestor lucrări, având în vedere că societatea constructoare a fost implicată în multe investiţii cu cântec. De numele firmei Romstrade, patronată de Nelu Iordache, un client permanent al marilor investiţii publice derulate de fosta putere pedelistă, se leagă asfaltarea fără finalizare a unor tronsoane de autostradă, lucrări lovite brusc de “blestemul meşterului Manole”. Nelu Iordache, cel supranumit “Regele asfaltului”, a ascuns multe secrete şi ilegalităţi în afacerile sale, drept pentru care a fost arestat pentru o mulţime de fapte de corupţie: deturnarea unor fonduri europene destinate unui tronson din autostrada Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune. Cu Nelu Iordache nu am fi stat liniştiţi nici după tăierea panglicii, dar pentru beneficiul public al unei asemenea investiţii merita încercată şi în varianta antreprenorului Romstrade, pe care nu-l putem bănui decât de bună-credinţă. 

O altă investiţie cu ghinion
Se pare că nu doar istoria realizării pasajului de la DN1 a fost plină de ghinioane, ci şi cea a asfaltării centrului. Începerea lucrărilor a fost blocată la începutul anului, prinsă între ciocanul abandonării PNDI de către actualii guvernanţi şi nicovala procesului intentat de către Romstrade Ministerului Dezvoltării. Jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă amintită la începutul articolului au aflat, cu acel prilej, de la viceprimar că asfaltarea centrului fusese prinsă, în 2011, în PNDI. După desfiinţarea acestui program de către guvernul Ponta, Ministerul Dezvoltării din noua guvernare a  reziliat contractual cu Romstrade, motiv pentru care firma bucureşteană a dat în judecată Ministerul Dezvoltării. Actuala administraţie câmpineană a căzut  la mijloc, între blocarea investiţiei de către Ministerul Dezvoltării şi preluarea asfaltării cu fonduri proprii a celor două bulevarde centrale. Câmpina - s-a spus la acea conferinţă de presă -, nu poate lua pe cont propriu asfaltarea bulevardelor centrale până când nu se finalizează procesul dintre MD şi Romstrade, firmă căreia i s-au încredinţat, aproape în întregime, toate amplasamentele investiţiei. Situaţia a fost prezentată ca fiind foarte încâlcită, cu posibilitatea ca procesul să dureze ani de zile. În plus, firma Romstrade fusese declarată în stare de insolvenţă, ceea ce complica şi mai mult lucrurile. “Asfaltarea centrului Câmpinei a fost prinsă în PNDI. Există contract între Ministerul Dezvoltării şi firma Romstrade, care a câştigat licitaţia de adjudecare a lucrărilor. Suma necesară asfaltării centrului este prevăzută în buget printre cheltuielile de capital, iar municipalitatea a făcut toţi paşii prevăzuţi de procedurile legale. Am încheiat şi un protocol cu MD prin care preluam noi investiţia, protocol care s-a întors nesemnat. Acum cei de la MD nu mai sunt de acord cu ce ne-am înţeles până nu se termină procesul cu Romstrade. În acest moment, sunt două variante: anularea cât mai rapidă a contractului cu Romstrade sau diminuarea contractului dintre MD şi Romstrade scoţând anumite obiective care sunt prinse în contract. Am încercat tot felul de intervenţii, nu stăm degeaba, dar am fost atenţionaţi că nu avem voie să facem nicio altă licitaţie. Mai este o problemă în ceea ce priveşte proiectarea, care este făcută şi plătită de MD, dar s-ar putea rezolva şi aceasta, în situaţia în care ne scoate din PNDI. Sunt totuşi nişte tronsoane din bulevardele centrale care nu au fost predate la PNDI. Mă voi interesa la MD dacă vom putea scoate la licitaţie aceste tronsoane, situate pe Bdul Bălcescu, de la Emon până la strada Sondei, şi pe Bdul Carol I, de sus de la Rezervoare până la podul de la Cornu”, a declarat viceprimarul Ion Dragomir la conferinţa de presă de acum două luni.

