02 septembrie 2013

Editorial

STÂLPII

În zgomotul insuportabil al cotidianului, între atîtea zdrăngănele care-şi arogă rangul de „evenimente importante”, ceea ce într-adevăr contează şi are importanţă istorică se pierde pentru publicul mare. Sâmbătă 31 august a avut loc un astfel de eveniment: beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika. Asta smulge România din blestemul derizoriului şi o aruncă pe traiectoria istoriei reale. Cu condiţia să realizăm Semnificaţia. Biserica Catolică i-a recunoscut martirajul şi sfinţenia. Cîţi dintre noi realizăm că sfinţenia nu este ceva de citit prin cărţi vechi, ci poate fi încă întîlnită pe stradă?  Mărturiile despre viaţa Monseniorului Ghika, atît cea dinaintea războiului, cît şi cea din închisorile comuniste, sunt cutremurătoare. Copleşitoare. Nu are rost să încerc măcar a le enumera aici. Cei interesaţi au numeroase surse de informare la dispoziţie. Mă interesează să scot din nepăsare semnificaţia actului de azi. Nu am văzut la televizor ceremonia, deci nu voi comenta prezenţa absolut neruşinată a unor politicieni din partidul care l-a ucis pe sfînt. În 1954, cînd a murit Prinţul Ghika, tovarăşul Iliescu se întorcea de la Moscova să ne îndoctrineze. Acum asistă la ceremonie… La urma urmei, vade retro este creştinesc! Mă întreb însă cum va reacţiona BOR la această beatificare. Sunt multe provocări care se acumulează în ultimii ani şi cer delimitarea bisericii noastre de imobilism şi delir de grandoare. La urma urmei şi Biserica Ortodoxă Rusă şi cea bulgară şi-au încununat sfinţii din timpul marii terori roşii. BOR are, de exemplu, un martir deplin asemănător cu Prinţul Ghika ca slujire şi destin: Valeriu Gafencu. Încă mai aproape de noi este părintele Arsenie Boca, unii îl pun pe listă şi pe extraordinarul Părinte Nicolae (Steinhardt), alţii pe recent înălţatul la ceruri Iustin Pârvu. Sunt adevăraţi stîlpi pe care se sprijină  acoperişul cerului românesc. Şi lista este, vă asigur, impresionantă, un pelerinaj la Aiud, Sighet şi în alte locuri sfinte ale pătimirii naţionale este suficient să edifice un martyrium impresionant. Iar BOR tace profund şi indecent. În schimb, trimite nişte semnale tare discutabile care au dus la o scădere (nu dau prea mulţi bani pe corectitudinea sondajelor de opinie, dar semnalul trezeşte totuşi îngrijorări) în încrederea populaţiei. Este, de exemplu, readucerea în actualitate de către un recent deces în lumea ţiganilor a chestiunii încoronării. Dacă, într-adevăr, „regele” ţigan a fost uns la Curtea de Argeş eu unul aş aştepta explicaţii în ce măsura asta corespunde canoanelor, istoriei, menirii BOR. Mi se pare imposibil ca aceeaşi biserică să ungă doi regi în interiorul aceluiaşi popor. Căci biserica nu lucrează etnic.  Este o problemă canonică, dar şi etică şi istorică. Alt exemplu: am văzut săptămînile trecute un grup impresionant de ierarhi vizitînd… casa lui Ceauşescu din Scorniceşti. Justificarea că era vorba de un „monument al istoriei noastre” mi s-a părut de un cinism specific lumii politice şi care ar trebui să lipsească total din lumea bisericii. Sau preamărirea lipsită de discernămînt a unui puşcăriaş grandoman care se proclamă mare apărător al ortodoxiei. Sunt fapte disparate, deloc izolate, deloc puţine, care ridică turnuri de interogaţii neliniştitoare. Ca şi societatea românească (ar putea fi altfel?) biserica ortodoxă este o sumă de enorme contradicţii şi se află într-un moment de cumpănă din care se va alege bobul curat de neghină. Sau praful. Personalitatea excepţională a Prinţului Ghika face parte dintr-o specie de români care mi-e teamă că a dispărut. Noi ne-am retras în subistorie. În ceruri avem rugători. 
P.S. Ceva mai lung azi, pentru că acum cînd scriu văd manifestaţiile, faţă de care televiziunile arată o „discreţie” plină de semnificaţii, contra proiectului Roşia Montană. Dl. Doctor Ponta a atins un record nemaiîntîlnit al schizofreniei politice. Ca şef al guvernului promovează o lege pe care anunţă că o va respinge ca parlamentar. Capacitatea acestui om de a minţi depăşeşte limitele normalului chiar în politică. N-ar fi mai bine să ne lase?
Christian CRĂCIUN