Povestea asfaltării începe să prindă tentă de roz
Între timp, povestea asfaltării centrului şi-a piedut culoarea gri, ba chiar a început să se coloreze în roz. Conducerea executivului local şi-a luat adio de la investiţia PNDI şi de la vreo soluţie a MD şi a decis să repare cu fonduri proprii cele două artere ale oraşului. Reparaţia va însemna practic acoperirea întregului carosabil cu un covor asfaltic în două straturi, respectându-se standardele de calitate ale oricărei investiţii noi. Ea nu poate fi considerată o investiţie, fiindcă asfaltarea nu se începe de la zero, iar bordurile au fost deja refăcute. Lumea este nerăbdătoare să vadă centrul oraşului asfaltat şi pentru că investiţia a fost anunţată în presa locală de multă vreme. La drept vorbind, cele două bulevarde nu arată rău pe toată lungimea lor. Cel mai afectat este Bulevardul Nicolae Bălcescu. Multă uzură are şi tronsonul din cartierul Câmpiniţa al Bulevardului Carol I. În anii trecuţi, municipalitatea s-a ocupat mai mult de zonele adiacente bulevardelor centrale (Griviţei, Plevnei etc), dar acum conducerea Primăriei este hotărâtă să “atace” şi pe frontul unor lucrări ce se vor desfăşura între Emon şi podul de la Lunca Cornului. Viceprimarul s-a ţinut de cuvânt şi, în urma demersurilor sale, MD a dat de înţeles că administraţia câmpineană ar putea găsi surse proprii pentru asfaltarea arterei care taie oraşul prin mijlocul său. Edilii oraşului exclud reabilitarea infrastructurii prin decupări şi plombări masive, dar sunt obligaţi să ţină cont de lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare ce vor fi executate de către Hidro Prahova SA, operatorul regional de apă-canal. Pe porţiunile unde cei de la Hidro Prahova vor înlocui conductele de apă sau de canalizare, asfaltarea respectivelor tronsoane va fi amânată. Reabilitarea celor două bulevarde va începe în această toamnă şi se va încheia până la sfârşitul anului viitor. În această toamnă se vor asfalta complet doar două tronsoane, aflate la capetele principalei artere a oraşului. Este vorba despre Bulevardul Nicolae Bălcescu, tronsonul dintre Emon şi Sera Primăriei, dar şi despre Bulevardul Carol I, tronsonul dintre podul de la Lunca Cornului şi Rezervoare (bazinul din capătul străzii Siretului). “Vom repara carosabilul prin turnarea unui nou covor asfaltic de jos de la Emon până la podul de la Lunca Cornului. Istoria investiţiei PNDI este cunoscută. În mai multe rânduri, cei de la MD ne-au avertizat să nu începem lucrările, deoarece ar fi o finanţare dublă, câtă vreme există contractual cu Romstrade. Recent, în ultima adresă primită de la MD, ni s-a sugerat să găsim alte surse de finanţare, lucru pe care noi l-am şi făcut. Consiliul Local a alocat deja pentru repararea principalei artere a oraşului aproape 7,5 milioane de lei (75 de miliarde de lei vechi), iar dacă va fi nevoie, vom suplimenta aceste fonduri. Nu putem realiza anul acesta întreaga lucrare, din cauza faptului că Hidro Prahova este angrenată, pe unele tronsoane, în lucrări modernizare a  reţelelor de apă şi canalizare, lucrări care vor începe şi ele tot în această toamnă. De la Biserica de la Brazi şi până la Rezervoare, cei de la Hidro vor înlocui vechea canalizare. Tot Hidro va executa lucrări şi pe porţiunea dintre Spitalul Municipal şi strada Sondei. De asemenea, între Sondei şi Serele Primăriei, cu ajutorul unui proiect finanţat de Banca Mondială, cu o cofinanţare de 30% a Consiliului Local, se vor reabilita reţelele de apă. Pentru a nu ne suprapune cu aceste lucrări, vom scoate la licitaţie doar cele două tronsoane de la capetele arterei principale, respectiv Emon – Sera Primăriei şi Rezervoare – podul de la Lunca Cornului. Lucrările for fi terminate în această toamnă. Celelalte tronsoane le vom asfalta după ce Hidro Prahova îşi va fi terminat investiţiile amintite. Ştim că cetăţenii Câmpinei aşteaptă de mult asfaltarea bulevardelor centrale şi îi asigurăm că vom reuşi acest lucru până la sfârşitul anului viitor. Îi asigurăm, de asemenea, că asfaltarea se va face la aceleaşi standarde de calitate ca şi în varianta PNDI. Dacă nu vor ajunge cele 7,5 milioane de lei, vom suplimenta suma, dar nu vom face rabat de la calitate”, ne-a declarat, zilele trecute, viceprimarul Ion Dragomir. A.N.  

Editorial

BĂIEŢELUL

Deci Ponta vrea să-i aprobe brevetul de căpitan de vas lui Băsescu. Oare obrăznicia intră în fişa postului? Un om care n-a făcut niciodată nimic practic îşi permite să dea lecţii. Consilierii americani au făcut „fişa clientului”, adică a neamului de alegători, l-au sfătuit să-l atace pe preşedinte prin intermediul Udrea, ca fiind călcîiul vulnerabil. O veste proastă, lecţiile consilierilor de imagine americani nu prea funcţionează în Dâmboviţa, dl. Geoană ştie cîte ceva în acest sens. Tipul de campanie pe care o propune Ponta este una pentru cocalari, cu glume de autobază, arătarea bicepşilor, umilirea femeilor etc. Dna. Udrea l-a pus la punct cu o singură frază, dezvăluindu-i imaturitatea puştească, de acneic trăgînd cu ochiul la femeile de pe plajă. Uşurătatea cu care aruncă vorbe, faptul că nu are nici o reţinere de a susţine azi ceea ce combătea ieri (vezi chestiunea gazelor de şist sau impozitele, dar sunt sute, nu exagerez, de chestiuni punctuale în care se contrazice fără să-i tremure un singur muşchi). La fel ca şi Antonescu, au construit un reflex pavlovian, salivează de cîte ori aud de Băsescu. Este, sigur, tot o strategie electorală construită pentru un electorat sub-educat. Ca în bancul celebru cu castravetele, oricare ar fi subiectul, cei doi nu ştiu decît un singur subiect: Băsescu. Dar Ponta, altfel, nu este cu nimic mai puţin ciocoi decît Udrea care apare în costum popular. Mai mult, încercînd să facă din cazul bietului Cioabă încă o armă de a-l lovi pe marele adversar, şi-a dezvăluit, dacă mai era nevoie, încă odată lipsa de scrupule şi de bun simţ. Iar chestia cu dosarul penal al lui Brădişteanu este a nu ştiu cîta ingerinţă a omului în deciziile justiţiei. La o adică, Băsescu l-ar putea da în judecată pentru calomnie. Iar noi aşteptăm în zadar reacţiile din partea partidelor de opoziţie (PDL e mult mai ocupat să combată Mişcarea Populară decît PSD-ul cu care se înţelege se pare destul de bine), dar şi a organizaţiilor care apără drepturile femeilor (în cazul Udrea) sau independenţa justiţiei. Oare chiar se teme Ponta de candidatura Elenei Udrea la preşedinţie? Sau a căzut, din nou, în capcana marelui şaman. Care a aruncat în trecere ideea, şi pavlovienii au r4eacţionat. Multe se fac şi se desfac în politică, la noi ca şi aiurea. Există însă praguri dincolo de care nu se poate trece nepedepsit. Iar politeţea – cuvînt lipsă din vocabularul multora dintre oamenii noştri publici – este unul dintre ele. Cînd s-a semnat pactul de coabitare, mulţi au dat pe spate de admiraţie faţă de „maturizarea” lui Ponta. Lasă că encomionul era mai degrabă jignitor, deducîndu-se că mai înainte era imatur. Dar nu era nici măcar adevărat, din nefericire. Pentru că monomania anti-băsescianismului de care suferă nu este un bun sfătuitor. Somaţiile realităţii interne şi externe sunt cu totul altele. Băsescu propune mereu mizele jocului, el doar reacţionează, cum ziceam pavlovian. Acum preşedintele a propus tema naţională, Basarabia plus ungurii. Nu analizez aici miza acestor teme, observ doar că Ponta nu e în stare să propună nimic. A dat-o la întors şi cu regionalizarea. Dacă ea s-ar fi făcut aşa cum se cuvine, după analize sociologice, economice, istorice şamd, începînd de jos în sus, şi nu avînd ca unic criteriu baroniada, atunci n-ar fi avut cum să descopere subit „că-s prea mari”.  Dar grija pentru coerenţa declaraţiilor este ultima sa grijă. A venit din America pus pe harţă, oare cine este acum cel conflictual? Cum spuneau năimiţii de dat cu parul (pardon: părerea) din presă. Jignind-o pe dna Udrea, Ponta şi-a dovedit nu numai complexele de etern purtător de servietă a lui Năstase. Ci şi proasta creştere. Nu e deloc un criteriu care să aibă vreo valoare electorală, dar e foarte grav. Pentru viitor.
P.S. După cum nici chestia plagiatului nu are vreo valoare pentru public. Într-o ţară în care „a te descurca” este verb etnic, un băiat descurcăreţ care a ştiut să acceadă în politică fără să aibă nici o calitate deosebită, nici o competenţă adeverită, nu poate decît să capete favorurile generale. Şi totuşi, există, din fericire, destui oameni care nu uită plagiatul şefului guvernului. În ei nu e număr, dar e putere, ca să parafrazez vorba poetului. 
 Christian CRĂCIUN      