Calendarul manifestărilor cultural-artistice pentru luna septembrie


Comisia de sănătate, cultură, învăţământ, culte şi tineret, sport şi turism a Consiliului Local a întocmit calendarul manifestărilor cultural-artistice pentru luna în curs, care se va desfăşura după următorul program:
  • Festival de muzica «FOLKCAMPFEST»,  ediţia a II-a - 8 septembrie, Casa Tineretului
  • Serbările Toamnei - 14-15 Septembrie, centrul civic
  • Ziua Bibliotecii Municipale Câmpina (64 ani de existenţă) - 22 septembrie,  Biblioteca Municipală 
  • Nunta de Aur - 28 septembrie, Casa Tineretului

“On peut faire la difference”, un proiect destinat pregătirii elevilor pentru o societate activă

Vineri, 30 august, începând cu ora 11.30, a avut loc închiderea Proiectului “On peut faire la difference”, proiect realizat de Asociaţia de Părinţi a Şcolii Alexandru Ioan Cuza Campina, în colaborare cu Şcoala Alexandru Ioan Cuza – Municipiul Câmpina. Acest proiect cofinaţat de Primăria Municipiului Câmpina şi Consiliul Local Municipiul Câmpina, a avut o durată de două luni, din care prima parte a fost dedicată activităţilor educativ-distractive cu elevii, iar partea a doua a constat în amenajarea şi dotarea unei săli de clasă, destinată studiului limbii franceze.
În prima parte a proiectului, elevii au putut beneficia de activităţi care le-au dezvoltat interesul pentru cunoaşterea limbii franceze, pentru cunoaşterea mediului înconjurător, o mai bună comunicare şi o dezvoltare fizică armonioasă.
Participarea elevilor la acest proiect a fost un bun prilej de cooperare şi de construire a unui set de valori, menite să-i pregătească pentru o societate activă.
Programul, în întregime, a fost un real success pentru că activităţile au fost gândite în aşa fel încât copiii să poată învăţa lucruri noi, dar să se şi distreze. Ca răsplată pentru interesul lor, voluntarii, părinţi şi profesori, au realizat o excursie la Buşteni, în colaborare cu Casa Franceză şi Serviciul Salvamont Buşteni.
Proiectul a beneficiat de un buget de 4400 lei, din care s-au achiziţionat şi o aparatură completă de video-proiecţie necesară unei bune desfăşurări a orelor de limbi străine în cadrul şcolii.
Pentru realizarea acestui proiect au fost implicaţi numeroşi colaboratori, cărora organizatorii le-au fost profund recunoscători: Primăriei şi Consiliul Local Municipiul Câmpina pentru cofinanţare, Şcolii Sanitare Superioare “Dr. Dinu” Câmpina pentru lecţiile de prim-ajutor, Bazinului Didactic Câmpina, pentru că a pus la dispoziţie localul pentru susţinerea lecţiilor de înot, Şcolii de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina, Casei Franceze şi serviciului Salvamont Buşteni pentru asistenţă în timpul expediţiei la Cascada Urlătoarea.
Un merit deosebit l-a avut şi echipa de voluntari, care a pus suflet în derularea şi finalizarea, în bune condiţii a acestui proiect:  prof. voluntari : Banciu Simona, State Cătălin, Stan Geanina – profesori lb. franceză, Soare Vasile – prof. sport, Topală Matilda – prof. biologie şi maistru nursing Iosifescu Silvia – reprezentant Şcoala Sanitară Superioară “Dr. Dinu” Câmpina, dar şi părinţii voluntari Bunea Cristian – manager proiect, Miroiu Anda – bibliotecar şi coordonator proiect, Moise Felicia, Tătaru Viorel, Pîrvan Irma, Botea Manuela şi Pascu Claudia.