Horia Tiseanu a fost reales în fruntea organizaţiei PDL Câmpina

La sfârşitul săptămânii trecute, la Sala Mică a Casei Tineretului, organizaţia municipală a PDL Câmpina şi-a ales conducerea pentru următorii patru ani. Noua conducere este aproape tot cea veche, Horia Tiseanu câştigând încă un mandat în fruntea democrat-liberalilor câmpineni. Şi nici nu se putea altfel, de vreme ce “portocaliii” locali au obţinut cele mai bune rezultate din istoria partidului sub conducerea lui Tiseanu. Edilul-şef al municipiului este lider incontestabil al organizaţiei PDL Câmpina din 1996 încoace, cu o pauză de doi ani, 2004-2005, perioadă în care s-a mai perindat, în ordine, pe la PUR (ca reprezentant al acestui partid a câştigat pentru prima oară Primăria în 2004), şi PNL. Iată care este noua structură  a Biroului Local de Conducere, organul care conduce partidul pedeliştilor câmpineni între adunările generale de alegeri: preşedinte - Horia Tiseanu; secretar-general, Marian Dulă; secretar-general adjunct, Lucian Cercel; vicepresedinte pentru strategii si relatii politice - Teodor Tiseanu; vicepresedinte pentru imagine, comunicare, relatii cu mass-media si, in acelasi timp, purtator de cuvant al organizatiei - Monica Clinciu; vicepresedinte pentru politici economice, relatia cu mediul de afaceri, fonduri europene - Elena Albu; vicepresedinte pentru politici sociale, relatia cu sindicatele, patronatele si ONG-urile - Ovidiu Cord;  vicepresedinte pentru administratie publica, ordine publica si siguranta nationala - Viorel Bondoc; vicepresedinte politici agricole, silvicultura si dezvoltare rurala - Marian Nistor; vicepresedinte pentru educatie, cercetare, cultura, culte, minoritati, sport - Daniel Telegescu; vicepresedinte pentru sanatate - Gena Preda. Cele opt funcţii de vicepreşedinte au fost ocupate de un consilier judeţean, şase consilieri municipali şi preşedintele Organizaţiei de Tineret, Teodor Tiseanu, fiul primarului, care, mai nou intrat în politică, se pregăteşte să calce pe urmele tatălui său. A.N. 

Pe strada Soarelui, două bariere automate restricţionează accesul maşinilor în zonă

Pe strada Soarelui, situată în vecinătatea Parcării Centrale, două bariere automate restricţionează accesul şoferilor nedoriţi pe această arteră. Este vorba despre şoferii care vânează locurile de parcare dintre blocurile străzii, în dauna celor care locuiesc în zonă. De multe ori, Parcarea Centrală este goală, dar mulţi şoferi amatori de chilipiruri refuză să ocupe locuri în această parcare, din zgârcenie (30 de minute de parcare costă doar 1 leu), sau din comoditate, preferând locurile gratuite dintre blocurile de pe strada Soarelui, o stradă foarte îngustă pe care opresc şi camioanele cu marfă a mai multor magazine. 
La desele solicitări ale proprietarilor apartamentelor din cele trei blocuri ale străzii, Primăria Câmpina, prin Serviciul Administrarea Domeniului Public şi Privat, a realizat o investiţie utilă, care ar putea fi repetată şi în alte locuri. După ce, săptămânile trecute, au fost montate două bariere automate la capetele celor două străzi, ele au început să funcţioneze cu succes de câteva zile. Eliminându-se desele blocări ale străzii, s-a stabilit ca pe la bariera de lângă Romal să se intre pe strada Soarelui, iar pe la bariera de lângă Bistro să se iasă de pe această stradă. Înainte vreme, circulaţia pe acastă arteră nu avea regim de unic sens. Accesul maşinilor pe stradă se face cu ajutorul unor cartele electronice. Punerea în funcţiune a barierelor a fost amânată până când au fost întocmite tabelele cu toţi locuitorii acestor blocuri, vânzătorii şi reprezentanţii societăţilor comerciale care au magazine în zonă, precum şi angajaţii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Investiţia a costat peste 20.000 de lei. A.N.

Intersecţia străzilor Kogălniceanu – Stere – Hasdeu va fi semaforizată

Cea mai periculoasă intersecţie a oraşului, cea dintre străzile Mihail Hogălniceanu, Ctin Stere şi B.P. Hasdeu, va fi, în curând, semaforizată. Este o iniţiativă mai mult decât bine venită, întrucât în fiecare an se întâmplă acolo cel puţin trei-patru acidente rutiere. Puţine dintre ele s-au soldat cu victime, dar toate au avut ca urmări răniţi şi pagube materiale. Şi când spunem pagube materiale nu vorbim doar despre autovehiculele implicate în respectivele accidente, avariate mai mult sau mai puţin, ci şi despre gardurile a două curţi din imediata vecinatate, care au suferit stricăciuni în nenumărate rânduri. Demersul municipalităţii, realizat în colaborare cu Poliţia Naţională, ar trebui grabnic finalizat, pentru că, la doar o săptămână după ce legislativul municipal a hotărât semaforizarea intersecţiei, blestemul accidentelor rutiere petrecute aici a lovit din nou. Din fericire, ultimul accident, petrecut la începutul lunii august, nu s-a lăsat cu victime, dar pericolul unor accidente grave pluteşte, în continuare, deasupra intersecţiei. Marea majoritate a accidentelor au loc din vina şoferilor care circulă pe strada BP Hasdeu şi nu acordă prioritate autovehiculelor care se deplasează pe strada Ctin Stere, venind dinspre Turnătorie, sau pe strada M. Kogălniceanu, venind dinspre Piaţă. Lipsa unor intersecţii importante de-a lungul străzii Ctin Stere, după traversarea căii ferate ce duce la Fontec, face ca şoferii care vin de la Turnătorie să intre în intersecţia respectivă cu viteze mari, iar impactul cu maşinile care intră şi ele cu viteză în intersecţie, venind dinspre Hasdeu, să fie, de multe ori, extrem de violent. Însă, aproape de fiecare dată, vina aparţine şoferilor care vin dinspre ambele sensuri ale străzii B.P. Hasdeu şi nu opresc la stopuri, cu toate că indicatoarele rutiere au o vizibilitate bună. Pe 3 august, la ultimul accident rutier petrecut în intersecţie, şoferul vinovat, care venea dinspre Rafinărie, a motivat faptul că nu a oprit la stop tot printr-o explicaţie inexplicabilă: “Nu am văzut stopul din cauza vegetaţiei”. Este un motiv care nu poate fi acceptat, însă aceasta nu înseamnă că şoferii care vin dinspre Rafinărie  au o vizibilitate normală atunci când ajung în intersecţie. Maşinile care vin dinspre Turnătorie nu pot fi văzute bine din cauza unei cutii metalice amplasate pe trotuarul dinspre Siga, componentă a unor reţele de utilităţi, fapt care îi obligă pe şoferii ce vin dinspre Rafinărie să intre un metru-doi în interiorul intersecţiei. Semaforizarea ar înlătura acest impediment şi ar reduce drastic numărul accidentelor din zonă. A.N. 

Cu bani de la Banca Mondială, se vor moderniza mai multe conducte de apă vechi

La ultima şedinţă a legislativului municipal, primarul Horia Tiseanu a anunţat că un nou proiect cu finanţare externă (“Reabilitare conducte de aducţiune, conducte de transport şi reţele de distribuţie a apei potabile”), va fi câştigat de către municipalitate. Este vorba despre un proiect prin care se înlocuiesc conducte de aducţiune şi de distribuţie care nu intră în programul de reabilitare a reţelelor de apă-canal derulat cu fonduri UE de către Hidro Prahova. După întocmirea documentaţiei necesare, Primăria Câmpina a solicitat, în trecut, Ministerului Dezvoltării să fie acceptată în programul de modernizare a infrastructurii implementat de catre Ministerul Dezvoltării Regionale cu o cofinanţare de la Banca Mondială, sume importante de bani fiind alocate, de asemenea, din fondurile guvernamentale, precum şi din cele ale administraţiilor publice locale. În cadrul propunerilor şi discuţiilor legate de rectificarea bugetară aprobată la ultima şedinţă a Consiliului Local, edilul-şef a propus alocarea unei sume de bani pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate necesar obţinerii unei finanţări în cadrul programului amintit ceva mai devreme. “Avem conducte vechi de 100 de ani. Am încercat să obţinem finanţare externă pentru reabilitarea unor astfel de conducte. Astfel, vrem să schimbăm conducta de aducţiune apă de pe  tronsonul situat între Staţia de pompare Doftana şi căminul de pe strada Ecaterina Teodoroiu (2,4 km). Este o lucrare similară celei prin care am înlocuit, în mandatul precedent, o conductă magistrală în partea de nord a oraşului. De asemenea, am propus înlocuirea conductei de transport apă de pe Calea Doftanei, între intersecţiile cu străzile Ecaterina Terodoroiu şi B.P. Hasdeu (0.9 km), reabilitarea reţelei de distribuţie de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, de la intersectia cu str. Schelelor până la Serele Primăriei (1,63 km), reabilitarea reţelei de distribuţie de pe Calea Doftanei (0.9 km) şi reabilitarea reţelei de distribuţie apă de pe strada Bobâlna (1,1 km). Toate aceste investiţii fac parte dintr-un proiect cu finanţare de la Banca Mondială, neacoperit de Hidro Prahova prin acel program european pe care îl aşteptăm cu nerăbdare.  Propun să introducem, la rectificarea bugetară, realizarea unui studiu de fezabilitate de 35.000 lei, iar banii să îi luăm de la cap. Reparaţii străzi, în ideea că vom câştiga această finanţare foarte importantă pentru noi”, a fost propunerea edilului-şef, aprobată în unanimitate. A.N. 

Salonul Naţional de Carte, Presă şi Muzică Sinaia

Scriitorii câmpineni, printre protagoniştii reuniunii

Prin parteneriatul Primăriei Sinaia, al Centrului Internaţional de Conferinţe “Casino” Sinaia, al Asociaţiei Socio-Culturală Prahova Excelsior şi al Bibliotecii Judeţene Prahova “N. Iorga”, în perioada 13-16 august, la Cazinoul din Sinaia a avut loc edişia a IV-a a Salonului Naţional de Carte, Presă şi Muzică.
Programul deosebit de complex, desfăşurat timp de patru zile, a fost alcătuit din lansări şi prezentări de cărţi, publicaţii, site-uri, bloguri, proiecte, dezbateri etc. 
Astfel, ziua a doua, 14 august, rezervată aproape în întregime culturii prahovene şi în special scriitorilor câmpineni, a cuprins următoarele evenimente: - Repere ale culturii poloneze; - Dezbatere - “Cartea şi media, două industrii creative în mişcare. Publicaţii şi emisiuni de cultură prahoveană”, moderator Claudiu Istrate, la care au participat: 1) Theodor Marinescu - despre publicaţiile câmpinene (ziarul “Oglinda”, fondat în 1999, iniţial “Oglinda Câmpinei”, cotidian, director Florin Frăţilă, redactor-şef Serghie Bucur, în prezent “Oglinda de azi”, săptămânal de informaţie, cu suplimentul “Câmpina literar-artistică şi istorică”, redactor Ion T. Şovăială, recenzat integral de T. Marinescu în publicaţiile Axioma, Dialog Info-Sind şi Revista Nouă; revista “Dialog Info-Sind”, publicaţie lunară de informare editată de Sindicatul Învăţământului Valea Prahovei, 2005-2010, director Dan Ioan Bujor, redactor-şef T. Marinescu; revista “Biblioteca de Câmpina”, cu apariţie trimestrială, director Liliana Ene, concepţie grafică şi DTP Florin Dochia) şi despre publicaţiile ploieştene (“Axioma”, revistă particulară de literatură, ştiinţe, religie şi arte, fondată în anul 2000, director Marian Ruscu, redactor-şef Ieronim Tătaru); 2) Ştefan Al. Saşa a prezentat primele trei numere pe acest an din “Revista Nouă”, fondată de B.P. Hasdeu în 1887, seria a IV-a, editată de Cercul Literar “Geo Bogza” al Casei Municipale de Cultură din Câmpina, cu şase apariţii anuale, redactor-şef Florin Dochia; 3) Gherasim Rusu Togan a făcut o amplă referire la publicaţia social-artistică a Frontului Salvării Naţionale Câmpina, “Evenimentul”, pe care a coordonat-o (dec. 1989 - feb. 1990). 
Prin intervenţia d-lui Ion Tomescu s-a trecut de la “Europa Creativă” la “România pesimistă”: “Asemenea dezbateri au fost cu sutele. Din păcate nu se rezolvă nimic! Cartea, industria cărţii, a devenit o afacere. Trebuie să găseşti bani!”
Aşteptată cu viu interes, tema “Twitteratura - mod de folosinţă sau despre democratizarea literaturii”, referent Florin Dochia, s-a bucurat de o largă audienţă a publicului. Lectorul a făcut o amplă şi documentată referire la termenul Twitter (origine, evoluţie, aplicabilitate): “Marele avantaj al acestor mijloace moderne constă în capacitatea operatorului de alegere a programelor. Ziarul «Oglinda de azi» este un exemplu de transmitere şi prin internet a întregului său sumar” (Florin Dochia).
Câmpinenii, “bătăioşi”, plini de vervă, au ţinut să concluzioneze: “Elevii citesc foarte puţin” (F. Frăţilă); “Nu se citeşte pentru că nu-i interesează” (G.R. Togan); “Valoarea se pune la un text mare” (Ch. Crăciun); “Noi vom fi fericiţii sclavi ai cărţii pe hârtie” (F. Dochia). 
Ultimul moment important al zilei a fost marcat de lansarea şi prezentarea cărţilor, avându-l moderator pe acelaşi Florin Dochia. Au fost lansate volume de poezie - “Elegiile căderii” de Florin Dochia; proză - “Febra” de Iulian Moreanu; rondeluri - Ştefan Al. Saşa; publicistică - “Circumstanţiale” de Christian Crăciun şi “Rămân să disper printre ai mei” de Florin Frăţilă (“Două cărţi de publicistică, o noutate în profilul câmpinean. Au o foarte mare importanţă, pentru că sunt cărţi de istorie” - F. Dochia); carte de interviuri - “Cică nişte câmpineni” de Carmen Negreu; roman - “Fiul vampirului” de Marian Ruscu. (“«Fiul vampirului» şi «Apter» de Serghie Bucur, sunt cele mai bune romane scrise în ultimii 10 ani. Cartea d-lui Ruscu a îmbrăcat haina literară întreagă. Două lucrări la înălţime” - G.R. Togan).
Tot cu această ocazie au fost lansate şi volumele: “Revista Nouă - Colocvii: 2004-2008” şi “Maratonul poeziei”, ambele coordonate de Florin Dochia.
Salonul de Carte, Presă şi Muzică de la Sinaia, prin problematica şi diversitatea formelor abordate, a contribuit din plin la cunoaşterea diferitelor zone culturale din ţară şi străinătate, inclusiv a culturii câmpinene.
Theodor MARINESCU

CAMPINA OPEN MTB 2013

“Câmpina Open Mountain Bike” este un eveniment sportiv care susţine o cauză socială. Competiţia este organizată exclusiv de voluntari, cu suportul unor companii şi persoane fizice.
Anul acesta, cea de-a doua ediţie a competiţiei CÂMPINA OPEN MTB – RACE FOR AUTISM, va avea loc sâmbătă, 7 septembrie.
Întrecerea ciclistă care se desfăşoară pe dealuri prahovene este un eveniment sportiv care are ca scop încurajarea unui stil de viaţă sănătos, dar şi promovarea municipiului Câmpina şi a împrejurimilor sale.
Competiţia are şi o componentă caritabilă, în sensul că sumele rezultate din taxele de participare vor fi utilizate pentru proiecte în beneficiul copiilor cu autism, derulate de Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA).
Programul zilei de 7 septembrie este următorul: 
- orele 7.00 – 9.00, primirea formularelor de înscriere şi eliberarea Kit-urilor de concurs pentru participanţi
- orele 9.30 – 10.00, şedinţă tehnică pentru toţi participanţii
-  ora 10.30, începe competitia (START), cu start diferenţiat pe categorii de concurs
-  ora 13.0, premierea pentru categoriile Copii şi Family
- ora 14.30, se incheie competitia (FINISH)
- ora 16.00, premierea.
Traseele competiţiei se vor desfăşura în zona: Plecare/Sosire (platoul Muscel) – Dealul Voila – Plaiul Câmpinii – Şotrile – Vistieru – Cornu – Plecare/Sosire
În concluzie, dacă vă place “bicicleala”, sunteţi aşteptaţi sâmbătă, 7 septembrie, la o nouă ediţie a Câmpina Open MTB! 

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria Gulagului (5)

După 1950 sistemul Gulagului a început să fiarbă, cunoscând din ce în ce mai des greve, răzmeriţe, greve ale foamei iar moartea lui Stalin a accelerat această tendinţă căci în timpul vieţii dictatorului nu se stătea prea mult la discuţii. Într-o primă fază, s-au acordta amnistii doar pentru mamele cu copii mici, tineri şi cei bătrâni ceea ce a mai decongestionat sistemul dar nu a rezolvat orizontul de aşteptare mare al tuturor deţinuţilor politici, rămânând cei mai virulenţi şi decişi  duşmani ai ordinii sovietice. Cea mai cunoscută revoltă a fost cea din lagărul special Steplag din Kazahstan, lângă satul Kenghir, unde se aflau nu mai puţin de 20.000 de ucrainieni naţionalişti, polonezi şi baltici. Deţinuţii au preluat controlul lagărului, control pe care l-au exercitat timp de 40 de zile. După mai multe runde de negocieri, MVD a atacat în forţă la ora 3.30 dimineaţa, ucigând câteva sute de deţinuţi, folosind 1.700 de soldaţi, 98 de câini şi 5 tancuri T34 cu care au trecut pur şi simplu peste deţinuţi. În 1955 s-a declanşat o altă revoltă în bazinul Vorkuta. În acelaşi an Hruşciov a cerut o situaţie completă (pe cât posibil- în întregime nu avea cum să fie) a numărului deţinuţilor arestaţi pentru delicte contrarevoluţionare. A apărut cifra de 3.777.380 fără a-i pune la socoteală atât pe cei care nu beneficiaseră de nici un proces şi deci de nici o sentinţă, cât şi pe cei deportaţi doar în urma unor sentinţe administrative. Dezgheţul a fost lent, mult mai lent decât ceea ce speraseră deţinuţii şi aceasta pentru că reabilitarea lor lovea în multe interese şi în însăşi natura totalitară a sistemului. Dacă în perioada 1953-56 s-au decis doar 7.000 de reabilitări, în primele zece luni ale anului 1956 (anul celebrei cuvântări „secrete”a lui Hruşciov de la cel de al XX-lea Congres al PCUS) acestea au ajuns la 917.000. Pentru deţinuţii care se aşteptau şi poate se obişnuiseră un gândul unei vieţi distruse, eliberarea a fost şocantă, provocându-le sentimente difuze, contradictorii (confuzie, nesiguranţă, temeri). Unii dintre ei s-au întors doar pentru a muri, după anii sau zeci de ani petrecuţi în condiţii groaznice. În plus, duşmanii poporului aveau familiile distruse, dezintegrate, proprietăţile lor fuseseră vândute, in facto, nici nu prea mai aveau la ce să se mai întoarcă, ei încetaseră să mai existe pentru societatea sovietică. Evident, au existat cazuri şi cazuri. Procesul a fost încet pentru că reprezenta un pericol real pentru esenţa sistemului totalitar sovietic: un aflux de milioane de oameni ar fi produs cutremure sociale majore căci represiunea nu i-a afectat doar pe deţinuţi, strămutaţii speciali şi, implicit pe familiile lor (deja milioane de oameni) dar şi pe cei care benefiaseră de scufundarea vecinilor, colegilor. „Detinuţii întorşi acasă erau şi un motiv de groază pentru şefi, colegi sau pentru cei care-i băgaseră în închisoare”3Soljeniţîn redă fidel o astfel de scenă în Pavilionul canceroşilor.4Mikoian, unul din acoliţii lui Stalin, era clar în această privinţă „Dacă erau toţi declaraţi nevinovaţi în acelaşi timp ar fi fost limpede că ţara nu era condusă de un guvern legal, ci de un grup de bandiţi” (ceea c nici nu era departe de adevăr) „Două Rusii faţă în faţă” avea să noteze şi Anna Ahmatova „Dacă lagărele fuseseră într-adevăr fără noimă, risipitoare şi tragice, asta înseamnă că Uniunea Sovietică era lipsită de noimă, risipitoare, tragică”5 Chiar dacă Gulagul stalinist cu proporţiile lui de masă a dispărut, sistemul represiv sovietic a continuat să existe, acţionând mult mai punctual, condmnând şi reţinând doar acele categorii de oameni care era altfel, putând fi uşor acuzate de antisovietism (diverse rituri vechi ale Bisericii Ortodoxe, baptiştii, disidenţii etc.) şi care au fost încarcerate în două lagare (Perm şi Mordovia). În anii 1960-70 lumea a evoluat şi odată cu ea şi URSS  (fără să vrea) astfel încât puterea din ce în ce mai mare a mijloacele de difuzare a informaţiei din Vest a contribuit la transformarea fundamentală a datelor problemei. De acum încolo, Occidentul era rapid informat de multe din încălcările flagrante ale drepturilor omului stipulate în tratatele internaţionale la care era semnatară şi Uniunea Sovietică. „În perioada poststalinistă, deţinuţii politici erau cei care ştiau de ce se află în închisori, care se aşteptaseră să ajungă acolo şi care deja se hotărâseră cum vor acţiona în închisoare: printr-o sfidare organizată”6 KGB a inventat şi moda spitalelor de psihiatrie unde erau internaţi cu forţa anumiţi pacienţi disidenţi care având păreri antisovietice dădeau dovadă de schizofrenie sau paranoia. Doar perestroika şi glasnostul lui Gorbaciov aveau să pună capăt unei lungi agonii (atât a sistemului sovietic în sine cât şi Gulagului post-stalinist). Ultima veche închisoare abandonată a fost cea de la Perm, în februarie 1992.

Codruţ CONSTANTINESCU
3 pag. 521
4 Vezi http://filme-carti.ro/carti/pavilionul-cancerosilor-de-alexandr-soljenitin-9522 
5 pag.529
6 pag.545

Aici puteţi citi primele patru părţi din "Istoria Gulagului":